BÂTA CIOBĂNEASCĂ

8/17/2019 BÂTA CIOBĂNEASCĂ

1/12

BÂTA CIOBĂNEASCĂ – STRAJĂ, AJUTOR ŞI ARTĂ, LA CIOBANII

DIN VOINEȘTII COVASNEI

O parte a sufletului poporului nostru este, cu siguranţă, încrustată pe bâta ciobănească. Element indispensabil vie ii pastorale, bâta îi estețciobanului unealtă, reazăm, însemn, armă – un tovară de via ă.ș ț

În realizarea celor două albume fotografice (Covasna, Voineşti:istorie şi cultură românească în imagini , Editura Eurocarpatica, fântu!"eorg"e, #$%&' Chipuri de demult din inima României: Voine tii Covasneișîn imagini din secolul trecut , Editura agic )rint, One ti, #$%*+, miau trecutș

prin mână sute de fotografii reprezentând ciobani voine teni, dea lungulștimpului. În mai toate imaginile, ace tia erau alături de bâta lor. În cazurile înșcare erau fotografia i în timp ce aveau mâinile ocupateț (mulgeau sau făceauca ul sau alte treburi în stână+, bă ul se vedea undeva în fundal, spri-init deș țcolibă.


2/12

În foarte multe fotografii, ciobanul, îmbrăcat în co-ocul din piei de oaiecu lâna în afară, a fost surprins spri-inind bărbia pe cele două mâini aezate cu

palmele una peste alta cu faţa în -os pe măciuca bâtei i cu privirea atentăpeste turma de oi. În altele, era în micare, cu bâta în mână, în urma sau înfaţa oilor, cu pai "otărâţi. În deplasare, uneori, ciobanii ţin măciuca pe ceafăcu mi-locul, iar capetele cu mânile – parcă se crucifică.

/m întâlnit în lucrări etnografice mai multe denumiri pentru bâtaciobănească0 botă, boată, măciucă, toiag, băţ, ciomag. În 1oine ti, i se spuneaș în trecut (iar ciobanii bătrâni îi mai spun i acum+ș măciucă, însă în zilelenoastre, i se spune băț.


3/12

Însă bâtă ciobănească nu poate fi orice bă (a a cum în elegem noiț ș țtermenul+. 23el mai bun lemn este cornul2 (ircea 3o-an, 4& ani, oier din 1oine ti+. Este un lemn tare, frumos, zvelt. 5emnul potrivit pentru bâte esteșgreu de găsit. 6rebuie ales în aa fel încât să nu aibă multe noduri i să se

poată realiza i măciuca de la capăt. Este, poate, cel mai dur lemn european,un pomior care îi datorează duritatea creterii foarte lente, în straturi foartesubţiri. 3rete pe întreg teritoriul Europei, dar se pare că în 7omânia e cel maides întâlnit, dei nu în foarte multe locuri. 2Îl găseam doar în partea8araoltului, sau la 7aco , locuri unde mergeam cu oile în trans"umanţă. 3ândșgăseam, aduceam mai multe, să fie2, mia spus nea ircea, care i acum are înșmagazie câteva, păstrate ani de zile, poate sor transforma în be e ciobăne ti.ț ș28a se găse te i prin pădurile 3omandăului, tiu eu ni te locuri2, am aflat deș ș ș ș

la 9icu anea, un cioban mai tânăr (&$ ani+. 29oi aducem corn de pe la7upea, dar i dinspre 8uzău2, spune 1aler unteanu, care are &* ani,ș voine tean crescător de oi 2din tată în fiu2.ș

:acă ciobanii nu aveau lemn de corn la îndemână, mai făceau bâte ișdin lemn de sânger (9icu anea, 3ătălin 8îrlă+ sau păducel (ircea 3o-an+,alte soiuri de lemn tare si rezistent.


4/12

3ine tie cum arată cornul (un arbust mi-lociu spre mare, deciduu, saușmai rar un arbore mic, cu înăl imea între * i %# metri, scoar a maro înc"is iț ș ț șcrengu e verzui+ț ;%conform siteului Wikipedia.org

3ătălin 8îrlă (?$ ani, fiu de oier din 1oine ti, în prezent lucrează la oșfermă de animale+ tie din bătrâni că0 23iobanii tăiau lemnul, îl lăsau cu coa-așpe el până se usca, apoi îl deco-eau, îi formau măciulia, îl lefuiau fin, cu sticlășciobită. Îl ungeau cu slănină, cu untură i îl afumau acestea îi dădeau bă uluiș țrezisten ă în timp2. O bâtă bună poate ţine cât o viaţă de om, e de părere neațircea 3o-an, care, în tinere e, după ce îndrepta lemnul, încălzindul, îl puneaț

http://limbaromana.org/blog/2015/12/bata-ciobaneasca-straja-ajutor-si-arta-la-ciobanii-din-voinestii-covasnei/#_ftn1http://limbaromana.org/blog/2015/12/bata-ciobaneasca-straja-ajutor-si-arta-la-ciobanii-din-voinestii-covasnei/#_ftnref1http://limbaromana.org/blog/2015/12/bata-ciobaneasca-straja-ajutor-si-arta-la-ciobanii-din-voinestii-covasnei/#_ftnref1http://limbaromana.org/blog/2015/12/bata-ciobaneasca-straja-ajutor-si-arta-la-ciobanii-din-voinestii-covasnei/#_ftn1


5/12

la uscat, la fum sau îl inea 2în c"i ălău de animale2, după deco-it' îl ungea cuț șseu, ca să nu crape, săl prote-eze, i îl afuma, până îl înro ea. :e fiecare datăș șcând mânca bulz sau alte mâncăruri care lăsau grăsime pe mână, cu aceasta î ișungea bâta 2astai păstratul bă ului, a a cum î i dai g"etele cu cremă înț ș ț

fiecare zi2

8âtele ciobăne ti ale voine tenilor au o măciulie în partea superioară,ș șcăreia îi spun i 2ou2, de unde sunt apucate cu palma, mai mare sau mai mică,ș în func ie de dimensiunile lemnului avut la dispozi ie i de preferin ele (sau,ț ț ș țmai degrabă, dimensiunile mâinilor+ ciobanului. În partea de -os, unele au o verigă lată, din aluminiu sau alamă, la capătul care vine în contact cu solul,


6/12

sau o eavă, ca lemnul să nu se tocească. @nii ciobani mai pun i câte un cuiț șmetalic mai gros, cu rol antiderapant. 3u siguran ă, partea metalică dințcapătul bâtei îl a-uta pe cioban atunci când o folosea împotriva atacatorilor, înspecial a animalelor sălbatice.

2@n cioban robust, bine antrenat, crescut în mi-locul naturii, este înstare, cu a-utorul boatei, să ţină piept c"iar i unui urs. :acă mai primete iun mic a-utor din partea celui mai bun prieten al său – câinele ciobănesc, maiales în momentele de cumpănă, atunci reuita nu mai este pusă la îndoială0ursul pleacă, aa cum se spune în popor, Acu buzele umflate2, fără a răpi niciooaie din turmă.2;%<

9u to i ciobanii din 1oine ti î i ornamentau bâta. Însă 2o cruce, făceauț ș ș

to i2 (ircea 3o-an+ Bi de zi, erau folosite be e simple, neornamentate. 3eleț ț împodobite erau scoase la ocazii, la sărbători precum ântilia, în momentemai deosebite.

@n bă bun (2nu ca astea de azi' ai văzut ce be e strâmbe i nu tiucumț ț ș șau câte uniiC>C2+ valora o oaie, mai spune nea ircea. 6ot de la el am aflat căun câine bun făcea 2un cârlan io oaie2, iar un măgar – două, trei oi.ș

29u orice cioban era vrednic de a purta bâta ciobănească' cei tineri ișnepricepu i sau poate prea iu i la mânie nu aveau voie să o poarte,ț ț

http://limbaromana.org/blog/2015/12/bata-ciobaneasca-straja-ajutor-si-arta-la-ciobanii-din-voinestii-covasnei/#_ftn1http://limbaromana.org/blog/2015/12/bata-ciobaneasca-straja-ajutor-si-arta-la-ciobanii-din-voinestii-covasnei/#_ftn1


7/12

li se dădea doar o nuia, numai dupăcâ iva ani de ciobănie, baciul decidea dacă începătorul poate purta o bâtă2,țaflu de la 9icu anea.

3iobanul e nedezlipit de bâta lui – în mai toate pozele apar împreună.

9u trebuie să ne mire când c"iar la ora, în vreun studio fotografic, ciobanulnostru apare cu ea.

5am întrebat pe nea ircea la ce folosea bâta. / fost oarecum mirat căcineva poate întreba a a cevaD 7aspunsul lui a venit repede, cu o clătinare deșcap i o ridicare de umăr0 2la orice>2ș

;%


8/12

unde bâta era bună atât în atac, cât i în apărare. 28ă ul sub ire e de dus laș ț țplimbare, ăla mai gros e pentru apărare2 (1aler unteanu+

23u bâta pe c"inare2 io mai luau i tinerii mânători care nu tiau căș ș ș ș2somnui sărăcie2 (ircea 3o-an+

În apărarea în fa a animalelor sălbatice, bâta era folosită pe lângățtopori că. A6e spri-ini în ea i tare te a-ută atunci când te duci pe coastă2, dar eș ș bună i ca suport pentru socoteli făcute cu creionul ori cu briceagul. Înșperioadele în care ciobanii stăteau departe de casă i de familie, singuri, înș

mi-locul naturii i erau încerca i de nostalgii sau doruri, 2te uitai la bă ca laș ț țmândră2.)ovestesc ciobanii bătrâni că în trecut bâta era folosită i la diverse -ocuriș întreceri între tinerii ciobani, care foarte multe posibilită i de distrac ie nuț țaveau pe munte. ă nu uităm că singurul nostru sport naţional se -oacă cu o bâtă i că se numete oină. @n cuvânt în plus în legătură cu denumirea acestuisport0 în aramure el se numea Ao-erul2 sau Aoirul2 – ca i Ioina2(despărţirea pe silabe ne aparţine+ – să fie oare aceste etimologii străine deciobănitCD 9u, străine nu pot fi pentru că intrarea în terenul de -oc senumete Iintrarea în strungă2 iar căpitanul de ec"ipă Ibaci2 (după cum citimpe un site de prezentare a acestui sport+.;%


9/12

!ăsim referiri la bă ul ciobănesc i înț ș varianta covăsneană a iori ei, neîntâlnite în niciuna din varianteleț

cunoscute0 2:ar stăpânul ei= 3ârlig răsucea= i în loc stătea2 i 2 3ârligelulȘ șmeu= 1oi că mil ve i pune= tâlp la căpătâi2ț ;#


10/12

păstoritul, făcând compara ie între vremurile de demult i cele de acum. :elocț șu oară, meseria de oier este una vec"e, în care sau acumulat cuno tin eș ș țmilenare transmise mai ales prin viu grai de la o genera ie la alta. )entru a fițpracticată la cote înalte necesită pricepere, dragoste pentru animale iș

sacrificii. :in vorbele lui 9ea ircea, răzbătea triste ea că vremurile în carețpăstoritul nu era doar o meserie, ci un mod de via ă în 1oine tii 3ovasnei, auț șcam apus. :e-a multe lucruri despre vec"iul oierit au fost uitate.

În loc de concluzie0 pentru că o poartă mai mereu i pentru că o ţine laaa cinste, bâta este pentru cioban unul dintre obiectele de port popularcaracteristice, iar pentru că îi este aa de aproape de suflet e, cu siguranţă, o bucată din inima lui. /lături de acel mereu semper #idelis – câinele ciobănesc,despre care vom vorbi în alt material – bâta este cel mai de năde-de tovară de

viaţă al ciobanului român.

;%


11/12

ursa fotografiilor vec"i0 6eacă, Klorentina, Covasna, Voineşti: istorieşi cultură românească în imagini , Editura Eurocarpatica, fântu !"eorg"e,#$%&' Chipuri de demult din inima României: Voine tii Covasnei în imagini șdin secolul trecut , Editura agic )rint, One ti, #$%*ș

ursa fotografiilor noi0 Hnterviuri etnografice cu oierii voine teni irceaș3o-an, 9icolae anea, 1aler unteanu, 3ătălin 8îrlă, septembrieoctombrie#$%*


12/12

Documents

BÂTA CIOBĂNEASCĂ