Barometru SenioriNET, 2015

BAROMETRU Tf 2015

Barometru de opinie privind colaborarea dintre autorităţile publice şi furnizorii privaţi non-profit (ONGuri)

de servicii adresate persoanelor vârstnice mai – iunie 2015

1. Introducere 2. Metodologia cercetării 3. Eşantion şi profilul respondenţilor 4. Secţiunea A

4.1 Opinia ONGurilor – furnizori privaţi non-profit 4.2 Aspecte critice si recomandările ONGurilor

5. Secţiunea B 5.1 Opinia autorităţilor şi instituţiilor publice 5.2 Aspecte critice si recomandările autorităţilor şi instituţiilor publice

6. Concluzii

Anexe: Anexa 1 - Chestionar de opinie pentru ONGuri privind colaborarea cu autorităţile publice în domeniul serviciilor adresate persoanelor vârstnice / 2015 Anexa 2 - Chestionar de opinie pentru autorităţi şi furnizori publici privind colaborarea cu furnizorii privaţi de servicii sociale non-profit (ONGuri) în domeniul serviciilor adresate persoanelor vârstnice / 2015 Anexa 3 – Scrisoare invitație de participare la sondarea opiniei

1. Introducere

Prezentul Barometru prezintă opinia ONGurilor furnizoare de servicii socio-medicale adresate persoanelor vârtsnice și a autorittăților publice locale, la finalul a 24 de luni de implementare a proiectului “SenioriNet – retea ONG de servicii dedicate persoanelor varstnice”. Barometrul de Opinie (BO) a fost gândit ca un instrument de cercetare şi analiză a opiniei privind colaborarea dintre autorităţile publice şi furnizorii privaţi non-profit (ONGuri) de servicii adresate persoanelor vârstnice. Sondarea opiniei reprezentanţilor celor două sectoare a avut ca scop o mai bună cunoștere a nivelului de dezvoltare al serviciilor pentru vârstnici la momentul T0, debutul proiectului (jumătatea anului 2013), şi la momentul Tf, finalul proiectului (iunie, 2015), după 24 de luni de implementare a activităţilor de promovare, lobby şi advocacy. Unul din obiectivele propuse a fost acela de a înregistra dacă s-a realizat un progres în domeniul serviciilor sociale adresate persoanei vârstnice în România atât printr-o deschidere mai mare a autorităţilor publice locale (APL) de a înfiinţa sau dezvolta servicii noi cât şi prin îmbunătăţirea colaborării dintre APLuri si ONGuri.

Autor: Confederația Caritas România 1

BAROMETRU Tf 2015 Confederaţia Caritas România şi partenerii şi-au asumat prin acest proiect misiunea de a contribui la consolidarea legăturilor dintre structurile autorităţilor centrale şi locale şi ONGuri, în special cele furnizoare de servicii sociale, încercând să clarifice temele cheie legate de asistenţa persaone vârstnice care trebuie să se regăsească pe agenda ONG-urilor şi instituţiilor publice, punând la dispoziţia celor interesaţi datele necesare pentru elaborarea profesionistă a politicilor publice şi oferind analize riguroase ale rezultatelor, în beneficiul societăţii. Caritas România și-a propus, prin realizarea celor două barometre (T0 / 2013 si Tf / 2015), să ofere tuturor celor interesaţi date cantitative privind percepţiile şi opiniile furnizorilor privaţi non-profit de servicii adresate vârstnicilor, în special îngrijiri la domiciliu, privind sprijinul şi implicarea autorităţilor locale. Pentru a obţine o imagine echilibratăa fost sondată şi opinia reprezentanţilor autorităţilor şi instituţiilor publice faţă de nevoile vârstnicilor identificate la nivelul comunităţilor. Concluziile celor două barometre de opinie, alături de raportul privind analiza domeniului serviciilor adresate vârstnicilor, cu precădere îngrijiri la domiciliu au stat la baza procesului de planificare strategica a reţelei SenioriNet constituită în cadrul proiectului, precum şi la elaborarea document de politică publică privind asistenta persoanei vârstnice în România, document care a fi promovat şi prezentat decidenţilor poitici pe parcursul derulării campaniei de advocay.

2. Metodologia cercetării

Pentru realizarea barometrului a fost utilizată cercetarea cantitativă - sondaj de opinie pe baza de chestionare, aplicate în doua momente, iniţial (octombrie – noiembrie 2013) şi final (mai – iunie 2015), metodă care a permis compararea rezultatelor din valuri diferite de cercetare. Instrumentele de cercetare – eşantionul şi chestionarul – au fost propuse de managerul de proiect şi validate de echipa proiectului, iar culegerea, introducerea şi controlul culegerii datelor au fost realizate de asistentul de proiect. Datele au fost colectate prin e-mail prin intermediul chestionarelor, au fost centralizate în baze de date în Excel şi realizate grafice şi analize. Rezulatele primului barometru au fost utilizate în cadrul atelierului de planificare strategica a retelei, iar rezultatle barometrului final au contribuit la măsurarea impactului proiectului. Cele două chestionare elaborate în 2013 au fost aplicate, cu modificări nesemnificative (ex. reformulări pentru mai multă claritate, actualizarea anilor de referință), au transmise ăn luna mai 2015 pentru sondarea opiniei, unul pentru ONGuri şi celălalt pentru autorităţi şi instituţii publice. Cele două chestionare au sondat aceeași indicatori, la momentul T0 şi Tf, și au abordate teme de interes pentru domeniul furnizării de servicii pentru persoanele vârstnice. Printre temele specifice adresate ONGurilor în BO la momentele T0și Tf se numără:


BAROMETRU Tf 2015

- Tipul organizaţiei, aria geografică de interventie, mediul de intervenţie, urban sau rural

- Calitatea de furnizor acreditat de servicii de îngrijire la domiciliu, sociale şi, sau medicale

- Autorităţile cu care colaborează şi nivelul de satisfactie al acestei colaborari - Dacă beneficiază de finanţări din surse publice - Numărul şi tipul de servicii finanţate/contractate - Valoarea serviciilor contractate/finanţate din fonduri publice şi procentul destinat

pentru serviciile de îngrijire la domiciliu, din totalul finanţărilor din fonduri publice pe anul în curs

- Evoluţia finanţării din fonduri publice în ultimiii 2 ani - Tendinţa numărului de solicitări de servicii din partea persoanelor vârstince şi/sau

a aparţinătorilor acestora - Numărul de beneficiari vârstnici pe care asistati în ultimii 2 ani şi evoluţia - Date referitoare la personalul, specializat în domeniile social şi medical, alocat

pentru servicii de îngrijire la domciliu - Aspectele cele mai critice ale colaborării cu autoritătile publice - Recomandări de îmbunătăţire a colaborării dintre ONG-uri (furnizorii privaţi de

servicii) şi autorităţile publice şi pentru a creşte accesul persoanelor vîrstnice la servicii de îngrijire la domiciliu

Atasat Anexa 1 - Chestionar de opinie pentru ONGuri privind colaborarea cu autorităţile publice în domeniul serviciilor adresate persoanelor vârstnice, 2015.

Temele specifice adresate autorităţilor în BO la momentele T0 și Tf au fost similare celor adresate ONGurilor dar din perspectiva sub-contractării, externalizării şi susţinerii ONGurilor, astfel:

- Profilul respondentului (Autoritate Publică): Consilu Judeţean, Consiliu Local, Primărie, DGASPC, SPAS, CJAS, aria geografică de interventie şi mediul de intervenţie

- Daca pe lista serviciilor adresate persoanelor vârstnice, se află îngrijirea la domiciliu

- Colaborarea cu ONGuri - furnizoare de servicii sociale, numărul de contracte / convenţii de colaborare semnate cu ONGuri

- Valoarea totală a finanţării acordate ONGurilor pentru furnizare de servicii de îngrijire la domiciliu

- Evoluţia finanţării din fonduri publice a ONGurilor furnizoare de serviicii sociale în ultimiii 2 ani

- Tendinta, evoluţia numărului de solicitări pentru servicii din partea persoanelor vârstince şi/sau a aparţinătorilor acestora

- Numărul de beneficiari vârstnici sprijiniti în ultimii 2 ani - Date despre personalul implicat în asistarea persoanei vârstnice - Nivelul de satisfactie al colaborării prezente cu ONGurile furnizoare de servicii

sociale adresate vârstnicilor - Aspectele cele mai critice ale colaborării cu ONGurile furnizoare de servicii

sociale adresate vârstnicilor


BAROMETRU Tf 2015

- Recomandări pentru a îmbunătăţi calitatea colaborării dintre ONG-uri (furnizorii privaţi de servicii) şi autorităţile publice şi pentru a creşte accesul persoanelor vîrstnice la servicii de îngrijire la domiciliu

Atasat Anexa 2 - Chestionar de opinie pentru autorităţi şi furnizori publici privind colaborarea cu furnizorii privaţi de servicii sociale non-profit (ONGuri) în domeniul serviciilor adresate persoanelor vârstnice, 2015.

3. Eşantion şi profilul respondenţilor Cercetarea pentru realizarea BO lamomentul Tf (iunie 2015) şi-a propus să utilizeze un eşantion de minim 70 de respondenţi, ONGuri si autorităţi, stabilit la nivel naţional. Eşantionul a fost proiectat pe baza numărului de furnizori (minim 30 +/- 5) estimati să adere la reteaua SenioriNet in primul semestru de implementare a proiectului şi respectiv a unui număr cel puţin egal (+/- 5) de autorităţi. Cercetarea s-a bazat pe informație primară si a fost aplicată metoda cantitativă –sondaj – ceea ce a permis atingerea obiectivelor. Valorile prezentate sunt cele rezultate direct din răspunsurile la întrebările cuprinse în cele două chestionare (nu s-au făcut ponderări). Chestionarele au fost transmise prin e-mail către 190 de furnizori (adrese valide), publici şi privaţi, acreditaţi (autorități și ONG-uri), selectaţi din Registrul Unic al MMFPSV care cuprindea în septmebrie 2013, 450 de furnizori. Toate chestionarele primite au fost verificate individual sub aspcetul nivelului de completare şi al calităţii completării. În urma verificărilor s-a decis, pentru anumiţi itemi din chestionar, introducerea unei rubrici: “fără răspuns” sau „nu se aplică”.

Numărul total de chestionare valide primite pentru realizarea BO Tf 2015 a fost de 81, din care 30 au fost de la autorităţi/instituţii publice şi 51 de la ONGuri. Comparativ cu anul 2013, am observat o modificare în ceea ce priveste creștrea numarului de ONGuri care au raspuns la chestionar față de numarul APLurilor. La realizarea primului barometru T0, numărul ONGurilor respondente a fost de 32 comparativ cu 40 APLuri.

Ponderea respondentilor în funcție de profilul instituției Tf 2015

37%

63%


BAROMETRU Tf 2015 Distribuția georgrafică pe județe a respondenților (ONGuri si Autoritati) este reflectată în hărțile de mai jos, incluzand si numărul de chestionare primite pe județ. In ordine cele mai multe chestionare primite de la ONGuri au fost din: Brasov (7) si din Harghita, Bacău, Hunedoara (câte 4) si 3 din jud. Cluj. Din 20 de judete nu am primit niciun chestionar de la ONGuri. Din zona de sud (Oltenia si Muntenia, exceptie Mun. Bucureștui) nu s-a transmis niciun chetionar. Județele din care provin ONGurile care au răspuns la chestionar

Județele din care provin APLurile care au răspuns la chestionar – Din jud. Alba au fost primite 6 chestionare, din Harghita – 4 și din Bacău – 3.


BAROMETRU Tf 2015 Raportul este structurat în două părţi, Secţiunea A şi B, însoţite de anexe care conţin cele două chestionare utilizate. Secţiunea A prezintă grafic frecvenţa răspunsurilor date de ONGuri la întrebări, iar cea de-a doua, Secţiunea B, opinia autorităţilor şi instituţiilor publice. Ambele secţiuni cuprind, în final, recomandări pentru îmbunătăţirea calitatii colaborării dintre ONG-uri (furnizorii privaţi de servicii) şi autorităţile publice şi pentru a creşte accesul persoanelor vîrstnice la servicii de îngrijire la domiciliu. Acolo unde respondentii nu au raspuns sau au raspuns „nu este cazul” sau „nu furnizăm acest serviciu” sau „nu avem date/informatii:, am inregistrat centralizatoare „nu se aplică” și nu le-am inclus în grafic/in diagrame

4. Secţiunea A

4.1 Opinia ONGurilor – furnizori privaţi non-profit Prin Chestionarul de opinie adresat ONGurilor am încercat să surprindem opinia furnizorilor privați de servicii sociale non-profit (ONG) din România privind serviciile de îngrijire la domiciliu adresate persoanelor vârstnice și percepția lor privind gradul de satisfacție și nivelul colaborării cu autoritățile publice, în acest domeniu. Din cele 51 de ONGuri care au transmis chestionarul, 75% sunt inregsitrate ca asociatii, 23% ca fundatii si 2% ca federatii.

Tipul organizatiei (ONG)


BAROMETRU Tf 2015 Aria geografică de intervenție / 2015

Comparativ cu anul 2013, se observă o restrângere a ariei de acoperire. Spre exemplu, în 2013, 50% din ONGurile respondente furnizau servicii socio-medicale la nivel regional, iar in 2015, doar 27% au afirmat ca furnizează servicii la nivel regional. Astfel, în 2015 avem un număr mai mare (45%) de ONGuri active la nivelul comunităților (local), comparativ cu doi ani în urmă (31%). Aria geografică de intervenție / 2013


BAROMETRU Tf 2015 În ceea ce privește Mediul de interventie ((1b), situația din 2015 reflectă o scădere a prezenței ONGurilor care furnizau servicii pentru vîrstnici exclusiv în mediul rural, de la 6% (2013) la 4% (2015) și a ONGurilor care furnizau servicii pentru vîrstnici exclusiv atăt în mediul rural cît și urban, de la 47% (2013) la 27% (2015). 2015 2013

Persoanele vârstnice reprezintă majoritar grupul țintă pentru furnizarea de servicii, atît în 2013 cît și în 2015.


BAROMETRU Tf 2015 1.e Numarul ONGurilor care furnizeaza servicii pentru persoane varstnici 2015

2013

În ceea ce privește acreditarea ONGurilor acreditate ca furnizori de îngrijire la domiciliu (1d) în 2015, s-a înregistrat o scădere a numărului ONGurilor acreditate să furnizeze numai servicii medicale, la 10% de la 19% în 2013. De asemenea, a scăzut și numărul

88%

12%


BAROMETRU Tf 2015 ONGurilor acreditate să furnizeze atât servicii sociale cât și medicale la domiciliu, de la 66% în 2013 la 43% în 2015. O posibilă explicație a acestei scăderii poate fi competiția pe care o ONGurile trebuie să o înfrunte din partea furnizorilor de servicii medicale de îngrijiri la domiciliu for profit (societăți comerciale) pentru accesarea fondurilor alocate de CNAS. Situația acreditării pe tipuri de servicii, 2015 (1f)

4%


BAROMETRU Tf 2015 Gradul colaborarii dintre ONGuri si autorități (2.a): la această întrebare, răspunsurile nu aduc modificări majore comparativ cu anul 201:. 88% dintre ONGuri au declarat că au colaborat cu autoritățile (97% în 2013).

Prin intermediul chestionarului, am sondat nivelul de satisfactie al ONGurilor privind colaborare acu următoarele autorităși și instituții publice: Min. Muncii (MMFPSV), Consiliul Judetean, Consiliul Local, DGASPC, SPAS (Servicii Publice Specializate) / Primărie. 2b. Nivelul de satisfactie al colaborarii dintre ONGuri si Min. Muncii (MMFPSV): Min. Muncii reprezintă autoritatea centrală responsabilă cu dezvoltarea sistemului de asistență socială (constituit din prestații și servcii sociale) și a strategiilor de incluziune socială a grupurilor vulnerabile. Comparativ cu anul 2013, se observă o scădere a încrederii ONGurilor in Min Muncii și apreciază, în 2015, o colaborare mai puțin satisfăcătoare. Astfel, doar 24% dintre respondenți au apreciat că au avut o colaborare buna cu ministreul comparativ cu 41% în 2013, iar 12% au răspuns că nivelul e nesatisfăcător față de 6% în 2013.

12%

88%


BAROMETRU Tf 2015

MMFPSPV

2c. Nivelul de satisfactie al colaborarii dintre ONGuri și Consiliul Judetean Și satisfacția privind colaborarea cu Consilul Județean a scăzut în 2015 comparativ cu 2013. Astfel,în 2015, 32 % (37 % în 2013) dintre ONGurile respondente sunt mulțumite (răspunsuri: f. bun si bun) de colaborarea cu Consiliile Judetene, si 18% au răspuns nesatisfăcător (comparativ cu doar 6% în 2013).

24%

18% 18%

6%


BAROMETRU Tf 2015 2d. Nivelul de satisfactie al colaborarii dintre ONGuri și Consiliul local În 2015, nivelul de satisfactie al colaborarii dintre ONGuri și Consiliul local a crescut ușor (la 49% de la 47% , raspusnuri bun si foarte bun) și 0% răspunsuri nesatisfăctor (3% în 2013).

2e. Nivelul de satisfactie al colaborarii dintre ONGuri și DGASPC 47 % dintre ONGurile respondente sunt mulțumite (răspunsuri: f. bun si bun) de colaborarea cu DGASPC (în creștere față de 2013, 44%), doar 4 % au răspuns că nivelul e nesatisfăcător.

2f. Nivelul de satisfactie al colaborarii dintre ONGuri si SPAS/Primarie

59% dintre ONGurile respondente sunt mulțumite (răspunsuri: f. bun si bun) de colaborarea cu SPAS/Primarie, ceea ce reprezintă o creșetere considerabilă a gradului de

37%

10%

4%

20%

41%

27%

8%

0%


BAROMETRU Tf 2015 satisfacție din partea ONGurilor (44% în 2013). Niciun raspusn nesafisfactor in 2015 (6% în 2013).

Observatii: referitor la nivelul de satisfactie al colaborarii dintre ONGuri și autorități se remarcă o scădere a calității relației cu autoritatea centrala (Min. Muncii) si cu Consiliile Județene, și o creștere a aprecierii relațiilor cu aitoritățile publice locale.

Gradul de interes al autoritatilor publice de a colabora cu ONGurile furnizoare de servicii de ingrijire la domiciliu in elaborarea strategiilor de dezvoltare la nivel local si judetean Consiliul Județean

18%

33%

27%

4%

18%

3%

41%

0%


BAROMETRU Tf 2015 Consiliul Local

DGASPC

8%

20%

39%

4%

8%

41%

24%

4%


BAROMETRU Tf 2015 SPAS / Primărie

CJAS

Măsura în care ONGurile au beneficiat de finantare din surse publice in anul 2014 75% (comparativ cu 84% în 2013) dintre ONGurile respondente au beneficat de de finantare din surse publice in anul 2015, majoritatea fiind subventii în baza legii 34/1998 și contracte de acordare de servicii medicale în baza contractului cadru privind acordarea asistenței medicale în sistemul Asigurarilor Sociale de Sanatate și Ordinul MS/CNAS nr. 423/191/2013 pentru aprobarea normelor metodologice.

20%

47%

10%

0%

8% 8%

57%

2%


BAROMETRU Tf 2015

Cadrul legal în baza căruia ONGurile au beneficiat de finantare din surse publice in anul 2014

25%

75%


BAROMETRU Tf 2015 Numarul de servicii finantate din surse publice pana la 30 septembrie 2014

In 2014, din fondurile primite din surse publice, doar 8% dintre ONGuri au implementat mai mult de 3 tipuri de servicii (comparativ cu 38% în 2013), 25% - 2 tipuri de servicii si 27% - un singur tip de serviciu. 25% dintre ONGurile respondente nu au beneficat de fonduri publice pentru niciun serviciu în 2014.


BAROMETRU Tf 2015 Valorea totală a serviciilor finanțate din surse publice pînă la 31 decembrie 2014

33% dintre ONGuri au mentionat ca au primit mai mult de 50.000 Ron din surse publice cee ace reprezintă o scădere considerabilă față de anul 2013 (63%) Procentul alocat pentru serviciile de îngrijire la domiciliu din totalul finanțărilor din fonduri publice a ONGurilor pe anul 2015

10%

6%

23%

6%

33% 32%


BAROMETRU Tf 2015 Procentul alocat pentru serviciile de îngrijire la domiciliu din totalul finanțărilor primite din fonduri publice au acoperit peste 75% din costuri pentru doar pentru 10% din furnizorii (ONGurile respondente) care au accesat fonduri publice, comparativ cu 47% de furnizori în anul 2013, în timp ce 27% dintre respondenti au declarat ca nu au fost alocate deloc fonduri pentru servicii de ingrijire la domiciliu (prima coloana din grafic).

Aprecierea de către ONGuri a evoluției finațării serviciilor sociale din fonduri publice, în ultimii 2 ani 2014 – ONGurile au apreciat în proporție de 37% că finanțarea serviciilor din fonduri publice este nesatisfăcătoare, în proporție de 18 % satisfcatoare și 20% au considerat că a avut o evoluție bună și foarte bună (2%).

37%

18% 20%

23%

2%


BAROMETRU Tf 2015 Aprecierea ONGurile ref. la nivelul de informare a persoanelor varstnice privind drepturile lor și accesul la servicii de ingrijire la domiciliu .

O majoritate covârșitoare (67%) a răspuns că nivelul de informare al persoanelor vîrstnice este foarte scăzut sau inexistent (10%) și doar 13% au considerat că este în mare măsură bun. Comparativ cu anul 2013, respondenții au apreciat o tendință negativă (scăderea gardului de informare) îmtrucât în 2013, 38% dintrerespondenti au apreciau un nivel de informare în mare măsură bun, iar 44% acceptabil. 2013

10%

67%

10% 13%


BAROMETRU Tf 2015 Măsura în care persoanele vârstnice din comunitățile locale au acces la servicii de îngrijire la domiciliu - 2015

Accesul vîrstnicilor la servcii de îngrijire la domicliu a rămas limitat. 71% dintre respondenți au apreciat ca aceștia au acces în mică măsura la servcii și doar 22% au considera că accesul este acceptabil. Compartiv cu 2013, tendința a fost negativă. Măsura în care persoanele vârstnice din comunitățile locale au acces la servicii de îngrijire la domiciliu – 2013

38% dintre ONGurile respondente considerau în 2013 ca varstnici aveau acces în mică măsură la servicii de ingrijire la domiciliu, iar 13% deloc.


BAROMETRU Tf 2015 Tendința numărului de solicitari / cereri de ingrijire la domiciliu din partea persoanelor varstnice si/sau a apartinatorilor acestora, in ultimii doi ani – 67% dintre respondneți au afirmat că cererea de servicii a fost în creștere, fapt care reflectă o nevoie pentru care trebuie găsite soluții de răspuns.

Numărul total de beneficiari ai serviciilor de îngrijire la domiciliu (sociale si medicale) asistati de ONGuri in ultimii doi ani

2013 2014

Servicii Sociale Servicii Medicale Servicii Sociale Servicii Medicale

Nr. total de

beneficiari

Din care

varstnici

Nr. total de beneficiari

Din care varstnici

Nr. total de

beneficiari

Din care varstnici

Nr. total de beneficiari

Din care varstnici

6.612 2.428 4.878 1.533 8.754 2.738 4.375 2.890

Comparativ cu răspunsurile acordate in 2013 referitor la numărul de beneficiari asistați, se observă o scădere atît în furnizarea serviciilor sociale cît și medicale. Diferența poate fi explicată prin reducerea numărului de beneficiari din lipsă de fonduri, dar și din faptul că în 2015 au răspuns la chestionare ONGuri care au capacítate mai redusă și au sprijinit un număr mult mai mic de beneficiari comparativ cu o parte din cele care au răspuns în 2013.


BAROMETRU Tf 2015 Procentul beneficiarilor vârstnici asistați de ONGuri in 2014, pe surse de finantare

Fonduri publice Fonduri private/proprii

44,63% 30,70%

Fluctuația personalului din ONGuri implicat în furnizarea de servicii de îngrijire la domiciliu (social si medical) în 2014.

Personal Social Personal Medical

Scadere Crestere Mentinut Nu e cazul/

Fara raspuns

Scadere Crestere Mentinut

Nu e cazul/ Fara

raspuns 12% 24% 14% 37% 4% 16% 38% 42%

Nivelul de satisfactie al colaborarii prezente cu autoritatiile locale privind furnizarea de servicii de ingrijire la domiciliu

4.2 Aspecte critice și recomandările ONGurilor La finalul chestionarului de opinie, ONGurile au fost invitate să menționeze care au fost cele mai critice aspecte ale colaborării cu autoritățile publice și totodată să înainteze recomandări pentru a îmbunătăţi calitatea colaborării dintre ONG-uri (furnizorii privaţi de servicii de îngrijire la domiciliu) şi autorităţile publice şi pentru a creşte accesul persoanelor vîrstnice la servicii de îngrijire la domiciliu.


BAROMETRU Tf 2015 Din cele 51 de chestionare completate de ONGuri, 14 au continut si raspunsuri la intrebarile deschise care solicitau opinii pe cele doua subiecte mentionate în paragraful anterior. Aspecte semnalate de ONGuri: Crearea de grupuri de lucru comune pentru a identifica nevoia la nivel local si

alocarea fondurilor in functie de nevoi. Autoritatiile nu sunt intereasate sa colaboreze cu ONGurile Imbunatatirea legislatiei in vigoare, in vederea facilitarii accesului la finantare si a

simplificarii procedurii de accesare a serviciilor medicale de ingrijiri la domiciliul decontate de CJAS.

Lipsa fondurilor Nevoia unei legislatii coerente în domeniu care sa permita furnizarea servicilor de

ingrijire la domiciliu intr-un sistem bine pus la punct – cu persoanl calificat, cu responsabilizarea familiei si apartinatorilor.

In ceea ce priveste colaborarea cu CJAS Mures si finantarea serviciilor medicale de îngrijire la domiciliu, consideram ca lucrurile nu decurg bine,bugetul anual alocat de CJAS pt. acest domeniu este foarte mic. Sumele sunt repartizate catre furnizorii de pe raza judetului, pentru un numar limitat de cazuri respectiv, maxim 2 beneficiari/furnizor, cu un maxim 10 zile de ingrijire aprobate. Subugetarea acestui domeniu si practicile neoficiale, reduc drastic accesul beneficiarilor la servicii medicale de ingrijire. Mentionam ca aceasta politica functioneaza la nivelul CJAS de mai multi ani, eforturile de imbunatatire fiind reduse.

Pentru imbunatatirea calitatii colaborarii dintre ONG si autoritatile publice ar fi de precizat: participarea la schimburi de experinte, alocarea mai multor fonduri din partea statului pentru personal calificat care ar satisface accesul la servicii socio-medicale a mai multor persoane.

colaborarea in sine cu autoritatile publice nu exista. Exista doar partea de finantare din partea Min. Muncii (subvenții de la bugetul de stat) .

Autoritatile publice nu sunt interesate deloc de situatia ONG-urilor. Pentru ei noi suntem invizibili. Un exemplu foarte bun in ceea ce priveste lipsa de interes a autoritatilor fata de situatia ONG-urilor sunt proiectele pentru care s-au aprobat linii de finantare de la Consiliul Local Sibiu.

Autoritatile publice sa fie mai deschise in ceea ce priveste colaborarea cu ONGurile, transparente, sa ne ofere mai multe informatii si mai mult sprijin in ceea ce priveste finantarea serviciilor .

Trebuie create mecanisme de finantare a serviciilor sociale, care sa poată fi accesate de catre ONG-uri, si care sa permita unui numar mai mare de beneficiari sa fie asistati la domiciliu.

Nu se cunosc pîrghiile legale pentru contractarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu. Sa existe: - O baza de date comuna cu beneficiarii ONG-urilor furnizoare de servicii de ingrijire la domiciliu pentru a evita dubla finantare - Cunoasterea ONG-urilor din localitate furnizoare de servicii similare prin work-shopuri, intalniri tematice, etc, unde sa putem face schimb de informatii, de experienta


BAROMETRU Tf 2015 - Evenimente organizate de catre auritatile publice locale pentru mediatizarea furnizorilor, informarea categoriilor sociale vizate fiind deficitara. Autoritatile publice nu constientizeaza nevoile comunitatii, respectiv imbatranirea

populatiei si nevoie de a oferi/dezvolta servicii de ingrijire la domiciliu. Lobby la nivelul autoritatilor locale si centrale in vederea acordarii unui interes

mai mare servciilor destinate persoanelor varstnice. Luarea de masuri concrete pentru a ne sustine munca Sa ne consideram parteneri egali, abordare transparenta Crearea unei coordonari intre munca ONG-urilor si instituii publice ca parteneri Cresterea participarii publice Cresterea numarului personalului calificat din grila DGASPC-urilor si deschidere

catre colaborarea cu societatea civil; Alocarea din bugetul de stat catre bugetele locale de sume defalcate cu destinatie

specifica pentru finantarea serviciilor sociale; Metodologie de contactare a serviciilor sociale, elaborata in colaborare cu

furnizorii de servicii sociale, publici si privati . Îmbunătăţirea calităţii colaborării prin:

- formularea, delimitarea clară a responsabilităţilor şi sarcinilor celor două părţi - accent pe complementaritate, pe o abordare holistică - asigurarea posibilităţii pentru cunoaştere reciprocă, pentru schimb de experienţă şi a bunelor practici între specialiştii celor două părţi, pentru formare/perfecţionare comună - colaborare în dezvoltarea strategiilor, valorificarea experienţei pe teren şi a datelor de care dispun ONG-urile - susţinerea efortului, activităţii ONG-urilor inclusiv prin sprijin financiar Creşterea accesului persoanelor vârstnice la servicii ID:

- dezvoltarea serviciilor de ăngrijire la domiciliu, mai ales în zonele rurale (defavorizate) prin intermediul furnizorilor privaţi, cu sprijinul autorităţilor locale (asigurare spaţiu, cofinanţare servicii furnizate) - implicarea mai activă a autorităţilor locale în mediatizarea serviciilor existente pe plan local, în mod direct cu ocazia întâlnirilor specialiştilor cu potenţiali clienţi şi în mod indirect prin organizarea/susţinerea campaniilor de informare/mediatizare. Cresterea fondurilor alocate pentru ingrijirea la domiciliu, armonizarea legislatiei

sanitare cu cea din domeniul social, motivarea personalului implicat in activitati de ingrijire la domiciliu

Disponibilitatea de a discuta, de a realiza periodic intalniri comune intr-un mod profesionist si responsabil, pentru identificarea nevoilor, a oferirii serviciilor, a adaptarii acestora datorita faptului ca din ce in ce mai multi varstnici sunt la varste de 85 ani sau peste

Disponibilitatea de a promova serviciile de ingrijire in comunitate pentru a informa varstnicii pentru a facilita accesul acestora la servicii si organizarea de workshopuri, seminarii de promovare, informare sau de lucru cu profesionistii din domeniu din alte comunitati pentru schimburi de experienta, modele de bune practici

Disponibilitatea de a organiza intalniri comune autoritati-ONG-uri furnizoare de servicii, ONG-uri ale pensionarilor, alte asociatii interesate la nivel local/regional/national periodice cu varstnicii pentru a discuta despre situatia lor, nevoi, gasirea impreuna de raspunsuri


BAROMETRU Tf 2015 Promovarea serviciilor de ingrijire la domiciliu in mediul business, pentru gasirea de

finantari, pentru atragerea participarii mediului de afaceri la viata comunitatii care integreaza si varstnici, ca si sensibilizarea acestora asupra nevoilor vartnicilor,

Punerea la dispozitie de spatii ONGurilor furnizoare de servicii pentru extinderea serviciilor, lucrul cu apartinatorii, promovare, organizarea de cursuri de formare initiala si continua pentru toate tipurile de profesionisti implicati in oferirea de servicii de ingrijire la domciliu

Sensibilizarea APLurilor referitor la rolul lor de participanti activi si responsabili la viata comunitatii.

5. Secţiunea B

5.1 Opinia autorităţilor şi instituţiilor publice

Din totalul de 30 de chestionare primite de la APL, jumătate au fost de la DGASPCuri, 23% de la primării, urmate la scurtă distanţă de SPAS - Servicii Publice Specializate (19%), cîte 5% de la 2,5% Consilii Locale şi AJPISuri și niciunul de la Consilii Județene.

În ceea ce privește, aria geografică de intervenție a APLurilor respondente, cele mai multe (64%) actionează la nivel local, iar 36% la nivel județean. Nicio autoritate publică centrală abordată (ex. Min. Muncii, Agenția Naională de Inspecție Socială, Casa Națională de Asigurări de Sănătate) nu a răspuns sondajului.

0% 5%

23%

50%

19%

5%


BAROMETRU Tf 2015

În ceea ce privește mediul de intervenție (1d), 36% dintre APLuri au răspuns că oferă sua susțin servcii în mediul rural, 14% în mediul urban, iar 50% în ambele medii. Aceste răspunsuri/perceptii nu sunt congruente cu cele acordate de ONGuri, de aceea este necesară o verificare suplimentară pentru a verifica veiridcitatea acestor răspunsuri. Mediul de intervenție al APL, 2015

Una din întrebările adresate prin chestionar a explorat modalitatea prin care autoritatile (DGASPC, SPASuri, Primarii) acorda servcii de îngrijiri la domiciliu pentru varstnici. În


BAROMETRU Tf 2015 2015, 43% au declarat că au dezvoltat servicii proprii pe care le acorda direct prin personal angajat în institutia publica (comparativ cu 47,5% în 2013) si 37% prin externalizare catre ONGuri (comparativ cu 20% în 2013. Modalitatea de furnizare a serviciilor de îngrijire la domiciliu , 2015

Comparativ cu 2013 (42,5%), în 2015 doar 23% dintre autorități au declarat că oferă ambele tipuri de servicii de îngrijiri la domiciliu (sociale și medicale), 27% doar sociale si 18% doar medicale. Se observă, crestrea numărului de APLuri care nu furnizează niciun servciu - 32% dintre respondeti au afirmat că nu ofera niciun serviciu de acest tip (comparatuiv cu 15% în 2013).

43%

37%

20%

0%


BAROMETRU Tf 2015 Tipul serviciilor de îngrijire la domiciliu oferite de APL, 2015

Valoarea finanțărilor acordate ONGurilor pentru furnizarea de servicii de îngrijire la domciliu adresate persoanelor vârstnice în 2014

O majoritate importantă (70%) a APLurilor respondente nu a răspuns la această întrebare. Doar 13% au afirmat că au finanțat serviciile furnizate de ONGuri cu sume între 25.001 si 50.000 lei, iar 17% cu sume între 10.001 și 25.000 lei. Sufinantre cronică.

În cazurile în care APLurile au răspuns ca au externalizat servicii de îngrijire la domiciliu către ONGuri (furnizori privați non-profit), am rugat să menționeze cadrul legal în baza căruia au acordat finanțarea. Mecanismele legale listate au fost:


BAROMETRU Tf 2015

Conventie/acord de parteneriat public privat în baza OG 68/2003 Leg. 34 /1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor și fundațiilor Leg. 350/2001 privind regimul finanţărilor nerambursabile Leg. nr. 17/2000, lege privind asistența socială a persoanelor vârstnice Leg. 208/1997 privind cantinele de ajutor social

OUG 34/ 2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică

Contracte de acordare de servicii medicale în baza HG 117/2013 pentru aprobarea contractului-cadru privind acordarea asistenței medicale în sistemul ASS și Ordinul MS/CNAS nr. 423/191/2013 pentru aprobarea normelor metodolgice

Altele (menționați)

Cadrul legal în baza căruia APLurile au acordat finantare pentru serviciile de îngrijire la domiciliu furnizate de ONGuri, 2015

Conform răspunsurilor primite, Legea 34/1998 privind subventionarea asociatiilor si fundatiilor pentru furnizarea de servicii sociale a fost cel mai utilizat mecanism (14%).

31%

0%

8%

8%

11%

3%

3%

11%

14%

11%


BAROMETRU Tf 2015 11% dintre APLuri au finantat în baza OG 68/2003 privind functionarea si furnizarea de servicii sociale, in urma încheireii unor conventii, acorduri de parteneriat intre APL si ONG. Atrage în mod deosebit atenția procentul de 11% privind contractraea de servicii în baza legii achizitiilor publice. Măsura în care ONGurile furnizoare de servicii sociale (in special cele care oferă îngrijire la domiciliu) au fost invitate de autoritățile publice să contribuie la elaborarea strategiilor de dezvoltare locală / județeană

43% dintre APLuri consider că au implicat în mare măsură ONGurile la elaborarea stratgeiilor de dezvolatre locale, iar 24% au apreciat că au făcut-o în mica măsură sau deloc (7%). Comparativ cu anul 2013 se remarcă o îmbunătățire, din perspectiva APLurilor, a colabărării cu ONGurile. Cu doi ani în urmă, doar 25% dintre autoritati au afirmat ca ONGurile au fost implicate in mare masura sa contribuie la elaborarea strategiilor de dezvoltare locala sau judeteană, în timp ce 40% au raspuns “deloc” sau nu au acordat niciun raspuns la aceasta întrebare.

43%

7%

24%

13% 13%


BAROMETRU Tf 2015 Tendința numărului de de solicitări/cereri de servicii de ingrijire la domiciliu din partea persoanelor vârstnice și/sau a aparținătorilor acestora în 2014 - 2015

43 % dintre autoritati au raspuns ca numarul solicitarilor de furnizare de servicii de ingrijire al domiciliu a fost în crestere (47,5% în 2013), în timp ce 33% au raspuns ca au fost in scadere (37,5% în 2013), iar 24% au raspuns ca nu se aplica deoarece nu au avut resurse pentru a furniza acest serviciu. Procentul de beneficiari vârstnici asistați, în funcție de sursa de finanțare

Procentul de beneficiari vârstnici ai serviciilor de îngrijire la domiciliu (sociale si medicale) asistați de APLuri din fonduri publice a fost de 62% și de 15% din fonduri private alocate de ONGuri.

62%

22%

15%

24%

33%

43%


BAROMETRU Tf 2015 În ceea ce privește dezvoltarea de către autoritatile publice de servicii noi pentru persoanele vârstnice în ultimii doi ani, doar 20% au răspuns afirmativ.

Acest indicator (disponibilitatea și capacitatea APL de a dezvolta servicii de ingrijire pentru varstnici) a fost urmărit cu sprijinul membrilor rețelei SenioriNet pe parcursul implememtarii proiectului. Desi, la nivelul anul 2015, procentul de 20% care reflecta măsuri concrete din partea APLurilor de a devolta servicii pentru vîrstnici rămâne mic (sub nivelul nevoilor), se remarcă o tendință pozitivă. În 2013, doar 10% dintre APLuri au răspuns că au dezvoltat servicii pentru vârstnici. Diagrama 2013

80%

20%


BAROMETRU Tf 2015 Percepția APL - nivelul de informare a persoanelor vârstnice privind drepturile lor, în general, și accesul la servicii de îngrijire la domiciliu, în special, 2015

Desi, 50% din respondenti considera că nivelul de informare a persoanelor varstnice privind drepturile lor, in general, si accesul la servicii de ingrijire la domiciliu, in special este in mare masura bun, iar 14% acceptabil, realitatea comunicată de membrii retelei SenioriNet este diferita de cea comunicată de APLuri. Aceste perceptii pozitive ale APLurilor nu sunt confirmate si de existenta serviciilor necesare si nici de valoarea fondurilor declșarate ca alocate pentru dezvoltarea acestor servicii.

*** Referitor la profilul personalului angajat in furnizarea de servicii de îngrijire la domiciliu si la fluctuatia acestuia, atat persoanlul din domeniul social cat si cel din domeniul medical a fost stationar pentru majoritatea respondentilor (peste 50% în 2015). Totuși un procent important de respoindenți un a acordat date referitor la acest indicator.

50%

14% 10%


BAROMETRU Tf 2015 Personal APL în domeniul social, 2014

Personal APL în domeniul medical, 2014

0% 0% 7%

53%

40%


BAROMETRU Tf 2015 Nivelul de satisfacție al APLurilor privind colaborarea cu ONGurile furnizoare de servicii de îngrijire la domiciliu, 2015

Doar,10% au apreciat această colaborare ca fiind foarte bună (comparatic cu 29% în 2013), iar 17% ca fiind bună. Un procent de 10% dintre APLuri au apreciat colaborarea cu ONGurile ca fiind nesatisfăctoare, iar 36% satisfăcătoare, în timp ce 27% nu au răspuns.

5.2Aspecte critice și recomandările autorităţilor şi instituţiilor publice Ca si ONGurile, autoritațile au fost încurajate să menționeze, răspunzând la intrebarile deschise, care sunt aspectele cele mai critice ale colaborării cu ONGurile furnizoare de servicii sociale adresate vârstnicilor și să facă recomandări pentru a îmbunătăţi calitatea colaborării dintre ONG-uri (furnizorii privaţi de servicii) şi autorităţile publice şi pentru a creşte accesul persoanelor vîrstnice la servicii de îngrijire la domiciliu. Din cele 30 de chestionare completate de autoritați, 11 au inclus opinii pe cele doua subiecte mentionate în paragraful anterior. Spre deosebire de ONGuri, respondentii din partea autoritatilor au ilustrat mai putine aspecte critice ale colaborarii cu ONGurile, dar au facut recomandari la fel de consistente si importante ca si ONGurile. Mai mult răspunsurile acordate reflectă o bună înțelegere a provocărilor pe care ONGurile furnizoare de servcii sociale le întâmpină și, totodată, deschidere sper colaborare și sprijin reciproc. Aspecte semnalate de autorități și instituții publice: In general colaborarea se realizează doar la solicitarea ONG-urilor si este axată pe

lânga acordarea subventiei de la bugetul de stat și evaluarea serviciilor sociale și pe

10%

36%

17%

10%

27%


BAROMETRU Tf 2015

consiliere cu privire la modul de respectare a standardelor minime de calitate pentru ingrijirea la domiciliu pentru persoanele vârstnice.

Sprijinul financiar acordat ONG-urilor in baza Legii nr. 34/1998 este insuficient, el reprezentând aproximativ 40% din totalul cheltuililor pentru acordarea serviciilor de ingrijire la domiciliu.

Mai multă ințelegere din partea autorităților publice locale asupra rolului important pe care ONG-urile il au în acordarea serviciilor sociale de ingrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice

Susținerea financiară a ONG-urilor prin externalizarea serviciilor de ingrijire la domiciliu în baza art. 140 - 141 din Legea 292/2011, cu respectarea OUG nr. 34/ 2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică

Trebuie sa existe mai multe campanii de informare, parteneriate si intalniri cu ONGurile

DGASPC Prahova este deschisă colaborării cu ONG-urile furnizoare de servciii sociale în domeniul persoanelor adulte cu handicap sau persoanelor vârstnice însă solicitările în vederea colaborării sau încheierii de parteneriate din partea acestora au fost foarte reduse.

Realizarea unui dialog constant cu ONG-urile persoanelor cu handicap care reprezintă interesele acestora sau activităţile în domeniu şi care să conducă la dezvoltarea serviciilor alternative de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice.

Accesarea în parteneriat cu diverse ONG-uri de fonduri nerambursabile în vederea dezvoltării și diversificării serviciilor pentru îngrijirea persoanelor vârstnice precum și contractarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice de către furnizorii privați de servicii sociale. Autoritățile publice ar putea fi implicate în campanii de promovare a serviciilor oferite de furnizorii privați de servicii sociale.

Organizarea de campanii /seminarii locale/judetene prin care ONG-urile sa isi faca cunoscute serviciile de ingrijire la domiciliu

Implicare activa si colaborare Accesarea unor fonduri nerambursabile pentru a identifica persoanele varstnice care

necesita ingrijire la domiciliu . Oferirea de servicii . Lipsa coroborării legislaţiei în domeniul social, lipsa standardelor de cost pentru

serviciile sociale, lipsa metodologiei de aplicare a fiecărui serviciu Lipsa fondurilor pentru servcii sociale de la bugetul de stat și de la cel judetean Lipsa unei baze de date la nivel local cu infiormatii despre persoanele vârstnice Lipsa unei baze de date despre furnizorii existenţi şi serviciile acordate de acestea Trebuie o legislaţie clară de aplicare pentru serviciile sociale care să nu dea

posibilitatea unor interpretări; o lege care să precadă amenzi şi imputări de la organele de control atunci cînd se decoperă abuzuri

Întocmirea unei baze de date naţionale despre toţi furnizorii de servicii sociale. Concluzii Barometrul de opinie a surpins atît percepția ONGurilor frunzioare de servcii sociale adresate vîrstniclor, cât si autorităților cu responsabilități în reglementarea cadrului de


BAROMETRU Tf 2015 funcționare și finantare a serviciilor sociale si medicale și a instituțiilor publice care furnizează astfel servcii în sistem public, în două momente diferite, la interval de doi ani. Deși se observă tendințe pozitive în colaborarea dintre ONGuri și autorități, sectorul servciilor socio-medicale pentru vîrstnice, cu precădere al îngrijirilor la domiciliu, rămîne deficitar. Subfinanțarea cronică pune in risc continuiatea furnizării serviciilor de către ONGuri, situație ilustrată și de scăderea numărului de beneficari asistați de ONGuri în ultimul an. Se remarcă, de asemenea, un dezechilibru privind distribuția geografică a furnizorilor de servicii, în special în mediul rural fiind identificate zone (ex. Partea de sud a țării) total lipste de servicii. Atît APLurile cît și ONGurile au subliniat urgența fializării legislație secundare pentru aplicarea Legii Asistenței Sociale nr. 292 /2011 (ex. stabilirea standardelor de cost pentru toate serviciile adresate vârstnicului, elaborarea metodologie de contratctare a servciilor scoiale). De asemenea, s-a formulat recomandarea unor stratgeii de finanțare multi anuala pentru a asigura continuiattea frunizării servciilor, prin colaborarea ONG-urilor cu autorităţile locale astfel încât vârstnicul să beneficieze de servicii de îngrijire permanent mereu adaptate la nevoile sale în urma evaluării situaţiei socio-medicale. Dezvoltarea serviciilor şi îngrijirilor acordate la domiciliul persoanei trebuie însoțită de campanii de promovare a accesului la serviciile de sănătate și de campanii de educare care să ducă la îmbunătăţirea măsurilor de prevenire a situaţiei de dependenţă, la diversificarea servciilor pentru combaterea riscului de marginalizare sau excludere socială şi creşterea calităţii vieţii persoanei vârstnice. APLurile si ONGurile conștinetizează nevoia colaborării în vederea accesării de fonduri europene pentru a crea premisele formarii persoanlului în vederea oferirii unor astfel de servicii în zonele descoperite. În acest sens, a fost exprimată deschiderea spre organizarea unor proiecte comune (ONG-uri şi autorităţi publice), spre schimbul de experiență și bune practici, spre iniţierea de noi proiecte în partene în scopul dezvoltării serviciilor destinate vârstnicilor. Iunie, 2015 Acest barometru a fost realizat prin prelucrarea datelor culese prin chestionar în cadrul Proiectului SenioriNet – Contract CSS 03/1/07.2013, finanțat prin Programul de Cooperare Elvețiano-Romîn, componenta Participarea Societății Civile.


BAROMETRU Tf 2015 Anexe: Anexa 1 - Chestionar de opinie pentru ONGuri privind colaborarea cu autorităţile publice în domeniul serviciilor adresate persoanelor vârstnice / 2015 Anexa 2 - Chestionar de opinie pentru autorităţi şi furnizori publici privind colaborarea cu furnizorii privaţi de servicii sociale non-profit (ONGuri) în domeniul serviciilor adresate persoanelor vârstnice / 2015 Anexa 3 – Scrisoare invitație de participare la sondarea opiniei


Documents

Barometru SenioriNET, 2015