Regnul Oriental (Orientalis)

• Cuprinde: p-le Indostan, Indochină, Malacca, i-le Sri Lanca, Sumatera, Java, Kalimantan, Filipine, Hainan şi arhip. Maldive, Ciagos, Andaman, Nicobar ş.a.

• Străbate pust. Tharr, urmând piemonturilor sudice ale Munţilor Himalaya, întretaie fluv. Irrawaddy şi Mekong şi iese spre litoralul Oceanului Pacific.

• Hotarul de sud-est trece printre i-le Bali şi Lomboc, apoi printre Kalimantan şi Sulawesi (strâmtoarea Macassar), ocolind la est Filipinele.

Hotarele Regnului Orientalis

Legăturile Regnului Orientalis

Legături: Afrotropical - Carbonifer (345-280 mln. a.u.), eră a Paleozoicului superior, Indostanul era legat direct cu Africa de Est, Madagascarul şi Antarctida.

Chiar şi în Cretacic (135-65 mln. a.u.), eră a Mezozoicului, India şi Africa erau despărţite doar de o strâmtoare marină îngustă.

Legături fauniste din trecut - 8 familii de mamifere şi 6 familii de păsări .

Flora - 5 fam. end.• End.: Sargentodoxaceae - tufari volubili cu frunze

trifoliat compuse), Pentaphylacaceae şi Rhoipteleaceae (unica specie – Rhoiptelea chiliantha, arbore de cca. 15 m, cu multipe flori) .

• Scyphostegiaceae - tufari dioici – Scyphostegia borneensis,

• Lowiaceae - gen Orchidantha cu 8 specii de pl. ierboase• Abundentă şi luxuriantă: subend. Dipterocarpaceae,

Sonneratiaceae, Pandanaceae, Araceae, Bombacaceae, Piperaceae ş.a.

India - 21 000 sp., Şri Lanca – 3000, Malacca –7000, Kalimantan – 11 000, Java -5000,Filipine -10 000 specii.

Regiunea Indiană

• Durio zibethinus • Ficus bengalensis, Ficus elastica • Dipterocarpaceae,• Rhipsalis cassytha

Regiunea Indochină

• End. fam. Sargentodoxaceae (tufari volubili cu frunze trifoliat compuse), Pentaphylacaceae şi Rhoipteleaceae (unica specie – Rhoiptelea chiliantha, arbore de cca. 15 m, cu multipe flori).

• Pandanus • palmierul de zahăr şi vin (Arenga saccharifera),

corifa (Corypha), areca (Areca catechu), • arborele de tic (Tectona grandis).

Pandanus tectorius: „tufari”, rădăcini–catalige, desişuri de 3-7m înălţime. Cele mai mari catalige (14 m) - P. jiulianettii, înălţimea - 30 m. Frunzele 3-5 m, pe margini cu ghimpi. Fibre. Dioice. Drupă, de 2 - 60 cm

şi masa 25 kg, comestibile.

Durio zibethinus:27-45 m, „zibetin”- substanţă mirositoare, eliminată de către glandele răpitoarelor - civeta şi viverul. Caulifloria-polenizate de chiroptere. Fructul - 25 cm, 5 kg. Arillusul - gust plăcut de cremă cu fragi, ananas ş.a. În alimentaţie - şi seminţele (asemeni castanelor)

Ficus bengalensis: 100 de ani, 4 m în diametru. Sri Lanca - are circa 350 tulpini de bază (fiecare - un stejar) şi peste 3000 tulpini mai mici. Coroana - crâng de la sute de m2 - 2 ha. Fructul „smochin”, dar ne comestibilă. Grădina Botanică din Calcuta -1000 de tulpini.

Areca catehu: “palmierul de betel”, 12 - 30 m ; Florile feminine - la baza inflorescenţei, ating 7-8 mm; Fructul - drupă roşu-gălbuie 6-7cm, Seminţele “gumei de betel”, împreună cu betelul (piper betel), La

mestecarea ei saliva se colorează în roşu ca sângele

Regiunea Malayeză

• Fam. end. – Scyphostegiaceae –o specie de tufari dioici – Scyphostegia borneensis şi

• Lowiaceae - un singur gen – Orchidantha cu 8 specii de plante ierboase;

• Fam. subend. – Nepenthaceae - Nepenthes, cu 70 specii şi Tetrameristaceae - arbori cu flori tetramere .

• Centr. Div. Polypodiophyta - ferigile

Nepenthes hybrida: ulcioruş 2,5 - 30 cm (50 cm). Ferment puternic asemănător sucului gastric şi acidul formic asigură o digestie în 5-8 ore. Sp. vicariante Nepenthes neocaledonica şi Nepenthes madagascariensis

– ambele în Anaxa II CITES.

Calamus rotang: gr. „calamos” - roşu , „rotang” - de la lemnul numit „rattan”. Liană 150-180 m,300 m. Tulpina: mm - 7 cm. Frunzele penate,

60-80 cm. Peţiolul cu spini albicioşi - a se agăţa. Plantă dioică. Fructe rotunde, lucioase, roşietic-brune, comestibile.

Metroxylon sagu:

Nypa fruticans: desişuri pe malurile înmlăştinite a râurilor din Sri Lanka şi delta r. Gange, până în Australia de Nord, insulele Soloman şi Riuchiu. Tulpini subterane târâtoare. Fructele - sursă de hrană (zahăr, spirt, vin,

endosperm comestibil).

Rafflesia arnoldii: 1882 ofiţerul S. Raffls şi botan. D. Arnold - pe ins. Sumatera. Băştinaşii - “bunga patma”, adică “floare de

lotos”. Florile - cca 45 cm (R. arnoldii) sau 1 m (R. tuan-mudae). Dezvoltarea florilor decurge foarte lent (cca 3 ani),

florile se menţin numai 2-4 zile.

Amorphophallus titanum: flori –1,9 m (2-3 m), masa –18 kg. Spadice, cu 5000 flori masculine, la baza conului de 1,9 m. Bractea : verde-albicios şi roşu. La înflorire conul se încălzeşte mult, - „flori cadavru”. După fructificare - frunză. Peţiolul, de 2-5m, iar limbul foliar compus-trisectat. Tubercule - 40kg, diam. - 50 cm. Înflorirea -3 zile (72

ore), odată la 5-10 ani.

Garcinia mangostana: p-la Malacca, organele vegetale - canale shizogene bogate în suc răşinos. Flori solitare. Giniceul - pistiluri

concrescute cu stilul. Deschid florile spre seară, iar noaptea emană un miros neplăcut . Fructele - tegument gros şi tare de culoare liliachiu

închisă. Sub el se află pulpa suculentă împărţită în 5-8 segmente albe aromate, semitransparente, gustul fragilor sau merelor.

Artocarpus heterophyllus: jackfruit-ul, plante alimentare, Theophrastos – î.e.n. şi la începutul erei scria Plinius. Arbore - 8-15m, heterofilia. Fruct compus 90 cm lungime, 50 cm în diametru şi peste 40 kg. În alimentaţie e folosită masa cărnoasă din interior şi seminţele. Cea mai gustoasă este

partea cărnoasă din jurul seminţelor, de 3-5 mm grosime, dulce şi cu gust similar ananasului.

Boehmeria nivea: semiarbust din China, Japonia. Tulpinile fin păroase,150-200cm, groase de 1cm. Fibrele liberiene atingând 500 mm.

Dure, nu putrezesc - curele de transmisie şi pânze pentru cauciucuri auto. În trecut - catarguri şi corţuri. Hârtie - bancnote. În pânza blujilor.

Olandezii aduceau ţesături similare de pe insula Java, care în Franţa erau numite “batiste”.

Plante utile• Condimente: “cuişoarele” –Eugenia

caryophyllata, “nucuşoara” –Myristica moschata, “imbirul” –Zingiber officinale, “scorţişoara” –Cinnamomum zeylanicum.

• Aici e patria plantelor tropicale de cultură, ca orezul (Oryza sativa), trestia de zahăr (Saccharum officinarum), bananierul (Musa paradisiaca), ignamele (Dioscorea), taro (Colocasia antiquorum), mango (Mangifera), citricele (lămâiul, portocalul, mandarinul),

• Plantele textile, ca bumbacul (Gossypium herbaceum, G. arboreum), iuta (Corchorus olitorius) şi ramia (Boehmeria tenacissima).

Fauna 1 Ord., 11 Fam. EndemiceOrdo Dermoptera, Kaguangul malayez (Cynocephalus variegatus),

k. filipinez (C. volans). Junglele de şes. Arboricol, 36 - 43 cm, coadă lungă şi lată, masa de 1,0-1,7 kg. Planează la până la 100 m.

Gavialis gaugeticus: ghara–amforă indiană din lut (gavial – cuvântul modificat „gharial”). Fluviile Ind, Gange, Mahanadi, Brahmaputra, Cologan. Lungimea corpului -până la 6,6 m. Cartea Roşie a UICN.

Pithecophaga jefferyi: relictă. Se mai întâlneşte pe 2 (4) insule ale arhip. Filippinez. Numără cca 300 exemplare. Corp de 85-100 cm şi 5-8 kg. Cuibăresc la 30-45 m, clocesc un singur ou. În 1978 a fost declarată

pasăre naţională.

Rhinoceros unicornis: L - 2-4,2 m, h-2 m, m - 2-4 t. Unicul corn - 20, max. - 60 cm. Nepal, NE Indiei, Assam (India), Java. Peste 400 trăiesc în

Caziranga – rezervaţie specială din Assam (India). Braconierii - efectele curative ale cornului.

Rh. sondaicus, ceva mai mic. S-a păstrat pe Java, circa 50 ex. pe la sf. an. 70 ai sec XX. Ambele specii - CR UICN, An. I a Conv. de la Washington

(1973) şi sunt protejate de WWF.

Tapirus indicus: 250 - 320 kg. IUCN Red List: CITES, Appendix I.

Familia Tupaiidae: Genul Tupaia - 11 speciiTupaia glis: 10-25 cm, coada 14-20 cm, masa –140 g. Tupaile se

aseamănă cu veveriţele nu numai ca aspect, ci chiar şi ca comportament. Sp. Tupaia glis - Anexa II a Convenţiei CITES.

Pongo pygmaeus: UrangutanulEste foarte asemănătoare omului, îndeosebi faţa. Din l. malayeză „orang – utan” - „omul pădurii”. Sumatera şi Calimantan. Preferă

fructele de Durio sp. De la 1 mie, până la 5-10 mii indivizi. CR UICN şi Anexa I a Conv. de la Washington (1973).

Nasalis larvatus: Maimuţa năsoasă sau cahau - emit sunete, asem. cuvân. „cahau”. Calimantan şi Mentavi. Pădurile tropicale umede. Corp zvelt, l. - de 66-76 cm. – N. larvatus şi N. concolor - CR UICN şi Anexa I a

Convenţiei de la Washington (1973).

Draco volans Attacus atlas

ALTELE

• peştele–căţărător (Anabas scandens), broaştele zburătoare (Rhacophorus)

• End. Lanthanotidae, Uropeltidae, Xenopeltidae, Gavialidae.

• Tupaiidae, gibonii - Hylobatidae• sturzii (Irenidae), cocoşul bankiv (G. gallus),

păunul comun (Pavo cristatus)• Cobra regală (Ophiophagus hannah), şopârla

zburătoare (Draco volans)• nilgau (Boselaphis tragocamelus), (Tetracerus

quadricornis); antilopele garna (Antilope cervicapra), (Elephas maximus),