{ .Y 3rKi3.X,}:,tb

@BARCELONA

CUPRINSlntroducere--asee ideale pentru...)escoperd Barcelona\16rcare 9i bbuturdC,mparaturi) \ertismentf,r SdernismeI - :lra catalanii:pere istorice

Sfaturi de cdldtorielazare3as:a urante, a--a de noapte-'3'Tatii dela AlaZ3- c de conversalie:;a si filme

lES3'e ghid-::!

Trasee ideale1. La Rambla2. Barri Gdtic Regal3. Barri Gdtic Oficial4. Sant Pere5. La Ribera 9i El Born6. El Raval7. TArmul8. Ciutadella9. De-a lungul plajei10. Eixample11. Sagrada Familia

gi Park Giiell12. Montjulb13. Barga14. Pedralbes15. Grdcia16. Tibidabo17. Sitges

136 18. Drumulvinului737 19. Traseul dedicat lui Dali

48

L41820222426

1001087L4116728734

727580828486909496

30364246485256606468

INTRODI]CERtrO ,ntroducerein geografia, obiceiurile gi cultura Barcelonei, alSturi

de informalii prelioase despre arta culinarS 9i istoria locului si cesi faceli odatd ce ali ajuns acolo.

tlescspslS Barcelona 8llSncare si bduturd t4Qrmpirdturi 18EXvertisment 20todernisme 22Qfiura cataland 24Repere istorice 26

DESCOPERA BARCtrLONABarcelona este un zras aibrant, dinamic, mereu in mipcare, insd $ un ora! careili ?dstreazd cu ?asiune mo$enirea, oferind totul, de la comori gotice $ dansuritradilionale la baruri moderne, arhitecturd inovatoare $ tndncare delicioasd.

iiiiti:i!.1:i:t:i.trr:ii,

La intrebarea care sunt cele mai impor-tante locuri care trebuie vezute in Barcelona, rdspunsul trebuie sd fie mereu:pur 9i simplu plimbali-va pe strezi.Puline orage din lume sunt at6tde potri-vite pentru plimberi pe jos, iar acestlucru se daloreazd mosjenirii arhitec-turale bogate a Barcelonei, care includepietre romane uriage gi trasee medie-vale, precum gi arhitectura sclipitoarea lui Gaudi sau arhitectura modernist;din sec. XXl, cu clddirile sale strdluci-toare 9i cu colluri asculite, amplasaieinjurul cledirilor istorice.

DEZVOLTAREA

Amplasat pe coasta lvlediteranei innord-estul Spaniei, la cca 260 km deFranla gi 625 km de Madrid, Barcelona- al doilea orag ca mdrime din Spanla- a fost fondat de romani. OppidumulBarcino a fost imprejmuit de zidurilecare marcau zona cunoscutd astSzi caPlaqa de SantJaume, unde se aflS cate-drala gi clSdirile guvernului. in epocamedievalS - Epoca de Aur a Cataloniei- conlii de Barcelona au mutat zidurilespre sud dincolo de faimosul bulevardLa Rambla, pentru a include EI Raval 9i

8 INTRODUCERE

pentru a forma zona cunoscut5 astezica Oragul Vechi (Ciutat Vella). Dincolode ziduri, se aflS mormintele evreiegtide pe dealurile Montjuib.

Sec. XIXLa sfargitul sec. XlX. oragului i s-a maiad5ugat un cartier mare (Eixample) 9i afost organizat pe sistem dreptunghiular,cu str5zi paralele, in tlmp ce in nord, pemal, se intindea zona industriale. Celetrei zone-cheie, vizitate de majoritateaturigtilor, sunt Ciutat Vella, Eixample(unde se aflS Sagrada Familia proiec-tat; de Antoni Gaudi gi majoritatea cld-dirilor construite in stil modernist) 9ifosta zond industrialS, ulterior transfor-matd in plajd (Barceloneta gi portul).

EXPLORAREA ORASULUI

Barcelona este un orag ugor de explo-rat, deoarece in centrul sau se afldPlaqa de Catalunya. care separd ora-gul vechi de cel nou. Sistemul cu strdziparalele din Eixample este ugor de par-curs, iar strazile din Ciutat Vella creeazdparcd un labirint, ceea ce spore,ste sen-timentul de aventurd. Un mod bun de ainvSla sa vd orientali prin orag ar fi sd

Priveliste din Parcul Gilell

) :.'lmbare pe La Rambla

-=: autobuzele turistice, care trec pea-a- toate obiectivele importante, ast-': :-1eti coborigi urca unde dorili. Un: - -oo ar fi sE faceli o excursie prin::-: .rj o barcd Golondrina, in timp ce-: ::-oina gi funicularul vd pot duce la- ' : -e pentru a admira priveligtea.l.:a mergeli spre castelul din v6r--- ::elului Montjulb, puteli vedea cum- -: -de oragul in depdrtare spre sud,r .: : oe poftul comercial si in jos spre., -3bregat. Mergeli in sens opus,: -'='.'d. petoatd lungimea plajei, pana: --;:: a noul Forum gi la rdul B6sos,: .'= := miteazd granila de nord a oragu-- l::, oltarea oras,ului spre centrul !;rii"

- - :: : ccatd de mun_tii Serra Collserola,

r*;*EL:,

Popularu plaj d Barce lone ta

silueta carora este br5zdate de bisericaSagrat Cor din Tibidabo.

Transportul publicSistemul de transport public este ugorde utilizat gi include o relea subterandde metrou foarte eficient5. Acelagi tipde bilete se folosegte la metrou, tren giautobuz, iar prelul acestora este mic,mai ales dacd vd cumpdrali seturi decSte 10.

hest[valufl sl petrecer!Locuitorii Barcelonei sunt innebunili dupapetreceri: aproape in fiecare lune g5sesc

un pretext pentru a s;rbetori ceva. Fiecare

cadier are o festa ma./or (festival principal),

care implicS mese mari in tamilie. mancd-

ruri gi produse de patiserle fdcute specialpentru aceastS ocazie, l6zi pline cu sticle

de cava gi multd muzic;. Festivalul cel mai

impoftant din orag este La lvlerce, caredureazd o sdpt6mane gi se line'in septem-

brie, cu parade spectaculoase cu ,,uriagi",

,,dragoni", ,,diavoli", muzicS, dans 9i artifi-

cii. Calendarul evenimentelor este incercat

de serbdtori, precum Carnavatul care pre-

cede Postul Pagtelui sau Serbdtoarea Sf.

loan din 23 iunie. l\4enlionem dou5 par-

ticularitdli catalane ale acestor petreceri:

dansul tradilional sardana (pagina 39)gi castells, ,,turnurile" umane care pot fiinalte de cinci persoane. Sbrbdtoarea Sf.cheorghe, protectorul Cataloniei, estemult mai linigtitS. iar obiceiul din acea zi

este de a darui ceti 9i trandafiri rogii.

'.:::talul Correlloc in llind desfii;urare

DESCOPERA BARCELONA 9

S late baarderi in Psrc u I Diago nal M ar

BARRIOS

in ciuda dimensiunii oragului, comuni-tetile si satele care formeaze Barcelonacreeazd o atmosferd intim5. Acestebarrios (caftiere) au identitali gi caracte-ristici puternice, organizand festivaluriproprii Si oferind tipuri diferite de diver-tisment. Ba rrios i9i pAstreazd individua-litatea si au, de obicei, in centru o pialdsau chiar doud, unde terasele speci-

fice Barcelonei permit trecdtorilor sd seopreascd pentru a afla noutdlile. Nu ede mirare cd oamenii preferd sd stea inaer liber, avand in vedere clima blande9i temperaturile care rareori scad iarnasub 10"C iar vara sub 25'C. Oriunde atilocuiin oras, ve,ti g5si o Stradd preferatesau o piald cu baruri si cafenele undelocalnicii stau dimineala la un cortado(cafea) sau mdndnc5 inghetat5 dupapranz. incet-incet vd vefi obignui gi cu

lncercali tapas in mai multe localuri,Exist5 baruri de tapas pe toate gusturile:de la barurile mici, mai tradi,tionale la celemoderne gi fusion. Vedeli recomanddrilenoastre din intregul ghid gi de pe pagina 15.Vedeti operete lui Gaudi. oricum nu leputeli evita: de la impozanta Sagrada Familiagi Park Galell, la intimele La Pedrera sau Casa

Batll6. I\4ai multe la pagina 69 si 72.Faceti un tur al cledirilor moderniste.Cumpdrati ghidul Ruta del l\4odernjsmede la unul dintre cele trei centre dedicatemodernismului, din magazinele pentruturigti sau librdrii pentru informatii detaliatedespre cele 115 clddiri din orag 9i din impre-jurimi, incluzand restaurantele gi barurilecare ofer; vouchere de reduceri (www.ruta-del modernisme.co m\. Pagina 22.Ve resfela$i cu o orxata, Barri Gdtic esterenumit pentru granges (sau granjas) careinseamnd ,,lactobar". Aceste cafenele tra-dilionale v6nd in special bduturi bazate pelapte. inclusiv orxata, o bautura concen-trat5 din lapte gi ciufe. Granges ofere, de

obicei, o gamd largd de produse de patise-

rle. Pagina 67.

Luati micul dejun Ia piata La Boqueria.Piala La Boqueria este cea mai coloratd pe

timpul diminelii. Savurati un mic dejun cata-lan adevdrat, cu caracatile gi oud pogate IaEl Quim de la Boqueria. Pagina 33.

V; plimbati in Cartierul Gotic. Hoinarili pealeile inguste gi umbroase gi in grddinile cupalmieri. Vizitali lvluzeul de lstorje a Orasu-lui 9i aflati ce se petrece in Orasul Vechi sauface,ti o pauzd de cafea la Meson del Caf6

de pe Llibreteria. Pagina 47.Dansati sardana intr-o duminice. legiliintr o duminicd dimineala in fala catedralei

9i dansali cu localnicii sardana, dansul tradilional din Calalonia. Pagina 39.

Admirati priveligtea de pe Montjuib.Traseul 12 vd duce pe dealul lvlontjulc saadmirati ceea ce s-a construit pentru Jocurile Olimpice din 1992. Doar cei curajosi vorindrizni sd sard de pe cea maiinalta tram-buline de sSriluri in apd din oras. insd ori-

1O INIRODUCERE

cine poate admira priveligtea. Pagina75.

:': .,trtierttl El Raaal

:-: si cu ztua care incepe mai-.gazlnele se deschid la 10:00),

= arriezele linigtite 9i serile efer-: -:. n care pare ce toata lumea- , - cas; La o plimbare prin orag.

BOGATA MO9TENIRE

= -,.^reroasele cafenele gi baruri

- ::schise in urme cu mult timp,.iazine par desprinse din tre

. -:a nesti o metropold unde

Pritind trecdtorii

existd atatea magazine ale megteguga-rilor: la polleria se vinde doar carne depui; la cuchilleria gasili doar culite, col-mado ofere doar produse deshidratate.Afluxul de imigranli a contribuit 9i maimult la acest amestec. Individualitateacomerciale a oragului este date gi demagazinele luxoase moderne gi maga-zinele designerilor de pe El Raval gi ElBorn, unde atelierele sunt atat de miciincat nici nu se vdd in spatele vltrinelor.

SPIRITUL CREATIV

Torrc Agbar, informi de rujDlseny (designul) este cel mai des lntal-nit talent intr un orag care debordeazade creativitate, atet in aftele plastice,cat gi in arta spectacolului. Caracteris-tica naiionald este. cum se spune aici.un amestec de seny (inlelepciune) girauxa - un tip de descetugare care pro-duce creativitate. Rezultatul este unamestec de conservatorism accentuatgi siml comercial, ceea ce poate explicaideea din spatele frumoasei SagradaFamilia, o operd avangardistd conce-puta de un arhitect tradilionalist cre-dincios. Poate fi o explicalie 9i pentruistoria oragului, o ingiruire de vremuribune gi vremuri grele, perioade de prosperitate impresionantd 9i de greutetiincredibile, perioade marcate de ideiindrdznele sau de pasiune incendiard.

PLANIFICAREA URBANA

Planificarea urbana din orag se potri-vegte cu bravura sa arhitectonicS. Arhi-

DFSCOPERA BARCELONA 11

Torre Mare Nostrum le Avinguda Diagonal

teclii din Barcelona fac pagi cura1ogi inplanificarea urbane, in ciuda opozilieiconstante. Nu se tem sd derame bucdtimari din proprietSlile vechi gi sA ridicein locul acestora clSdiri concepute dupdultima mod; sau se lase spatii Iibere.

DeAloltarea oraguiuiOrasul s-a dezvoltat brusc: in Epoca deAur din sec. Xlll-XlV s-au construit vilelegotice din Ciutat Vella. Apoi, dezvolta-rea arhitecturald a fost redus5 pan; laexplozia industrialS din sec. XlX, c6nds-au pus bazele extravagantului car-tier modern Eixample. insd la mijloculsec. XX, Generalul Franco, dictatorulfascist, a oprit orice iniliativ;. in timp cerestul oragelor europene igi distrugeaumogtenirea arhitecturalS 9i construiauzgarie-nori, in a doua jumdtate a sec. XXBarcelona a stagnat, fiind ignoratd definanlatorii din capitalS.

Orasul a revenit la viald abia in 1986,c6nd s-au organizat Jocurile Olimpice,atregand arhitecli de cel mai inalt nivelin cea de-a doua Renaixenea (Renag-tere).

Un orag dinamicDupd ani buni de stagnare si recesiune.orasul se dezvoltd din nou. Accentul sepune pe cele doud artere, Avinguda Dia-gonal gi Avinguda Parallel, care leagdestul gi vestul oragului in directia mdrii,creand o legetura naturalS intre port9i terminalul de vapoare de croazieragi sala de targuri din Forum, destinatdexpoziliilor gi conferinlelor. ClSdirile din

12 INTRODUCERE

fosta zond industrialS, Pollle Nou, aufost fie demolate, fie transformate invirtuozit5ti ale tehnologiei inalte. Legd-turile se fac prin cateva cei de transport,la suprafald gi in subteran. inlrebareaeste dace spiritul autentic al Barcelonei va fi astfel complet distrus, sauva coexista in armonie cu mostenireaindustriald.

Locuitorii Barcelonei iubxc ingbelata

i,i:bla la a?us Cafenelele de pe Placa de Pau tr/ila

Iilie tazii. Totul incepe mai tarziu in magazin este pe Calle Enric Granados: . :-..:16nzul se ia dupe 14:OO, iar nr. 46. Alte magazine: Adolfo Dominguez

i :-::21:00, candincepconcertele. (Avenida Diagonal nr. 471-473) 9i On'- :.:' . cu muzicS live 9i cluburile se Land (Carrer de Princesa nr. 25), unde- - scare pe la 02;00. Degustali pute,ti gesi haine pentru femei 9i berbali,

= Se:reacd mai ugortimpul. create de designeri tineri gi cunoscuti.llsc ideale pentru cumpirituri. Camiseria Pons se afld in centru, intr-o

. : -:::a ragazinelorsedeschidintre cledire modernd de pe Carrer Gran de- - : 1l:00 9i se.inchid pentru pranz Gracia 49. Salvador Bachiller (Carrer de- : --i 1-l:00, apoi se deschid iar de la Mallorca 243) produce din 1942 acce--- -- -: cana la 20:OO. Multe maga- sorii 9i obiecte pentru cSlStorii gi este

. '",'.'e sau alimentare seinchid Ia incd la moda.- i - :1:00. Magazinele mari, lanlurile Bilete pentru meciurile echipei Barqa.- zi=: -e si galeriile comerciale sunt Acestea se pot cumpdra online de pe

:*".: -,+ :oatd ziua. l\4agazinele mai pagina de internet a clubului. in ziua' ,:---. -.rchise vara in dupS,amiezele meciului, g5sili bilete Ia ghigeele de la. : , - - :a. Doar brutdriile, patiseriile stadjon, pe Travessera de les Cods sau

.'.,. 1.]agazine alimentare sunt Avinguda de Joan XXlll. lvleciurile incep-.ur- ;.. :J"ninica (p6nd pe la 15:00). in intervalul 17:OO-27:OO. Biletele din

rm.jtoarea de chilipiruri. in fiecare categoria Entradagenerat suntieftine, la' j - - D aqa Nova din fala catedralei, peluzdi Lateral au prel mediu, iar Tribuna,- :-=- -eazd o piale de antichiteli 9i un are scaune acoperite. Atenlie: la meci-, :: 1l:00 21:OO, inchis pentru 3-4 urile importante biletele se gesesc greu!' : r"=- -1 aug. si lainceputdesept.). Cosmocaixa.BiletuldeintrarelamuzeulScr cu elicopterul. Cat Helicdpters de stiinld este mai scump decat la restul, { r.:'.-. copters.com) oferd zboruri muzeelor din Barcelona. Motivul este

' . - : -. a;nallime terenurile olimpice, folosirea lor de grupurile de elevi curiogi.: : :-- cefotbal Barqa, Tibidabo, Park Drumulvinului.Catevaagenliideturism

. i :=:'ada Familia, Forumul gi podul. gi tur operatori organizeazd trasee dedi-- :':r- seafldpetvloll Adossat,debar- cate vinului gi gastronomiei din Barce-

: - :.^:ru vase de croazierd. lona. La Biroul de Turism Vilafranca (Callear|':lri despre mode, Caliva dintre cei Hermenegild Clascar 2; tel.: 93 818 12

: ::1anti designeri din orag gi-au 54; www.turismevilafranca.com) g6sili--:gazine.in Eixample. Printrecei informalii despre cei aproape 3OO de i:.: -ti este Antonio l\4ir6, al cdrui producdtori de vin gi cava. i"_i

DESCOPERA BARCELONA 13

Tiiereajarubonului a ajuns la rangul de artd

MANCARE SI BAT]TT]RA)

Locuitorii din Barcelona iau ntdncareafoarte in serios. Vri tor intrebacuriopi ,,Unde ayi tndncat?", iar rdspunsul ,ttti poate c/asif.ca drept o

?ersoand cu gust si distinclie sau un neinitiat.

BucAtdria catalane presupune un vechistil mediteraneean de a geti, caracteri-zat de aromele ierburilor montane, ule-iurile gi sucurile naturale produse lac6mpie, vanat, pegte gi crustacee. Poatefi descrisd ca mar i muntanya (mare 9imunte), un amestec special de fructede mare gi carne. in ultimii ani, buc6ta-rii din restaurantele cu stele Michelin auincercat o abordare mai avangardistS am6ncdrurilor clasice catalane. Totugi,bucdtarii noi se cam intorc la stilul mai

Praduse ?rads?ete la piaya La Boqueria

simplu gi ugor de a gdti, insistand sdfoloseasc5 ingrediente locale, de sezon.

in Barcelona, puteli incerca gi altetipuri de manc6ruri traditionale, nefiind oproblemd sA gesili un loc unde puteli luamasa. Restaurantele mai elegante dinEixample ofer6 probabil cea mai bundmdncare, dar sunt lipsite de personallta-tea restaurantelor din Oragul Vechi, undelocalurile vechl precum Agut, Caracolessau 7 Portes se intrec cu localurile mainoi, mai moderne.

in majoritatea barurilor (tabernas,bodegas sau cervecerias, ultimul termen insemn6nd ,,berdrie") se servegte9i m6ncare, de obicei de o calitate neag-teptat de bune. Aici, puteli degusta laorice ord din zi tapas, sandviciuri (boca-dll/osin castilianS, bocats sau entrepansin cataland) sau plats combinats (plato- ,uri mixte).

MESELE PRINCIPALE

Localnicii mdn6nc5, de obicei, devrememicul dejun, care const; in cafe con/eche (cafea cu lapte, cafd amb llet incatalane) cu p6lne prajita sau cu biscuiti.in jur de 11:OO, se i" ,t Ooit"" mic dejun,care este, de obicei, un sandvici mai con-

14 INTRODUCERE