Nr: 167. M XIV. »BONA MENTÜL Il m in . 2 8 Cor. l i n \ш. . U <

|ho luni . 2-40 « Nral de Damlr" •

• n n . 5 Cor. ŢPentru România ii beriet . . 10 o

IWi şf ». *tnátate pe »n 40 franci.

M a 1 ' - august 1910.

Bt> j 'câtev nui j dintele par de ] prejura.e. «j

en- ! carea>

ÎBtatiïele iwastre cu guvernul I DI E. Brote publică în Nrul 80 al zia-Imlui »Teleg-äful Române un lung articol Iii care se cuprind şi următoarele :

I >... Membrii comitetului au simţit şi ei [wesitalea acestei jertfe, şi aceia d ntre ei, lari au venit în atingere cu contele Khuen, [iau stat nici un moment pe gânduri să-i •facă declaraţii în acest înţeles:, adecă să i higure că nici ei nu ţin la autonomia •Transilvaniei, şi că în realitate punctul Itcesta poate fi considerat ca şters. Aceste lnigurăii »amabilec р г cum le calficase •toatele Khuen, au rămas însă între cei ptiu păreţi ai cabinetului min'sterial.

I >Când a fost vorba să susţină şt în pu­lik aceea ce au afirmat înaintea ministru-|Hcurajul i a părăsii. «

I Fiind şi eu unul dintre aceia, cari au Hunit însărcinarea din partea clubului de-wlaji'or naţionalişti de a trata cu domnul piistrupreşedinte contele Khuen, ţin a •declara că această aserţiune a dlui Brote p t ibsolut lipsită de adevăr. Am autoriza-m de a constata şi în numele dlui Dr.

Ыог Mihali, că această afirmaţie conţ ne i simplă insinuaţic, pe care o respingem cu ntt hotărîrea. N'ana tratat nici când asu-n programului naţional cu di Khuen. ha im fi avut ocazie a face aceasta, oate fi liniştit dl Brote, că nu am fi în-idăsat a reprezintă punctul de vedere care il impunea nu numai disciplina de partid jhotirîriie conferinţelor naţionale, ci şi ttivingerile noastre politice.

împrejurarea că guvernul s'a pus în a-fcgere cu persoane cari stau afară de co-Éetul naţional român, nouă membrilor a-ttstui comitet ne impune faţă de debuturile •împăciuitoare« ale dlor Mangra şi ale conso-jfof săi o rezervă uşor de înţeles.

: Această ţinută rezervată, dictată de bunul saţ nu-mi permite să mă ocup cu cele-кк părţi ale articolului dlui Brote plin de Arabile naivităţi politice. Până va sosi teci timpul, când vom putea pune în ade-virata lor lumină străduinţele de »îm p a ­art« ale guvernului maghiar şi ale bine-•Kscuţilor noştri târgoveţi politici, trebuie i mă mărginesc a 1 ruga pe dl Brote să fctvoiască a se mulţumi cu laurii ce şi м câştigat pe acest teren prin talentele Apolitice acum 15 ani. I-a succes atunci îndeajuns să zăpăcească şi să în:urce lumea Kfflântască. Acum nu-i va succede nici pe Щ cele mai nobile stăruinţe. Lumea ro­manească de aici a învăţat în decursul vre-müof să judece real împrejurările şi să mască bine oamenii.

luliu Manfu.

I ~

Revendicări culturale. No ; , Românii, sântem oameni de bună

credinţă şi prea bine crescuţi, decât să ne batem joc de problemele serioas?. Aşa, de pildă, când am auzit că e vorba de pace şi că guvernul a porn't în mod hotărât să se intereseze de soarta noastră şi să întrebe pe unii şi pe alţii dintre noi, că ce ne doare, nu s'a găsit nimeni să isbucnească în râs cu hohot şi să ia în batjocură această în­trebare. Noi, Românii, sântem oameni cu­minţi şi am început numai decât să ne su­punem şi să răspundem la toate, că iată aici şi dincolo sânt durerile noastre.

Au trecut însă ziie şi au trecut luni şi tot mai mult trebue să ne pară rău, că am luat o dintr'un început pe-o coardă mai glu­meaţă. Căci, gândiţi-vă! Mai era, întrade-văr, necesar ca guvernul să ne întrebe pe noi despre suferinţele noastre ? Mai era tre­buinţă astăzi de studii şi anchete asupra problemei române în Ungaria, câtă vreme o lume întreagă o cunoaşte ? După decenii întregi de explicaţiuni reciproce, după mul­tele memorii şi paramemorii, după chiar in­formaţiile presei uugureşti, mai trebuiau cer­cetări speciale asupra desideratelor noastre ? Este CU put in ţă ся im ministru în Ungar ia , sau cel din urmă «politikus csizmadia*, să nu cunoască, cel puţin în liniile generale, mo­tivele devenite istorice ale războirilor in­terne dintre naţionalităţile din Ungaria ?....

Frumos guvern, deştepţi miniştri I Ei vin să ne conducă şi nu ne cunosc. Ei vin să ne împace şi nu ştiu pentru ce. Vin ca din-tr'o pustietate şi rămân surprinşi, când ne văd înarmaţi şi ne întreabă: ce-mi cereţi şi ce voiţi?

Vai, ironia e aşa de mare şi zîmbetul de amărăciune aşa de greu de rep imat

*

Ce vă cerem, Măriile Voastre? Evident, tot ce-am mai cerut Acest tot e foarte pu­ţin, când e vorba de dreptate şi e foarte mult, când e vorba de oamenii chemaţi să facă această dreptate. Principiile dreptăţii şi adevărului sânt pururea luminoase şi minţile cele mai inferioare le cuprind, dar le lip­seşte voinţa şi curajul de a le înfăptui. Lipsesc din raidurile Măriilor Voastre indi­vidualităţile puternice în stare de a putea împlânta steagul păcii în inima acestei teri.

Dovezi vă trebuie şi plângeri scrise, pe cari să le îngropaţi în mucegaiul arhivelor voastre ? Voiţi poate cifre pururea grăitoare şi un pomelnic nesfârşit al fărădelegilor pu­terii voastre în stat ? Dar nu e nevoie ! Priviţi întreaga voastră încunjurime şi cu-lege-vă-ţi singuri dovezile vii despre tot ce doriţi. Asemănaţi voi singuri stările noastre cu ale voastre şi vă convingeţi astfel de chipul neegal cum stau alături cetăţenii ace­leaşi teri. Vedeţi şcoalele noastre sărace, cu ferestrele lipite cu hârtie şi vedeţi bisericu-

BEDÄCTIA fi A D M I N I S T R A ? ! * Daâlt Ferfcnoí-utesa $0.

INSEITÏT^ iS -E ie primese k яоанк!»-

traţla. Malţomitc publice ,1 Loc 4a> •chil casi-i fiecare ţtr 10 tl(. Мгпягсгіріе гга t e ina

poiaxfi. Telefon pentru ora» | t

comitat 502,

ţeie noastre şindrilite şi bătute de vremi şi asemănaţi-le cu clădirile voastre măreţe, ri­dicate din cheltuielile statului, şi veţi des­coperi prăpastia ce ne desparte. Urmăriţi cum se răsfaţă limba voastră pe plaiurile întregei teri şi cu câtă modestie pâlpâie biata noastră limbă, ca o flacără uitată pe un jertfelnic.

Ce bine le ştiţi voi toate aceste şi totuş cât de puţin vi-se ruşinează gândul, văzând că în faţa datoriilor cătră această ţară sân­tem de o potrivă cu voi, dar în privinţa binefacerilor din partea ţării sântem cu to­tul nesocotiţi !

#

Să ne oprim însă mai de aproape la un singur punct Vedeţi, în lupta noastră în­dârjită şi neîntreruptă de apărare în potriva voastră, cheltuim multă energie şi timp, pe care în alte condiţii am fi putut să le an­gajăm în scopurile consolidării noastre. Din pricina acestei lupte fără preget, noi sân­tem siliţi să raœânem în urmă în d,ferite tărîmuri. Favorizată de stat şi de cea mai extremă libertate, rasa voastră o ia înainte şi porneşti a se bucura din belşugul daru­rilor civilizaţiei, pe când noi o ducem ca într'un vis urât, în care simţi că ceva greu te apasă pe piept Noi sântem Proimteul înfăşurat de stâncă şi voi acele paseri de noapte, ale căror ghiare ameninţă neconte­nit plămânii vieţii noastre, cultura noastră.

Dacă există vre-o plângere întemeiată pe acest pământ, apoi cea dintâi e desigur plângerea noastră în potriva duh lui vostru de vrăjmăşie asupra libertăţii noastre cultu­rale. Ia vremea de asiăz', când toate con­stituţiile garantează libertatea cuvântului şi a învăţământului pentru toţi cetăţenii, nu­mai la noi se mai întâmplă, ca aparatele statului să lucreze cu sistem în potriva a-cestor două frumoase cuceriri ale epocei moderne.

In vremea de acum, când societatea ome­nească de pretutindeni caută să-şi mobi­leze simţirea prin cultivarea sistematică a arttior şi a Iiteraiurei, prin promovarea gustului pentru idealuri estetice şi prin aşe­zarea vieţii pe temelii cu învăţăminte, is-vorite din tainele ştiinţei, numai statul no­stru îndrăzneşte să facă escepţie cu o parte a cetăţenilor şi să le împedece statornic miş­carea lor liberă în aceste direcţii. Căci spu­neţi şi daţi vă seama, ce-au cheltuit guver­nele ungureşti pentru cultura română ? Cari sânt societăţile, ps cari le-au ajutat; cari sânt năzuinţele încurajate; unde sânt tea­trele, muzeele, pe cari ni le-ar fi ridicat şi unde ne sânt şcolile româneşti, cari ui se cuvin ?

Vai, revendicările noastre au fost aşa de modeste. Am făcut aşa de rar apel la pro­tecţia statului şi ce amar am putut înfiripa, am fâcut-o din propriile noastre puteri. Şi dacă până acum am avut vre-o dorinţă, a fost mai mult pentru-ca să ne îngăduie, ca din puţinul nostru propriu să ne pu-

Pag. 2 . T R I B U 23 August n. 1910

tem chivernisi puţina noastră cultură. Şi n'a fost cu putinţă nici asta. Aveam bani să ne facem licee la Caransebeş şi Ia Si­biiu, şi guvirnul din banii noştri ne-a fă­cut licee ungureşti! Se mai poate vorbi deci de-o condescendenţă din partea lor faţă de revendicările noastre culturale? Ce ridicol !

Dar noi, Românii, sântem de bunăcre-dinţă şi s*ăm serios de vorbă asupra pro­blemelor serioase. Am ajuns atât de de­parte în sfârşit ca un guvern, care nu ştie ceti în cartea deschisă a durerilor noastre, să ne întrebe ce ne doare. Lucrul e grav. Dar minuni nu se întâmplă!

u ,>' Ei sînt "-nul

Gra ţ i e r i l e . Din Seghedin ni-se scrie: Dintre Întemniţaţii politici din Seghedin numai singur Ion Mihu Ciufudeanul ? fost graţiat. D sa Joi la orele 7 dimineaţa când i-s'a înmânat scrisoa­rea delà minlstiu — a fost pus in libertate.

Aşa-dară au mai rămas să străjuiască pereţii temniţei următorii : lanco Periei, red. la »Branik«, 1 lună, Iano Bisterschi, slovac, naţ., 4 luni, To-dor Stana, rom. naţ , 3 luni 10 zile, şi Constan­tin Savu, rom. naţ., 6 luni temniţă de stat şi 15 zile temniţă ordinară.

Dintre întemniţaţii români din Vaţ a fost gra­ţiat numai Emil Taus.

Intrigi ungureşt i . Sub tittlul acesta «Un arde-lean« publică în «Seara» din Bucureşti următoa­rele :

«In cercurile diplomatice ungureşti din Bucureşti se comentează şi se speculează faptul că nimenea din colonia Romînilor austro-ungari delà noi nu au luat parte la serbările pentru jubileul împăratului Francise losif. Acest fapt, pe cît de explicabil, pe atît de ve­chiu, dă prilej agenţilor de tot soiul, pe cari Ma­ghiarii îi întreţin în Romînia, să încerce a răspîndi credinţa că rezerva Romînilor austro-ungari ar a v e a

un caracter antidinastic, antiaustriac şi irendentist. Le şi vine bine Maghiarilor să facă a se acredita astfel de născociri tocmai acuma, cînd delà Viena se insistă pentru tratarea mai omenească a Romînilor din Un­garia, de dragul bunelor raporturi ale monarhiei cu regatul romîn.

Diplomaţia şi agenţii unguri din Bucureşti parcă ar vrea să strige, în auzul factorilor hotărîtori din Viena :

Iată cine sînt Romînii, de cari n duşmanii împărăţiei, ei nu vreau í .A habsburgic, ci visează numajlred щ rămîn scutul şi nădejdea 'dinastie»]-'* Habsburgilor în Orient!

Dar vicleana diplomatie ungureasca este cusută aţă albă. Abstinenţa Romînilor austro ungari delà serbările jubilare ale împăratului Francise J«sif nu dovedeşte nimic în contra loialităţii lor, pi numai în contra potiticei maghiare şoviniste, care se face şi la Bucureşti, în sferele diplomatice ausW ungare.

Intr'adevăr, nici odată nu am fost luaţi în seamă, din partea reprezentanţilor Aust/o-Ungariei, noi 'ro­mînii din Ardeal şi Ungaria, stabiliţi aici. Ei nu sînt invitaţi la nici o serbare oficială a legaţiunei austro-ungare şi nu a u fost invitaţi la serbările de acuma. In totdeauna li-s'a cerut să se declare Maghiari şi să vorbească ungureşte, par'că tot solgăbirăi ar fi stă-pîni la legaţiunea austro-ungară.

Fe urmă Romînii de dincolo, cari trăiesc la noi şi nu au devenit cetăţeni ai statului nostru din diferite motive, sînt consideraţi de Maghiari ca elemente pri­mejdioase. Ne aducem aminte, ce scandal a făcut presa ungurească, anul trecut, cînd Archiducele Franz Ferdinand a primit ca «Romîni» pe delegaţia fraţilor noştri de peste mun{i !

lată de ce Romînii, supuşi Împăratului Franz Io-seph, nu s'au arătat la serbările deaici pentru jubileul lui. Atitudinea lor rezervată şi demnă este numai o protestare în contra şovinismului unguresc. Credinţa îor către Tron şi Patrie şi-o păstrează în suflet şi nu au nevoie să şi-o exprime la banchete. Acolo se pot bate în piept cu făţărnicia lor, Ungurii cari au fost şi au rămas, duşmanii Habsburgilor.»

A l e g e r e a d e i a Liptó-Svet i -Nicolau. Azi a avut Ioc alegerea de deputat în circumscripta slovacă Lipió Sveti Nicolau. Teroarea şi corupţia au serbat şi in această circumscripţie naţionalistă adevărate orgii. Am anunţat drja că omul slo­vacilor, dl Biela, scârbit peste măsură de atroci-tăţite j ndarmilor, a renunţat de ă mal lupta za­darnic şi de a ş i expune alegătorii furiei bestiale a jandarmilor. In asemenea condiţii candidatul guvernamental nu putea fi ales decât prin «una­nimitate», ceeace s'a şi întâmplat azi. Nou alesul mamcluc se chiamă Kozma Andor, şi are In ie­rarhia literaturii ungureşti un loc de onoare. Fără îndoială că nu va împleti In conuna meritelor sale literare, laurii ce a secerat Ia această alegere.

Un articol a! Mii V, Goldiş. Г guvernamental din IocaIitate,»Aii||

în numărul său iest/vii ! truitori de * foarte remarcabil ar­

ticol du. ţk gearnuiftfru frunta dl Vasile Goldiş. Articolul diui '< I !? <Ш o deosebită importanţă, nu numai fiindcă analizează cu o adânci pătrundere substra­tul politic al «acţiunii ie împăcare*, iiivr der ân du-l pe înţelesul tu'urora, ci şi fiindcă contribuie, fără îndoială, narte mult, la & murirea opiniei publice mgureşti. Dămlr vale în traducere acest lumnos articol: % Ideia împăcării Intre români ş. unguri m i decât urmarea firească a situaţiei gtngraflce, et­nice şi politice a acestor două popoa«. Ungurii şi românii, — aproape egali şi In privbţa rapor­tului lor numeric, fiind in vecinătate mediii, amestecaţi pe la periferiile lor etnice, fára înru­diri de rasă şi înconjuraţi de marea slavă ţi de cea german?, — trebuie să simtă necesitatea jnef aliarţe.

Atât bărbaţii politici ai României cât si ctl Ungariei au accentuat totdeauna aceasta. Opina publică a României urrmrea in 1848cu m'şcările ungurilor, dar numai până ce s'au con­vins că conducătorii revoluţiei ungureşti vor d Înlocuiască opresiunea feudală cu opresiunea de rasă. Istoriograful ilustru, Bălcescu, era unul din­tre cei mai frevcnţl aderenţi ai alianţei cu utife-ril. Poetul Bollac scria ditirambi pe temi actiilt Bărbaţii de stat mari ai României simpatizau şl mai târziu ideia împăcării. Când, in 1860, guver­nul austriac ceruse guvernului principelui Ca să extrădeze pe ungurii refugiaţi In Moldova, & nistrul preşedinte al Moldovei, Mihal KogiW-ceanu, a refuzat categoric dorinţa guvernului » strlac, ba ce e mai mult le a asigurat un trai pajn In Brăila.

Ion B ătianu, întemeietorul României mode şi marele său urmaş, Dimitrie S.urdza, au m tuat de asemenea, de repeţite ori, neces"'1" alianţei româno-maghiare. Ceea ce a Impietai şl Impieaica mereu realizarea acestei allante t situaţia politică a celor 3 milioane şi jun­ele Români din Ungaria. Ţinta politicei & claie ungureşti e >clădirea statului naţional» ghiar«, ceea ce înseamnă nimicirea etnică a po poarelor nemaghiare. Legitimitatea acestei pom Românii n 'o pot recunoaşte niciodată, căci «I de-adreptul o sinucidere din partea lor.

Criză. — Dialog din sfera criticei literare. —

E u : Ai auzit vestea cea mai nouă domnule autor?

Autorul: Care veste? Vr'un premiu deia aca­demie ?

E u : Nu o veste, ce te ar privi personal pe dta, ci o noutate care priveşte In general literatura românească.

El: Ei, şi este dar o veste. Bine, dta ca unul ce porţi şlepul criticilor literari improvizaţi, o ştii şi-ml vei comunica-o şi mie. De ce e vorba?

Eu: De criză... El (rizând cu hohot) : Şi spui că i veste nouă !

Criza, auzi, veste nouă! Eu : Dar' stai frate, nu i vorbă de criza finan­

ciară a scriitorilor. E vorbă de altă criză, cu totul de altă natură.

E l : Dacă n u l vorba de criza financiară, eu altă criză nu cunosc. Sânt dar cu atât mal curios de noutatea ce mi-o aduci.

Eu : E vorba de o criză sufletească a autorilor. Stai numai să-rai Improspetez bine In minte ce se scrie despre treaba asta a dracului. Orice criză e lucru neplăcut.

El (nerăbdător): Spune odată ori lasă-mă In pace.

Eu (dibuind): E vorba că autorii şi-au isprăvit subiectele. Nu mai au inspiraţie. Au scris tot ce au ştiut. De aici încolo se forţează, ori se prefac că au ispiraţle.

El (întunecat) Greşeşti prietene. Dacă nu mai e inspiraţie, nu mai e scriitor. E greşit deci să

se spună: criza sufletească a autorilor. Ar tre­bui spus : moartea cutărui scriitor.

Eu (cu precauţiune) Să mă ierţi, iubite dom­nule. Dar n u l chiar aşa. Articolele cari vorbesc de criza sufletească a scriitorilor, spun c'a Iice-tat Inspiraţia numai pentru un gen de scrieri, celea luate din viaţa poporului. S'a isprăvit cu sumanul, cu opincile, cu otava, cu cuşma. Parfu­mul lor a fost prea sălbatic, viaţa lor prea strimtă. Un suflet nu poate să şi facă toate sal­turile Intre păreţi aşa de inguşti cum e lumea delà ţară. Au fost cunoscători subţiri deal ar­tei cari chiar delà început au pus degetul pe N, ş'au z is : nu, asta nu-i literatură. Ştii d t a , d i e autor, că atunci au fost mulţi cari slăveau inspi­raţia din popor, din viaţa necunoscută deia ţară. Ei bine, acum chiar şl dintre aceştia vin unii şl zic: destul cu viaţa deia ţară. Vrem literatură din viaţa rlaşelor inalte. Vrem sfera cea mai largă pentru toate manifestările sufletului ome­nesc, vrem literatură fără tendinţi, vrem artă pen­tru ariă, vrem romanul pentru el însuşi.

El (nedumerit): Ei bine, şi unde i criza? Eu (zăpăcit): Stai numa', te rog aşteaptă puţin.

Eu am In cap teorii şi după ele vorbesc. Şi nu-i permis să învârt şurubul decât tntr'un fel.

El (zimblnd) : bine, bine. Te'nţeleg şi aştept E u : Dacă ne trebuie astfel de literatură, tre­

buie numai decât să s'apuce autorii de acum s'o scrie. Dacă zice criticul. Asta i poruncă, ce crezi d ta. Ei bine. Ascultă numai. Dacă autorii trebuie să scrie literatura asta nouă, după cum porun­ceşte critica, ei, ca să nu se dea de ruşine, să nu se vadă că le a secat inspiraţia, s'au apucat şl au făcut încercări în direcţia aceasta. El bine,

nu le a reuşit. Cetesc negru pe alb acum In li-par proaspăt, că nu le-a reuşit. Şi daci nu ki reuşit vine adevărul criticei: criză literari,<" sufletească, lipsă de inspiraţie, epuizarea suite telor tractate până acum, şi nepricepere 1 altele.

El : Stai frate, stai mai încet, că mi an Unde i criza sufletească a autorilor? Asta s spui d ta.

Eu (uluit): Mă rog, o să am plăcerea spun. O să vă spun cu pildele tipărite de cr№ Sandu-Aldea a scris nuvele şi schiţe din sătească. Ei bine. La început tipărea an de volum nou.

Acum nu mai tipăreşte decât rar. Publica : vele rar. Ce semn e ăsta? Nu-ţi sare In « că-i semn de criză? Da:ă eşti odată autori buie să scrii numai rar ci tot mal des, ii: e semn de progres. Scrii mai rar ? Dai In i Scoţi la doi ani un volum? Nu mal aii ţi-s'au isprăvit subiectele. Şi-atunci ce faci?1

că trebuie să-ţi alegi alte subiecte, încerci şi reuşeşti, şi dai In criză.

Altă pildă, tot din celea tipărite. Sadovcan scris nuvele din popor. A avut o sumedenie ! subiecte, a avut inspiraţie. Da, tot la doui ' volum nou. Acum trece anul şl nu mai dl,ţ scrie mai rar. Ce semn e ăsta? Semn de: S'apucă de alte subiecte şl nici el nu prea şeşte, şi iarăş dă de criză. Oricum ar toci-o torul modern român tot cu nasul de crlzl Au statornicit o aşa critica, şl n'ai cel Trebuie deci să ne împăcăm cu soarta: criză, fie criză.

23 August n. 1910 »T RI B U N A« Pag. 3

De altfel politica aceasta e imposibilă şi sco­pul el e intangibil. Ea s'a născut din egoismul dasei feudale ungureşti,care clasă se serveşte de lovinlsmul firesc ca de o unealtă potrivită pen­tru susţinerea şl mai departe a stăpânirii sale de clasă In (ară. Infiltrarea primejdiei naţionaliste bi conştiinţa obşte! ungureşti, e drept metereze cea mai puternică pentru dominaţiunea clasei feudale ungureşti. Aceasta e cauza pentru care nu se poate Introduce In Ungaria pe toate tere-nele darea progresivi, deoarece ea ar favoriza naţionalităţile şi ar slăbi pe feudali. Tot din pri du naţionalităţilor nu poate să existe In Unga­rii votul universal, de dragul naţionalităţilor tre­buie susţinut viriNsmui şl dreptul de candldare, de dragul naţionalităţilor trebuie să dăinuiască administraţia aziatică, aceasta ruşine a veacului il XX-lea.

Pătura săracă a poporului unguresc Îndură alături de pătura săracă a poporului românesc nedreptăţile şl s'a Infiltrat In conştiinţa obşte! ungureşti convingerea că ea trebuie să sufere ta tăcere stările insuportabile, căci altminteri ar putea să respire mai uşurate şi popoarele nema-(tiare din Ungaria, ceiace ar fi o primejdie pen­tru unguri. Pini când aceasta va fi politica oficială a sta­

lului ungar, orice împăcare Intre români şi un­guri e cu neputinţă.

De altfel guvernul nici nu doreşte împăcarea $i nici că o poate dori, deoarece o împăcare sin-ml şl adevărată ar fi în contradicţie cu întreaga politici guvernamentală, care întocmai ca şi a guvernelor trecute, se Întemeiază pe şovinismul cd mai cras.

In dosul aşa poreclitei >acţiunl de împăcare* iliu doi factori. Unul In serviciul politicei externe, «Will In serviciul politicei interne. Noua situaţie ttt început să se lămurească In politica mondială «Tesle pe germanii din Europa de mijloc să-şi

Însci forţele militare şi să-şi fortifice aliaţi. I alianţă In formaţiune, alianţa care are să

meisci Anglia, Franţa, Japonia şi Rusia, îndeamnă tripli silinţă să-şi concentreze forţele. România e puterea auxiliară firească a triple]

иіп|е şi câştigarea celor 400.000 de baionete româneşti e vrednică de atâia jertfă, ca contele Tisa si preamărească «înfloritorul imperiu ro-tdnesc« şl ca, lertându i lui Mangra memoran­dul delà Viena, precum şi congresul naţionalist (Dn 1895 şi predarea steagului albastru delà Pre­tai, si se Împrietenească cu el şi să 1 numească •prelatul meu cel iubite

Face pentru cele 400 de mii de baionete şi jertfa ea contele Khuen Héderváry să stea de

câteva ori de vorbă cé dl Teodor Mihali, preşe­dintele partidului naţional român. In aceasta îm­prejurare de ordin politic extern găsim expli­carea lozincei ce se şopteşte azi pretutindeni, oă Împăcarea românilor e dorinţa dinastiei. Guver­nul României doreşte aşişderea Împăcarea a-ceasta, fiind interesele sale cele mai vitale t on diţionate de interesele triplei alianţe. Dar since­ritatea şi căldura alianţei sufere mult din cauza situaţiei suprimate a românilor din Ungaria, de oa­rece necontenitele plângeri ale românilor de aici au dat naştere In opinia publică din România unui sen­timent de duşmănie prea adânc şl acest senti­ment public împiedecă îndeplinirea acţiune! ce l revine guvernului In interesul triplei alianţe. Gu­vernul român ar privi cu cea mare bucurie Iz­bânda a .ţlunei de împăcare şi ziarele guvernului nu reuşesc să acopere îndeajuns dorinţa Iui după aceasta izbândă: Iar publicişti de renume din România, ca Slavici şi Brote, In slujba a mânduror guverne, agită cu stăruinţă ideea îm­păcării.

§gCelialt factor ai acţiunii de împăcare e In ser­viciul politice! interne. Guvernul, şi îndeosebi contele Tisza, In calitate de şef al partidului gu­vernamental, doreşte să asigure pe seama gu­vernului circumscripţiile electorale româneşti.

Circumscripţiile româneşti au fost întotdeauna şi pentru partidul liberal cele mai sigure, cu atât mai mult chiar, cu cât pe vremurile acele na­ţionalităţile, fiind In pasivitate, se abţineau delà lupte le electorale. Contele Tisza ştie prea bine, că e mai uşor să câştigi decât să păstrezi ceeace ai câştigat, şi mai ştie, că poporul unguresc, ori din care lăture am privi chestiunea, e totuş in dependist şi astfel politica 67-istă poate să fie uşor primejduită, nu mai departe decât la alege­rile cele mai apropiate. E bine deci să se asigure circumscripţiile româneşti de cu vreme. E ade­vărat doar, că candidaţii naţionalişti pot fi În­frânţi la alegeri prea uşor, cu bani mult', cu ba­ionete şi cu notari, ar fi totuşi Insă cu mult mal bine dacă n'ar trebui risipite multele baionete şi sumele enorme cu românii, ci să fie întrebuin­ţate toate Împotriva ungurilor independişti.

^ P e n t r u aceia ar fl deci bine să se Împace cu românii. Eu doresc pacea In mod sincer. O do­reşte fiecare bun român. O doreşte întreg popo­rul românesc. O consider ca fiind de dori', ca imposibilă Insă. Este absolut adevărat, că recu­noaşterea şi acordarea drepturilor politice ce li-se cuvin românilor, ar fi o mare lovitură pentru forţa feudallzmului şi ar aduce o atingere gravă intereselor materiale ale clasei gentrilor. Aceasta e cauza pentru care socotesc, că e cu neputinţă acum împăcarea.

El (nervos): îmi pare că baţi câmpii, stimate domnule

Team primit ca pe un om cum'nte in casă şi ritt pare c'am greşit. Spune ml : care i vestea «vreai si mi-o aduci. Ea: Criza, domnule. El: Ce criză nenorocitule ? Eu (mânios): Criza literară şi sufleteasca, şti­

ute, şi mi rog să nu mă insulţi. El: Si vorbim desluşit ca să ue înţelegem. Ce !±pţl sub criză? Eu: Nu Înţeleg nimic înţeleg criticii. El: Ei bine, şl ce spun dlor? Eu: Spun, că s'a isprăvit cu inspiraţia scrii­

torilor tineri. El: Şi de unde deduc ei asta ? Eu: Din rara apariţie a volumelor. Nu mal

tot la două ori trei luni volume de acelaş Щ

El: Şl cum tâlculesc dânşii aceasta lenevire a lorilor? Eu: 0 tâlculesc aşa, că nu mal au ce scrie :

« sais tot tot! N'ai înţeles? Nu le a mai ră :: uici cât e negru sub unghie, de scris. B: Exp'icăte. Eu: Si se explice ei. Criticii zic, că autorii

Ы ai scris tot ce au ştiut. Şi trăind, ieşind popor, au cunoscut viaţa poporului. Asta «ils-o, Acum au gătit o. : Adică aşa cred dlor, făuritorii mici şi mari

le, ci viaţa poporului e aşa de îngustă, i te poată epuiza Intr'o activitate literară

ani?

Eu (încurcat): Dta vei binevoi s ă i întrebi pe dânşii. Eu spun părerile lor.

El (pe gânduri) : Bine, bine, spune mai departe. In ce mai văd dlor criza?

Eu : O mai văd in tendinţele unor scriitor! de-a îmbrăţişa alte subiecte, decât celea tractate de dânşii mai înainte.

El : Şi cum vine aici vorba de criză ? Ce criză e să scrii dintr'un mediu social ori dintr'altul ?

Eu: Criza e aici: că nu reuşesc. De reuşau dintr'una nu era criză.

El (rlzând): Dar atunci toată activitatea literară a unui scriitor se poate numi criză, luând afară cele trei-patru bucăţi de forţă a vieţii Iui.

Eu: Cred acum că mă pricepi ce vreau să zic, adică, ceva să zică vestea cu criza.

El: înţeleg un singur lucru. Azi criticii noştri, sau ca să ţi spun terminui svârllt aşa de potrivit de «sasul» Chendl, vrea-criticii noştri, n'au ce scrie. Şi vreacriticil români nici odată n'au ce scrie Deci se supără foc că un autor numai dă volu­mul tot la două luni. Să fi trăit azi Eminescu, ce să făcea bietul de el cu un singut volum de poezii ? Ca să i mulţumească pe aceştia, şi să nu afle «criz?» in viaţa lui literară, trebuia să tipă­rească de cel puţin treizeci de ori câte-un volum.

Văd mai departe, că vreacriticil romani cred că direcţia Intr'o literatură porneşte din aforis­mele lor şl nu din sufletul scriitorilor. Văd că s convinşi, de pildă, că direcţia, cum Ii zic ei «po­poranistă» e susţinută de revista «Viaţa roma-nessscă>. Observ că ei cred a se putea scrie o operă la porunceală

Oreşesc foarte mult ceice cred că poporul ro­mânesc va fi satisfăcut, dupăce se vor fi numit vre-o câţiva domni români In oarecari situaţii mai bune, ori dacă domnii preoţi vor primi o congruă mai mare, ori dacă domnii miniştri vor schimba scrisori mai prieteneşti cu domni! epis­cop!. Oreşesc foarte mult şl ceice cred, că dacă va fi bună administraţia şi dacă se ra ameliora situaţia materială şi culturală a poporului român, va deveni mai puţin acută ş! chestiunea de na­tional täte.

Cel care judecă aşa, nu cunoaşte chestiunea. Dimpotrivă. In aceiaş măsură în care va creşte bunăstarea materială şi se va desvolta cultura poporului românesc, se va întări şi cere ea lui de a i se acorda drepturi naţionale, de a i-se garanta exerciţiul lor liber şi de a i-se permite ca asupra lor să vegheze el, In parlamentul ţării, prin reprezintanţii săi naţionali.

Afirmaţia mea e confirmată prin faptul că la alegeri alegătorii mai siguri ai partidului naţional au fost locuitorii comunelor bogate şi culte. Cu-vinul, Minişul, Radna, Sobotelul, Berzova şi în­tr'un cuvânt, marea majoritate a românilor mai cu stare şi ştiuto i de carte din cercii Radnei au votat pentru mine, de vreme ce Giulita, So-roşagul, Lupeştii şi Perneştii au votat în majori­tate pentru Tagányi; ba din Baia, unde de ani de zile nu mal e şcoală şi unde numărul analfa­beţilor e 98°/0, unde alimentul de căpetenie e şi azi mălaiul şi rachiul, — din Ba'a, repet, numai preotul şi clopotarul a votat pentru mine, cei­lalţi 98 de alegători au fost toţi guvernamentali însufleţiţi.

Supt presiunea acestor două momente, contele Tisza a arborat stindardul împăcării cu Românii. In acelaş timp, lase, a luat în negaţlune dreptul poporului romanes: la organizata politică. Prin această negare o limine a f icut cu neputinţă orice înţelegere politică, pentrucă a pornit din princi­piul că pentru el nu există comitetul partidului naţional român, ca r e singur e chemat a desfăşura activitate politică In numele poporului românesc şi din însărcinarea Iui. Coatele Tisza apelează Ia prelaţii români să facă împlcarea. Apel zadarnic, pentrucă înainte de toate In cele politice prelaţii români nu reprezintă, şi-apoi pe aceştia nici nu e nevoie să-i mal împaci politiceşte, pentrucă ei chiar Іл urma oficiului lor, aşa cred cel puţin ei, sânt împăcaţi cu orice guvern. Mi ar plăcea să văd pe prelatul român care ar încerca un rol de operaţie politică faţă de guvern.

Contele Khuen-Héderváry a tratat şi până acum cu mai mulţi români fruntaşi. Dar nici când n'a irecizat concesiile, pe cari Ie socoteşte proprii

ca să câştige, politiceşte, poporul român. Iar

Simt că nu pot înţelege de Ioc vorba: creaţie. Dac'ar şti ce înseamnă vorba asta, n'or mai scrie nici o slovă, cl le-ar da pace scriitorilor. Oricine ştie, dintre talentele adevărate, până unde i merg puterile. Şi dacă, subiectele mai grele, mai com­plicate, le rumegi mai îndelungat, şi Ie reservează pe când se simte destul de tare, nu urmează că i s'a isprăvit inspiraţia dintr'o şcoală literară şi începe cu altă şcoală. Pentru un scriitor adevărat nici nu este şcoală, direcţie In literatură. Pentru el este un singur izvor de unde se hrăneşte: viaţa. Şcolile literare critica le clasifică, nici odată scrii­torii. Pe ei îi nelinişteşte viaţa, cu problemele ei, sufletul omenesc cu adâncimea şi bogăţia Iui, niciodată Insă vorbe seci ca naturalism, ori ro-manticism, ori ţărănism.

Eu: Ei bine, atunci nu este criză literară? Cel puţin nu ne aflăm In preajma unei crize li­terare ?

Eu am cetit că mai toţi scriitorii noştri mo­derni se apropie de treizeci de ani. Deci, se scrie, momentul cel mai potrivit pentru cea mai intensă creaţie. Şi acum volumele Ies rar. Deci, tot vorba mea: criză.

El : Ţii bine şlepul vreacrlticilor. Deci crede dta că este criză. Crede dta că se poate stabili aritmeticeşte vrâsta când un scriitor trebuie să fie mai productiv, ori chiar vrâstă când trebuie numai decât să ne dea o operă genială. Dum­neavoastră Insă, să nu fie cu supărare, vă în­vârtiţi ca nişte mori de vânt părăsite, şi ca şl ele, nu produceţi un strop de făină. A.

Pag. 4 » T R I B U N A» 23 August n. 1910

acesta e lucrul de căpetenie, penlrucă dat fiind că dintre 3 milioane şi jumătate de români nu poate să ajungă fiecare episcop sau vicar epis­copesc, e nevoie să se dea ceva ce să mulţu-miască românimea întreagă.

Despre aceste Insă guvernul tace. Ţînta Intre-gei acţiuni de împăcara e numai să uiunce nisip în oî h i Îndrumătorilor politicei externe a mo narchiei noastre făcându-i să crează că guvernul unguresc a făcut tot ce i a stat în putinţă ca sä i împace pe românii din Ungaria şi prin aceasta, să Intăriască aliata ei România — vrând pe acea­stă ca'e să şi asigure bunăvoinţa ministeru­lui de interne ; iar de altă vrea să câştige pe seama partidului muncii prelaţii români şi alţi bă;baţi români cari caută o validiere Individuall, — câştigând prin ei şi cercurile româneşti.

Cu vremea Insă se va dovedi zădărnicia tutu­ror acestor încercări, pentrucă, rtpet, dorim cu toţii împăcarea, dar între slugă şi stăpân nu e cu putinţă împrietenirea. Noi Românii Încă multă vreme vom fi nevoiţi să intrăm pentru activitatea c o a s t ă politică în temniţele de stat — spre ma­rea veselie a spiritului libertăţi cetăţeneşti ! — şi poporul unguresc încă multă vreme va trebui să sufere jugul politic al propriilor săi stăpâni, — până va sosi mult dorita zi a adevăratei îm­păcări, pentrucă adevărata pace nu se poate în­temeia decât pe absoluta egalitate de drepturi politice şl naţionale şi pe adevărata fraternitate !

Serbările din Reghin. — Adunarea generală a fondului teatral . —

Fără vâlvă şl reclamă, cu atât msi temeinic şi s :gur se succedează pregătirile pent.u adunarea ger-erală a celei de-a doua societiţi culturale ro­mâneşti, care In t'mpul din urmă a d ,t dovezi de progrese m bănuite.

Cu fiecare prilej al adunării ssle anuale, socie­tatea însăşi aranjează festivităţile artlstice-cultu-rale menite să învioreze sufletul românesc cutro-pit în toate părţile de apatie şi atâtea alte neyoi mărunte şi mari.

Băgăm de seamă, cu cât sistem s'a lucrat In anul acesta m&i ales In nord şi în păţUe avizate la desmorţire.

Un centru puternic românesc, bun şi bogat Insă adormit a fost şi Reghinul. Iată Insă, că în acest an, oraşul acesta încrestează pe răbojul său

Scrisoare—răspuns. Pământ, ziua schimbării la faţă.

Unchiule Axente! Scrisoarea trimisă nepoţilor, a ajuns din nebă­

gare de seamă şi în mâna mea, o strănepoată a ta.

Ştim noi toţi, nepoţi şi strănepoţi, că n'ai tu lipsă de podoaba ce ţi-au pus-o nepoţii Ia mor­mânt şi de florile ce ţi-le-au pus strănepoateie, Oetta şi Margareta Tu ai fost podoaba noastră, nu putem fi noi a ta.

N'au voit nepoţii, să se ştie de podoaba mor­mântului tău. Ştiu ei bine că pe ei să cinstesc când cinstesc mormântul tău.

Ai făcut o mare bucurie strănepoatei tale, cu vestea, ră împreună cu soţul tău de luptă, Ba lint sânteţi fraţi de cruce cu proorocul Iiie. Vei şti că în vinele mele încă curge sânge aspru din sângele Iui tata moş — strămoşul meu delà Roşia.

Bucuria în ă, curând s'a prefăcut în supărare. Din spusele tatălui meu ştiu că şi tu şi tata-

moş eraţi buni ţintaşi. Am auzit de-o luptă grea din Valea Ampoiu-

lui. Luaţi la ţintă cu piatra Şi nu daţi greş. Cum să face, că acum când aveţi fulgerul şi

trăsnetul lui Ilie în mână, nu nimeriţi acolo unde trebuie ?

Şi dară-1 aveţi în mână de ce n u l trimiteţi mai des? Des, până nimeriţi.

Ori, doar' nu ştiţi, cum ne-am schimbat la faţă? cum n e a m dat stricăciunei..?

Strănepoată ta Margareta.

3 festivităţi culturale, caii au adunat Ia un Ioc întreg jurul acest larg şi românesc. Şi centrul acestor fructuoase întruniri a fost totdeauna so­cietatea fondului de teatru.

Un nou prilej frumos se anunţă, de-a se pu­tea întruni fraţii buni împreună. Comitetul teatral local in conţelegere cu dl Bănuţ şi comitetul cen­tral a pus la cale cu sârguinţă şi bună chibzu­ială un program vast de bucurie menite să a-dăpe sufletele noastre de aici cu plăcerile artei şi cântecului românesc.

Duminecă in 28 August nou vom avea rarul deliciu de a ascuUa corul cel mai artistic şi mai disciplinat, — corul maestrului Dlrna din Braşov na numai la concert, ci chiar şi Ia slujba bise­ricească. Se va cânta clasica liturgie (IIa) a mae­strului.

La 1 p. m. după şedinţă va fi un mare ban­chet şi lamura Intelectualilor noştri va pleca de aici Ia festivităţile populare aranjate In marele pa­vilon din promenada oraşului — alăturea de un preţ de intrare băgatei: 40 fileri de per­soană.

După coruri, declamaţiuni naţionale şi comice se va desvău ochilor noştri un hblou pitoresc urmând diferite danturi romane^i jucate de flă­căi şi fete în costume de sărbătoare, cu liutarli lor din sat.

Aceste comune sânt: Hodac, Jabeniţa, Potoc, Săcal, Lueri, Solovăstru, Milăşel, Fârăgsn, Băiţa, Sântu, Rus şi Murareni.

Vom avea prilejul să ne convingem de puterea de rezistenţă a poporului nostru din ac ste părţi. Vom vedea dacă a pierdut din portul, datinele şi sufli tul său — ori dacă e Încă tare şi ne­schimbat ?

Ne rugăm deci în numele dragostei de neam, ca toţi preoţii şl învăţătorii noştri din aceste şi din toate comunele din jur să vină aducând pe mic şi mare Ia aceste serbări — pentruca să ia şi poporul cunoştinţă de intelectualii săi şi să se convingă că cărturar şi opincar merge mână în mână, când e vorba de înaintarea şi binele nea­mului!

Veniţi deci cu toţii la Reghin, popor şi con ducători! Veniţi să ne cunoaştem şi să ne iubim, muncind alăturea!

Dumineca seara orele 7 1/, va avea loc In ho­telul orăşenesc Concertul dat de corul bisericei sf. Niçoise din Braşov cu concursnl trubadurilor noştri Mărcuş şi Crişan. Dirigent: iubitul şl de toţi stimatul maestru Oheorghe Dima.

Programul bogat şl In pat tea cea mai mare ro­mânesc, va electriza inimile noastre şi ne va ri­dica pe câteva clips (n regiunea pură a frumo­sului. Cântăreţii noştri Mărcuş şi Crişan n'au nevoe de reclamă. El şi au stabilit deja un nume în turneul lor plin de succese. Credem că nu va fi om iubitor de ce este frumes să scape prilejul acesta rar — pentrucă oare când va mai fi Re­ghinul aşa de norocos de aprimi în sânul său oas pe ţi aşa de plăcuţi ?

Cum străinii — mai dornici de muzică şi artă — deja de pe acuma ş'au abonat Ioje şi locuri, — avertizăm pe intelectualii noştri să grăbească a şi asigura locurile căci să prevede o afluenţă nevăzută până aci.

Biletele să găsesc deja de vânzare la comer­ciantul Iacob Ioslf din Regh'n şl cel ce doreşte să patt cipe Ia Concert-teatru şi danţ să se gră­bească, ca să nu regrete ulterior!

Luni dimineaţa va fi şedinţa a doua, iar seara Ia 7]/2 teatrul de diletanţi pus sub conducerea d-lui Aurel Bănuţ, iubitul director artistic al fon­dului de teatru. Se va juca drama «Jertfa» — ju-vaerul Intr'un act al d lu i Ion S. Miclescu şl co­

media de Abt «Bucătăreasa» tradusă din nea ţeste de dl Dr. S. Stanca.

Diletanţii cei mal buni din Braşov dimpreun cu cel din Reghin, conduşi de zelul şl pricep rea recunoscută a d Iui Bănuţ, credem ci vf mul|umi şl gusturile mai pretenţioase.

După teatru va fi danţ, la care îndreptă(ejl biletul de intrare la teattu.

Marţi la amwză, oaspeţi cari vor dori si wdj Bors<cul, vor pleca cătră Topfţ», de unde urî suriautomcblle vor continua diurnul roit cătră baia de o pozlţiune aşa de romantică.

Noi cei de aici nădăjduim cî publicul mart va sprij'ni participând şi tidi:ând prestigiul i stor serbări rare. Fireşte, orice paift ipant á insistenţă rugat de a se Insinua fără amlrnj dl iosif Popescu director de bancă, altfel l tându-se garanta cu cvartlr bun şi corespuru

* Veniţi deci cu toţii, sprijinitori şi blnevoJW

culturel şi a> tel naţionale! In Reghin vă întit familii bucuroase de oaspeţi buni şi de Roi buni! Dorinţa noastră, a celor de aici, esle cij vă vedem cu bine şi sănătate şi să vă şllffli ţumlţl, de ceeace vă putem da — cici vl cu dragă inimă!

F.ţl bineveniţi, Români din toste pärjile revedere! Äff

Scrisori din Bucureşti, Studen ţ i i t u rc i la Bucureş t i . — Cartea« a R o m â n i e i . - J u b i l e u l de l à laşi. tu l lui C o n t a şi C r e a n g ă . - Moartea p r o t e c t o a r e a lui Ern inescu . — Anlvei

î m p ă r a t u l u i F ranc i s e iosif.

Bucureşti, 8 Augi

Zilele acestea au sosit în capitala Romii grup de trei sute de notabili turci. Primiră li-s'a făcut a fost cât se poate de călduroifi lăzi a sosit alt grup. Sânt studenţii unive din Constantinopol, a căror sosire este Л aşteptată. Pentru primirea acestora s'a fam comitet compus din studenţi şl Inaljifuncjl cari au întâmpinat pe oaspeţii turci Ia gtil unde au intrat intr'un adevărat triumf In cil

Scena Intâlnirei a fost cât se poate de al toare. Noi ? Ua popor care mai de curând! ridicat de sub robia acelora, caii vin aci numele păcei să vadă progresele noastre,! vadă unde am ajuns noi în cele câteva deci libertate politică. Ei? Umaşli vitejilor sulti cari pe vremuri s'a măsurat vrednicia пош reprezentanţii spiritului nou Intr'o \ A PJ au oprit o delà marginea prăpastie). Şlunhj uitând patimile trecutului par aşi spune,ti experiat de când soarta i a izolat depaittl de altul. J

Ziarele din Bucureşti publici articole eriM prin care urează bun sosit >prietenilor cw| Cu această ocazie s'a accentuat înci odil ce spiritele luminate din România au spi atâtea ori : că in BHcanl singurii prietenii ai României sânt Turcii. Vzta lor este o i pe de o parte despre sentimentele de ргіеЯ ei Ie păstrează neamului românesc, pe i parte o probă cumcă razele culturei româfli străbătut departe In sud şi ci toţi, cari J România găsesc ceva bun şi frumos vredf imitat în ţara lor. I

Nu este mai puţin adevărat că progresai care România 1 a făcut se datoreşte liberlJ| care poporul se bucură. Un popor ca сд cese, care acum a sfărâmat lanţurile i r » nlcăirl nu putea avea exemple mal sţiaj despre roadele libertate) decit In Ronurjl bună impresie a făcut împrejurareacá,toi tele discursuri, escursionişiil turci пісіоЛИ scăpat din vedere că Românii au f o s i l i în trecut, ca şi aci m, au dat la iveai! bune istorii ale împărăţiei оіотіи д Д noi le-am dat scrierea lui D.'mltrle Cartaţi acum monumentala operi a dlui Щ.9й noaşterea acestor merite nu poate ШЩ

Nr. 167 — 1910. « T R I B U N A * Pag.

mîgulească. Şl sântem mândri că am făcut ceva pentru acest popor turcesc, de'a care am avut de Indurat multe, care Insă a fost un adversar leal. Studenţii turci vor petrece In ţară şase zile. In acest timp vor vizita instituţiunile cultu­rale româneşti şi vor face diferite excursiuni.

Pentru lămurirea opiniei publice şi a corpului diplomatic In ce priveşte conflictul delà Pireu, ministerul român de externe anunţase că va publica o carte verde, care va cuprinde întreaga corespondentă relativă la această chestiune.

Cartea verde a apărut zilele acestea şi s'a îm­părţit întrr membrii corpului diplomatic din Bu-cureş'i.

Ea cuprinde o expunere exactă a faptelor cari s'au petrecut la Pireu, când barcagii greci au atacat vaporul Împăratul Traian, insultând dra­pelul românesc. După această expunere ne arată demersurile făcute de guvernul român pentru a obţine satisfacţie deplină. Corespondenţa minis­terului român de externe cu reprezentantul Ita­liei Ia Atena, răspunsurile acestuia, răspunsurile guvernului grecesc precum şi formalităţile ce s'au făcut cu ocazia trecerel de a doua oară a vaporului românesc pela Pireu, când Grecii şl-au cerut scuze pentru actul de piraterie săvârşit de barcagii.

In corpul diplomatic aceste relaţiuni au fost primite cu simpatie. Memb ii acestui corp au fost de acord în a recunoaşte că în adevăr România în acest conflict a avut o atitudine demnă, ceia ce i serveşte spre laudă. Intru cât priveşte atitudinea Greciei, aceasta iarăş a făcut foarte bine că nu s'a solidarizat cu autorii scandalului, ci i-a con­damnat.

*

Pregătirile pentru jubileul de 50 de ani al Uni­versităţii din Iaşi se fac cu multă stăruinţă. In opinia publică din România a produs o impre­sie escelentă ştirea cumcă ardelenii vor sosi în grup la aceste serbări, în semn de veneraţie că tră memoria profesorilor Ardeleni, cari au dat, prin munca şi stăruinţa lor, primul avânt acestui aşezământ de cultură naţională Se ştie că cel dintâi rector at acestei Universităţi a fost un ar­delean.

De remarcat este că, cu ocaiia serbărilor jubi­lare în laşi se vor inaugura mai multe statui a!e marilor bărbaţi cari au avut aici un rol covârşi­tor pentru ridicarea cugetărei româneşti. In afară de statuia lui Cuza şi Kogălniceanu, se vor mai inaugura busturile Vasile Conta, singurul nostru filosof, şi al iui Ion Creangă, neîntrecutul pove­stitor popular, ale cărui poveşti au fermecat co­pilăria noastră. E un act de recunoştinţă acesta fată de meritele, pe cari cei doi scriitori şi le-au câştigat pentru cultura şi literatura românească. Bustul lui Conta va fi aşezat în grădina Univer­sităţii d n laşi. Cu executarea statuei lui Creangă s'a însărcinat sculptorul Cugler, care o va face gratuit, în semn de admiraţie pentru opera scrii­torului. Astfel la toamnă vom avea şi statua lui Creangă şi a Iui Conta. Serbările promit a fi cât se poate de înălţătoare.

In timpul din urmă s'a zvonit insă, că, dacă primejdia holerei va ameninţa şi mai departe oraşul, serbările vor fi amânate pentru anul vii­tor. Ştirea nu este confirmată In chip oficial, deşi unele ziare o dau ca sigură. In acest caz, scriu ziarele, sumele destinate pentru serbări, cam cel puţin o parte din ele, se vor întrebuinţa pentru îmbunătăţirile sanitare ale laşilor.

* Zilele acestea a încetat din viaţă, la Bucureşti,

doamna Cornelia Emllian, cunoscută publicului românesc din corespondenţa relativă la ultimii ani ai marelui nostru poet M. Eminescu. Scriso­rile schimbate Intre această nobilă femeie şl sora poetului, Enrieta, au fost publicate Intr'un vo­lum. Cornelia Emllian a fost una dintre cele mai alese figuri de femeie. Ea a înfiinţat la Iaşi Reuniunea femeilor române, ea a organizat co­mitetul pentru adunarea d ajutoare pe seama

lui Eminescu, atunci când eruda boală ÎI dobo-rîse. A desvoltat o activitate din cele mai fru­moase cu ocazia Infiinţărel Ateneului român. Este întemeietoarea primei ligi pentru emancipa­rea femeei In România. întreagă viaţa ei este un şir neîntrerupt de acte de devotament şi iubire pentru cei suferinzi. In timpul campaniei delà 1877 ea a luat parte ca soră de caritate, pe câm­pul de război. Pentru meritele ei a fost deco­rată cu Răsplata mânui cl. I şi Crucea Elisa veta. A fost o publicistă de seamă, o luptă­toare desinteresată pentru ridicarea maselor po­porului. Dar meritul ei, care nu se va uita nici odată, este acela de a fi luptat cu atâta dragoste pentru ajutorarea celui mai mare poet al nostru, de a fi jertfit din avutul el, spre a l putea sus­ţine In casa de sănătate delà Halle, de unde, după-cum se ştie, maestrul poeziei române s'a Intors întremat. Dacă alte fapte ale ei se vor uit», aceasta nu se va putea trece cu vederea nici odată.

* Joi fiind a 80 a aniversare a naştere! M. Sale

împăratului Francise Iosif al Austriei şi Rege al Ungariei, un Te-Deum a fost oficiat Ia orele 11 8. m. la catedrala Sf. loslf din Capitală.

Serviciul religios a fost oficiat de Eminenţa Sa Arhiepiscopul catolic Nezhammer, înconjurat de un numeros cler.

La acest serviciu religios au asistat dl baron d'Ugron, însărcinatul de afaceri al Austro-Unga-riei, împreună cu întreg personalul legaţiunei. D nii Spiru C. Haret, preşedintele consil ului de miniştri ad-inferim şi ministrul instrucţiunei, Emil Costinescu, ministrul de finanţe, Al. DJvara, ministrul afacerilor străine de domenii. D nii I. K lenderu, adm nistratorul domeniilor Coroanei, colonel Gratza ky şi maior Anghelescu adjutanţi regali, reprezentând Casa MM. LL. Regelui şi Reginei şi a AA. LL. RR. Princ'pilor Moşteni­tori.

DI Kraker von Srhwartzenfeld însărcinat de afaceri al Germaniei cu întreg personalul lega­ţiunei. Căpitan Fischer ataşat militar Austro-Ungar şi căpitan Massoff ataşat militar german.

Dnîi Em. Porumbaru vice-preşedinte al Came­rei, Al. Lahovari, ministrul plenipotenţiar al Romei la Paris, gentral Wartiad?, comandantul corpului II armată, general Ionescu, Emil Petrescu, prefec­tul politiei, G. Cantacuzino, secretar general al ministrului de externe, Trăsnea Greceanu, şeful protocolului, doctor Istrate, fost ministru, inginer Hălăceanu, locţiitor de secretar la ministrul indu­striei, N. Stoica, şef de cabinet al dlui ministru Orleanu, căpitan Mircescu şef de cabinet al dlui generál Crăiniceanu,'ministru! de război, dnii co­lonel Bogdan, colonel Socec, Al. Davilla şi Mo­randin?, cari posedă decoraţiuni austriace, precum şi alte persoane de distinct une.

Te deumul s'a terminat la orele 12. Tot Joi s'a oficiat câte un te deum la biserica

Luterană, Calvină şi Bă raţie. La orele 12 a avut loc o recepţiune la lega-

ţlunea Austro Ungară. Au luat parte dnil mini­ştri şi persoanele oficiale. Cor.

Sgfisoare din Roma. Un vas t c o m p l o t a n a r c h i s t . — H o l e r a

în I tal ia . — Delà corespondentul nostru. —

Roma, 18 August.

De mal bine de o săptămână, se vorbeşte în Italia despre un complot snaihiit, contra Rege lui Italiei, dar cum acele svonuri circulau mai mult ca ştiri senzaţiona'e şl fără destul te­mei, nu s'au comunicat nimic asupra ior. Azi Insă, când se ştie bine de otigina şl de întin­derea acelui complot, când se cunosc nume şi s'au făcut arestări, acele ştiri trec din terenul fantaz'el pe acela ai adevărului crud şi revoltător, In toată lumina barbară a unor capete aprinse,

cari visează destrugerea şi omorârea capetelorJn-coronate.

Ca cronicar fidel şi dornic de a serv! ziarul nostru, vă comunic cum stau faptele.

Complotul a existat, un complot întins, cu ra­mificaţii In toată Italia, In Anglia şi In America; o mişcare mare anarhistă, o încercare combi­nată bine, ca să se atenteze la viaţa regelui Ita­liei şi a tuturor principiilor cari vor lua рагіе~ГІ" sărbătorile delà Munte-Negru.

Zilele trecute, poliţia din Londra au arestat un anarchist italian, asupra căruia s'a găsit multe materii explosive, hârtii compromiţătoare şi o scrisoare în care erau detaliate toate instrucţiile cum să »facă lovitura«. In acea scrisoare se spu­nea că neputând să isbutească cu bombe, ^ Щ servească de un faimos metod necunoscut încă în ţările latine, de un buchet de flori, înconjurat de foi de lămâie, în mjlocul căruia să se as-cunză un revolver. Foile de lămâie servesc ca recunoaştere din partea anarchiştilor, acelui des­tinat să facă lovitura, şi dupăce se va face aten­tatul, ceila'ţi anarhişti să 1 ajute să fugă şi si scape.

In legătură ca acest fapt, este următorul yf l ultimui t m p , din Argentina au.ple.cat în fi.', OP' fcarte mu'ţi anarchişti, cari profitând de v\leg" tura de va â, în care se amestecă atâta Iurn^/rtf orice neam, au putut tre:e confinele К?И«Лвп toată supravegherea poliţiei, cu ta ^ „ ' ° 2 / a ' Aier la confineh Ital el este ca o stare

Carabinieri şi agenţi de poliţie, şl ІЯ jos în lungul graniţei Elve* cât şi noaptea ; în stat' sânt în mai mare nurr sari de siguranţa ir. arestează la c;a mai

Patrulele umb'ă ci" în româneşte, şi au cari n'au fost 1 beaţ i punsurile ce s'au cer'' lor căror aparţin.

La Fiume poliţ'a a car.- par tă sânt de rr de faţă. (

Doi sârbi unul RIŢ tenent în armata şi u' ţinuţi în arest, în p r

America, delà роІГ sănt foarte tare ccif., s'au găsit în casa ruY arestat ia Buenos Aires ^ — jombes i cată în teatrul Colon.

Iată toste informaţiile, pe scurt, 'asupra ac complot, Cum vedeţi se întinde din Amerii Sud, în Angi a şi în Italia, Iar scopul, dup; ţinele cuvhte ale poliţiei, cerea atentatul a vieţel regelui Italiei şi a tuturor principilo vor veni la Cetinge cu ocazia încoronării pri Nicoiae ai Muntenegrului.

Ca curiozitate vă adaog că sânt şl foarte m femei arestate, al căror nume se cunoaşte şi i nu toate fac parte din clasa de jos a societ;

• Un mare pericol ameninţă Italia: Holera. In provincia Barl, pe coasta mediferaneî, ho

a isbucnit furioasă şi se întinde mereu. Până ac sânt 6 localităţi atinse de această teribilă bc Iar numărul morţilor este destul de mire, cu ti că autorităţile caută să nu sufere populaţia.

Ca să vă faceţi o ideie, de mortalilatea г sta, vă spui numai trei date : la Bacletta, în zi, din 15 bolnavi de holeră, au murit 12; la Trani, din 9 bolnavi au murit 5, — iar Ia / din 14 au murit 8.

Proporţia mortalităţei este foarte mare 9 i pei~ colul şi mai mare, căci în alte trei comune, din provincia Foggia (mai sus de Bari, spre Roma) s'au constatat un mare număr de cazuri urmate de moarte.

Teribila, spăimântătoarea holeră a făcut un pas mai sus, în pământul Italiei.

1 e r -9 *

Numai calitate bună. Marca lanţ.

S U C . EMMER FERENCZ W e i s m a y p F e v e n e z

rl i m i ş o a r a , centru, strada Hun v ~ "

. T R I B U N A . 23 August n. 1910

j au revocat ordinele de chemare ale rezerv!-•ilor, s'au contramandat manevrele navale cari .buiau să se facă în fata oraşului Bari, s'au mes inspectori sanitari şi material de desin-•tare. л Roma, cum contactul este direct şi des cu î, s'au luat grabnice măsuri de prevedere. La ă, două automobile aşteaptă în permanenţă, ca

«, cea mai mică bănuială să ia şi să transpoarte ne cel bolnav; maşini de desinfectare

s'au deschis lazaretul de holerici. une, dar ştiţi că holera loveşte mai

;i fricoşi — şi vă spui că în Italia sânt riţi.

;răm că acest flagel va fi sugrumat şi t va întinde, căci atunci speranţele pen-

, cea mare din anul viitor delà Roma 7 A. §e

un Ite o

k

.«Sf 7. Th. Alian.

Corul „Lumina" 8І Bucovinenilor. .Mai sânt încă în România cel douăzeci şi ''Ясі fe tineri din Bucovina, conduşi muzica! de

s*fesj$l G - Ucraineţ şi naţional de profesorul n, cari alcătuiesc corul »Lum'na«. li alcătu 'A «-'ngura lui înfăţişare de aici, căci acasă

"'% membri ai societăţii, cari trebuie iilor delà Cernăuţi un caracter şi

1 auzit Insă, îmi îngăduiu a crede "' " "" de artă ar fi putut cu

O pregătire minunată, că înţelegere poetică, nai în interpretarea it repertoriu, în care ale unor compozitori in destul de cunos-suşi —, se întâlnesc Şi unite, înnobilate,

suşiri rare, voci puţin »e.

:a Piat<a-Neaţului o nă primire, la Fec-una entasiastă. Delà

ietenie şi dorinţă de •nuz'că bucoviveană

nimeni nu i-a ştiut j s t vre-un »Gesang-

ѵЧепа! —, la Rimnicu-e t . a ^ f i ^ . - . a , şi la Brăia, unde o :ar din publicul acela »cosmopolit<

e S t u i cea delicată) va fi ştiut s-o întâmpine ;a deecieze. i P' J"iăzeci de cântăreţi ai ariilor celor mai supr^je care le ştie poporul din nostru deose-r ct-W, n'au venit pentru câştig, cum s'au n\ubi>de oraşele care i au refuzat (da i au ... .„.mal, cu sau fără motive, dintre care

obişnuite erau vacanţa moartă şi Jidanii zenit, fără îndoială, ca să vadă ţara, cu iţele, instituţiile şi priveliştile ei.

:eastă ţară avea toate trei aceste atracţii ea cănd nici un Român din Bucovina nu

BurdujenI ca să Ie caute. Deci e de t au mai venit pentru ceva : pentru e în noi spiritul care-i însufleţeşte azi prin cunoaşterea de-a dreptul a Ii-sre să desfăşură — şi s'ar putea des-msnat mai mult — acest spirit.

trurv-

uite cari Iţii.

Iera um, ală, iaîe

'>J*a mulţi dintre ei o situaţie gingaşă acasă, ezut că e bine să se adreseze altora de-

alităţii : primari şi prefecţi. Aceştia sânt ara, în concediu şi nu iese decât, chemaţi, a tragedianei internaţionale holera. Şi, chiar

« . m nu-s în concediu, rare ori vor fi ce trebuie şi vor îndrăzni să se arate cum sânt. (Ploieştii fac o excepţie pe care cu orice prilej o recu­noaştem bucuroşi.)

Deci oaspeţii cari veniau cântând spre viitor au fost primiţi aşa şi-aşa Presa, pe lângă toate, nu i-a servit de loc. Intre altele şi pentru că evreul »Iser* inaugurează o expoziţie, pentrucă dentis­tul Crippen s'a dovedit că în adevăr şi-a ucis nevasta şi pentrucă exposiţia din Bruxelles a ars. Din oraşele de băi nu se m'şcă uşor cineva, şi ca să vie aco'o Bucovinenii pentru a găsi » so­cietatea bună«, aceasta înseamnă să provoace ac­cidente nervoase lui Madame Finkelstein ori Iui domnul Ovidiu Densuşianu.

Şi ne aducem aminte cum a fost primită acum câteva luni de acei puţini apăsaţi şi spio­naţi Români din Bucovina trupa lui Liciu. S'a sărbătorit o artă superioară, o conducere exce­lentă, un repertoriu ales, — dar s'a sărbătorit şl România, care, prin ei, avangardă a culturii ro mâneşti libere, era acolo. N'am ştiut să răs­pundem.

E bine însă că Bucovinenii ne cunosc de-ajuns ca să ştie că sânt două Românii astăzi, în crîn-cena şi necontenită luptă. I-a primit rău, — în orice caz rece, aceia care, având totuşi puterea, bogăţia în mână, moare din lipsă de suflet. Ex­perienţa lor de acum li va servi ca să dorească şi mai mult biru'nţa celeilalte, al carii tricolor are loc şi pentru dânşii. /V. Iorga.

Cronica pedagogică. In nr. 159 a. c. a preţuitului ziar »Tribuna«,

din peana dlui A. Muţu a apărut un articol cu titlul »Progresul nostru cultural*. Ci dl Muţu se ocupă cu afaceri de caracter pedagogic arată că dsa se Interesează cu plăcere şl de afaceri şco­lare. Cetind Insă articolul cu atenţiune constatăm că dl Muţu nu e în curent cu administrarea în­văţământului nostru elementar.

Dl Muţu se declară dintru început contrar in­stituirii Inspectorilor tractuall pe motivul sărăciei, z'când că reclamă o sumedenie de salarii nouă, diurne şi cheltuieli de călătorie şi noi Românii sântem prea de totului săraci pentru a suporta dări şi mal urcete; iar de altă parte nici chiar în-f întărea inspectorilor tractuali nu ne-ar aduce re-zultatul în generai dorit. Ne văicărăm de sărăcie. Dar oarecare popor e sărac? Mise pare, că în general e constatat, că acel popor e sărac, care n'are învăţătură. Ţigan» sânt săraci, că n'au scoale. Despre Germani şl Francezi nu se zice că :.;â..t săraci, căci au scoale bune şi apoi şi unii ş! alţii înţeleg rostul vieţii. Prin lumina minţii americanii au ajuns să fie cel mai bine situaţi materialiceşte. Prin cunoştinţe vaste şi prin edu­caţie bine precumpenită se pot ferici popoarele.

Poporul nostru jertfeşte bucuros pentru ceia ce ştie că-i aduce folos, ceia ce se dovedeşte şi prin faptul Întregire! salariilor învăţătoreşti. Şl poporul nostru a ajuns la conştiinţa, că numai până atunci poate figura ca naţiune până când îşi are şcoala sa, care să-1 lumineze şl să 1 poată ridica la înălţimea celorlalte popoare culte. Ve­dem cum comunele politice urcă plăţile păzito­rilor de câmp, a păstorilor, a servitorilor comu­nali, a păzitorilor de morţi, Înfiinţează posturi noi de plăeşi, de vicenotari, de scriitori etc. Cum? Toate acestea se pot face din buzunarul Româ­nului, numai în! interesul şcoalei, care dă mai multă viaţă poporului, să nu se poată face ni­mic? Apoi da ! Dl Muţu e mulţumit cu inspec­torii protopopi şi cu inspectorii preoţi de cari de altcum nici nu există.

Să judecăm puţin. La clădirea unei case, mae­strul de lemn |nu poate înlocui cu pricepere pe zidar şi Inrors. Advocatul nu poate înlocui pe medic. Şi dacă numai medicul poate găsi boala bolnavului şi numai advocatul se pricepe în ale proceselor, apoi care poate să fie îndrep­tăţirea inspfeţiunei prin preoţi? — A inspec­ta nu înseamnă numai a caute pe învăţător, că în şcoală e ori ba, ci înseamnă a constata

scăderile în învăţământ, şl aie arăta învăţătorului pe lângă lămuririle trebuitoare.

Dl Muţu recomanda apoi strteteţă. Să lăsăm strlcteţa înmormântată pentru evul mediu şi pen­tru pandurii satelor. Azi trăim in secotul lumi­nilor când cultura nu mal permite de a se lucra cu mănuşi de fler, pentrucă tot omul e om şl precum nici toate stelele nu lucesc Intr'o formă, astfel nici toţi oamenii nu se pot validita în a-celaş grad.

Dl Muţu voeşte prin stricteţă să atârne sabla Iui Damocle asupra capului învăţătorului, de frica căreia să nu aibă nici o clipă de linişte, cela ce o dovedeşte Împrejurarea, că d sa recomandă nici mai mult nici mai puţin decât 23 de in-specţiuni pe un an şcolar. — C e i prea mult nu e sănătos. 23 de inspecţiuni pe capul învăţăto­rului ar fi o adevărată tortură, o caznă, ba chiar o greşală pedagogică.

La fiecare Inspecţlune inspectorul are să con­state progresul, să arate cauzele lipsei de pro­gres să ţină consiliu cu învăţătorul, să facă ra­port superiorităţii, iar superioritatea de 23 ori pe an să i comunice învăţătorului verdictul. Şi fă-cându-se inspecţiunea de 23 de ori prin preotul local (3 le face protopopul), care nu numai că nu e specialist în materie, dar mal adaogând şi împrejurărilor, unde am ajunge cu celea 23 de inspecţiuni? Nu e ducătoare la scop pretenţia dlui Muţu nici din motivul, că prin teza D sale voeşte să creeze un raport de subordlnare Intre preot şi învăţător, ceia ce azi lumea culiă nu o mai admite.

Mă surprinde aserţiunea dlui Muţu, ca preo­tul local ar fi şl inspector şcolar. Nu cred să fie vreun statut ori regulement, care să-1 facă pe preot Inspector de scoale peste şcoalele din pa­rohia sa. Director local, da, e preotul. Acest di­rector local Insă nu are de a face nimic cu con­trolul învăţământului, ci are să se îngrijască de provederea şcoalei, de curatorat şi încălzit. Sânt d le Muţu un fel de direefori şcolari, cari sânt admişi de regulamente, dar aceştia se află In co­munele, cari au mai mulţi învăţători şi dintre aceşti învăţători unul e director şcolar. Menirea acestuia este a căută uniformitatea metodică a învăţământului în şcoalele din a:eia comună. Rolul acestui director şcolar se apropie încâtva de inspecţie ori control ; sl directorului local însă nici de cum.

De încheiere concludem : 1. Pentrucă învăţătorul In şcoalele noastre să

poată lua un avânt mai îmbucurător, si s te mizarea administrării învăţământului trebuie pusă pe o bază mai solidă, care consistă în o conducere raţională a unor bărbaţi de specialitate. Aceşti specialişti să fia In fiecare tract aleşi din învăţă­torii mai destoinici şi să poarte denumirea de revizori şcolari tractuall.

2. Revizorii şcolari tractuali se vor mulţumi deocamdată numai cu diurne şi cheltueli de că­lătorie ce se vor acoperi din prellminarele pro-topopeştl în comitatul parochiiîor din tract.

3. Revizorii şcolari tractuali, pe lângă controlul învăţământului vor căuta, ca In toate şcoaiele dira tract să Introducă o uniformitate metodică în învăţământ şi totodată vor căuta să încurajeze toate puterile didactice pentru o muncă serioasă şl intenzivă.

Nădab, August 1910. Dimitrie Boar, învăţător.

• c A N U N Ţ U R l I c V • s e pr imesc cu preţuri mode­

•

T • rate la administr . »Tribüne!«. T

Numai trebuie să vă comandaţi mobile din Budapesta ~ * tJ&*№fl!.£™ sc capătă g a r n i t u r ă î n t r e a g ă d i n l e m n m a s i v p e n t r u a r a n j a r e a d o r m i t o a r e l o r fi constă din: 1 dulapuri, 2 paturi, 2 dulapuri de neapte cu marmoră, 1 spălător cu marmoră fi cu oglindă pentru suma de 3 6 0 Q o r o a n c «

• T o t aceeaş i cu toa le te în 3 părţi 4 0 0 c o r o a n e . — — — - — — — — — - — - — • . — Marc economisire In «pese dc transport, pentrucă întreaga ganritură se expediază franco conform tocmelii separate, In oricare pa ru a Ardealului Í3j«»or!nt* la dorinţă prezentăm îa p'.noaaă bogata noastră colecte dc maiîre «i ssrvjna cu prospects si ca desesane. - S i fim atenţi Ia finali

23 August ІЭІО. » T R I B U N A «

I N F O R M A Ţ I U N I . A R A D, 22 August n. 1010.

Parastas pentru Dr. Mera. D n Sir ia ni-se scrie : Implinindu-se azi, Vineri, un an delà moartea regretatului Dr. Ioan Mera, s'a celebrat în biserica noastră românească un parastas pentru odihna sufletului frun­taşului repauzat La acest parastas au asi­stat m a m a şi sora repauzatului, precum şi numeroşi cunoscuţi şi prieteni ai lui.

O a s p e ţ i i n o ş t r i . Dl Caton Theodorian., in­spector agricol in Buzău, cunoscutul nuvelist şi colaborator al ziarului nostru, a petrecut ziua de azi in Arad, vizitând şi redacţia noastră. Dl C. Theodorian, cari: a venit insoţlt de soţia sa, a rămas adânc Impresionat de semnele de vitalitate ce manifestă românimea In aceste părţi expuse.

Seara, dl Theodorian a plecat cu acceleratul spre Predeal.

Principele Lichtenstein pe moarte. Şeful partidului socialist creştin, principele de Lichtenstein — după cum anunţă tele­grame din jViena — e pe moarte, zace bolnav de mai multe zile şi de ieri se luptă cu agonia. Medici îi alină durerile cu in-jecţiuni de morfină. Principele nu poate să ia alimente.

— Vlaicu s b o a r ă . Din Bucureşti ni se scrie: Sâmbăt?, dl inginer Vlaicu a invitat un cerc re­strâns de prieteni să meargă pe câmpul Cotro-cenilor să-I vidă somând. Prietenii au primit cu multă muiţăm re invitaţia şi la orele 6 jumătate se aflau !a Cotrocen*.

Soldaţii au scos din hangar aparatul Iul Vlaicu, tânărul inginer s'a urcat in nacelă, helicele au fost puse in mişcare, motorul a început să pu­făie şl in câteva clipe aeroplanul alerga cu mare iuţeală pe câmp.

După o distanţă de 40—50 m. pe pământ apa­ratul s'a ridicat Ia o înălţime de 5—6 m. de pă­mânt şl astfel Vlaicu a sburat pe o distanţă de aproape 600 m. Apoi aeroplanul s'a lăsat încet din sbor, a alergat din nou pe pământ, în timp ce Vlaicu a virat spre dreapta până ce s'a întors cu faţa delà apus spre răsărit. Atunci aparatul s'a înălţat din nou pe la o bună distanţă delà pământ şi Vlaicu a sburat cu multă siguranţă şi eleganţă până la locul de unde plecase.

Prietenii cari îl priveau cum zboară, 1 au pri­mit cu vii aplauze, iar când s'a coborît din ae­roplan 1 au îmbrăţişat cu multă căldură.

Entusiasmat de succesul său, Vlaicu şi a pus din nou aparatul In mişcare şi a făcut acelaşi cursă de dus şi întors pe o distanţă de un chi-lometru.

Atât de sigur şl de plăcut a sburat Vlaicu ieri, că prietenii Iau rugat să mai sboare şl ia o di­stanţă mai mare.

Cât de binevoitor e Vlaicu, totuşi nu a satis­făcut rugămintea prietenilor pentrucă începuse să sufle vântul.

— Paul Miulescu, protopresbiter gr. ort. român în B. Comioş, asesor consistorial, membru în sinodul eparhial aradan, a ră­posat la 20 August n., în vrâstă de 71 de ani. înmormântarea lui a avut loc Ia 22 August, n.

Odihnească în pace!

— Primar omorît. Citim în «Liberta­tea»: Din Albalulia ni se scrie, că prima­rul din Timbru a fost zilele trecute bătut atât de rău de mâni necunoscute, încât din acea bătae iar fi urmat moartea. Ş i e bă­

nuială că nenorocitul a fost bătut pentrucă la alegerea de deputat a făcut şi el pe cât a putut stricăciune printre alegătorii români, lucrând din răsputeri ca ei să meargă să sprijinească pe candidatul străin, nu pe can­didatul inimilor româneşti: Dr. Al. Vaida.

— Anabap t i ş t l . Ni-se scrie: Cetind In «Tri-bunac Nr. 165 că în comuna Pieşcuţa şi jur au trecut la anabaptişti 73 de oameni, mi-am adus aminte cu durere să vă comunic că şl In comuna noastră Almaş o comună mare, aproape 500 nu­mere de case, unde până a°uma nu s 'au apro-p'at aceste secte, acuma durere avem şl noi bo­tezaţi şi trecuţi la anabaptişti 8 persoane la acea­sta preoţii noştri ?

— De pe c â m p i e , пі-зе scrie: Prigonirea tri­colorului românesc se face şi pe câmpia noastră paşnică şl somnoroasă cu o siguranţă şl cu o veghere de care administraţia magh'ară numai cu astfel de ocazii ştie da dovezi. La târgul seceri! din ziua sfântului ştefan, în Mod, jandarmii în completă armatură, doi cu doi, umblau să prindă copilitele de câte 10 ani, şi să Ie confişte >bete-lelec roşu galben-albjstru din păr, vârând groaza in micile suflete neştiutoare. (Şi numai din pri­cina acestei groaze — din umanitarism faţă de cei mici — ar trebui să protestăm în contra bar­bariilor jandarmereştl !) Sătenii ceilalţi stăteau şi priveau liniştit la confiscare, făcând glume pe so­coteala »solemnităţ!i momentului*. Revolta naţio­nală nu încape în sufletul ţăranului de pe câmpie. Msi puţin cu caricter demonstrativ, mai incon­ştient decât pe la noi, nu cred că se mai poartă undeva tricolorul.

Poste coloniştii delà ŞermSşel, — ciangăii — dacă nu vor mai scormoni puţin amb'ţia naţio­nală a câmpeanului. A fost o vreme, când in Şer-măşel nu mai aveau oamenii pace de coloniştii acela. Abia după ce unul din ei şi-a lăsat dinţii în crâşma unde se porniseră din nou pe vitejii — iar sufletul i-s'a dus se pribegească din nou pe câmpiile Turanului sau mal domolit niţel. Acuma şi-au început vitejiile prin Moci. La târ­gul cu pricina o ceată de clangăi puse stăpânire pe-o crâşmă, şi dete parola: >de csak magyar ember teszi be a lábátc Şi s'au ţinut de cuvânt. Un flăcău de român care nu voia să-i creadă odată cu capul, a ieşit tot de-a berbeleacul pe uşă afară. — Dar şi Românul ţine — minie. Flăcăul şi-a căutat şi el tovareşl, apoi au ieşit înaintea clangăilor pe drumul de supt pădure. Sfârşitul : o depeşă cătră medicul tribunalului din Cluj, să iasă la — Şermăşel. Doráiyl poate fi muîţumit, — X.

— A v a n s ă r i în a r m a t a c o m u n ă Cu pri­lejul jubileului de 80 ani delà naşterea M. S îm­păratului au fost avansaţi următorii români:

La rangul de sublocotenent, Aurel Bârsan în Reg. de Inf. Nr. 31, absolvent al academiei mili­tare, iar la rangul de cădeţi: Aurel Birtalon în Reg. de inf. Nr. 5., Iosif Cozocla, (64), Oavril Ursaciu (5), Sabin Sorescu,'(50), Ioan Poliţia, (37), Dumitru Dragici (64), Miron Gileg, (85), Con­stantin Popa, (33), Mihai Maxim, (37).

Regimentele ia cari au fost împărţiţi aceşti ti­neri ofiţeri sânt curat româneşti şi prin acest fapt s'a împlinit un gol de până acum, căci ofi­ţeri români erau destinaţi tot la regimente cu alte naţionalităţi.

Tinerii soldaţi vor putea folosi mai mult limba maternă. Ar fi bine ca să fie un contigent de ofi­ţeri români mai ma e in raport cu contigentul de soldaţi români şi în vederea aceasta de a se Îndrepta tinerii români la cariera militară.

In nenorocirea din Bănat acei cari au dat aju­

tor de salvare binefăcător popu apei юѵі soarta au fost şi militarii.

Pentru merite ca bravură militară au fos coraţl subofiţerii:

Daniil Berbentea, sergent, şi Ilie Bişan gent major, cu crucea de argint pentru cu coroană.

— Av ia to r n e n o r o c i t Din Clvita } M « , se telegrafiază: Un aeroplan pilotat de un ofi­ţer venind din Roma a făcut admirabile evolu-ţiuni asupra oraşului : mulţimea i a făcut ova-fluni. Aeroplanul şi-a luat sborul înspre Roma.

O ştire, insă, soseşte că Intre Magliana şi Pontegalera aeroplanul a căzut şi că aviatorul a murit.

Din Roma se telegrafiază: Victima acciden iui de aeroplan, la întoarcerea delà Clvita V chia, este locotenentul de cavalerie Vivaldi F puai, in vârstă de 27 de ani. Dânsul condi; un biplan Farman, proprietatea sa. Obţir brevetul de pilot la Mourmelon le ürand.

Aparatul s'a sfărâmat. Figura aviatorului de nerecunoscut.

— R e c o r u l i n t e r n a t i i / u , o B e i u ş Ni-se scrie : că P g - * ^ e / e a n Radu a numit rector al in!h.n 3, * .Dr. Demi Beiuş pe destoinicul f > V 0 r

n a ; ^ ' Paveiean dru Nuţiu. Când n r ' s $ " jfmnazfef A/er nimerită, văzând - " ' insütut pedagog ic^ ? pre care nu n u m a ? ^ părlnteascî vorbesr 4

ci chiar şi b î r b ^ pentru e! cuvint асеаПа să fe un nerului profesor speranţe în viitor

— V. Lu ca ci *i Energicul şi neob'-părintele Vasilie * Marţi seara.

— »Astra» Ia ( de orice categorie tura română şi ci despărţământul /« se ţin de cerci mare, precum Şi greşul nostru cu. dunărea generală t №№ preunate cu ea, e a u se va ţii ea Di 15/28 August 1910 în comuna Cine următorul Program : 1. La orele 8 din viciu divin în ambele biserici confe mâne. 2. La 9 ore sfinţirea noului institutului de credit şi economii >Ai La 11 ore deschiderea adunării cercu; şcoalei gr.-or. române din loc şi per gendelor obişnuite, 'ntre care şi alegi torului şi a comitetului cercual pe ' un riod de 3 ani. Cei ce doresc să ţină d sau prelegeri, să anunţe directorului t cu 3 zile înainte de adunare. 4. La 1 masă comună în hotelul comunal >C 5. La 3 ore vizitarea expoziţiei de ţes; jată în localul şcoalei numite, precum unei comisiuni pentru decretarea ( premii. 6. La 5 ore petrecere poporală producţiune teatrală cu joburi naţioi şeriuW şi » Bătuta* după care urmea rea şi împărţirea eventualelor premii,

— Alege re d e î n v ă ţ ă t o r . Ni-se c» carea următoarelor rânduri: In numărul 3/16 August a. c. al organului d voastre de bine a publica comunicatul »Alegere văţător în Herneacova* — In atenţiune storului — subscris de Ion Senca d n Burad

In polemică ziaristică cu numitul corespondent nu mă pot lăsa.

Spre orientarea on. public cetitor ţin Insă sä notific deocamdată,"că chiar in scopul de a dovedi lipsa de orice temei a gravelor învinuiri ce mi face, învăţătorul Ioan Senca din Burad i-am in­tentat proces pentru calomnie, comisă faţă de mine pe calea presei. Timişoara, 6/19 August 1910. Cu stimă: Dr. Traian Puticlu, proto­presbiter.

ö » T R I B U N A « 2 3 August

Del* - I m n a z l a l d in F ă g ă r a ş . « І л . ^ > • i v publică o dare de seaml despre д de* laziuiui de stat din Făgăraş. Cităm y date interesante.

эіаг trecut au funcţionat 1 director, f « e 7 c a t e c h e H Şi 5 învăţători de studii - r r i e " * e , intre studiile extraordinare găsim

ână, predată de el loan Popp, pro ä iát din limba şi literatura română, of.í-'öarelor de iimba română a fost redus ' C^Q^poa te le-a fost frici, că prea mult

e 'omâneşte. — Vedem însă cu mi-tf *0/itS Jmătate elevii români au fost Inş­i i r o m â n ă , ceeace arată, că părinţii

Ъ*. a interesează de această limbă. Am 4* . aceea, că profesorul Krebsz nu a W 9 ai unui elev din clasă VII, să se Ins-/ iba română. Părinţii ce-şi aduc fii la

yg. лг ar trebui s ă i înscri şi la limba ro-ec-'că, că atât mai tare, că acum e propusă *av rofesor competent, ce» teie statistice, cari sânt pline de greşeli, ve-use a u f o s t înscrişi la acest gimnaz 323 de

i cari au rămas până la sfârşitul anului e?.ţe>st examinaţi 113 elevi. Din aceştia au

cat. 78, gr. or. tot 78, cu totul Români

•/ UU^P^TI^ri-oiln corecte şi de aceea nu - >astre sânt а ч ^ ^ , и і ! i„ rubricile statistice « u n d e cu a » «» ^ 0 láhul», ceeace arata

& P e s t e 1„«<tefata d e a l n o $ t r i -.osebită dl aţ;ev5.rni3ghiarl (înţelegând Intre

1 " '*"* fior d e í o s t 1 1 3 « , a r n e m l l *3> '. Dintre neromâni au

\t suma elevilor, cari 1 . a . u z l t - i . n ' - H ln t re elevii distinşi

ceeace ne arată,

la i loan Purgruia,

Săpături arheolo­gul fortului S«int .. In totul au făcut (1 metri Mai la e cioburi greco-ilnt, Atica, Sparta a până in al V-Iea ap de Afrodită io-

•>oă atică din vea-'ce murind; 24

j n z . Din veacul .oape. Se vede că

ia veacul al III lea , т дт іпелтінос s'a *,/vat cioburi de oale

ul-m Iberla, Merovingiene şi Arabe, eaine; « | _ a u înfiinţat lonieni în ;a:sior , veacului al VII-leu. t ed; i svmo. uşoara Aneta Coldea îşi anunţă

va din

rde Г. sile Şerban, titrât^, 'gust n. în biserica

învăţător, ce gr. or,

ui "^Carol ina Moldovan din Totoi şi dl a t se r4 , Hăpria Română îşi anunţă cunu-

—ne'

° 4 l iţf ieî° e l j loc ' la 28 August n. în biserica

° n C f t r é de bine.

l e r a ^ a V t ^ i Í 4 v 5 t t « s t r o m â n in A r a d . : Î f c i î l L MUNTEAN

xa ' toadság-tér N o . 3. ::

' f e рц. 163, ,

! a P w a de

тшШ şi artistică. i lma j Tinerimea română din

'maj şi jur iiiviià la reprezintatia teatrală ur-k de danf ce va avea Ioc la 28 August n. •a!a Otelului Moldovan din Hălmaj Se va i comedia iGărgăunii dragostei* de I. Vul-

4 n. începutul la orele 8 seara.

P e t r e c e r e d e v a r ă în Bizuşa . Intellginţa română din Ueanda mare şi jur invită Ia petrece­rea de vară ce va avea Ioc la 28 August n., în sala scalzilor din Bizuşa. începutul la orele 8 seara.

C o n c e r t în Năd lac . Corpul învăţătoresc rom. din Nădlac invită la concertul urmat de danţ ce va avea Ioc în şalele otelului >Hungária< din Nădlac, Dumineci*, 28 August n. începutul Ia orele 8 şi jumătate seara.

ECONOMIE. йшш é® Ma r to r i şl e fec te d in ktad&peat»

Budapesta, 9 August 1010. Pretnl cerealelor după 100 [Ugr. a foit umitoraft

Oria non Dt Tisa 21 K. 50 Din comitatul Aibei 20 » 70 Ds Pesta 20 . 50 Banăţănesc — — 20 * 40 De Badea 20 » 70 Secară de calitatea 1. ' 4 » — Orzul de nutreţ, calitatea I. 12 » 75 Ovia de calitatea I. 14 > 95 Qacorra — И » —

B I B L I O G R A F I I .

La 'librăria »Tribunei* se află de vânzare, -f-10—20 fii. por to:

Culegere de diferite cântece cuprinzând : hore, doine, sârbe, cântece de petrecere, marşuH, se­renade, cântece poporale şi diverse. întocmită de loan 1. Ciurcu à 70 fil.

Albumul Bin ea à 7 coroane - f 30 f.l. porto postai.

Album în aminlitta canonicului Augustin Bu-nea. Edat de clericii din seminarul Bunsivestiri à 7 cor. - f 30 fii porto.

Amiritiri de'a »Junimeac din laşi. Vol. I! de G. Panu à 3 cor. | 20 fii. porto.

* Biblioteca < Lumina< à 30 fil. No. 1 Em. Gârleanu. Trei velenii. No. 2 H. de Bslzac. Călăul. Traducere de A.

Mândru. No. 3 Ion Agârbiceanu. Prăpastia. No. 4 Paul H-yse. Prinsontrii. Tradus din

nemţeşte de Alexandru Frunzescu. Publicaţia «Lîgei culturale* pentru ajulorarea

inundaţilor din Bănat à 1 cor. *

La librăria »Tribuna* se află de vânzare: Dr. Theol. Gheorghe Popovici, Cuvân­

tări bisericeşti 3.— Dr. Theol. Gheorghe Popovici, Uniu­

nea românilor din Transilvania cu bise­rica romano-catolică supt împăratul Leo­pold I 250

Andrei Ghidiu şi losif Bălan. Monografia oraşului Caransebeş . . 3 — Avram Corcea, Balade poporale . . . 1*60

Ziaristica bisericească Ia români, stu­diu istoric de Onisifor Ghibu cor. 2.—

Limba nouilor, cărţi bisericeşti de Onisifor Ghibu > 1.—

Ciocârlan, Inimă de mamă. » 2 - — Speranţă, Călătoriile lui Enache Co-

colos. » 2-— Em. Grlgorovitza, Schitul Cerebu-

cului, povestire din trecutul Moldovei » !•— Bacaloglu, Teatru. » Ь— Dulfu, Isprăvile lui Păcală » 175 Lovinescu, Paşi pe nisip, vol. I » 2 —

» » » » » II » 2'— > De peste prag, dramă în

3 acte. > 1 — Oprescu, Higiena şi economia po­

pulară, povestită de Moş Savu » 1"— Protopopescu, Mişcarea cooperativă. • 250 T. Strătilescu, Educaţia fizică, inte­

lectuală şi morală. « 2*50 Babeş, Capra (Vaca săracului). Nu­

meroasele foloase ce poate aduce cas-traţiunea caprelor 150

Dr. E. Ettinger, Sfaturi către mame 2 2 5 Ibsen, Nora, sau Casa de păpuşi,

dramă în 3 acte 1-50 Mantegazza, Arta de a se însura 1-25

> « » « mărita 1*25 Metchnikoff, Bătrâneţe 1-50 Mirbeau, Progromul —'95 Sienkiewitz, Prinsoarea T50 Nicolau, Copii nimănui 2-— Baîcaş Luc'an, Năvăliri bsrbare. Nuvelă 1.— Pr. D. Voniga. Mizerie, boala, crimă şi dege­

nerare sau Alcoolismul şi urmările Iui. Din punct de vedere economic, higienic, moral şi naţional Conferinţă pentru combaterea alcoolismului 160 .

Biblioteca Nouă à 75 fil. plus 10 fil. porto. No 2 Guy de Maupassant Domnişoara Fifi No. 3 . Antonio Fogazzaro. Dragostea unui

rege. No. 4 Leonid Andreev, Râsul roşu. No. 5 Guy de Maupasant, Yvette. No. 6 Maxim Gorki, In stepă. No. 7 Honore de Balzac, Liturghia Ateului. Nr. 8 H. G. Wells, Răsboial Aerian. Nr. 9 » » » » > Nr. 10. Matildé Serao, Mama viiregă. Nr. 11. Ivan Turgenieff, Hangiul, Faust.

Posta Ädmitafstrafiei. B. Abrud. Publicitatea de 2 or! a anunţului.tri-

mis со'ЛЗ 4 cor. E. Я , H. Dobra. Am primit 4 80 cor. abona­

ment până Ia Î/X 19!0. M. S. Kisdemeter. Am primit 6 cor. abonament

până la 15—VIII. 1910. Lazar Huf Apaten. Am primit 6 cor. până Ia

1—VII 1910. Alexandru Lupan, Mező-Szilvás. Am primit 18

cor. în abonament. Visantie Babeu, Prisaca Mai aveţi de solvit 7

cor. până la finea anului 1910. loan La'escu, Cornea. Mai aveţi 5 cor. de sol-

vire până la finea anu'ui 1910. Zaihei Graur, N. Szederjes. Am primit 20 cor.

abonament p3nă Ia 1—XII 1910. Glia Moga, Robogani. Am primit 14 cor. abo­

nament pânâ la finea anului curent.

Redactor responsabil : lu l lu G i u r g i u . »Tribuna« institut tipografic, Nich in şi c o n t .

Un candid, de advocat c i * j j j r a x a . , află aplicare momentană în cancelajia mea, pe lângă condiţiunile cele mai favorabile.

D r . Enea Andrea, a d v o c i i t in

N o c h r i c h — U j e g y h á z , (Szeben-m.)

e şcoală | pentru amil 1910-11, ™

deasemenea

recvizite scolastice, se pot cumpăra pe lângă pre­ţuri moderate delà librarul:

V é r t e s J ó s z e f , Temesvár- Fabric, (városi uj palota).

Nr. 167 - 1910 T R I B U N A . P a g . 9

Г\\ T N . ! л D P A N . T Л << institut de credit şi economii , societate U U 1 N А к л С г \ 1 > І / \ pe acţiuni în Timiş Cubin.

GONVOCAflE. P. T. acţionari delà » Dunăreană* institut de credit şi economii, societate pc acţiuni

>e invită prin aceasta la

a d u n a r e a g e n e r a l ă e x t r a o r d i n a r ă , te se va ţinea în localul institutului din Timiş-Kubin în 30 August 1910 st. n. la 9 ore a. m. In caz când Ia aceasta adunare nu se vor prezenta acţionarii şi acţii deajuns pentru deciziuni valide, adunarea se ţine în 7 Septemvrie 1910, în acelaşi loc şi oră fără considerare la numărul acţiilor depuse şi acţionarii prezenţi.

ORDINEA ZILEI ;

[ 1. Deschiderea şi constituirea adunării generale. 2. Raportul direcţiunei şi al comitetului de supraveghierc, stabilirea bilanţului

ului trecut pe baza bilanţului publicat în numărul 138 al » Tribunei* şi absolutorul. 3. Fuziunea cu alt institut sau licvidarea institutului. 4. Completarea direcţiunei resp. alegerea licvidatorilor şi a comitetului de supra-

|eghiere.

Acţiile şi plenipotenţele pentru adunarea generală sunt a se depune la c a s s a Btitutului, cu o zi mai nainte.

T e m c s - K u b i n, l a 18 August 1910.

DIRECŢIUNEA.

A N U N Ţ ,

Din 1 Septemvrie a. c. începând am lipsă

un candidat de advocat ipraxă. Salarul care se solveşte ulterior 'pe lună este 120 cor., iară delà esmi-Ы afară de spesele efective 6 cor. diurnă

zi. Reflectanţii au a se adresa deadreptul k mine în Timişioara.

Petru Ţigle, advocat.

Se caută

un t i n ë r r o m â n , tfgent care posede şi limba germană, se 'neşte ca [assistent la lucrări de coma-

: cu terminul de 10 Sept. 1910. Care mai lucrat pe terenul acesta sunt pre-

liţi Doritorii de a ocupa acest loc au latadresa la Stefan Reinerth, geometru f Sighişoara—Segesvár, Spitalgasse No. 10.

5 ^ f

In atenţiunea proprietarilor de cumpene !

Am onoare a face cunoscat on. public c& am depus cu succes bun repararea şi pregătirea c u m p e n e l o r la şcoala industria[ă şi de metalurie din Arad şi astfel ca reparator calificat pentru re­pararea cumpenelor primesc repararea a tot-felul de c xx m p e n e ş. з. c u m p e n e cu braţe egale , în forma

d e pară, — zec imale , — cent imale şl pentru trăsuri, precum şi semnarea punctuala a podurilor de 2 0 , 1 0 , 5 , 2 , 1

şi V» kg. şi legalizare alor. Rugând binevoitorul sprijin, sunt cu d. s t imă :

LUDOVIC SIRBU ! ? И D Й V A, Laktanya-u: nr. €>.

CONCURS. Direcţiunea institutului de credit şi eco-

momii »Codrul« din Buteni publică concurs pentru un pos t de prac t ica»! .

Reflectanţii au să'şi înainteze rugările scrise de mâna lor proprie până în 30 I. crt. n. documentând, că au absolvat o şcoală comercială superioară, că posed deopotrivă cu limba română şi pe cea maghiară, şi că sunt sănătoşi.

Cei cu pracsa în afacerile de bancă şi cu serviciul militar împlinit vor fi preferiţi.

Salar anual 1000' — cor. plătibil în rate lunare anticipative

Postul va trebui ocupat imediat după alegere.

Buteni (Buttyin) în 15 August 1910. Direcţiunea.

S e c a u t ă u n r o m â n ca al treilea tovarăş

cu un capital de 1500 coroane pentru o întreprindere foarte bănoasă. Câştig anual 5—8000 cor. Doritorii să se «"dreseze la Bo&ea & Rades , Ross la , u. p. Alcsili,

(cott. Arad).

Credit pe ipotecă, pe cambia

şi pentru oficianţi

mijloceşte

Herzog Sándor A R A D ,

s t r . W e i t z e r J á n o s 1 5 ,

Telefon n r . 3 7 8 .

Se caută n candidat de advocat cu oareşl care praxă

pentru cancelaria advocatului Dr. Iustin Petruţiu,

Chş in ru -Kis je t o.

= LIHIONATA KRISTÁLY

Z S E B B E N H O R D H A T Ó

L E G O L C S Ó B B

É S L E G J O B B

se p o a t e p u r t a î n b u z u n a r , I cea mai ief t ină ş i c e a m a i b u n ă l i m o n a t ă .

Limonată contractată în praf. Se poate foarte comod purta în buzunar. O porţie 6 fileri. O cutie pentru turişti cu 12 porţii 80 fileri. - Face bune servicii în escursii la sporturi şi militari la exerciţii. Se găseşte în orice prăvălie de delicatese şi coloniale. Discompusă cu orice apă dă o limonată ireproşabilă. O pregăteşte

fabrica de limonată Kristály a lui

R T È S Z E R M Ő farmacist în S Z A B A D K A , 103 Tr. =

Pag. 10 » T R I B D N A « Nr. 167 - 19!

Cea mai ieftină sursă pentru cumpărat

s ă p u n u r i pentru gospodărie, săpu­nuri de toaletă, parfumuri, şi orice articole pentru spălat.

L u m i n ă r i de stearină şi eeară pentru biserici ; e fabrica de săpun

a lui

Loreocz Károly, Arad, Str. Forray p. Náúasúy.

Ö Ь O в A T E N Ţ I U N E .

D a c ă târguiţ i din |

art ico le le anun ţa te 1

în z ia ru l nos t ru ,

v ă r u g ă m ca la

c o m a n d ă să a m i n ­

tiţi u n d e a-ţi cetit

aces te anunţur i . -:

a

Cele mai moderne i W mobile de fier şi a r a m ă şi cele mai practice

bănci higie-nice ds şcoală ş! m o b i l a r e a l o c u i n ţ e l o r , ho t e l e -lo r , s p i t a l e l o r şi

a ş c o a l e l o r , precum şi o b i e c t e f abr ica te d in ce l e m a i b u n e m a Seriale d in ţ a ră , lucrările cele mai solide de artă şi construcţie se iife

rează numai de cătră firma

B e u u b a r d t e t ó d a Brassó, str. Fekete nr. 33.

- T o t acolo e cancelaria şi fabrica montată cu cele mai noi maşinării. -

Prímül atelier ardelean aranjat «a pntere electrică pentru seobl ~ pietrelor ei fabrieft de pietrii monumentale

S E I S T E N B R E I N T A M Á S is T Á R S A S » K o l o z s v á r , Dézsma-u.!

M a g a z i n d e p ie t r i i m o n u m e n t a l e , fabricate proptii din i m a r m o r ă , l a b r a d o r , g r an i t , s i en i t etc. Kolozsvár , F e r c n c z József ú t 25 .

Cancelarie Centrală t N a g y s z e b e n , Fle ischer g a s s e 17.

Atelierul central al fabricei

Filiale: Déva , Nagyvárad.

I n atenţia onoratelor damei In sa lonul d e m o d ă pentru

p ă l ă r i i spec ia l e de d a m e , deschis !n S i b i i u , Fle lscher-gasse Nr. 7—9,

al d-nei Johanna Jekeli, se găsesc în bogat asortiment cele mai noi modele d e Paris, at&t gata cât şi forme numai. Intrarea e l iberă şl neob l lgă toare , preţurile cele mai moderate.

Se primesc totfelul d e reparaturi şi transformări; pălării d e do l iu s e fac gata In 24 ore.

Se află în depozit tot felul de retlcole, genţi pentru dame, moderne şi prima calitate.

:Q89Mffl

o f f m a n n n d o r

POSTAVURI pentru talii.

DELINURI. ŞALURI.

ROCHII de desupt.

a r a d , p a l a t u l t e a t r u l u i

Au sosit toate noutăţile de primăvară: I V I n t c i ' i i a d m i r a b i l e : î n . c e l e m a i n o u e c v t l o r i .

CIORAPI mai iefteni ca ori-unde

CONFECŢIUNI pentru femei şi fete.

ALBITURI.

PÂNZE. BRODERII. DANTELE.

ŞINOARE etc. etc. TRUSOURI.

ADJUSTÄRI

(DECORAŢII) pentru haine.

Rog să binevoiţi a pri vitrinele mele,

Báró Kemény József. Fabrică de maşini „HUNGÁRIA" societate comandită Dél Pregăteşte şi ţine în depozit:

T o t - f e l v i l d e m a ş i n i e c o n o m i Garnituri de motoare cu benrin şi ulei pentru rat, în toată mărimea. Tot-felul de motoare maşini cn aburi de 1 cal pntere şi până Îs Plănuirea de stabilimente pentru lumină electrică putere transpunătoare, instalarea castelelor şi ecom cu lumină electrică. Plănuirea şi construirea de pentru urluit, măcinat şi cherestrăe. Apadncte §1 Recomandă fabrica sa aranjată modern cu deosebire tru repararea a tot-felul de maşini economice sji maşini şi automobile. — Specialităţi: instel*» camere răcoritoare, stabilimente pentru fabrici»! ghiaţă, lăptarii şi fabrice de caşuri şi reparam «É

Staţiuni de automobile.

N•11 i l Ш S i 0 N â . Ht. 167 — mû

Fratn Mr. telefonului 6 0 1 . 9 Cea mai mare firmă românească din Ungaria.

rad, Boros Béni-tér 1. Recomandă magazinul lor bogat asortat de ferârii , arme (tot-felul de maşini agricole cu preturile cele mai mo­ţate şi pe lângă plătire în rate. Catalog trimitem grafnit. Uta generală a fabricei de maşini Nicholson din Budapesta pentru garnituri de treerat şi orice maşini agronomice.

1 ^£чй і *йР%

n e

fab*S»*»B

[priituri pentru trierat şi cu prospecte pentru mori servim bucuros, eventual pentru pri-lucrurilor acestora şi facerea contractului mergem la faţa locului pe spesele noastre.

a = = Mare asortiment de osii Steier şi originale Winter.

Pig. 18 » f 1 ! B O N A « K ï . 6? — 1910

S ä n e c r e d e ţ i 8

Í T S A * - - coasa Joronagyémánt" S

i

Ou cosea „Koronagyémánt" bătută odată se poate cosi ziua întreagă şl deoarece e făcută din oţel-dia-mant, coase re le sau atol nu se găsesc în t r e ele. Pentru trăinicia fiecărei bucăţi ga r an t ăm.

75 80 85 90 95 100 HO сш. La comande de 10 b u c Preţul : 1 buc. 1-80 1*90 2"— 2-20 2-40 240 2 60 cor. una se da rabat . — Comandele se pot face prin t r imit banilor înainte sau pe lângă rambursa la

L e n g y e l T e s t v é r e k Ä S Kaposvár, Fö-utca 3:2 T.

m*

%?ШМ 2 maşini de treierat cu putere de 8 cal şi 2 maş in i cu pu te re de 4 cai , pentru încălzit cu pae, lemne, sau cărbuni, pe cari le putem imediat pune la dispoziţia r celor cari au lipsă de ele. G a r a n ţ i e .

Condiţiunl avan-tag loase de plată. Fraţii Bürza, Arad, Boros

ii-tér L : SW.J

în temeiată Ia 1880. întemeiată la 1880.

Prima fabrică de ciment, gips şi teracotă din Seghedin—Szeged a lui

LANDESBERG MÓR = Anteppisă de asfaltare. =

Primeşte orice lucrări din acest ram, ca: terase, canalizări, instalări de burlane din ciment usucarea păreţilor umezi, тзаѵаге fabricelor ş a.

Plăci de marmoră şi ciment de diferite forme şi culori In fabricaţie proprie.

ÄtAÜAr îi A ПГ ЧѴІіЪ iucrà ri de sculpturali) ciment AIC11G1 UC g l d Y U d piatră artificială şi teracotă.

Scăr i d in m a r m o r ă a r t i f i c ia l i . Bănci, Piedestale şi Balustrade lustruite.

Mare asortiment de cuptoare din ţiglă. Material de edificat Singur reprezentant al cimen­tului de Beocini, Românesc şi Portland. Var în DU-Căţi Sau Stins se trimite cu vagonul la orice gară. Material pentru astfalt. Plăci de acoperit din astfalt.

împletituri din trestie. Plăci de catran. Praf de piatră pentru frontispicii.

Material şi ţigle resistente focului. Păreţi Rabitz. Ţevi din beton cu brlu.

Ţevi din conforment de piatră. Plăci de faianţă.

C U F A V O R A se găsesc in fabrica de mobile a lui

Reisz Békéscsaba. î n Nagyvára

B a s . u t c a I V r . *7»

»TBIIDXAc INSTITUT TiPOöBAFIC, ШСНШ ŞI С Ш 8 . - ARAI) l»10J