Bizant-semestrul I1

8/18/2019 Bizant-semestrul I1

1/33

I.Reformele lui Constantin si Diocletian

II.Structuri social-economice rurale in Bizantul secolelor IV-VI

1.Evoluţia studiilor de istorie bizantină eta!e" caracteristici" realizări #$colile" unul-doire!rezentanţi%

&.'ondarea Constantino!olului istorie $i ideolo(ie

).Eusebius din Cezareea * teoretician al ideolo(iei im!eriale bizantine

+.,estorianismul $i onofizismul

.Consecinţele marilor mi(raţii !entru statul bizantin

/.Criza secolului al VII-lea #consecinţe" transformări militare" economice" ideolo(ice etc.%

0.Cauzele lu!telor iconoclaste

.Restaurarea im!eriului universal 2n tim!ul lui Iustinian

3.Istorio(rafia bizantină * secolele IV-VI

14.Cultură !ă(5nă" cultură cre$tină 2n Bizanţul secolului VI


2/33

1.Evoluţia studiilor de istorie bizantină

Interesul europenilor pentru lumea bizantina a inceput in perioada Renasterii, candVenetia si 6enova dominau economia bizantina din secolul al 7III-lea. Studiulistoriei bizantine a inceput odata cu a!aritia umanismului in Italia (sec. XIV-XV), Germania (sec. XVI), Franta (sec. XVII-XVIII). In Italia, interesul s-amanifestat datorita operelor grecesti clasice. Inca din secolul XIII, italienii izitaucentrele de cultura din !izant, cautau si copiau manuscrisele gecesti si predaulimba greaca in uniersitatile din Italia, fiind create si prmele manuale de limbagreaca.

In "#$%, &onstantinopolul a fost cucerit de otomani, iar carturarii bizantini caanuel C8risoloras au fugit de pericol, gasindu-si refugiu in Italia, aducand cuei o!erele clasice. 'lorenta, angrenata in razboaie, si Venetia aflata in plin apogeucomercial, erau interesate, in ultimul oras stabilindu-se un numar mare de carturari

bizantini.In Germania, interesul umanistilor pentru !izant a inceput dupa cucerirea'ngariei si primul asediu al Vienei, sursele bizantine oferind detalii despreorganizarea otomanilor. e fondul reformei lui 9ut8er, sursele bizantine ofereau

ar(umente im!otriva :a!alitatii.entru Franta, modelul bizantin a fost urmat si preluat de monarii absolutifrancezi, fiind constituita nobilimea de roba, asta in timp ce ecea nobilimeincerca sa-si demonstreze !resti(iul prin sursele bizantine. *pare prima colectiecu operele autorilor bizantini-Cor!us :arisimus. Du Can(e a fost considerat a fifondatorul bizantolo(iei" realizand primul dictionar al limbii grecesti, publicandlucrari despre lumea bizantina ca ;Im!eriul de Constantino!ol in tim!ulim!aratilor francezi+ si Istoria Bizantina


3/33

Imaginea !izantului este reabilitata in etapa romantica, odata cu amploareainteresului manifestat pentru studierea eului mediu. iscarea de emanci!are a(recilor a fost priita cu simpatie de occident, masacrul grecilor din insula &iosfiind condamnat. Imaginea !izantului se idealizeaza. *u fost reeditate operele

autorilor bizantini-Cor!usul de la Bonn, operele fiind insotite de traduceri inlatina si de note eplicatie =. Sabatier a pus bazele numismaticii bizantine, iar6. Sc8lumber(er a pus bazele si(ilo(rafiei bizantine.

In epoca stiintifica-informatica, au fost infiintate primele scoli de bizantologie, prima fiind fondata de >. >rumbac8er. *pare prima reista despre bizantologie.* doua scoala de bizantologie a fost infiintata in Rusia de catre Vasilievs?i in carese preda ideologia imperiala bizantina si cea sociala. *u fost infiintate scoli inFranta (Gaudin), Grecia, !ulgaria, Romania (,icolae Ior(a a pus bazeleinstitutului de bizantologie), Iugoslaia, 'ngaria, *ustria, area !ritanie si inmulte state din lumea araba. /ste fondata si o scoala in S'*, in 0umberton 1a2s.

Istoria !izantului are patru componente3

4&omponenta romana3 pe plan institutional, militar, 5uridic. !izantinii seconsiderau romanii+ eului mediu. 6imba latina era orbita in cancelaria

imperiala si era utilizata pentru redactarea documentelor oficiale pana in secolulVI, iar 7eodosiu si Iustinian au sistematizat 5ustitia dupa modelul roman.

4&omponenta greaca3 8$9 din lucrari bizantine erau in limba greaca in secoleleIV-VI. &orpusul lui Iustinian cuprindea trei parti in latina si o parte in limbagreaca. Intre secolele VI-IX s-a desfasurat un proces de grecizare+ a imperiului

bizantin, *sia ica fiind baza imperiului, fiind cea mai dominata de greci dintre proinciile orientale. ana in secolul al VII-lea, limba greaca era limba oficiala aimperiului, folosita in cultura si in redactarea documentelor oficiale.

4&omponenta crestina3 0e la /dictul de la ilano si oficializarea religiei crestinein timpul lui 7eodosius, ma5oritatea populatiei imperiului rasaritean era de religiecrestina. In secolul VII, termenul de crestin+ se confunda cu termenul de roman+.

4&omponenta orientala3 s-a manifestat in arta si in ceremonialul palatial intresecolele IV-VI, iar din secolul VII a castigat teren in domeniul 0reptului. Intre


4/33

secolele VIII-IX, influenta orientala a pierdut teren in urma enirii la putere amacedonenilor.

&.'ondarea Constantino!olului istorie $i ideolo(ie

Constantino!ol era centrul !olitic" administrativ" economic" reli(ios si cultural al Imperiului !izantin. * fost fondat de Constantin cel are in noiembrie )&+,

la doua luni dupa ictoria sa asupra lui 6icinius, alegand fosta colonie megariana ,B@zantion, drept locul unde aea sa puna bazele noului oras. ornind de la IstoriaRomei" bizantinii au modelat istoria acestui oras, fiind fondat de pe urma unuiconflict dintre doi frati colonisti megarieni. &and a fost atacat de macedonenii luiFilip al II-lea, cainii din oras au latrat, iar locuitorii orasului au fost alertati si aurespins asaltul. In secolul al II-lea, orasul a fost asediat de romani in timpuldomniei imparatului Septimius Seerus.

&onstantin a ales aceasta cetate datorita unei ins!iratii divine, legenedele tarziiaand un rol ideolo(ic si !ro!a(andistic. *legerea acestui oras aea un rolstrategic si comercial, !:zantion fiind am!lasat la intersectia celor doua mariaAe comerciale3 una verticala care unea bazinul !ontic !rin area armara siarea E(ee de area editerana, si cealalta " orizontala, terestra, care unea


5/33

Euro!a de sia. &onstantinopolul a prosperat datorita asezarii. &entrul imperial afost deplasat din 1ccident in 1rient, ccidentul aflandu-se in declin.

1rasul se afla in apropierea a doua frontiere in care se desfasurau conflicte

frontiera dunareana atacata de (oti si frontiera orientala" atacata de sasanizi.&onstantinopolul era mai usor de a!arat" fiind inconurat de a!a din trei !arti,era usor accesibil pe uscat doar dinspre est, imparatii cladind multe fortificatii

pentru apararea orasului, ca idul lui Feodosius al II-lea sau idul luinastasius, cu scopul de a-i respinge pe barbarii dinspre 0unare sa patrunda inoras.

utarea centrului de (reutate si stabilirea resedintei im!eriale de la Roma in

alte orase ca ediolanum sau *ntioia se manifesta de multe decenii datorita

declinului Romei. 9e(aturile cu !rovinciile orientale erau mult mai intariteastfel.

6ucrarile de constructie a orasului au inceput in noiembrie %;# si s-au inceiat in%%


6/33

apartinea ecii Rome, dar !arintii acordau onoruri e(ale reli(ioase si !oliticesi noii Rome-Constantino!ol, acesta bucurandu-se de prezenta imparatului si asenatului. In lucrarea Istoria =oa+, osimos i-a re!rosat lui Constantin ca prinfondarea &onstantinopolului nu facea altcea decat sa (rabeasca declinul Romei.

In realitate, s-au emis medalii de aur si ar(int care re!rezentau doua femei"simbolurile Romei si Constantino!olului" tinand im!reuna un scut simbolic al

unitatii im!eriului.

0esi /usebiu de &ezareea sustine ca senatorii s-au aflat la inmormantarea lui&onstantin cel are, in realitate, Senatul a fost creat de &onstantiu al II-lea, fiulacestuia. In )3 este mentionata !refectura orasului" ce avea atributii similarecu cele ale !refectului vec8ii Rome, acesta fiind denumit si e!arc8 al&onstantinopolului.

:o!orul im!erial era o alta institutie, locuitorii &onstantinopolului reprezentand poporul imperial, fiind impartit in deme ca 3

Gdema albastrolor-elita aristocratiei senatoriale" sustinatori ai ortodoAiei

G dema verzilor-!o!ulatia activa a orasului" ne(ustori" mestesu(ari" fierari"

sustinatori ai monofozismului

*u loc dese ciocniri intre cele doua deme, precum cele din ##$ ce au fost etrem

de iolente, incepute la ipodrom si continuate pe strazile orasului. Demele!artici!au la desemnarea si aclamarea im!aratului. 9ocul de intalnire dintreim!arat si !o!orul imperial era 8i!odromul, desi acestia nu prezentau rezultatele

politicii. In $%;, demele s-au coalizat impotria lui Iustinian. In


7/33

administrative" militare si comerciale. 6a inceputul domniei lui 7eodosius,orasul se prezenta ca un santier, iar cresterea accelerata a numarului locuitorilor afacut ca populatia sa se intinda in afara zidurilor orasului, fiind astfel cladit un nouzid de a!arare intre #>@-#"%.

Veciul !:zantion, refacut de Septimius Seerus, aea o suprafata de &44 8ectare si o populatie de &4-)4 444 de locuitori. 0upa construirea zidului lui &onstantin,orasul avea 044 de 8ectare si avea o !o!ulatie de 144-14 444 de locuitori catresfarsitul secolului IV. 0upa construirea zidului lui 7eodosius, suprafata orasului s-a dublat, a5ungand la 1+ 444 ?m !atrati, populatia crescand. In #%>, populatia&onstantinopolului depasise populatia Romei, aand &4 444 de locuitori. Intimpul lui Iustinian, aceasta s-a dublat, a5ungand la 44 444 de locuitori. 0upasecolul VII, populatia a scazut la &4 444 de locuitori, in secolul X, a crescut la+44-44 444 de locuitori. 0in secolul XIII, populatia a intrat in declindemo(rafic, in secolul XV, populatia fiind estimata la doar +4 444 de locuitori siA>>> de soldati.

0upa cucerirea Ierusalimului de arabi, &onstantinopolul reendica titlul de centrual lumii crestine. ?eraclius a adus Sfanta Cruce la Constantino!ol unde a ramas

pana in";>#.

0in secolul VII a aparut ideea ca orasul era !roteat de divinitate, aand-o ca

protectoare pe 'ecioara aria, care a respins multe asedii. In secolul XIII eistau poezii populare care o prezentau pe Fecioara aria plangand din cauza asediului&onstantinopolului de catre latini. &ucerirea &onstantinopolului de catre turci afost prezentata ca o pedeapsa diina aplicata noului popor ales pentru pacatelesale. Bosimos sustine ca imparatul &onstantin a cladit primele edificii, componenta

politica si religioasa al orasului fiind in partea sud-estica, pe tarmul ariiarmara. Strada ese strabatea &onstantinopolul pana la 'orumulmastrianum. &omponenta economica era :ortul de ur" ona Cornului de

ur, acesta fiind incis cu lanturi in "#$% in timpul asediului.

artea centrala a &onstantinopolului a fost utilizata pentru construirea manastirilorsi multe locuinte se aflau in zona tarmului. =u eista un sistem de canalizare, deaceea tabacarii aruncau pieile in mi5locul orasului. alatul imperial a fostreconstruit, insa nu mai pastra nimic din ecea constructie. &onstantin respectase


8/33

intitial elementele aritecturii romane. Biserica Sfanta Sofia se afla in apropiereacompleului. :alatul im!erial aea sa fie marit de succesorii lui &onstantin panain secolul XI, deenind un com!leA de a!artamente in care locuiau membriifamiliei im!eriale si anturaul" biblioteci" ca!ele" biserici" birouri si un

!enitenciar" decorat si ornamentat de (radini si terenuri de oc. In secolul XI,cladirile aflate in cadrul compleului aeau ">> de ectare, fiind dificil deintretinut, Resedinta imperiala a fost ulterior mutata la alatul !lacerne. Insecolul IX, imparatul 7eofil a construit palatul !ucco 6eon.

Hi!odromul a fost construit de &onstantin cel are. In timpul rascoalei =i2a din$%;, ipodromul a fost gra aariat. Cursele de cai se desfasurau in 5urul spineicare se mai pastreaza si azi. ?ipodromul aea o intrare principala in partea nordica,

partea monumentala. 0e o parte si de alta erau gra5durile unde erau tinuti caii. Inmomentul in care incepea cursa, portile erau descise. 0easupra intrariimonumentale erau trei cai de bronz auriti. &aii de bronz se afla in prezent in iataSan arco.

In compleul alatului Imperial era Sala celor 13 !aturi ce data din secolul IV,fiind cate noua paturi de fiecare latura, aceasta sala fiind utilizata !entru dineurisi cine festive, aproape fiecare sarbatoare ciila si religioasa fiind urmata de undineu la care participau si initatii imparatului, si principala sala de desfasurare a

ceremoniilor " Sala de ur, construita in secolul VI, semanand cu !azilica SanVitale, peretii fiind impodobiti cu aur, copacii decorati cu nestemate si pasari deaur ce cantau melodii , iar tronul din aur masi era flancat de doi lei din aur, ca sicum parea ca cobora treptat din cupola salii, pana a5ungea la nielul

pardoselii.:rinci!ala :oarta a :alatului Im!erial era o poarta din bronz, fiindrefacuta in secolele VI-X, deasupra fiind construita o capela. ana in timpul crizeiiconoclaste , poarta era decorata cu !ortretul lui Hristos.

rincipala piata publica din &onstantinopol era :iata u(usteon, construita in

secolul IV si refacuta de Iustinian, unde a ridicat o statuie a sa ce putea fi azuta lao zi distanta pe mare. In piata se indeau manuscrise, se eecutau pedepsele

publice.


9/33

Furnul lui Constantin cel are se afla pe strada ese, aand forma circulara,impodobit cu statui. Statuia lui &onstantin s-a prabusit in urma unui cutremur, fiindinlocuita cu statuia lui anuel &omnenul. 'orumul lui Feodosius cel are aeaforma patrata, preluat dupa modelul forumului de la Roma. *colo erau graate

marile ictorii ale acestuia. Strada ese a5ungea pana la poarta de aur a orasului.ortile erau placate cu foita de aur si capela din zidul lui &onstantin era decorata custatui. idul lui Feodosius al II-lea aea trei porti, una mare centrala de aur, incare intra imparatul, intre doua porti mai mici, iar pe zid erau inaltate statuie unorelefanti.Bidul lui &onstantin nu a rezistat, pe cand din zidul lui 7eodosius s-au

pastrat mici portiuni, acesta fiind construit intre #>@-#"%.

:rinci!alul a!educt a fost contruit in timpul lui Valens, apa fiind adusa de la 144?m de oras, iar apa adusa era pastrata in cisterne imense. Cisterna Basilica a fostconstruita in secolul IV si refacuta de Iustinian. Se spune ca turcii au descoperit-oabia in timpul unei secete puternice. /ista o cisterna in alatul Imperial, insa nu arezistat.

&onstantinopolul a aut multe edificii religioase ca bisericile Sf. Irina" Sf. Sofia siSfintii !ostoli. Biserica Sf Sofia a fost construita din )& si inagurata pe &decembrie )0. 0in "#$%, biserica Sf. *postoli a deenit atriarie, pe cand Sf.Sofia a fost transformata intr-o moscee. 6anga !iserica Sf. *postoli se afla

ausoleul lui Constantin. a5oritatea imparatilor au fost inmormantati la:antocrato, altii la !iserica Sfintiilor *postoli.

).Eusebius din Cezareea * teoretician al ideolo(iei im!eriale bizantine

!izantinii au preluat ideea imperiala romana si cea crestina. Eusebiu de Cezareea a fost considerat ca fiind teoriticianul ideologiei imperiale bizantine. /l si dascalulsau au fost ictime ale persecutiilor crestine din timpul lui 0iocletian. * fost incis,


10/33

insa a fost eliberat in timpul lui Galerius si a deenit unul dintre consilieriiapropiati ai lui &onstantin cel are.* participat la &onciliul /cumenic de la

=iceea din %;$ si a incercat o formula de compromis care nu a aut succes, fiindadoptata formula episcopului *leandrei.

/usebiu de &ezareea a scris multe lucrari si o cronica uniersala in care a introdusdimensiunea cronologica. * inagurat genul istoriei ecleziastice. * scris VitaConstantini+ si discursul festi rostit in %%< cu prile5ul aniersarii de %> de ani dedomnie a imparatului &onstantin. &onsidera ca eistenta imperiului roman eraepresia ointei lui 0umnezeu si a imparatiei diine, ieraria terestra fiind preluatadupa cea cereasca. Romanii se considerau a fi noul popor ales al lui 0umnezeu.

Imperiul era unic si uniersal si stapanea omenirea.=u aea limite spatiale si

cuprindea intreaga lume cunoscuta. 1rice epansiune era 5ustificata prin impunereacredintei crestine asupra tuturor popoarelor. =u aea limite temporale, finalitateafiind intrarea imperiului terestru in planul diin.

uterea imparatului era legitimata de 0umnezeu, imparatul fiind re!rezentantul sialesul lui Dumnezeu pe pamant. 1rice act al imparatului era inspirat de diinitate,fiind un imitator al gesturilor lui ?ristos. *ea ca misiune proidentialaincredintata de diinitate de a face ca crestinismul sa domneasca asupra intregului

pamant. Imparatul era considerat un nou oise desemnat de 0umnezeu pentru a

conduce nou popor ales. /ra considerat ca fiind cel de-al treisprezecelea apostol,aand o putere sacra. Imparatii bizantini erau reprezentati cu aura specificasfintilor inca din timpul ietii si tot ce detineau era sacru, de la alatul Imperial ladomeniile imperiale.

0esi era considerat alesul lui 0umnezeu, era ales de senat" armata si !o!orulim!erial. Rolul reenea armatei in perioadele tensionate, ceremonia aand loc intabara militara din oras. In cadrul ceremoniei, bizantinii preluau de la romaniridicarea pe scut in mi5locul armatei a celui ales ca imparat ce purta o diadema,urmand gratificarea senatului si aclamatiile poporului.

In perioadele stabile, rolul cel mai important reenea senatului, fiind respectate sicelelalte rituri. Senatul desemna noul imparat, ceremonia aand loc tot in tabaramilitara si inceindu-se cu aclamatiile poporului. 0in secolul V intervenea si


11/33

Biserica in desemnarea imparatului, prin actul incoronarii reli(ioase menite saintareasca ideea alegerii imparatului ca rezultat al ointei diine.

rimul imparat incoronat de patriarul &onstantinopolului a fost 6eon I, ceremonia

desfasurandu-se la !iserica Sf Stefan din cadrul alatului imperial. Imparatul primea insemnele puterii imperiale3 coroana, mantia de purpura si incaltamintea de purpura-matasea rosie ce aea un atribut al puterii imperiale. In timpul ceremonieireligioase insa, imparatul se incorona singur.

0upa secolul V, Biserica a ca!atat cat mai multa !utere, imparatul *nastasius Ifiind neoit sa semneze un uramant-promissio. *cesta a a5uns la tron dupa ce s-acasatorit cu adua fostului imparat, insa era cunoscut ca fiind eretic. /ra obligatsa semneze ca a renunta la monofizism.

In timpul dinastiei macedonene, nu mai era recunoscut pe tron decat cel careorganiza ceremonia de incoronare ce se desfasura la !iserica Sf. Sofia din secolulVIII.

Imparatul era comandantul su!rem al armatei" avea atributii le(islative" era!rotectorul bisericii si avea o !utere absoluta" teoretic. In practica insa, erau oserie de factori ce limitau !uterea im!eriala, imparatul fiind reprezentantul unei(ru!ari care aun(ea !e tronul im!erial si trebuia sa tina cont de interesele

acesteia, putand da legi, dar nu putea incalca una eistenta. !iserica ii recunosteaimparatului anumite priilegii, anumite drepturi care il ridicau deasupra supusilor. Ise recunostea sa res!ecte institutia im!eriala si sa fie un model !entru su!usiisai. *u fost patriari care s-au opus imparatilor care nu mai respectau principile.In timpul dinastiei macedonene apare titlul de ;autocrator


12/33

ostenitorul tronului primea demnitatea de Cezar, ce isi a pierde din importantain secolul VII. 0e la sfarsitul secolului VII a fost acordat si altor persoane care nuaeau insa sa urmeze la tron.

7itulatura imperiala s-a mentinut din perioada romana, prin care imparatul primea pe iata anumite puteri eceptionale si epitete cu caracter onorific ce ii glorificauictoriile. 7itlul oficial era cel de ;Im!erator


13/33

incercat stabilirea dogmei coerente asupra careia sa cada de acord toti membrii bisericii crestine, creandu-se tensiuni intre scaunele episcopale.

In secolul IV, Roma pretinde pentru episcopul sau pozitia dominanta in raport cu

ceilalti episcopi din imperiu, inocand pentru sustinerea acestei pretentiiargumentele legate de numarul mare de credinciosi pe care ii conducea episcopulRomei, scaunul Romei fiind fondat+ de apostolul etru, doctrina fiind ridicata larang de dogma. Scaunul pontifical deenea instanta suprema catre care se adresautoti crestinii din imperiu. Insa la &onstantinopol, episcopul era sustinut de imparat.7eodosiu fondase un al doilea mare scaun episcopal din imperiu in timpul celui de-al doilea conciliu ecumenic de la &onstantinopol din %@", deansand episcopatelede la *leandria si *ntioia.

In #$", in timpul celui de-al patrulea conciliu ecumenic de la &alcedon, se stabileaegalitatea dintre Roma si &onstantinopol, imparatul arcian manifestand spri5inulfata de episcopul sau, ca si 7eodosius. Se stabilise 5urisdictia episcopului&onstantinopolului, mult mai largita, afectand autoritatea epsiscopului *leandrei.roinciile orientale opuneau rezistenta fata de politica fiscala promoata de&onstantinopol si fata de tendintele de grecizare.

Secolul IV a fost dominat de raportul dintre cei trei membri ai 7rinitatii (7atal, Fiulsi Sfantul 0u), dezbatandu-se erezia lui *rie si erezia lui acedonius. Intre sec.

V-VII se disputa raportul dintre natura diina si natura umana a lui ?ristos simodul cum coeistau cele doua naturi.

0upa legalizarea crestinismului apar dispute in priinta stabilirii dogmei. In /gipt,se afirma preotul *rius care propunea ierarizarea 7rinitatii3 0umnezeul 7atal erasingurul principiu necreat si nepieritor, 0umnezeul Fiul era creat de 7atal, dar nu sidin substanta 7atalui, nefiind de aceeasi natura cu el.

*stfel, in %;>-%;", este concoat sinodul local la *leandria, prin care s-a decis

condamnarea doctrinei lui *rius, ce isi pierde paroia si este eilat in /gipt.rincipalul sau adersar a fost preotul *tanasios din *leandria, apropiat deepiscopul *leandru al *leandrei.

*rius si-a raspandit ideile in proinciile orientale, proocand tulburari serioase,ceea ce determina interentia lui &onstantin cel are, conocand astfel primul


14/33

conciliu ecumenic la =iceea in %;%. %"@ de preoti au participat, disputand problema arianismului, cele mai aprige discutii fiind intre *rius si *tanasios, ceaea sa deina episcop al *leandrei.

/usebiu de &ezareea sustine ca &onstantin a fost impresionat in mod neplacut deatitudinea si limba5ul lui *rius, moti pentru care acesta a interenit, condamnandarianismul ca erezie, iar doctrina sustinuta de *tanasios era declarata ca fiinddreapta credinta+, ce sustinea ca 7atal si Fiul sunt de aceeasi natura. *rius a fostcondamnat si eilat. S-au elaborat primele articole din formula &rezului, acestearticole afirmand credinta in 0umnezeu 7atal si 0umnezeu Fiul, Isus ?ristos, 'nulnascut din 7atal, fiind eidentiata si cosubstantialitatea, &rezul luand denumirea deSimbolul niceean+.

S-a stabilit dogma oficiala a bisericii in priinta relatiei din cadrul 7rinitatii, aando semnificatie religioasa si politica, stabilind pentru un mileniu relatia dintreimparat si biserica. Imparatul aea dreptul de a conoca si prezida conciliileecumenice, credinta sa fiind impartasita de toti supusii sai.

0esi lucrurile pareau sa se calmeze, *rius aea sustinatori aprigi pe langa&onstantin cel are, ca /usebiu de =icomedia si /usebiu de &ezareea. &onstantinl-a recemat pe *rius eilat in Iliricum si i-a cerut sa-i eplice doctrina. I s-a parutmult mai faorabila pentru ideologia imperiala datorita monoteismului riguros

propus. * decis reabilitarea sa cu prile5ul conciliului de la 7:r din %%$, *riusintorcandu-se in *leandria. *cesta a murit la scurt timp dupa intoarcerea sa.&onstantin a fost botezat in rit arian inaintea mortii sale, iar &onstantiu al II-lea aoficializat arianismul, ce se a raspandi si in randul gotilor, 'lfila crestinandu-se inrit arian.

6a mi5locul secolului IV s-a manifestat erezia lui acedonius care acceptacosubstantialitatea 7atalui si Fiului, dar sustinea ca 0uul Sfant nu era egal sicosubstantial cu ceilalti doi membri. S-au constituit grupari in imperiu. 7eodosius adecis sa puna capat disputelor si a conocat cel de-al doilea conciliu de la&osntantinopol in %@", condamnand arianismul, erezia lui acedonius si alteerezii manifestate. Simbolul =iceean, &rezul, a fost definitiat, fiind rostit lafiecare slu5ba.


15/33

0esi luptele cristologice pareau sa fi luat sfarsit, s-au fondat alte doua scolicristolo(ice in ntio8ia si leAandria in secolul V. &ea din *ntioia se apropiade linia arianista, iar cea din *leandria se apropia de linia mistica a luitanasios , Vasile cel are, Grigore de =azians si Grigore de =:ssa.Scoala din

*ntioia sustinea ca Isus" du!a intru!are" era !redominat de natura umana,astfel, Fecioara aria nu !utea fi considerata ;,ascatoare de Dumnezeu+, ideeafiind raspandita de =estorios, care in #;@, a deenit episcop al &onstantinopolului,aparand ia nastere ,estorianismul.

Scoala de la leAandria era traditionalista, sustinand ca ?ristos avea o naturadivina du!a intru!are" insa natura umana se !ierdea in cea divina, astfel, ianastere onofizismul. &ele doua doctrine s-au confruntat la cel de-al treileaconciliu de la Efes in +)1. *u fost adoptate decizii priind nestorianismul, fiindcondamnata ca erezie sub influenta puternica a e!isco!ului leAandriei.

,estorios a fost de!us si eAilat. &onciliul de la /fes marceaza ictoriamonofizita sustinuta de scoala de la *leandria, 'ecioara aria fiind declarataca ;,ascatoare de Dumnezeu+.onofizitismul a castigat teren datorita puteriifaraonice a episcopului *leandrei.

E!isco!ul Constantino!olului" sustinut de !a!a 9eon cel are" a condamnat

monofizismul" iar Feodosius al II-lea a convocat un nou conciliu la Efes in ++3.

*u fost comise abuzuri, fiind maltratati trimisii apei. ;Sinodul tal8aresc+ a fostnerecunoscut de biserica. 'rmeaza arcian la tron ce era casatorit cu sora lui7eodosius, sustinatoare a ortodoiei. In #$" este conocat cel de-al !atruleaconciliu la Calcedon prin care erau condamnate nestorianismul si monofizisimul,stabilindu-se ca dogma oficiala diofizismul, prin care natura umana si cea divinaa lui Hristos erau considerate a fi unite. 0upa condamnarea monofizismului,tensiunile s-au accentuat in !rovinciile orientale, mai ales in /gipt,manifestandu-se in lupte descise intre tabara ortodoAa condusa de e!isco!ul de

la Constantino!ol si tabara monofizita" condusa de :atriar8ul leAandrei. S-aconstituit prima biserica monofizita, Biserica Co!ta din E(i!t, urmand sa fieorganizate noi biserici monofizite in Siria si *rmenia . 7ensiunile s-au adancit, iarimparatii au incercat sa faca un compromis intre cele doua tabere. Imparatul Benonciar emite edictul ?enoti2on+ in #@; prin care sunt interzise disputele religioase.


16/33

In $$% " Iustinian a convocat cel de-al cincelea conciliu la Constantino!ol,incercand sa-i impace pe ortodocsi si pe monofiziti prin condamnarea scrierilornestoriene, dar a esuat.

In secolul VII, arabii cuceresc proinciile orientale ce opun o slaba rezistentaimpotria acestora in urma tensiunilor religioase interne. Se arata initial o tolerantafata de monofiziti. ?eraclius a incercat sa impuna doua formule de compromis,emitand monoenergismul, adica cele doua naturi, dar o singura energie, si apoi,monotelismul, adica cele doua naturi, dar o singura ointa de a actiona, ce aea safie impusa prin doua edicte din


17/33

In %A8, 7eodosius i-a oprit pe izigoti, iar in %@; a impus un nou foedus+, izigotiifiind isntalati in proinciile din ecinatatea 0unarii, in 0acia subdunareana sioesia, acestia bucurandu-se de priilegii de populatie romana in eninsula!alcanica, constituindu-se Gotia+. 7eodosius a atras elitele izigote in slu5ba

acestuia, incura5and casatoria acestora cu femeile din aristocratia romana. Vizigotiisunt astfel integrati in populatia romana. In %8$, noul rege izigot, *laric, a reluatatacurile la sud de 0unare, atacand annonia, oesia si a5unge pana in eloponez,instalandu-se in %8A in /pir. Galinas, ce era in fruntea garzii din &onstantinopol,trimis sa innabuse o rascoala in *sia ica, s-a aliat cu cei reoltati si si-a facutintrarea in &onstantinopol, intre %88-#>>, &onstantinopolul aflandu-se sub controlizigot. opulatia se reolta si ii alunga pe izigoti. Vizigotii lui *laric au parasit/por si s-au indreptat spre Italia, 5efuind Roma.

?unii si-au facut aparitia in %A< in /uropa, proocand o reactie in lant in stepelenord-pontice. &ontigente ale caaleriei une au participat la !atalia de la*drianopol. Initial, aflandu-se la nord de 0unare, in annonia, au actionat ca aliatiai imparatului. Sub domnia lui *ttila, unii au atacat proinciile imperiului

bizantin, iar imparatul de la &onstantinopol a fost neit sa-i plateasca tribut regeluiun. In ##A, *ttila a pretins triplarea tributului , iar statul bizantin platea sumeimense. *ttila a emis si pretentii teritoriale. &onstantinopol a trimis o solie lacurtea lui *ttila, din care faceau parte riscus din anion ce obsera o societate

unica sedentarizata in annonia, in care au patruns influente romane ca baiaromana. riscus l-a conins pe *ttila sa renunte la pretentii teritoriale, astfel, *ttilaisi indreapta atentia spre *pus.*ttila a5unge in Galia, praduind orase, iar in timpulcampaniei s-a infruntat cu Flaius *etius, ce anga5ase si goti. *ttila a fost infrant in!atalia de la &ampiile &atalaunice, insa nu renunta la ambitiile sale. Imparatularcian a refuzat sa-i mai plateasca subsidii si si-a mobilizat armata pentruaparare. *ttila a cucerit si praduit orase din nordul Italiei, dar este impiedicat deapa 6eon cel are si de conditii nefaorabile sa atace Roma. In #$%, *ttila

moare, astfel, unii nu mai erau o amenintare pentru bizantini.0upa destramarea dominatiei unice, in bazinul 0unarii s-au stabilit gepizii, iarostrogotii din annonia s-au scindat in doua grupari, una trecand la sud de 0unaresi intrand in sericiul imparatului bizantin, 7eodoric Strabo deenind conducator alGarzii Imperiale din &onstantinopol in timpul lui 6eon I. 0in annonia a fost


18/33

trimis ca ostatic si 7eodoric, crescut dupa moda romana, educat in scolile din&onstantinopol, familiarizat cu obiceiurile si modul de lupta al bizantinilor.

In #A>, 7eodoric se intoarce in annonia si se infrunta cu 7eoderic Strabo pe care il

ininge. In #A#, 7eodoric primeste de la Benon titlul de agister ilitum,comandant al garzii imperiale din &onstantinopol. *cesta il inlatura pe 1doacrudin Italia, iar in #@@-#@8, ostrogotii parasesc zona 0unarii.

0esi pericolele au fost preenite, atacurile populatiilor migratoare au cauzat pierderi imense !izantului, mentinand starea de insecuritate si neliniste, afectandcomertul si drumurile din eninsula !alcanica, slabind frontiera dunareana. =u s-au inregistrat pierderi teritoriale, proinciile orientale au ramas neatinse,diplomatia bizantina s-a doedit a fi abila , ridicandu-i pe barbari impotria altora,

insa, Imperiul Roman de *pus, nefiind capabil sa eite atacurile, a colapsat in #A> isi fac aparitia slaii, in zona stepelor nord-pontice si la 0unare, fiinddoua grupuri diferite3 anti din zona stepelor nord-pontice si sclaini de pe linia0unarii. Slaii si-au inceput atacurile la sud de 0unare in timpul lui *nastasius I.Slaii praduiau teritoriile in mod regulat, naalind anual si pricinuind suferinte

populatiei, luand ;>> >>> de prizonieri bizantini. *tacurile erau mai indelungate pe parcurs, slaii iernind la sud de 0unare, atacurile culminand in $$8, slaii atacandin trei directii3 spre &ersones, spre sudul eninsulei !alcanice si spre estul

eninsulei !alcanice, spre &onstantinopol. Iustinian il trimite pe generalul!elizarie sa respinga atacurile.

*u urmat aarii in $$@, ce si-au facut aparitia in nordul gurilor 0unarii. *cestia autrimis o solie la Iustinian, cerandu-i sa le plateasca subsidii anuale pentru a nuataca si un teritoriu pe care sa se stabileasca, gen 0obrogea. Iustinian i-a ignorat.Se inceie insa un tratat, prin care Iustinian accepta plata unor subsidii anuale siastfel, aarii raman la nordul 0unarii. 0upa moartea lui Iustinian, Iustin al Iilearefuza sa mai plateasca tributul si astfel, aarii au presat asupra liniei 0unarii,

instalandu-se in annonia estica si in 7ransilania de azi, determinandu-i pelongobarzi sa paraseasca regiunea si sa atace Italia ce apartinea bizantinilor. *ariidin annonia s-au aliat cu slaii si au organizat atacuri la sud de 0unare. In $@;,aarii cuceresc orasul Silmium, deenind resedinta 2aganului aar. 7esalonicul afost atacat de doua ori. !izantinii respingeau atacurile. *riepiscopul Ioan al7esalonicului scrie lucrari despre aceste atacuri, plus multe alte lucrari ca cea


19/33

anonima din . 0upa inceierea pacii cu persii, auritius si-a concentrat fortele pe 0unare impotria slailor si aarilor. Friscus a fost recemat si actiunile bizantine au culminat in ". *rmata se reolta in ; din cauza neplatii soldelor,sub conducerea lui ocas, parasind astfel linia 0unarii. auritius a fost inlaturat

si eecutat cu toti fii sai. ocas se proclama imparat.Slaii s-au instalat in proinciile imperiale de la sud de 0unare, alaturi de aari,atacand orasele. *u cucerit =aisus, Serdica, au asediat 7esalonicul,&onstantinopolul in


20/33

e plan economic, efectele nu au fost dramatice initial, insa bizantinii au !ierdutcontrolul asu!ra drumurilor comerciale din :eninsula Balcanica. *rtera caretraersa eninsula !alcanica deenise un drum al inaziilor, fiind astfel scoasa dinuz, iar ecea Via I(natia" artera sudica" este scoasa din functiune dupa inazia

slailor. In


21/33

/.Criza secolului al VII-lea #consecinţe" transformări militare" economice"

ideolo(ice etc.%

Situatia s-a complicat in a doua 5umatate a secolului VII cand s-a creat statul bulgar si cand armata persaan ataca proinciile orientale ca Siria, alestina , esopotamiasi *rmenia, desfasurand raiduri in *sia ica, pana pe malurile !osforului. In


22/33

sa aiba efecte semnificatie in anii urmatori cand incep atacurile arabilor. In


23/33

actiitatea comerciala din area /gee, area *driatica, in Strambtori si in area =eagra. ierderea (ranarului im!eriului< a restrans a!rovizionareaConstantino!olului cu (rau, astfel, bizantinii au inceiat aliante cu 2azarii si maicumparau cereale doar din zona 0obrogei, 7racia, din zonele nord-pontice si din

eninsula &rimeea.

e plan social insa, situatia persoanelor dependente s-a imbunatatit, sclavultransformandu-se in ;colon+ si apoi in taran liber-;# >>> desoldati, fiind o armata operatia, comandata de imparat.e plan ideologic, este abandonata !olitica universalista si doctrinauniversalista, imparatii promoand o politica eterna realista, !izantul deeninddintr-un imperiu uniersal un im!eriu national (rec ce milita pentru alori ca!atria si ortodoAia. Imperiul era biling, dar pana in secolul VII, dupa pierderea

proinciilor orientale si balcanice romanizate, !izantul a deenit un imperiu grec.


24/33

0.Cauzele lu!telor iconoclaste

&ultul reprezentarilor izuale nu mai era acceptat in !serica. In %>


25/33

pe reprezentarea animalelor si liezilor. Sub Irina, regenta a imparatului minor,&onstantin VI, i-a sustinut pe iconoduli si a conocat un nou conciliu laConstantino!ol" in 0/. 0upa ce i-a imprastiat pe participanti folosindu-se dearmata, a reorganizat conciliul la =iceea un an mai tarziu. restaurat cultul

icoanelor" relicvele au fost reasezate" lacasurile de cult au fost restaurate"manastirile au devenit locuinte" iar manastirile secularizate au fost restabilite

si a fost condamnata simonia. Iconoclasmul a reizbucnit in secolul I7 sub6eon V *rmeanul, care in @"$ a conocat un sinod la &onstantinopol, reluandlupta impotria icoanelor. ulti calugari au fost arestati si ucisi. In @;>, 6eon V afost asasinat. * fost urmat de iail II si 7eofil care au continuat luptele impotriacultului icoanelor. Sub regenta 7eodorei si a fiului ei, iail III, in /)" cultulicoanelor a fost restabilit. !iserica a redeenit aliatul supus al autoritatii

imperiale, autoritatea imperiala fiind intarita in urma secularizarii proprietatilor bisericesti. 0e-a lungul luptelor iconoclaste, multe monumente, picturi, sculpturirealizate in sec. IV-VI au fost distruse insa.

.Restaurarea im!eriului universal 2n tim!ul lui Iustinian

Iustin si-a asociat nepotul, Iustinian, la tron. Iustinian a fost sustinut de 0emaalbastrilor, aristocratia senatoriala, insa a adoptat o serie de masuri pe care l-au

facut nepopular. In )& a izbucnit rascoala ,i?a impotria imparatului, in caredema albastrilor si dema erzilor s-au coalizat. Iustinian l-a inlaturat pe Ioan de&apadocia. 0ar rasculatii au proclamat alt imparat. Iustinian era gata sa abdice,insa a fost conins de sotia sa 7eodora, sa nu renunte. /a l-a trimis pe =arses sa-idezbine pe rasculati si pe !elizarie ca sa reprime rascoala, &4 444 de rasculatifiind ucisi. Imparatul si-a salat tronul si si-a consolidat puterea.* refacut edificiile 8i!odromul" a reconstruit bisericile din secolul IV-Sf Sofia"Sf. Irina" Sfintii !ostili.

&onform ;De edificis


26/33

reorganizat. 0in $%# a emis legi noi-,ovelele-partea a patra. rimele trei parti ale&orpusului au fost publicate in latina, cea de-a patra a fost publicata in greaca,corpusul influentand legislatia occidentala.Imperiul !izantin aea o economie solida, o populatie numeroasa si se mentinea

ideea unitatii si uniersalitatii Imperiului Roman, condus de un imparat ce era priit ca liderul lumii crestine.7eritoriile ocupate de barbari erau administrate temporar de acestia. ultecapetenii ale populatiilor migratoare au fost legate de &onstantinopol, !riminddemnitati si functii" dar nu puteau emite legi si nu puteau bate moneda. Imparatulaea misiunea de a reinstaura crestinismul in regiunile controlate de arieni.In Des!re Razboaie


27/33

,arses im!unandu-se ca des!ot in Italia, din care faceau parte insule. Sicilia afost or(anizata se!arat" iar Sardinia si Corsica erau incluse in !rovincia

frica.

In $$#, este initiata campania de cucerire a !eninsulei iberice, bizantinii ocupand

Seilla, alaga si &ordoba. Vizigotii isi muta resedinta la 7oledo.area editerana era sub controlul deplin al bizantinilor. 0esi a aut succes pe

plan politic pe termen scurt, rezultatele au fost dezastruoase pe termen lung pentruimperiu. 7eritoriile cucerite de Iustinian au fost pierdute dupa "# ani, Italia fiindocupata de longobarzi. In secolul VII este pierduta Spania, in


28/33

I.Reformele lui Diocleţian $i Constantin cel are

e plan politic3 0iocleian desfiineazH instituţiile :rinci!atului.Imperiul nceta sH mai fie o confederaie de cetHi Ji deine un stat riguroscentralizat, condus de la &onstantinopol Ji populat de douloi #su!u$i), conduJi deun des!ot #stă!5n%" influenH enitH din despoiile orientale.*ceastH influenHorientalH a mHrit distana dintre mpHrat Ji supuJii sHi.0eJi n !izan locuitorii continua sH fie, cel puin n surse, prezentai ca !olitai

#cetăţeni%" mergKnd pe filiera romanH.LmpHratul deine un !ersona sacru. /steadorat dupH modelul despoilor orientali.6a curte se introduce obiceiul!rosternării #!ros?@nesis) n faa mpHratului (lat. adoratio).Senatul 2$i !ierde rolul im!ortant 2n stat, mai ales dupH mutarea centruluiImperiului la &onstantinopol. /ste format mai mult din acei oameni noi ce nuaeau conJtiina puternicH a celor de la Roma.0ispar proinciile senatoriale Jiultimele priilegii ale Italiei. 6a niel central, :alatul este centrul administrativcel mai im!ortant" acolo unde funcţionau o serie de birouri (s2rinia) populatede funcionari care se ocupau de problemele administraiei centrale.Importante

scimbHri apar Ji la nielul administraiei proinciale.Imperiul este reorganizat din punct de edere administrati.*u fost nfiinate, n remea lui 0iocleian, circa 1&4de !rovincii.ai multe proincii erau (ru!ate 2n dioceze./istau n remea lui0iocleian 1& dioceze ("# n remea lui &onstantin cel are).*u fost organizate!refecturile n remea lui &onstantin cel are (mai multe dioceze M o prefecturH)./rau !atru !refecturi Gallia, Italia, Iliricul. Separarea puterii ciile de ceamilitarH...*pare o nouH reformH la niel politic.0iocleian introduce Diar8ia -fiecare parte a imperiului era condusH de un *ugust.entru a o completa, introduce

Fetrar8ia N fiecare *ugust era dubla de cKte un &aesar.&aesarul era ridicat la acestrang n funcie de meritele sale.*cest sistem a funcionat circa trei decenii, pKnHcKnd &onstantin cel are reintroduce monar8ia" eliminKnd ceilalitetrari.&onstantin a mHrit numHrul proinciilor, diocezelor, prefecturilor./l a enitcu mHsuri n domeniul social-economic, tot n ncercarea de a stopa criza Ji areigora Imperiul Roman.1 primH mHsurH, pentru a asigura mKna de lucru3 n %%; "


29/33

l-a le(at !e colon de !ăm5nt $i !e me$te$u(ar de meseria lui.ReformH monetarH N a introdus moneda de aur numitH solidus #lat.) sau nomisma (gr.)*proape de ;#de 2arate.oneda aceasta de aur a fost etalonul economiei medieale aproape unmileniu, pKnH n secolul XI. 7ot &onstantin cel are a fost cel ce a stabilit

monopoluri economice asupra unor ramuriCdomenii considerate strategice3!roducerea armamentului $i industria minieră.ai tKrziu, dupH ce bizantiniidescoperH secretul iermilor de mHtase, industria mHtHsii deine Ji ea monopol alstatului.6egalizarea creJtinismului, n anul %"%, prin /dictul de la ilano, n fapt oreluare a /dictului dat n %"" de Galerius.&onstantin e considerat de !iserica&reJtinH un fondator.1 altH mHsurH a fost fondarea &onstantinopolului, decizie luatH dupH eliminareacelorlali tetrari.

unKnd bazele acestui oraJ, el a dat o capitalH orientului, care ulterior s-a confundatcu capitala Imperiului !izantin.

II.Structuri sociale-economice rurale 2n Bizanţul secolelor IV-VI

IeJit din criza secolului al III-lea, imperiul se afla n pragul unor transformHri profunde, grHbite de reformele lui 0iocleian Ji &onstantin. 1pera de reconstrucientreprinsH de cei doi mpHrai a dat o nouH faH lumii romane din punct de edereeconomic, care aea sH fie, n liniile sale mari, Ji aceea a statului bizantin. Lncondiiile dezecilibrului economic tot mai pronunat, care amenina sHcompromitH orice efort de redresare a sistemului sHu defensi Ji a bazei aslefinanciare, 0iocleian Ji &onstantin au iniiat un amplu program de reforme, care,n spiritul concepiilor orientale, erau menite sH ducH la o centralizare riguroasH aimperiului Ji la etinderea rolului statului n iaa sa economicH Ji socialH.'rmHrite cu perseerenH de mpHraii din secolul al IV-lea, la care aeau sH seasocieze Ji unii dintre urmaJii lor din eacul urmHtor, reformele au cuprins, n

principal, trei domenii3 organizarea produciei, fiscalitatea Ji finanele.'na dintre cele mai importante urmHri ale criuei secolului al III-lea a fost

abandonarea de cHtre micii producHtori a terenurilor agricole, n condiiilefiscalitHii ecesie Ji anariei politice interne, fapt ce a determinat scHdereasuprafeei cultiate Ji apariia n imperiu a unor aste terenuri pustii. entrurepunerea n aloare a pHmKnturilor abandonate, statul acordH micilor producHtori oserie de aanta5e N scutiri fiscale, drept de proprietate n scimbul unor redeenescHzute N sau lHrgeJte considerabil domeniile proprii, pe care le lucreazH cu


30/33

a5utorul sclailor. ult mai importantH prin consecinele ei n iaa social-economicH a fost mHsura legHrii micului producHtor de profesie. rin decretul din%%; colonul este legat de pmHmKnt (adscri!tus (lebae), dar pHstreazH libertatea

5uridicH, n timp ce la oraJ meJteJugarul Ji negustorul, integrai n corpraii

(colle(ia) , sunt legai de meseriile pe care le eercitH Ji sunt fHcui responsabili cu bunurile lor de desfHJurarea actiitHii. 0in punct de edere fiscal, cel maiimportant aspect al reformei lui 0iocleian l constituie disocierea dintre unitateafiscalH, reprezentatH de suprafaa de pHmKnt ce putea fi lucratH de o persoanH Ji iera suficientH pentru ntreinere ( u(um), Ji capacitatea sa de muncH (ca!ut), deunde aea sH decurgH Ji dublul criteriu n funcie de care se calculat impozitul N

pHmKntul ( u(atio) Ji persoanH (ca!tatio).Reformele celor doi mpHrai au aut efecte diergente n cele douH 5umHtHi

ale imperiului. 0acH n 1ccident acestea au grHbit procesul de ruralizare asocietHii, n 1rient ele au reuJit sH stHileascH fenomenele de crizH Ji sH dea o nouHigoare statului, ciar dacH rezultatele nu au fost ntotdeauna cele aJteptate dereformatori. LncununatH de succes n industrie Ji comer, opera de redresareeconomicH a nregistrat rezultate diferite n agriculturH. 0incolo de unele succeseobinute n defriJarea terenurilor abandonate, fiscalitatea ecesiH Ji insecuritateadin imperiu au stat la baza unuia dintre cele importante fenomene din societatearomanH tKrzie3 consolidarea marelui domeniu Ji, legat de aceasta, etinderea

patrona5ului. Ln 1ccident, dar mai ales n proinciile orientale N /gipt, Siria,alestina, esopotamia N marele domeniu (illa) cunoaJte o perioadH de

prosperitate, etinzKndu-se pe seama micii proprietHi HrHneJti. /l se transformHntr-o unitate economicH Ji administratiH, nzestratH cu largi imunitHi, unde JicautH refugiu, n faa agenilor fiscului Ji a insecuritHii, sclai, coloni Ji ciar Hrani liberi, ultimii renunKnd la proprietHile lor n scimbul proteciei, pe care nule-o puteau oferi organele puterii publice. Repetatele edicte imperiale care interzic,sub pedepse seere, fenomenul patrona5ului N primul este dat de &onstaniu al II-lea n anul % N rHmKn fHrH efect n faa miJcHrii irezistibile din ntreaga societate

romanH, formKndu-se astfel n imperiu o clasH de mari proprietari care disputH puterea n proincii dministraiei din &onstantinopol. 0ar implantarea marii proprietHi nu a fost pretutindeni aceeaJi pe teritoriul imperiului. ica proprietateHrHneascH liberH s-a meninut n toate proinciile romane la sfKrJitul anticitHii,iar n regiunile improprii etinderii marilor domenii, cu deosebire pe platourile


31/33

nalte din !alcani Ji *sia icH N ea era precumpHnitoare n raport cu proprietateaaristocraticH.

/oluia structurilor sociale din societatea romanH tKrzie stH sub semnulmarilor transformHri din secolele IV-VI. Ln fruntea ierariei se afla aristocraţia

funciară, a cHrei putere are la bazH stHpKnirea unor imense domenii, pe care leetinde eploatKnd tuluburHrile sociale Ji politice din stat. uterea ei economicHeste dublatH, foarte adesea, de una politicH, rezultat al poziiilor pe care le deine nadministraia centralH Ji proincialH, n senat Ji armatH. 0in rKndurile acesteicategorii fHceau parte3 ") ecii proprietari funciari (aristocraia senatorialH,

proprietari ecleziastici, municipali sau &asa impperialH, deinHtori ai unor proprietHi ntinse, cu enituri foarte mari, circa $>>-> lire aur pe anO multedintre aceste latifundii erau lucrate n mai micH mHsurH n regie directH, din lipsa

mKinii de lucru serile, nsH frecent arendate, ceea ce i transforma pe proprietarin adeHrai rentieri)O

;) elementele noi intrate n rKndurile marilor proprietari, cei care, dispunKndde putere n calitate de mari funcionari imperiali, ciili sau militari, au reuJit sHdobKndeascH mari aeri n unele proincii ale imperiului. 0ouH eemple sunt demenionat n aceastH situaie, primul fiind cel al lui agnus din siria, fostcomandant militar, administrator de amH Ji administrator a douH case diine+,reuJind sH deinH stHpKn al unor domenii care i aduceau anual enituri de cca.">>> lire aur. ai bine cunoscutH este nsH situaia membrilor familie *ppion din/gipt, despre care papirusurile descoperite n proincia respectiH ne oferHinformaii pe o perioadH cuprinsH ntre anii #@@ Ji ) Ji se pare cH Ji-a fHcut ntreagacarierH n /gipt, unde a fost dus de 7ebaida, fiind semnalat n mai multe rKnduri catribun, ultimul *ppion menionat n papirusuri a fost Strategios al III-lea (


32/33

funcionarilor proinciali, transporturile fiind nsoite de soldai particulari Ji decasieri ai domeniilor.

Structura producHtorilor direci este, ca n orice perioadH de tranziie, foarteeterogenH3 sclai, coloni, Hrani liberi. 0intre aceJtia, sclavii Ji pHstreazH poziiile

mai ales n lumea urbanH, unde munca lor era folositH n atelierele meJteJugHreJti,n scimb aceastH categorie este ntr-un declin rapid n societatea ruralH, pe de-o

parte datoritH reducerii surselor care alimentau pieele de sclai, dar mai ales caurmare a randamentului lor redus n agriculturH. Ln scimb, cea a ţăranilor liberi,organizai n comunitHi sHteJti libere Ji deinHtori ai unui lot de pHmKnt n

proprietate deplinH Ji ereditarH, aea sH cunoascH n perioada urmHtoare oremarcabilH reitalizare. &ea mai numeroasH era nsH categoria colonilor,alimbentatH permanent cu elemente proenite din rKndurile celorlalte douH, care

traerseazH la sfKrJitul *nticitHii o perioadH de mare instabilitate.

Structuri social-economice 2n secolele VII-I7

ierderea proinciilor orientale n faa arabilor Ji a teritoriilor balcanice dupHinstalarea slailor lHsa imperiul dezarticulat, lipsit de principalul sHu grKnar N /giptul N Ji de bogatele metropole din 1rient, pilonii economiei monetaremediteraneene. Ln noul cadru teritorial, redus la *sia icH Ji, n /uropa, la&onstantinopol Ji 7essalonic, imperiul a reuJit sH-Ji gHseascH ecilibru prindeplasarea centrului de greutate al ieii economice din oraJele orientale n

proinciile agricole micrasiatice. rocesul de ruralizare a societHii a constituit,astfel, rHspunsul eficient al statului bizantin n noile condiii n care era obligat sH-Ji ducH eistena.

*sia icH, transformatH n grKnarul &onstantinopolului prin forampre5urHrilor, cunoaJte o remarcabilH dezoltare agricolH Ji deine principalulfactor de stabilitate n iaa economicH a statului. 0ar aceastH transformare dineconomia bizantinH a aut drept complement n planul social o scimbare

profundH3 dupH ce n secolele precedente marea proprietate eercitase o supremaienecontestatH, puinele surse ale perioadei urmHtoare oferH un tablou total diferit alstatului bizantin, dominat de mica proprietate HrHneascH liberH. =oua realitatesocialH din lumea bizantinH este rezultatul pierderilor teritoriale suferite de imperiun secolul al VII-lea, care i lHsau &onstantinopolului tocmai regiunile n caremarea proprietate nu deinea greutatea pe care o aea n celelalte proincii


33/33

imperiale, dar Ji al dificultHilor aristocraiei funciare de a se adapta la noilecondiii economice Ji politice ntr-un secol dominat de un climat de insecuritate

proocat de inaziile strHine. 6a acestea aeau sH se asocieze efectele politiciiimperiale, deplin conJtientH de interesele ei fiscale Ji militare, de prote5are a micii

proprietHi HrHneJti libere de pe platourile anatoliene Ji din !alcani Ji dereitalizare a ei prin masie colonizHri de populaii orientale Ji slae.

/lementul central al ieii agricole bizantine deine comunitatea ruralH(corion), n care Hranul deine n proprietate deplinH Ji ereditarH lotul de pHmKnt

pe care l lucreazH Ji, n deHlmHJie cu ceilali membri ai copmunitHii, pHJunile, pHdurile Ji ntregul pHmKnt necultiat. &omunitatea ruralH forma nu numai ounitate economico-socialH, ci Ji o unitate administrati-fiscalH, membrii ei erausolidar responsabili la plata impozitelor Ji participau la distribuirea periodicH a

loturilor abandonate de stHpKnii lor. 0e asemenea, la nielul acestor micicolectiitHi, litigiile erau frecente, iar n acest caz aea loc un proces, problemelefiind adus n faa 5udecHtorilor obJtei, aleJi din cadrul comunitHii respectie.*ceastH nouH realitate socialH apare limpede n legea ruralH (,omos (eor(i?os),elaboratH n remea lui Iustinian al II-lea, datKnd aJadar de la sfKrJitul secolului alVII-lea sau din primii ai eacului urmHtor.

0ar ecea categorie aristocraticH nu a dispHrut n ntregime. Ln secolul alVIII-lea este menionatH n *sia icH (aplagonia, pe coastH micrasiaticH aontului) prezena unui mare proprietar, ilaret, care deinea peste #> de domenii,> de boi, ";>>> de oi, ">> de atela5e de muncH, numeroJi sclai Ji multe alte

bunuri. Ln secolul urmHtor, Hdua 0anielis stHpKnea n elopones @> de domenii,%>>> de sclai, turme ntregi de ite Ji alte bunuri. *ceasta a Ji fost, de altfel, unadintre cHile de constituire a unei noi categorii sociale de proprietari funciari, aflatHn plinH ascensiune ncepKnd de la sfKrJitul secolului al VIII-lea, dar mai ales neacurile Ji menionatH n izoarele remii sub numele de puternici+ (d@natoi).

Documents

Bizant-semestrul I1