155

Neobiota în România: 155-158 ISBN 978-973-610-923-2

Buburuza asiatică, Harmonia axyridis Pallas, 1773 (Coleoptera: Coccinellidae) – specie invazivă în România

Adrian ruicănescu & Cornel aleXandru

Summary

The Asian Ladybird beetle (Harmonia axyridis Pallas, 1773 - Coleoptera: Coccinellidae) - in Ro-mania

The Asian ladybird beetle has been recorded first time in Romania in 2008, in the “Calcarele din Dealul Măgura” Natural Reserve, near the locality Băiţa (Hunedoara county). This species is possible to exist in other different locations in the country.

Keywords: Asian ladybird beetle, Harmonia axyridis, Romania

IstoricBuburuza asiatică (Harmonia axyridis Pal-

las, 1773), nativă din Munţii Altai, până în coasta de este a Japoniei, a fost introdusă în estul Statelor Unite în 1916, ca şi mijloc de control biologic al afidelor (Homoptera). S-a aclimatizat cu succes şi s-a extins până în Nordul Canadei, dar şi în restul Statelor Unite (koCh 2003).

O dată cu succesul aclimatizării acestei specii în Statele Unite, a fost introdusă cu acelaş scop şi în Europa de Vest. Astfel, a fost introdusă în Belgia în 1997, ca şi agent de control, dar începând din 2002, a ajuns o specie aclimatizată şi răspândită. În Franţa şi Olanda a fost introdusă în 1982, iar în 2002 a de-venit răspândită. În Republica Cehă a fost semnalată

pentru prima dată în 2006, în jurul capitalei Praga. În Germania a fost introdusă în 1997 şi 1998, deve-ning comună începând din 2002. S-a răspândit apoi în Grecia (1997 – 2002), Portugalia (1984 – 2007), Spania (1995 – 2007), Italia (1990 – 2006), Olan-da (1996 – 2004), Elveţia (1996 – 2007)1, Austria (2006), Danemarca (2006), Marea Britanie (2004), Lichtenstein (2007), Luxemburg (2006), Norvegia (2006), Suedia (2007)2 (Brown & al 2008) (klaus-nitzer 2002/3, 2004).

În România specia a fost descoperită de Alexandru Cornel, custode al Rezervaţiei Natu-rale „Calcarele din Dealul Măgura”, com. Băiţa, jud. Hunedoara, în vara anului 2008 (4 exemplare) (fig. 1-4) şi în data de 6.05.2009, în acelaş loc (1

4321

Fig. 1-4. Harmonia axyridis. Primele exemplare semna-late în 2008 în România. Se poate distinge variabilitatea dimensiunii punctelor de pe elitre şi a desenului pronotului.

Foto: Alexandru Cornel

exemplar – femelă ovigeră) (fig. 5). De asemenea, specia a fost observată în numeroase exemplare în zona Baia Mare (jud. Maramureş) în perioada 19 - 22.06.2009 (Petru Damşa - com.pers + http://my-biosis.info/nature/portal.php?pagename=image_details&dataset=INVERTEBRATA&imageid=28953). Este foarte posibil ca specia să existe şi în alte loca-lităţi din România.

DiagnozăEste o specie extrem de variabilă ca şi colorit,

de aceea este destul de dificil de identificat (fig 6), putând fi confundată cu specii autohtone, de aceea voi încerca să dau câteva detalii (http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Harmonia_axyridis01.jpg).

Dimensiuni: Este o specie de talie relativ medie printre coccinelide – 6-8 mm, fiind ceva mai

1 În paranteză anul introducerii – anul în care a fost observată ca specie aclimatizată.2 În aceste ţări specia a fost semnalată, fără a fi introdusă ca mijloc de control.

156

mare decât buburuza comună (Coccinella septem-punctata Linnaeus, 1758), dar avînd un grafism di-ferit (fig. 7) (http://commons.wikimedia.org/wiki/Coccinella_septempunctata).

Se caracterizează prin prezenţa unei pete tri-unghiulare albe în zona frontală a capului, pată care poate fi redusă la dimensiunea unui punct la indivi-zii melanici, un desen format din pete negre pe fond alb pe pronot, petele negre mai mult sau mai puţin dezvoltate, formând un „W”, la indivizii melanici, pronotul este negru cu 2 pete reniforme albe latera-le. Elitrele au un fond variabil de la roşu la oranj pal, forma tipică având un număr de la 0 la 19 puncte ro-tunde nebuloase negre, exemplarele melanice având elitrele negre cu 2-6 pete poligonale sau rotunjite roşii sau cu pete roşii în zig-zag (fig. 6).

Se mai poate confunda cu următoarele specii autohtone:

Coccinella septempunctata Linnaeus, 1758.

Specie caracterizată prin prezenţa a 7 puncte negre pe ambele elitre (fig. 7)(http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Coccinella_septempunctata01.jpg)

Harmonia quadripunctata (Pontoppidan, 1763), de asemenea variabla cu un grafism asemă-nător cu H. axyridis, dar care are partea ventrală roşie – cafenie, în schimb H. axyridis are partea ventrală neagră (fig. 8) (http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Harmonia_quadripunctata01.jpg);

Anatis ocellata (Linnaeus, 1758) este mai mare ca dimensiuni – 6-9,5 mm, care are punctele de pe elitre ocelate, înconjurate de câte un inel gal-ben-pal (fig. 9) (http://coccinellidae.net/photopage.html?id=175);

Adalia bipunctata (Linnaeus, 1758) – forme-le melanice seamănă cu cele de H. axyridis, dar di-feră prin dimensiuni – 3,5-5,5 mm;

Adalia decempunctata (Linnaeus, 1758), de asemenea foarte variabilă – lungime 5-8 mm,

Fig 5. Femelă ovigeră de Harrmonia axyridis - găsită în 6.05.2009 în aceiaşi locaţie.

Foto: Alexandru Cornel

Fig 6. Harrmonia axyridis variabilitatea grafismului la adulţi.

www.wikipedia.org

157

Fig 7. Coccinella septempunctata.

Fig. 8. Harmonia quadripunctata.

www.wikimedia.org

Fig 9. Anatis ocellata.

www. coccinellidae.net

Fig. 10. Adalia decempunctata.

home.asrcor.de

Fig 11. Ciclul de dezvoltare la Harmonia axyridis.

www.wikipedia.org

7

9

8

10

caracterizată prin punctele de pe elitre aliniate ori-zontal. Exemplarele melanice ale acestei specii au 4 pete de dimensiuni aproximativ egale, galbene sau roşii pe elitre (fig 10) http://home.arcor.de/bjoern.doering/digi-fotos/macro_bjodo/Adalia%20decem-punctata%20Zehnpunkt-Marienkaefer.jpg

Larva se caracterizează printr-o coloraţie aparte, corp cenuşiu – albăstrui, cu spini negri şi cu 2 benzi laterale oranj. Larva se întâlneşte pe plante, unde se hrăneşte ca şi adultul în primul rând cu afi-

de. Pupa este fixată pe plante sau pe alte suporturi solide, este oranj cu pete negre, din care se eviden-ţiază 4 triunghiulare, în zona toracică, urmate de 2 şiruri paralele de pete negre pe abdomen (fig. 11) (http://en.wikipedia.org/wiki/File:HarAxy_ontwi-kkeling.jpg).

Biologie şi ecologieEste o specie în general bivoltină, dar poate

avea până la 5 generaţii, dacă condiţiile climatice permit. Iernează ca imago, în scorburi sau alte lo-

158

curi ferite, unde în anii de invazie formează aglo-merări de zeci sau chiar sute de exemplare. Poate folosi beciuri, poduri sau alte intrânduri în locuinţe sau alte construcţii umane. Adultul trăieşte în ge-neral 30 – 90 zile, dar au fost cazuri în laborator în care adulţii au putut supravieţui chiar şi 3 ani (http://bugguide.net/node/view/397).

Importanţă ecologicăH. axyridis este caracterizată printr-o prolifi-

citate şi o voracitate foarte puternică, pe lângă rolul pozitiv pe care îl are în combaterea afidelor din cul-turile agricole şi silvice, are şi un rol negativ punând în pericol alte specii afidofage şi eliminându-le în special din ecosistemele naturale. Prin competiţie, elimină speciile autohtone de coccinelide, sirfide afidofage, chrysopidae. După ce reduc populaţiile de afide, H. axyridis pot consuma mici larve de coc-cinelide (inclusiv ale propriei specii), heteroptere, alte homoptere, larve neonate de lepidoptere etc. În Nordul Americii de Nord, aceasta specie a eliminat speciile autohtone de coccinelidae din multe areale.

În Europa încă nu au fost semnalate invazii masive, dar introducerea speciei este mult mai re-centă decât în Statele Unite. În zonele în care H. axyridis să se înmulţească exagerat există posibili-tatea eliminării speciilor autohtone de coccinelide afidofage, în special a speciei Coccinella septem-punctata. De asemenea, există pericolul creerii unor dezechilibre ecologice prin eliminarea unor specii de insecte fitofage (afide, heteroptere, cicadelide, larve de lepidoptere, etc.). Înmulţirea exagerată în zonele locuite sau de agrement poate genera dis-comfort.

Singura modalitate de combatere în caz de invazie este colectarea grupurilor şi aglomerărilor

de iernare din scorburi, beciuri, poduri şi alte spaţii ferite şi distrugerea lor. Nu recomandăm măsuri chi-mice de combatere, de asemenea nu recomandăm combaterea în ariile cu plante cultivate, unde poate fi o insectă benefică.

BIBLIOGRAFIEBrown P. M. j., t. adriaens, h. Bathon, j. CuPPen,

a. Goldarazena, t. häGG, M. kenis, B. e. M. klausniTzer, i. koVář, a. j. m. loomans, m. e. n. Majerus, o. nedVed, j. Pedersen, w. ra-BitsCh, h. e. roy, V. ternois, i. a. zakharoV, d. B. roy 2008. Harmonia axyridis in Europe: spread and distribution of a non-native coc-cinellid. BioControl 53: 5-21.

hahn J. 2004. Multicolored Asian Ladybird. Regents of the University of Minnesota.

klausnitzer, B. 2002/3. Harmonia axyridis (Pallas, 1773) in Deutschland (Col., Coccinellidae). Entomol. Nachrichten Berichte 46: 177-183.

klausnitzer, B. 2004. Harmonia axyridis (Pallas, 1773) in Basel-Stadt (Coleoptera, Coccinelli-dae). Mitteilungen Entomol. Gesellschaft Basel 54: 115-122.

koCh R.L. 2003. The multicolored Asian lady bee-tle, Harmonia axyridis: A review of its biology, uses in biological control, and non-target im-pacts. 16pp. Journal of Insect Science, 3:32.

*** Ladybird Survey. htthttp://www.ladybird-survey.pwp.blueyonder.co.uk/H_axyridis.htm#images

*** Bug Guide. www.bugguide.net*** Coccinellidae Europa. http://coccinellidae.net*** My Nature. http://mybiosis.info/nature/portal.

php?pagename=firstpage*** Wikimedia. www.wikimedia.org*** Wikipedia. www.wikipedia.org.*** Wildlife Makro-Fotos. www.bjodo.de.

Adrian ruicănescu

Institutul de Cercetări BiologiceStr. Republicii, 48

Cluj-Napoca, 400015e-mail: a.ruicanescu@gmail.com

Cornel aleXandru

com. Băiţa nr. 214337045, jud. Hunedoara

e-mail: alexandru_crnl@yahoo.com