BIOTOXINE.pdf

BIOTOXINE

http://www.enature.com/guides/show_species_fgl.asp?fromWhere=&curPos=59&recsFound=76&curGroup=Reptiles_and_Amphibians&recNum=AR0198&guideID=ng&beautyID=8870&searchType=&color=&size=&shape=546&leafShape=&fruit=&habitat=&range=&useFreeText=&freeText=

Introducere

BIOTOXINE

Fiecare incregnatura din regnul animal prezinta specii care sintetizeaza

otravuri sau veninuri

Otravurile – produse secundare de metabolism, care se acumuleaza in

animalul gazda sau in pradatori

Veninurile – sunt produse in tesuturi specializate (glande) – aparat

veninos

Veninurile si otravurile – mixturi de diferite substante chimice care

actioneaza sinergic

Introducere

BIOTOXINE

Veninurile si otravurile animale contin de obicei – peptide, amine,

serotonina, quinone, polipeptide si diferite enzime – toate aceste

componente se numesc toxine (zootoxine – fiind produse de specii din

regnul animal)

Susceptibilitatea la aceste toxicoze difera in functie de : sex, varsta,

greutate corporala si gradul expunerii

Animalele domestice – destul de rar expuse

Animalele salbatice – expunere permanenta

Zootoxine elaborate de Artropode

BIOTOXINE

Paianjeni - Introducere

Peste 30 000 de specii de paianjen

Prezinta doua segmente corporale: cefalotorax (capul si toracele) si

opistosoma (abdomenul) + 8 picioare segmentate

Veninul este stocat in doua glande situate la nivelul cefalotoraxului, iar

eliminarea veninului se realizeaza prin doua carlige (dinti veninosi) situate

in partea rostrala a cefalotoraxului

Toti paianjenii sunt capabili de muscatura si de “injectarea” veninului

(in afara de specii din familia Ulobiridae)

Zootoxine elaborate de Artropode

BIOTOXINE


Anatomia paianjenilor

BIOTOXINE


Muscatura majoritatii speciilor provoaca edem si durere locala

Reactii alergice si anafilactice – ca reactie la diferite componente

ale veninului

Mai putin de 100 de specii de paianjeni pot provoca muscaturi de

importanta medicala

BIOTOXINE

Paianjeni – genul Latrodectus (Vaduvele)

Vaduva neagra

Speciile acestui gen se gasesc pe tot mapamondul

Femelele acestui gen prezinta pa fata ventrala un desen caracteristic sub

forma de clepsidra de culoare rosie, galbena sau portocalie

BIOTOXINE


Specii mai frecvent intalnite:

Europa si Orientul Mijlociu

Latrodectus dahli,

Latrodectus hystrix, Yemen,

Latrodectus lilianae, Spania

Latrodectus pallidus, nordul Africii, Orientul Mijlociu, Rusia, Iran, Capul Verde

Latrodectus revivensis, Israel

Latrodectus tredecimguttatus, zona mediteraneană, centrul Asiei și Kazastan.

America de Nord

Latrodectus mactans

Latrodectus hesperus

Latrodectus variolus

Latrodectus bishopi

Latrodectus geometricus

BIOTOXINE


America de Sud

Latrodectus antheratus, Paraguay, Argentina

Latrodectus apicalis, Galapagos

Latrodectus corallinus, Argentina

Latrodectus curacaviensis, Antile, America de Sud

Latrodectus diaguita, Argentina

Latrodectus mactans (Văduva neagră) syn. Lactrodectus

schuchii, America de Sud

Latrodectus mirabilis, Argentina

Latrodectus quartus, Argentina

Latrodectus variegatus, Chile și Argentina

BIOTOXINE


Asia de Sud-Est, Australia, Noua Zeelanda

Latrodectus elegans, China, Myanmar, Japonia

Latrodectus erythromelas, Sri Lanka

Latrodectus ex laos, Laos

Latrodectus hasseltii, Australia

Latrodectus katipo, New Zealand

Africa subsahariană și Madagascar

Latrodectus cinctus, sudul Africii, Capul Verde,

Latrodectus indistinctus, Africa de Sud, Namibia

Latrodectus karooensis, Africa de Sud

Latrodectus menavodi, Madagascar

Latrodectus obscurior, Madagascar, Capul Verde

Latrodectus renivulvatus, Africa, Arabia Saudită, Yemen

Latrodectus rhodesiensis, Zimbabwe

BIOTOXINE


Paianjenii acestui gen prefera locurile linistite, intunecoase

In natura se gasesc in zone cu vegetatie densa sau sub diferite obiecte

In interiorul cladirilor prefera locurile intunecate, linistite cum ar fi

dulapurile sau interiorul aparatelor electrocasnic

Paianjenii adulti sunt cei mai activi in anotimpul cald, si mor in timpul

iernii daca nu se afla intr-un spatiu incalzit

Construiesc panze pentru a captura prada

De obicei sunt “timizi”, si nu ataca animalele si omul daca nu sunt

provocati

BIOTOXINE


BIOTOXINE


Veninul speciilor din genul Latrodectus are o structura chimica

complexa, fiind format din 6 proteine neuroactive si diferite enzime

proteolitice

Cea mai importanta toxina pentru mamifere este α – latrotoxina

α – latrotoxina – polipeptid care determina eliberarea unor cantitati

mari de acetilcolina si norepinefrina (cu depletie secundara) la nivelul

sinapselor simpatice postganglionare

Veninul – mecanism de actiune

BIOTOXINE


Veninul – mecanism de actiune

Mecanismul de actiune a α – latrotoxinei, dupa Biberhaus

BIOTOXINE


Veninul – toxicitate si tablou clinic

Venin extrem de potent doza DL50 de 0,0075mg/kg la cobai si 0,9 mg/kg

la soarece pentru veninul de Vaduva neagra europeana (Latrodectus

mactans tridecimguttas)

Sindromul clinic produs de veninul acestor paianjeni se numeste

latrodectism

Veninul este preluat pe cale limfatica, de unde ajunge in circulatia

sanguina

Durere localizata la nivelul muscaturii

Dupa 30-120 de minute mialgie, crampe musculare (musculatura din

jurul locului muscaturii)

In 2-3 ore mialgia se generalizeaza – sunt afectate grupele musculare

mari de la nivelul membrelor, toracelui, ambdomenului si a spatelui

BIOTOXINE



Aspectul locului muscaturii la 2 respectiv 7 zile

BIOTOXINE



Hipertensiune arteriala si tahicardie

In majoritatea cazurilor simptomele dispar in 48-72 de ore

Slabiciunile musculare, oboseala si insomniile pot persista saptamani

sau luni de zile

Pisicile - foarte sensibile (dureri musculare extreme, hipersalivatie,

neliniste, voma, diaree)

Pot prezenta tremuraturi musculare, crampe, ataxie – paralizie atona

BIOTOXINE


Tratament

Tratament simptomatic

Controlul durerii – opioide si miorelaxante

Antivenin - la om (Lycovac®) – se administreaz la categoriile de risc

maxim – copii si batrani

Antiveninul de uz uman – eficient si la pisica

BIOTOXINE

Paianjeni – genul Tegenaria (Paianjenii HOBO)

Introducere

Originari din Europa

Se intalnesc si in America de Nord

Paianjenii Hobo sunt cataratori slabi, isi construiesc panzele la nivelul

solului sau in subsoluri

Noaptea, masculii isi parasesc panzele in cautarea femelelor putand

patrunde in locuinte

Masculii sunt mai veninosi si musca mai frecvent

BIOTOXINE


Tablou clinic

Initial muscatura este nedureroasa

Dupa 30 de minute – eritem localizat cu tendinta de extindere

(pana la 15 cm in diametru)

In 15-35 de ore – apare un exudat seros

Rana se vindeca foarte greu – uneori dupa 3 ani, in special daca in

zona tesutul adipos este abundent

BIOTOXINE


Tablou clinic

La om – semne clinice generale

Dureri de cap, greata, slabiciune, tulburari de vedere

Voma, diaree apoasa, anemie, pancitopenie, trombocitopenie – datorita

distrugerii maduvei osoase hematogene

Tratament simptomatic si de sustinere a organismului

BIOTOXINE


Tablou clinic

Aspectul locului de muscatura la om

BIOTOXINE

Paianjeni – Tarantule

Introducere

Tarantulele –paianjeni de dimensiuni mari care traiesc pe sol

Fac parte din fam. Theraphosidae – peste 900 de specii

In timpul perioadei de monta masculii devin mai activi si agresivi,

frecventa muscaturilor fiind mai ridicata in aceste perioade

Exista aproximativ 12 genuri de tarantule cu muscatura potential letala

In mod natural, acesti paianjeni se intalnesc in regiunile tropicale ale

Americii de Sud, Africii si Australiei

BIOTOXINE


Veninul

Veninul – neurotoxine, necrotoxine, toxine hemolitice

Din punct de vedere chimic o mixtura de saruri, nucleotide,

aminoacizi liberi, neurotransmitatori, poliamine, peptide, proteine

si enzime

Toxicitate relativ redusa

BIOTOXINE


Veninul

Principalele toxine izolate din venin,

(Dupa Escoubas si Rash, 2004)

BIOTOXINE


Tablou clinic

La om – efecte locale minore in majoritatea cazurilor

Eritem local, edem, rigiditatea articulatiilor, edemul membrelor, crampe

musculare, senzatii de arsura

Intr-un stadiu mai avansat – spasme si crampe musculare puternice

Speciile din Australia – genul Phlogiellus si Selenocosmia – muscatura

letala la caini si pisici

BIOTOXINE


Tablou clinic

Speciile care nu sunt capabile de muscatura – prezinta fire de par

urticarigene pe abdomen (firele de par prezinta spini si ghimpi care pot

strapunge pielea)

Aceste intepaturi provoaca inflamatii severe cutanate, oculare, orale si

respiratorii – urticarie, edem, vasodilatatie, edem palpebral, eroziuni si

ulcere corneene

Efect pur mecanic

Scorpioni

BIOTOXINE

Scorpioni

Introducere - Anatomia Scorpionilor

Dupa Ceri-Wyn Thomas, 2005

Dupa Yigit, 2010

Scorpioni

Introducere

BIOTOXINE

In portiunea terminala a abdomenului se gaseste o coada care se termina

print-o apendice care contine doua glande veninoase care se deschid in

portiunea terminala a acestuia

Sunt pradatori nocturni

In timpul zilei se ascund sub pietre sau sub vegetatie sau in paturi,

pantofi sau alte imbracaminte – expunere umana

Peste 1400 de specii pe toate continentele – in afara de Antarctica

Majoritatea speciilor traiesc in regiunile tropicale si temperate

Scorpioni

Introducere – specii de interes medical

BIOTOXINE

Speciile de interes medical major si arealul acestora, dupa Gupta, 2007

Scorpioni

Veninul - compozitie si mecanism de actiune

BIOTOXINE

Veninul – mixtura de polipeptide cu greutate moleculare mica

Compozitia veniului difera in functie de gen si chiar de regiunea

geografica

2 neurotoxine potente identificate – α-scorpio toxina si β-scorpio

toxina

Aceste neurotoxine blocheaza canalele de sodiu si potasiu voltaj-

dependente de la nivelul nervilor

Scorpioni

Tabloul clinic

BIOTOXINE

Durere vie la locul muscaturii

Prurit si edem localizat

Limfadenopatie regionala, cruste cutanate

Semne generale – mialgii, tahicardie sau bradicardie, depresie

respiratorie, tremuraturi

Reactii alergice caracterizate prin – edemul pleoapelor si al limbii,

voma

Scorpioni

Tratament

BIOTOXINE

Analgezice si terapia locala a ranilor

Semnele generale se trateaza prin – controlul hipertensiunii

arteriale, a cardioaritmiilor si a semnelor neurologice

Antivenin – disponibil in unele state din SUA (folosirea lor nu

este aprobata oficial)

Ixodide

Ixodide

BIOTOXINE

Introducere

Capusele – vectori pentru numeroase microorganisme (boli) la om si

animale

Paralizia de capuse – semnalata prima data in Australia in 1890

Peste 43 de specii pot produce paralizie de capuse

Capuse din genurile Amblyomma, Argas, Dermacentor,

Haemaphysalis, Hyalomma, Ixodes, Ornithodoros, Otobius, si

Rhipicephalus pot provoca paralizie

Cazuri raportate in America de Nord, Europa, Africa, Australia si

statele fostei Uniuni Sovietice

Ixodide

BIOTOXINE

Mecanism de actiune, tablou clinic

Mecanismul de actiune nu este pe deplin elucidat

Toxinele capuselor interfereaza cu sinteza/eliminarea acetilcolinei la

nivelul jonctiunilor neuromusculare

Induce pareze si paralizii asemanatoare cu toxina botulinica

Paralizia de capuse – raportata la caine, pisica, bovine, ovine,

caprine, pasari si diferite specii salbatice

In Europa principalele specii implicate sunt Ixodes Ricinus si

Hyalomma punctata

Ixodide

BIOTOXINE


Infestatii masive cu Ixodide

Ixodide

BIOTOXINE


Clinic – ataxie ascendenta care progreseaza rapid spre

pareza/paralizie flasca

Initial - animalele sunt constiente, vigilente, capabile sa manance si

sa bea

Paralizia musculaturii respiratorii – insuficienta respiratorie si

moarte

Ixodide

BIOTOXINE

Tratament

Indepartarea capuselor

Tunderea animalelor cu invelis pilos abundent

Capusele se indeparteaza cu grija pentru a evita eliberarea unor

cantitati suplimentare de toxina (cu ajutorul unui forceps)

Terapie de sustinere – in primul rand suportul respiratiei

Recuperare rapida dupa indepartarea capuselor (daca nu s-a produs

paralizia bulbara)

Australia – antiser policlonal

Insecte - Albine si Viespe

Albine si Viespe

BIOTOXINE

Introducere

Peste 20000 de specii de albine

Apis mellifera – una dintre cele 2 specii de insecta domesticite

AlbinaViespe

Albine si Viespe

BIOTOXINE

Introducere

Modul de intepare la albine

Albine si Viespe

BIOTOXINE


Veninul de albine – mixtura de proteine, polipeptide si molecule

organice cu greutate moleculara mica

Fosfolipaze si hialuronidaze – responsabile de reactiile alergice

Fosfolipaza A2 – cea mai importanta toxina

Melitina – creste permeabilitatea vasculara, actiune hemolizanta

Apamina – actiune neurotoxica

Veninul de viespe - kinine, serotonina, histamina, tiramina,

catecolamine, si acetilcolina – substante responsabile de durerea locala si

de vasoactivitatea locala

Albine si Viespe

BIOTOXINE


Atacul poate fi realizat de catre o singura insecta sau de un stup intreg (efect

cumulativ, de obicei moarte)

Reactii locale – placi edematoase, eritematoase, edem facial si periorbital

Intepaturi multiple – urticarie si reactii sistemice

Caine – prostratie, convulsii, depresia SNC, soc, hematemeza, melena,

hemoliza intravasculara, coagulare intravasculara diseminata

Om – reactii anafilactoide

Animale – reactii anafilactice

Albine si Viespe

BIOTOXINE

Tratament

Identificarea locului intepaturii – zone cu invelis pilos sarac

Indepartarea acului de albina

Comprese reci – reduc durerea si edemul

In caz de reactii anafilactice – epinefrina

Reactii sistemice – fluidoterapie

Corticosteroizi si antihistaminice

Controlul convulsiilor – diazepam

Oxigenoterapie

Serpi

Serpi

Introducere

BIOTOXINE

Peste 3500 de specii

400 de specii de serpi veninosi

Serpi veninosi – se gasesc pe tot mapamondul, in afara de Hawaii,

Irlanda si Noua Zeelanda

Serpii veninosi se incadreaza in familiile Colubridae, Crotalidae,

Elapidae, Hydrophiidae, Laticaudidae, si Viperidae

Serpi

Introducere – distributia serpilor veninosi

BIOTOXINE

Distributia geoagrifica a serpilor veninosi, dupa WHO

Serpi

Introducere – Veninul de sarpe

BIOTOXINE

Veninul – “saliva” modificata care contine numeroase biotoxine

(zootoxine)

Glandele care secreta veninul – glande parotide modificate

Veninul – complex de enzime, proteine si polipeptide

Localizarea glandelor veninoase

Serpi

Introducere

BIOTOXINE

Serpi

Introducere – Veninul de sarpe - Clasificare

BIOTOXINE

Dupa tipul de toxine

Veninuri de tip enzimatic – actioneaza local, provoaca, edem,

necroze locale, hipotensiune, soc – simptomele se datoreaza actiunii

unor enzime

Veninuri de tip toxina – efecte sistemice

Veninuri cu efect combinat – efecte locale si sistemice

Dupa locul de actiune si simptomatologie

Veninuri cu actiune locala – majoritatea de tip enzimatic (Ex.

Fosfolipaze, colagenaze, acetilcolinesteraza, elastaze,

deoxiribonucleaze si ribonucleaze

Neurotoxine – afecteaza in primul rand transmisia neuromusculara

(paralizie musculara progresiva, chiar paralizie respiratorie)

Serpi


BIOTOXINE

Serpi


BIOTOXINE

Neurotoxine

Neurotoxinele – parte importanta a veninului speciilor din fam.

Elapidae, Viperidae, Crotalinae

Doua tipuri majore de neurotoxine: presinaptice si postsinaptice

Neurotoxine presinaptice – blocheaza canalele de sodiu, potasiu si

calciu la nivelul axonilor terminali

Cele mai importante neurotoxine presinaptice sunt Fosfolipazele A2

Se intalnesc in veninul serpilor din fam. Viperidae

Fasciculinele – neurotoxine presinaptice importante – sunt inhibitori

ai acetilcolinesterazei (provoaca contractii musculare)

Serpi


BIOTOXINE

Neurotoxinele postsinaptice

Au afinitate pentru receptorii colinergici nicotinici

Blocheaza receptorii nicotinici – paralizia musculaturii striate

Actioneaza rapid (mai rapid decat neurotoxinele presinaptice)

Au efecte reversibile, ce se pot controla cu ajutorul antitoxinelor sau

chiar a administrarii inhibitorilor de acetilcolinesteraza cum ar fi

neostigmina

Intra in compozitia veninului serpilor de coral si de mare

Exemple: bungarotoxina, dendroaspina, erabutoxine, α-cobrotoxina

Serpi


BIOTOXINE

Cardiotoxine

Componentele cardiotoxice ale veninului contin atat substante de tip

toxina cat si enzime

Cresc si scad rezistenta vasculara modificand presiunea sanguina si

afectand functia cardiaca

Modifica ritmul si frecventa cardiaca respectiv contractilitatea

miocardului

Actiune hipotensiva, edematogena, hemoragipara

Exemple: enzima eliberatoare de kinina (fam. Viperidae),

Sarafotoxine, enzime inhibitoare ale conversiei angiotensinei

Serpi


BIOTOXINE

Hemoragine

Substante care afecteaza integritatea peretilor vasculari

Afecteaza endoteliul vascular prin distrugerea jonctiunilor intercelulare,

provoaca edem intracelular endotelial si descuamari ale celulelor endoteliale

Distrug fibrele de colagen, membranele bazale vasculare

Pierderea integritatii vasculare – extravazarea proteinelor plasmatice, a

ionilor, chiar hemoragii

Cel mai important simptom – edemul (deseori insuficienta pulmonara acuta)

Sindrom hemoragipar

Tulburari de coagulare – datorita distructiilor vasculare

Majoritatea hemoraginelor sunt Zn - Metaloproteaze

Serpi


BIOTOXINE

Hemoragine

2 tipuri majore de hemoragine: - hemoragine cu greutate moleculara

mica, avand proprietati hemoragipare si de degradare a fibrinogenului

- hemoragine cu greutate moleculara mare,

care inhiba agregarea plachetara

Intra in compozitia veninului speciilor fam. Viperidae si

Atractaspididae

Serpi


BIOTOXINE

Toxine care afecteaza procesul de hemostaza

Interfereaza cu procesele normale de coagulare sau cu functiile trombocitelor

Pot avea actiuni pro- sau anticoagulante

Sindrom hemoragipar sau tromboze sistemice

Exemple: Applagina, cardiotoxina, desintegrinele, lebetinele, convulxina etc.

Veninul Viperidae –lor contin proteaze kallikrein-like care activeaza Factorul

XII a coagularii

Toxine care activeaza protrombina – ecarina, meisotrombina etc.

Toxine care activeaza fibrinogenul

Serpi


BIOTOXINE

Miotoxine

Toxine care distrug celulele musculare

Miotoxine neenzimatice cu greutate moleculara mica

Miotoxine cu actiune enzimatica (asemanatoare fosfolipazelor A2) cu

greutate moleculara mare

Produc leziuni musculare irreversibile – chiar necroze musculare

Miotoxinele enzimatice au si efecte neuro, cardio respectiv

hematotoxice

Se gasesc in veninul speciilor din familiile Viperidae si Elapidae

Serpi


BIOTOXINE

Nefrotoxine

Majoritatea toxinelor cu actiune enzimatica au efecte nefrotoxice

Toxinele cardiotoxice prin actiunea lor hipotensiva

Inhibitorii acetilcolinesterazei, hemoraginele

Miotoxinele – prin provocarea mioglobinemiei/mioglobinuriei

Actiune nefrotoxica directa - Viperidae si Elapidae

Serpi


BIOTOXINE

Alergeni

Se datoreaza glicoproteinelor si polizaharidelor cu greutate

moleculara mare

Reactii anafilactice

Urticarie, edem angioneurotic, bronhospasm

Serpi

Introducere – serpi veninosi in Romania

BIOTOXINE

Vipera cu corn – Vipera ammodytes

Vipera comuna– Vipera berus

Vipera de stepa sau de faneata – Vipera ursinii


Serpi


BIOTOXINE

Vipera comuna– Vipera berus

Serpi


BIOTOXINE

Vipera de stepa sau de faneata – Vipera

ursinii

Serpi


BIOTOXINE

Serpi


BIOTOXINE

Cel mai veninos sarpe din Europa

Veninul – componente neurotoxice, proteolitice si hemoragine

Cardiotoxine, miotoxine, nefrotoxine

Efecte anticoagulante – sindrom hemoragipar

Principala toxina – ammodytoxina A – neurotoxina presinaptica

Doza DL50 la soarece – 1,2 mg/kg i.v., 1,5 mg/kg i.p., 2 mg/kg s.c.

Serpi


BIOTOXINE

Distributia geografica a Vipera ammodytes

Serpi


BIOTOXINE

Tablou clinic

Efecte locale intense

Edem dureros la locul muscaturii

Necroza tesuturilor din jurul plagii – hemoragii

Aparitia de vezicul si pustule

Simptome cardiovasculare

Hipotensiune arteriala

Bradi/Tahicardie

Soc circulator

Serpi


BIOTOXINE

Tablou clinic

Semne hematologice

Tulburari de coagulare

Hemoragii spontane, hematemeza, hemoragii gastrointestinale, hematurie

Semne respiratorii – depresie respiratorie, congestie si edem pulmonar

Semne renale – hematurie, hemoglobinurie/mioglobinurie

Simptome generale

Greata, voma, colica, diaree, limfadenopatie regionala

Edemul limbii, a fetei, a buzelor

Ameteli, lipotimie

Serpi


BIOTOXINE

Terapie

Identificarea locului muscaturii

Aplicarea unui garou deasupra muscaturii

Calmarea pacientului, limitarea miscarilor

NU se efectueaza incizii la nivelul muscaturii

NU se aplica comprese reci pe plaga

Daca sunt prezente simptome generale – terapia socului

Administrarea antiveninului

Serpi


BIOTOXINE

Terapie

Tratament local – toaleta plagii cu permanganat de K si apa

oxigenata

Administrare de ser – antiviperin + hidrocortizon, analeptice

cardiace, adrenalina,

Antiveninul poate provoca reactii anafilactice – hidrocortizon,

antihistaminice

Serpi

BIOTOXINE

Masuri de preventie

Interactiuni cu serpi veninosi– cresterea acestor animale si prezenta

omului/animalelor in natura, in mediul lor natural

Securizarea terariului in cazul prezentei unor persoane straine sau a

unor copii

Minimalizarea procedeelor de manipulare

Evitarea manipularii sub influenta bauturilor alcoolice

Atentie la manoperele de curatare a terariului, la schimbarea apei etc

SerpiBIOTOXINE

Masuri de preventie

In natura – regiuni bogate in serpi veninosi (Recomandarile Marinei

Statelor Unite)

Evitati ridicarea unor pietre, crengi cu mana libera

Nu deranjati serpii

Nu asezati sacul de dormit lângă pietre, gunoi, si in vecinatatea pesterilor

Nu va asezati înainte de a observa atent locul

Nu colectati lemne de foc după apusul soarelui

Nu vizitati locuri cunoscute a fi bogate in serpi veninosi fara a purta

incaltaminte si imbracaminte potrivite

Nu manevrați șerpi proaspăt omorati

Va multumesc pentru atentie!!

Documents

BIOTOXINE.pdf