A n n i X X V I —X. 5 BANI IN TOATĂ TARA 5 n . IMMIVFI, 2 7 A p n T e 1 » 1 t

LEI 2 , 0 0 ANUAL Abonamentele se fac

numai pe un an.

C O L A B O R A T O R I I ACESTUI NUMÂR R o m u l u s Cioflec, Ion Gruia, I. T o l u , I. Dragoslav, Ana Corlreanu,

G. Voevidea , C. Scurtu , V. D e m e t r i u s , N. G. Patric iu, Hei y August .

AM \ C i l Iii

Linia pe pagina 1 şi 8 — Ü 3 - a . * t i a o —

Şefii r evo lu i iooar i lor m e x i c a n i , flela s î û o g a la dreapta, g e n e r a l i i : YERKO, VILLA, 0RTEG4 м ШГлЛ

17. UNIVERSUL LITERAR Ul l i il UCC-J .

— Ж отлп de -Alphonse Ж а г г —

— U R M A R E -

Ziua aceia fusese fer ici tă p e n t r u Huber t , de aceea nu-ş i p e r d u calinu l de loc când , s ea ra , d. L o r r a i n nu-î deschise u ş a de câ t d u p ă a pat r a c ioeăni re .

Pe t recuse seara î n t r ' u n loc, u n d e se duceau de obicei, d-na A. şi fiica e a . D u p ă ce une l t i se m a î m u l t de câ t a r fi t r e b u i t să une l tească , ca s ă a jungă rege al F r a n ţ e i , izbut ise s ă fie p rez in ta t . Vorbise cu d-na A. .şi s ch imbase şi cu L u i s a câ teva cuvinte .

D o a m n a A. îl oferise u n loc in t r ă s u r a s a şi. în t o v ă r ă ş i a m a r n e i si fiicei a ş t e p t a u a c u m a f a r ă ca d. L o r r a i n să bine vo iască să le desch idă .

D. L o r r a i n n u dormea, îşî prepara discursu l pe care avea de gând să-l ţ i n ă a doua zi d i d imineaţă fericit u l u i H u b e r t .

„Avea, î n t r e r u p s e Ludvig, să-şî a-l e agă î n t r e cxordiul ex abrupto a celei d in t â i c a t i l i n a r e : Quousove Sandern, Catilina şi cxord iu l ex insi-nuationc ai d i s c u r s u l u i pro Milane".

- - Nu se pot l ă m u r i în privinţa a s t a r ă s p u n s e d o a m n a Recht iren ; d a r i a t ă c a m ce puse ţa cale.

„Aleea c o m u n ă a fost făcută, pent ru ca f iecare c h i r i a ş să poată intra tu g r ă d i n a luî, f ă r ă a trece prin g r ă d i n a altui.a. G r ă d i n a luî Hubert e cea d in tâ i , c u m in t r i , p e dreapta Nu cu n o aş t e ch i r i aş i i , ale căror g r ă d in i sun t m a î depărtate. De fapt, a leea c o m u n ă e u n drum, n u o ,a'ee dc p l imbare . Deci. Hubert, dacă străba te aleea p â n ă în capăt, se p l imbă iiu doa r că e nevoit s'o străbată. Cu a s t a n u se 'mpacă Lerranie, fi indcă e c o n t r a r i u regulamentului casei . I a t ă dece, în numele lui Robert, s t ă p â n u l casei şi prietenul m e u cel bun , voi interzice d-luï H u b e r t să se m a î p l imbe pe a l eea comună.

î n a r m a t cu a c e a s t ă fulgerătoare p r e m e d i t a r e de elocvenţă, d. Lorrani a p u c ă î n a i n t e a luî Hubert îngră-d i n ă şi-1 a ş t e p t ă cu nerăbdare, dar vă î nch ipu i ţ i ce mutră făcu a t u n c î c â n d văzu pe Hubert că venea, vorb ind în chip foarte famil iar cu d-na A... şi că traversând aleea comună i n t r a r ă amândo i *n grădina acesteia? • A r g u m e n t u l cel victorios era dist rus . H u b e r t mergea pe aleea com u n ă , ca să intre în grădina d ne! ÍA... Acum nu se plimba pe a lee, c i o î n t r e b u i n ţ a ca t r e c ă t o a r e . D. Lo-r a n i se dădu î nv ins .

Ooare cu ce t u r t ă dulce poţi domoli pe C e r b e r ? Cerberul din Mitologie erea o biată javră, pe l ângă un purtai- de azi. ; Din z iua aceea se în tâmplă eeea ce se î n t â m p l ă totdeauna, in r o m a n e , căci r o m a n e l e p r o d u c M o r a vur i le , aşa c u m vodevilurile а й creat pe francez.

Luisa iub i pe Hube r t . E o v â r s t ă extrema t inere ţe , c â n d

iubeş t i sexul o femee iubeşte pe un cm, ;m orn pe o femee, aşa . c a m bei ceva r ăco r i to r , c â a d ţi-e sete. Tocm a i m a i t â rz iu iubeş t i individul pe el, f i ind-că este el, pe ea, fi indcă este ea.

I n t i n e r e ţ e a l c a p u l ş i in ima pline de pe r f ec t iua î imaginare , pe care le a t r i b u i celei dintâi femei вшаі b u n ă , şi faci din ea una. dint nsatdtomteie de ipsos, î n c ă r c a t ă de enrMewî de pietre s c u m p e şi ele inete d e тшТ ешш se văd în b iser ic i le italbemieţil

P r i v i r i scbáttthaíav, M e i «©«versati l a.şa p l ine de «iragemte, de şi n u v o r b i r ă nineie, e&t de pe departe, p e s p r e iub i r« ,

D L o r r a i n m éem intr'o zi la d-na À. şi ceru să-Г vorbească între patru ochi, p e n t r u o a facere i m p o r t a n t ă . L u i s a s i m ţ i că se roşeşte , f i indcă ea n u ş t i a n i m i c i m p o r t a n t pe lume, n f a r ă do d r a g o s t e a ce ' ncepuse s a • i m t ă p e n t r u H u e r t a .

P . Hube r t voi să dezvă lu i d-nel A. î n t â ln i r i l e celor doî t iner i , d a r d-na A. nicî n u voi să-l a scu l te şi-1 dădu pe uşe a f a ră .

D. L o r r a n i e r a d in nou b i ru i t , va i de Luisa şi va l ele Hube r t :

I n z iua c â n d d. L o r r a n i şi-a sem ă n a t m a c r i ş u l , Len i sa a s e m ă n a t l â n g ă g ă r d i ş o r u l , r a r e d e s p ă r ţ e a g r ă d i n a eî de a leea c o m u n ă , n i ş te zoreKi. ca r i azî acope ră tot g a r d u l cu f runz işu l lor ve rde înch i s , d in ca r e es clopoţei de cele m a l v a r i a t e culori, al lbas t re , violete, p u r p u r i i , roze şi a lbe .

Şi m a c r i ş u l tot nu, r ă s ă r i s e ! D-na Rich te ren , ce e drept , n u voise să a s c u l t e de s t ă inu i r i l e luî Leorani, totuşi le auz i se , m a l a d a o g ă şi câteva observa ţ i i , pe ea

D u m i n i c a , ü 7 Aorilic Ш і . UNIVERSUL LITERAR

de ROMULUS CIOFLEC

Г)е vre-o d o u ă ori în z iua aceea, och i i f rumoşi a u c ă t a t sp re el, pe sul> pleoape, hof'/şte, şi sufletul eî p ă r e a b i ru i t de sfiala cea mul tă . . . I a r su f le tu l lui Vrabie se lasa tot m a î a-p r i n s pe ca lea deschisă de ea... H p r i v e a , ca p r i n t r ' o u ş ă c r ă p a t ă uşor , d i n a căre i u m b r ă şt i i că c ineva cau t ă a f a r ă , şi nu-1 vezi... AI fi zis că p r iveş t e a i u r e a ori n i căe r i . Apoi, l 'a p r i v i t o d a t ă cu l u m i n a och i lo r înt r e a g ă , ca şi c â n d l ' a r fi descoper i t a t u n c i , ca şi c â n d Tar fi văzu t pent r u î n t â i a d a t ă , şi t o a t ă p r iv i r ea e r a c a l d ă , p r i e t e n e a s c ă . , I se p ă r e a că n i c i un p r i e t en nu- i m a l m ă r t u r i s i s e a t â t a b u n ă t a t e — si a t r e i a zi i-a s p u s câ t de m u l t o iubeş te .

P ă r e a foarte ferici tă a t u n c i , d a r n i c i o d a t ă , pe u r m ă , n u l ' a m m a i p r i v i t cu a t â t a b u n ă t a t e . . . Un a n şi jum ă t a t e . Vrab ie a b ă t u t u r m e l e el şi, c h i p u , se l egase ră u n u l ' a l tu ia . In c . s a p ă r i n ţ i l o r ci e r a u îndeobşte viz i te m u l t e : şi t i n e r i şi fete şi m a l câ te-o m a m ă . Şi de ce c â n t a şi sufer e a m a i m u l t , p r iv i rea el p ă r e a tot m a i rece şi m a l c u p r i n s ă de a l te g â n d u r i .

E r a m e ş t e r m a r e !a m â n u i t u l a r c u ş u l u i , i a r Ia p i a n . degetele i se j u c a ii, n u a l tceva. î n t r ' u n a n şi jum ă t a t e , î n v ă ţ a s e bucă ţ i l e cele m a i i n i m o a s e si c â n t a , a c a s ă la ol, cu o b r a z u l s t â n g pe v i o a r a . l o a r s ea ra , c u m icra p r i m ă v a r ă , vecini i deschid e a u ferestrele să ascu l te . Şi cân tecele lu i se s t i ngeau sub a r c u ş , a ş a cura so s t inge , depa r t e , c â n t a r e a leg ă n a t ă a u n u l t recă tor .

S p r e t o a m n ă , c â n d zilele cu s o a r e s â n t m a i p re ţu i t e , f i indcă se r ă r e s c , c â n d încep vizitele, c â n d florile sânt , m a i c ău t a t e , f i indcă se r ăcoresc ş i ele. Vrab ie a î n tocmi t u n buche t de toa tă f rumuse ţ ea p e n t r u z iua ei.

Buche tu l e r a î n t r ' u n vas , pe mi j locul mese i , i a r Vrab ie c â n t a b a l a d a ce r şe to ru lu i . I n a f a r ă de a l casei , m a i era u n s i n g u r t î n ă r şi î n c ă p a t r u fete s t r ă ine . U n a îi ţ i nea notele pe m a s ă ; d a r el. c u m învă ţ a se cân tecu l , d e m u l t , pe d in a f a r ă , u r m ă r e a p r in Oglindă chipul celei ce c ă u t a acord u r i la p ian . Şi cum ochi i i se opr i -Beră a ro lo . suf letul i s 'a a p r i n s to t pe coarde , i a r notele, t r e m u r a t e de a-t â t a fior, voiau, p a r ' c ă . să i sbuc-n e a s c ă în cuvin te . In cele din u r m ă , t â n ă r u l , c a r e e r a în d r e a p t a , şi-a lăsa t , b i ru i t , ochi i pe foaie şi a încep u t domol să cânte. . . Atunci , ea, de l a p i an , s'a î n t o r s pe j u m ă t a t e şi-l p r i v e a pe nou l cân t ă r e ţ , cu o căut a t u l ă de m i r a r e g lumea ţă . . . Vrab ie î ş i l ă sa se u ş o r capul pe v ioa ră şi p ă r e a că î se s t r â m b a s e s u b p o v a r a t ineî d u r e r i m a r i ; şi n u m a i d r e a p t a èu a r c u ş u l s v â c n e a c â n d m a l r a r . Când m a i g r ăb i t . Fe te le î ncepuse ră , ^i-.ele, să cân te . Şi, în s fârş i t l'art p r iv i t , din ogl indă , ochi i pe c a r i î l văzuse cu u n a n m a l ina in te . . . 11 p r i -tv-iră p e n t r u o cl ipă, p i ron i ţ i a s u p r ă - I m a r i , calzi, cu o b u n ă t a t e neob i şnu i tă . ЛроТ a l u n e c a r ă a l ă t u r i , şi p leoapele se l ă s a r ă uşu re l , u m b r i n d o-ch iu l pe j u m ă t a t e , p a r ' c ă r ă m ă s e s e o u ş ă c r ă p a t ă , din ca re c ineva c a u t ă a f a r ă şi nu-1 vezi.

Fe te le i sbucn i r ă . toa te , în a p l a u s e , şi nu - s i m a i g ă s e a u r â n d cu compl i -nvent.eio la Vrabie , ca re . m u l ţ u m i n d În neş t i re , fugea cu ochi i , c â n d la p i a n c â n d în og l indă . De aceea se p r o d u s e , de la o v reme , î m p r e j u r u - I , n i ţ i c ă r ăcea lă .

D a r pe c â n d ea, la p ian , c â n t a î n a i n t e a c o r d u r i , se deschide u ş a de I a i n t r a r e , se şi ivi, i m p u n ă t o r , u n t â n ă r de s t a t u r ă mij locie , b ine leg a t , şi cu b a t i s t ă nouă , ieş i tă d in j b u z u n a r u l d in s t â n g a : apo i . to t a ş a de îngr i j i ţ i la Î m b r ă c ă m i n t e a l ţ i doi .

! î n a l ţ l şi spătoş î . I n t r e fete s e p r o d u s e m i ş c a r e i a r

p i a n u l t ă cu . Şi începu u n cir ipi t , de p a r ' c ă e r a

,o d i m i n e a ţ ă de vară . . . Cava le r i i n u iputeafl să s t r ecoa re decât propozi ţ i i s c u r t e or i e l ip t ice .

De la o v r e m e , V r a b i eă t a l u n g la v ioa ră , pa r ' că şi-o vedea p e n t r u pr i m a da t ă . Şi, în v r e m e ce a l l m m u r i l e cu fotografi i şi i l u s t r a t e t r eceau din m â n ă in m â n ă şi le ce rce tau doi câ te doi, începu el să c â n t e cea m a i frum o a s ă r o m a n ţ ă : . .Unde eş t i?"

C â n d a sfârş i t , îl venea să t r ân t ească v ioa ra de p ă m â n t , s'o facă ţ ă n d ă r i . Şi în s e a r a aceia s'a în to r s a c a s ă , a b ă t u t , ca n i c ioda tă .

Dar , a d o u a zi, în capu l lui, ca re se m a i l iniş t ise pu ţ in , se închega , pe n e v r u t e , tot i c o a n a el. Ochi i neg r i i şi umezi de t ine re ţe şi de s ă n ă t a t e , ochii din ajun. îl pr iveai l acum îndel u n g şi-l î m b r ă ţ i ş a u cu l umin i l e lor, i a r p leoapele nu se m a i coborau. . . Tot a ş a n o a p t e a ; — şi în sufletul lu i pacea începea să se lase i a r ă . Şi. d u p ă ce îşi u r î se a ş a de m u l t vioara, a scos-o din cutie, a netezit-o cu ba t i s t a şi ferestrele vecini lor se deschidea îi i a r ă .

Pes te câ teva s ă p t ă m â n i era şi el Ia logodna u n e i fete d in ace laş cerc. Vre-o cinci c ava l e r i şi vre-o ş a p t e d o m n i ş o a r e — Ia logodnică acasă . I ş î făcuse u n r â n d do h a i n e negre , îş i scrobise o r ă m a s e ş i î n tocmise f rumos o ba t i s t ă în b u z u n a r u l d in s t â n g a , sus . A veni t aşa , cu ho tă r î -rea de a se a r ă t a m a i m a n i e r a t . De bună scamă , la as ta ţ inea şi ea. Şi era acolo. Ch i r i a ş i i se u i t a s e r ă foţi d u p ă el. f i indcă dc m u l t nu-1 m a i v ă z u s e r ă ieş ind cu v ioara .

In c a s ă s t r ă i n ă avea să-l p r ivească altfel — şi n u m a i a c u m se g â n dise b ine Vrab ie că o fa tă e m a i liberă pe s i m ţ ă m i n t e l e ei a t u n c i , c â n d nu t r ebue să facă, p e n t r u toţ i , o-noru r i l e casei .

In sa lon se lărgise locul, si fetele, cu obra j i i a p r i n ş i de poleă, foiau împ r e j u r u l logodnicei , şop teau şi r â d e a u : i a r cava ler i i , p r i n p r e j u r . făceau toa te cele de cuv i in ţă ; e r au cei p a t r u de la. z iua eî şi încă unu l . Vrab ie se ţ inea şi el pe l â n g ă cerc — şi c u m venea el m a i subţ i re l şi ceva m a i m ă r u n t , — a l ă t u r i de ceilalţ i to t m a i m a r i . î n c h i p u i a p a r ' c ă pe u n u l d i n t r e odras le le c t i tor i lor zug r ă v i t ! pe biserici , după talie. S t ă p â na case i îl felicita p e n t r u î n d e m â n a r ea la pian. i a r Vrab ie îi r ă s p u n d e a a l ă t u r i cu un z âmbe t s i lnic şi cânta m e r e u în a l t ă pa r t e . Ochii ei nu se o p r i s e r ă încă n ic i oda t ă , cu tot dini -dinsu l , a s u p r ă - I : i a r când ierart desch i s ! m a r i , l umin i l e nu cătafi anume În t r ' o p a r t e , ci par 'că vedeau pretut i nden i , c u m se în tâmplă cu unele i coane .

E r a tot m a l tăcut şi m a l legat de p i a n — căci rugăminţ i le du l c i a le fetelor nu-1 lăsart să părăsească clapele. Şi, a lergându-şî mereu degetele a dibăci t , de la o vreme, un vals m a l vechia. . . Şi o jumătate de ceas s'au l e g ă n a t cu el şi în totdeauna o pereche s aй două alunecau prin salon. E r a d in valsurile acelea pe cari d ă n ţ u i t o r i i le şi cftntă....

î n t r ' u n sfârşit, salonul se cam gol ise şi nu m a l dănţuia de cât ea cu cel m a i voinic din societate, contabilul unei fabrici de frânghii . Printre b ă t ă i l e clapelor, îşî rupea drum la u rech i le lui Vrabie câte o vorbă rnaî t a r e ori hohotul râsului eî sănă tos . Uneori s imţea că-I seacă puterea din degete şi s'ar fi oprit dacă nu i-ar fi fost ruşine. Altă dată, degetele fugeau îndrăcite pe clape şi smulgeau atâta foc, în cât dănţuitor i i p a r c ă prindeau aripî şi ea începea să cânte. Când Vrabie şi-a m a l î n t o r s odată capul la s tânga şi şi-a a r u n c a t ochii în oglindă, ea se lăsase u ş o r spre umărul lui şi contabilul o s ă r u t a .

P e n t r u câteva clipe, m â n a s tângă r ă m a s e locului pe două clape şi se mişca n u m a i dreapta, aproape di-buind.. . Părea că aude u n vis , şi ţinea în m â n ă ceva şi n u vrea să-l lase... Apăsa mâini le , s ă mi-î fugă clapele. Şi, pe încetul, s t â n g a prinse să-ş i des luşească iarăşi ca lea , i a r ca s ă ' p o a t ă ţine, de-acum, firul, Vrabie î n g â n a şi d i n g u r ă şi se l e g ă n a v-sor. pe scaun , după t a c t .

Şi în sfârş i t , r ă m a s e s i n g u r în sa lon şi se făcu tăcere . N u m a i d in bufet m a i venea svon de vorbă d o m o a -lă .

Vrab ie se r id icase dc pe s c a u n şi pr ivea , sus pc p i an , în neş t i re , la vio a r a cu lca tă în cutie. Do la o v r e m e , f ă ră să p a r ă că se g â n d e ş t e a n u m e , închise b in i şor cu t ia , o p r in se de m â n e r şi se ap rop ie t ipt i l de ieş i re , p r iv ind hoţeş te spre bufet.

Când s'a văzut în s t r a d ă , a respi r a t oda tă , cu fiorii pc c a r i îi du o

d u r e r e t r u p e a s c ă , şi ş i -a în to r s , odăi tă , c a p u l sp re f e r ea s t r a p l i n ă do Iu-' m i n ă , t r ă g â n d u - ş i , în ace la ş t i m p j ne rvos , c u t i a s u b s i o a r a , — p a r ' c ă ar, fi v r u t s'o apere . Apoi, o l u ă în p a s î n t i n s , p â n ă ce se p i e r d u la colţ. I a r de aci , m e r g e a aga le , d u p ă fe l inare le a p r o a p e î n n e c a t e în î n t u n e r e c , cu' p a s u l şovă ind , împied ica t , ca u n o m s fâ rş i t do cale .

Şi de a t u n c i n ' a m a i c â n t a t de câ t acasă , cu ferestrele închise .

- i r r t e t , s i s u r t i s t l Tripticul statuar al luî Eminescu, de sculptorul Filip Marin

P u ţ i n i s u n t scu lp tor i i de s e a m ă a p ă r u ţ i la noi . Cu a t â t m a l p u ţ i n i s u n t acei c ă r o r a li se c a d e f a i m a de m a r i a r t i ş t i şi, deci. cu a t â t n e este b u c u r i a m a m a r ; ' c â n d u n asem e n e a f r u n t a ş a l a r t i i ne r e p r e z i n t ă g lor ios n e a m u l n o s t r u şi pc adevăr a ţ i i lui croi .

Scu lp to ru l F i l ip M a r i n este u n u l d i n t r e acei p u ţ i n i a r t i ş t i neaoş i rom â n i , c a r i a u a j u n s la s t ă p â n i r e a d e s ă v â r ş i t ă a a r t e i , şi deci a r e pu t i n ţ a să ne dea a n cu a n , adevăr a t e p r i l eg iu r i de emoţ ie c u r a t a r t is t ice c u m nu- ţ i pot h ă r ă z i de câ t concepţi i le m a r i l o r scu lp tor i , d in toa te v r e m u r i l e .

Ca ori re m a r e a r t i s t F i l ip M a r i n I răeş le la o p a r t e , r e t r a s de gh io tu r a l aude lo r şi o s a n a l e l o r de c inac lu şi de cafenea, cu ca r e se meremi t i s e sc to ţ i neofiţi i şi to ţ i cel ce i a u în deşert nume le a r t e : .

F i l i p M a r i n

In această izolare pl ină de reculegere şi de rodnică activitate, sculptorul plăsmuieşte pe îndelete, opere în care adânc imea concepţiei precumpăneşte cu toate că nici mij loacele de înfăptuire — dibăciile tec-hnicel sculpturale — nu rămân maî prejos.

Ceeace nu poate însă să îţi scape, în faţa ori cărei lucrări a lui Fi l ip Marin este acea neînţeleasă, mister ioasă atracţie ce ţi-o dictează sufletului opera de artă ce exprimă un sentiment, dacă nu un complex de sentimente.

Ori, tocmai prin acest complex de s imţiminte te robeşte şi u l t ima operă, de acum, a mare lu i nostru scul-tor „Tripticul statuar închinat lui Eminescu".

Ca ori ce artist mare Fi l ip Marin «ste unul din cel ce gus tă farmecul poeziei, şi cu atât m a l mul t pe a-ceea a genialului nostru poet..

De aceea în trei reprezintărî, în trei apariţii în formele calde ale artei eterne, sculptorul ni-1 înfăţişează pe poet, cu o putere de sintetizaro cu adevărat neobişnuită — adolescentul, poetul în maturi tatea şi ulti-mi le clipe — redeşteptându-ne, astfel, dintr'odată viaţa întreagă a celui m a l mare poet al nostru.

In afară de poezia, de supremaţia creaţiei ce s imţi , ce s tăpâneşte aceste minunate plăsmuir i , nu se poate să n u fii izbit de m i n u n a t a a s e m ă n a r e ee-ţî deşteaptă dintr'odată i luzia vieţii , impres ie ce trebuie să-ţi dea ori ce operă de artă.

Sorţii de a proslăvi c u m se cuvine pe col m a l mare poet a l nostru i-a a v u t s cu lp to ru l F i l ip M a r i n şi prin

r a r a favoare de a avea m u l a j u l chip u l u i lu i Eminescu , făcut în cl ipa m o r ţ i i .

Masca aceea în care-I s e m ă n a t ă i c o a n a d iv in i t ă ţ i lo r an t ice , — acel E m i n e s c u s t ă p â n i t o r ca a p a r i ţ i e a l u t u l u i t r e că to r şi ca a to t pu te rn ic i e a gând i r e ! . — i a t ă ce vedem în mi n u n a t a în făp tu i r e în c a m e r a sculpt u r a l ă d in a te l i e ru l lu î F i l ip Mar in .

Scu lp to ru l a î n c h i n a t aceste m i n u n i de a r t ă memor i e i poe tu lu i pe caro l 'a iubi t , cel p u ţ i n a ş a c u m îl iubesc genera ţ i i l e n o a s t r e , înf lor i te s u b a r i p a oc ro t i t oa r e a aces tu i gen i u t u t e l a r al l i t e r a tu r i i r o m â n e ş t i .

De aceea scu lp to ru l , p r i n t r ' u n gost. de semni f i ca t ivă generos i t a t e . o-feră a c e a s t ă g r a n d i o a s ă e t e rn i za re a celui m a l m a r e poet. r o m â n Capi tale! ţ ă r e î .

Ş i a t u n c i toţ i cel ce r ă m â n cu sufletele î n c h i n a t e î n t â i u l u i n o s t r u poet, vor face cu p u t i n ţ ă ca a c e a s t ă capod 'ope ră s c u l p t u r a l a să îi >odo-bească , câ t m a ! dc g r a b ă i m colţ de g r ă d i n ă , s a u de p i a ţ ă pub l ică din B u c u r e ş t i .

F ă r ă n ic i o şovăi re . docT. toţ i . m ic i si m a r i . a d m i r a t o r i i î n t â i u l u i nos t ru poet m a r c să t r i m i t ă pe a-drosa. s cu lp to ru lu i ГПір Marin, Str. Потапа Nr. 1?>ö con t r ibu ţ i i l e lor, fie o r i câ t de modes te , sp re a se a d u n a fondul t rebuinc ios p e n t r u în făp tu i r e a în m a r m o r a a aces tu i m ă r e ţ m o n u m e n t .

Nu ne î ndo im că în c u r â n d s u m a nece sa r ă va fi acoper i t ă p r i n a c e a s t ă subsc r ip ţ i e n a ţ i o n a l ă a ş a că m o n u m e n t u l m a r e l u i n o s t r u poet să a p a r S câ t de c u r â n d în vederea a d m i r a t o r i lor lu i .

I a r n u m e l e t u t u r o r celor re vor cont r ibu i Ia aceas t ă m ă r e a ţ ă pros lăvi re a m a r e l u i poet vor fi publicate în „Universu l l i te rar" .

Ion Gnu»

— *fc *î* '

V R A J A D O R U L U I

Meru tineri şi frumoşi Au întins iar albe ramuri, Să ne plouă flori la geamuri Somnoroşi.

Tinde/i braţe/e râzând După r/ustu-mi ca nainte, De dor vraja să m alinte Câwl şi când.

Iară capul tău căzut Las pe sânn-mt să se culce. Ca 'ntfun vis frumos şi dulce Să-l sărut.

ADORMIRE

Adoarme hlànd si marea agitată, Sub razele de luna şi de stele, Jar fundu-'i se deschide să primense Lumina blândă ce-o aruncă ele.

La fel cu dânsa trupul meu adoarnk Cu chipul tău adâr.c ~tnf.pt în mini» Şi, ila:ă ziua tot visez la tine, în somn urmează visul înainte.

I o a n T o t o

* * * "

http://~tnf.pt

4 . — No. 17. UNIVERSUL LITERAR üum.n.cj , І 7 Ai-ii.ie I ' J H

Sin întâmplările judecăţilor Art. 151 din p r o c e d u r a civilă, de la

«oî din R o m â n i a s u n ă a ş a : Dacă d in doi s a u m a î m u l ţ i recla-

n a n ţ î sau p â r â ţ i l ipseşte u n u l , i a r :eilalţî se înfă ţ i şează , nu se m a î d ă ) h o t ă r â r e , ci pă r ţ i l e se vor ci ta a l loilea, a r ă t â i i du - se în ci ta ţ ie că s 'au îndeplinit" d i spos i ţ iun i le aces tu i ariicol.

L a o d o u a în fă ţ i ş a re se v a da o l i n g u r ă h o t ă r â r e , d a r f ă ră d r ep t j e opoziţie.

I n h a l u l a r t i co lu lu i ă s t u i a se găseau ţ i g a n i i : S t a n Cihoaia Ja rca le ţ , Manda Ja rca le ţ , m a m a lu i S t an , Dedică şi P e ţ r a n a Dedui , Il ie şi 3 â ţ a Cioplea şi G u r i ţ a P a n t a l o n a r u , soţi din c o m u n a D r ă g ă n e ş t î , Ilfov, î a r e s e . j u d e c a u p e n t r u n i ş te . p ă mânt , şi cereau î m p ă r ţ i r e a luî , şi ^are e r a de vre-o douăzeci de p ră j ini de loc şi o - c a s ă , cu d o u ă odă i ji o sa lă cu ferestrele, s t r â m b e ca o pană s lu tă , cu pere ţ i i scoroj i ţ i şi a-iopexită cu pa'e, şi r ă m a s ă de pe a r m a a d o r m i t u l u i î n t ru D o m n u l , I-. îmie Ja rca le ţ , t a t ă l luî S t an , al Ci-.loael, al Dodicăî , P e t r a n a G â ţ a şi S u r i t ă P a n t a l o n a r u şi b ă r b a t u l Manelei Ja rca le ţ . A fost c i a r t ă m a r e , ch i a r de la p razn icu l ce l ' au făcut moş ten i to r i i la î n m o r m â n t a r e s 'au npuea t la sfadă, c u m r ă m â n e cu averea m o r t u l u i şi cui . S t a n Ja rca le ţ , ca m a l ba ro , ca u n u l ca re pusese m a l mul t e p a r a l e l a î n g r o p ă c i u n e , «icea că el t rebu ie s'o ieie s'o lase' moş ten i re copii lor lu i . Cihoa ia J á r ta iét , fiind d o m n i ş o a r ă , s t r i g a : că el 1 se cuvine, că cine a r e s'o ieie f ă r ă pic de avere . P e t r a n a Dediu, s t r i g ă l ă el s ă i se deie m ă c a r zece p r ă j i n i Ilin loc, să-şî facă casă ; că d o a r şi ia e copilul m o r t u l u i . Şi a ş a a l t a s t r igă să îl deie el casa , pe c â n d Stan , r ă c n e a :

— D a eu c u m r ă m â n cu b a n i i 3aţî!

I .a r â n d M a n d a J a r c a l e ţ m a m a moşteni tor i lor , v ă z â n d că to ţ i cer de toa te şi de d â n s a n u pomenesc , B'a. s imţ i t din ce în ce m a l j i g n i t ă până. n a m a l p u t u t şi de o d a t ă a Sărit:

— „Haoloo, m a l l ă sa ţ i -mă d r a c u lui, da ' eu cu ce r ă m â n ?

H a ş a î ! s ă r i r ă , a ice fetele: Dorica, Gâ ţa Cioplea, şi G u r i ţ a P a n ta lonaru , fu lgera te t oa t e de g â n d u l Je a se folosi n u m a i ele, l i n g u ş i n d pe v ă d u v ă : — M a m a hunda r ă m â n e fă, se r ă s t i r ă l a celelal te femei, ş i r o l ce l u ă m . Da no i n ' a m p u s b a n i •a î n m o r m â n t a r e ?

— Voi, s ă r i Cihoa ia , s u n t e ţ i m ă r i -la te şi sa va dea b ă r b a ţ i i voş t r i .

Şi d in a s t a a u da t -o l a s fadă , căc i * s ă r i t şi n o r a m o r t u l u i : Dediu , Cioplea şi P a n t a l o n a r u , s t r i g â n d că n u se poate , că şi el a u d a t b a n i l a îngropăciune .

Asta a î n t ă r â t a t pe S t a n J a r c a l e ţ }i pe Manela J a r c a l e ţ m a m a luî , şi n n î RĂU, şi a fost de a juns , c a u n i c u i p a t veni t de !a Cihoaea J a r c a l e ţ d rep t în f run tea lu i S tan , ca. cela s ă * dea în oca ră : şi să s t r ige : „Fa , ha ţach ino , Fa , h o ţ o m a n c o , F a , ' da pa b n l i v a r d ! " D u p ă ca re to ţ i s ă r i r ă ru g u r a pe d â n s u l : ,.Ma, ho ţu le , Ina, ce vrei să ne să răceş t i ? Ce s a l hi g u r a pa fată? L u c r u r i ca re adul e r a pa S tan la o m â n i e a ş a de b ia re , ca n u ŞTIU c u m croi pe Ci-lioaea cu o p a l m ă . A t â t a a fost de-ftjuns, că sc r ă c ă d u i e to ţ i l a el:

— „ P r a p a d i t u l e ! H o t o m a n u l e ! Şi, ha ţ , ţ i g ă n c u ş a de p ă r u l creţ a lu i frate s ă u : şi s'a înc ins o bă t a i e , de a r id i ca t sa tu în pic ioare , şi a a d u s şi postul de j a n d a r m i şi pe v a t a v u l s a u bu l iba şa lor de i-a l in i ş t i t cu biciul , şi i-aü d u s l a p r i m ă r i e . Cu m a r e g r e u i-a î m p ă c a t p r i m a r u l s p u i n -!tíu-le. că degeaba s ă c i a r t ă , şi să 'deie m a l bine, to ţ î , h â r t i e l a t r i bu n a l că nu m a î t r i b u n a l u l poa te s ă le facă p a r t e d r eap t ă , do vor să ieie în.reva ceva.

— I !nn , î , sărl.'i'i ţi;cr,ii!Î, sa ne fa

ceţi cam.

laide d facă

de I. B R A G O S L A V

haitii, d o m n u l e p r i m a r sa ple-

g o s p o d a r u l s a t u l u i să scape mşiî , îî t r i m i s e la t â r g , să le acolo, şi cu g ă l ă g i e m a r e , cu

cop i l ' cu căţel, au p leca t la t â r g . Aice, b u l u c pe u ş a t r i b u n a l u l u i

găsesc n iş te p r a c t i c a n ţ i de le-a m u ş -lu i t hâ r t i i l e , c iup indu- I de ceva pă r ă l u ţ e ce m a l b r u m a a v e a u şi le-a mi j loc i t şi t e r m e n u l de în fă ţ i şa re , şi le-a spus , să m e a r g ă a c a s ă că aii să le vie c i ta ţ i i , f ă r ă să le spue că le t rebue avoca t .

T e r m e n u l e r a de 15 April ie, ţ igani i p r i m i n d ci ta ţ i i le toţ i v e n i r ă în pă r , a f a r ă de G â ţ a Cioplea ca r e n ă s c u s e u n d a n c i şi p e n t r u care t r i mese pe bărbatu -său să r ă s p u n d ă p e n t r u d â n s a , fă ră să ştie că e ne-voc de o p rocu ră .

I n t r â n d în şedin ţă , gref ierul ti s t r i gă : pe fiecare, c a r e r ă s p u n d : „ H a i d ! H a i d ! I a r când a junse l a G â ţ a Cioplea. Il ie Cioplea bărbatul , el, un ţ i g a n ca f a t a u n e i t i n g i r i de a r a m ă , lucie do fun ing ine cu p ă r u l l u n g şi u n s u r o s , şi cu p a n t a l o n i i câ r p i ţ i pe t re i locur i , r ă s p u n s e :

— H a i d , d o m n u l e prez ident ! — ITnde-I, î n t r e b ă Grefierul.

H a i d , d o m n u l e prezident , zise Cioplea.

— Unde-î? Unde-I? î n t r e b a grefieru l cerce tă tor .

— H a i d ! — Eş i încoace. D a r eşi I l ie Cioplea.

Dumineca 28 Aprilie 1914. UNJ VERBUL LITERAR.

p u n e şi el o vorbă m a ï mi log i t ă o m e r g e , zise:

„ D o m n u l e p rez iden t rna î ziceţi şi a r t i c u 132, d o a r a m m a i î n a i n t a cu procesu l ,

— S'a ap l ica t , r ă s p u n s e gref ierul că t re prezident .

I.a a s t a S t a n c rezând că m ă g u leşte pe j u d e c ă t o r că t re ' ţ igani şi le g r ă i :

I l auz i ţ i m ă , că acu s u n t e m la liai-tirii 1."»:?. ce m a ï faceţi r ;ură .

Totuş i , .sătul de a t â t a umble t şi n n b m i c r i t câ t o să ţie î n a i n t a sp re t r i b u n ă si g r ă i :

. ,Domnule , p rez ident , m a i s u n t m u l t e bn r t i cu le de alea, în faţa judecate i .

Luc ru r i l e as tea nu m u l ţ u m i de ioc pe î m p r i c i n a ţ i ru a fur i s i tu l cel de ar t . !•"•!, li s'a pus în gâ t . de nu-î m a l p u t e a u mis tu i , de necaz eă procesul n u m a i î n a i n t e a z ă de a r t i co lu l i s t a şi s t r i g a r ă s u g r u m a ţ i : ca- m ă t e m că om m u r i pe d r u m u r i p u n ă s'a is-p i ă v i procesul .

Şi, î m p r i c i n a ţ i i e ş i ră n e i n ă n g â i a ţ l pe c â n d grefierul s t r igă a l t proces.

ANECDOTE CELEBRE I.Î.'MKA ѴКСИК ŞI І . Г М К Л NOI \

,.Ce-n;î p a s ă de toată l u m e a ? ' •— spuse i n t r u zi un -oţ gent i l sofiei sate.

..Tu eşt i pen t ru m i n e l u m e a m e a ! " C a m e r i s t a auz i se dec l a r a ţ i a d in t r ' o

r a m e r ă vecină, şi când „ s t ăpân i t o -Tul acestei l u m i " nu în tâ rz ia гй-ï facă p r o p u n e r i g a l a n t e , a c e a s t a îi r.puse: . .Cum domnu le , a şa c u r â n d vrei să- t i u i ţ i l u m e a ?

- • - F i i c u m i n t e — îi r ipos tă a-cesta. Cum nu şti i că s u n t d o u ă b u n i . una veche si a l t a n o u ă ?

POMANA ' R E C A L A i 'egele Caro] H, pe c â n d e r a încă

t â n ă r , m e r g â n d o d a t ă pe jos la biserică, î n t â ln i pe d r u m un cerşetor , c ă ru i a . în l ipsă de monede , ÎÏ d ă d u fără ea c ineva să observe — o cruce ."ii d i a m a n t e .

In b iser ică cu r t en i i o b s e r v a r ă l ipsa cru cei şi c r e z u r ă că regele a fost jefuit.

Cerşetorul r a r e u r m a s e pe rege (strigă :

. .Crucea e la m i n e , Ma jes t a t ea s a mi-a da t -o!" Regele conf i rmă .

Cur t en i i nevoind să lase cerşetoru lu i Crucea pe c a r e e r a u înc rus ta te ' pietre p re ţ ioase , ce a p a r ţ i n e a u Coroane i , d a r voind în ace laş i t i m p s ă respecte p o m a n a rege lu i , p r e ţ u i r ă r rucoa şi cerşe toru l p r i m i v a l o a r e a el. în s u m ă de 12.000 t a l e r i .

I N E L U L M I R A C U L O S l i n t â n ă r povestea , î n t r ' u n local ,

«mei c â n t ă r e ţ e că în Evu l vechi aventur i le e r a u personi f ica te p r i n t r ' o fe-rnee „Aven tu ra" , de o f r u m u n e ţ e dumneze ia scă , c a r e se p u t e a face or i r â n d n e v ă z u t ă cu a ju to ru l u n u i inel ce si-1 p u n e a în deget .

C â n t ă r e a ţ a z â m b i ş i re t s p u n â n -flu-I:

„Ce f rumos a r fi d a c ă orice inel a r nvea pu te rea a s t a ! " Si. m a i m u l t î n p l u m ă îi scoase inelul ru b r i l i an te , re-1 p u r t a , şi-1 puse în deget şi... se făcu n e v ă z u t ă .

— F O O T - B A L L 2 B " C T ( 3 - S " S r -

O. cât dc sfânta eşti natură! Adesea stau şi te admir Şi-mi uit dc toată-a himu ură Când măreţia ta mă fură Ca într'un dulce sfânt delir...

Tu reprezinţi divinitatea Ce 'nete chiar într'un atom, Ne smutr/'i din. piept fatalitatea Şi nr redai seninătatea Şi crezut, mai presus de om.

O, cât de sfântă eşti natură Şi cât te binecuvinlează Su/let>i/ nie fi lipsii de ură Când îiiùreiin la Îl fura Şi 'n sânii: tău ///'>•'•' riseaiâ .'

S . ü toWi í i -nn i i

U n grup de jucători a ï Fot-baluhiï

De u n foar te s c u r t t i m p C a p i t a l a n o a s t r ă n u m ă r ă mai m u l t e c lubu r i , cu m a i m u l t e echipe, c a r e p r a c t i c ă rugby -u l .

R u g b y - u l e s t i un spo r t câ t se poa te de a t r a c t i v şi c a r e m a i m u l t de câ t or i ca re a l tu l desvol tă forţele fizice a l celor c a r i îl p rac t i că . Rugby-u l se j o a c ă cu o m i n g i e ova lă pe u n t e ren d r e p t u n g h i u l a r de o lun g i m e de 144 m . şi l ă ţ i m i 70 m . şi ca re este de l imi t a t p r i n liniile buturilor şi liniile de laturi. I n mi j locu l l in i i lor de b u t u r i se ridică doui s t â lp i c a r i sus ţ in o b a r ă t r a n s v e r s a l ă î n a l t ă de 3 m .

,Une Touche"

0 nuntă boerească de A N A AL. CODREANU

Pes t e d o u ă zile, nu-I a ş a ? — Da, J e a n e t o ; pes te d o u ă zile

vin şi „ p a p a " şi „ m a m a n " . T r e b u e s ă s tea la voi ; n u - m i dă m â n a să-î ţ in la hotel, în ţe legi .

— Bine , Coco; ÎI ţ in eu ; d a r şi t u s ă t e ţii de cuvân t , s ă -mi p l ă t e ş t i j u m ă t a t e din toa le ta de n u n t ă . Altfel....

— Ne-am înţe les ; p o i m â i n e v i n b ă t r â n i i . Ai gr i je de m a m a n să-şî g ă s e a s c ă o rochie m a i ca l u m e a ; s'o a r a n j a ţ i aşa , ca să n u m ă faceţi de ruş ine . P e n t r u p a p a o s ă fie m a l g reu să-î găsesc un frac. E a t â t de n a l t şi de gros!. . . Nu ştiu ce o să p u t e m face...

— Nu poa te veni cu r e d i n g o t a cu care se duce la C a m e r ă ?

— Ce, eşt i n e b u n ă ? La n u n t ă în r ed ingo tă? M a l a les la o n u n t ă de eli tă? El, cogeamite- depu ta t ? O s ă facem pe d r a c u In p a t r u să g ă s i m u n frac pe l a S f â n t a Viner i . P e n t r u m a m a n de u n d e gă se ş t i toa le ta?

— Am s'o rog pe M-me Anet ta , e a r t i s t ă şi c a m de t a l i a lu i m a m a n , a r e roch i de scenă şi m a l no î şi m a ï vechi . Mi-a a r ă t a t u n a de m ă t a s e gros-ver t . Cred că cu u n zece f r anc i ne-o înch i r i ază .

— Atunc i la revedere , chérie . F r a t e l e îşi s ă r u t ă sora pe frunte ,

şi dă să iasă .

— Coco, Î n t r e a b ă sf ioasă, Jea-neta. F a c e ţ i „souper?"

— Vezi b i n e ! De la Capsa. . . Coco iese repede pe uşe, z â m b i n d .

Am auz i t , fără voia mea, d i a logu l de m a l sus; s u n t e m vecini cu Mai a m é Jeaneta; ne d e s p a r t e d o a r ă sala. Şi f i indcă n u şi-a p u s perdele l a ferestrele de la b u c ă t ă r i e , văd to ţ i vecinii , In f iecare s ea r ă , acel aş t a blou nos t im . M a dam J e a n e t a în tr ' un n e s c h i m b a t capod ga lben s p a l ă s a u o b u c ă ţ i c ă de b r â n z ă , s a u n i s c a i m ă s l i n e , pe când E r n e s t F a l c h o n , so ţu l d-neï, ţ i ne de - a sup ra u n e i mta-ş inu ţe de cafea, la f l acă ra sp i r t u lu i , o t i g a e In ca r e s f â r â e d o u ă t r a n s p a r e n t e fleici.

D o m n u l e francez de o r i g i n ă ; foarte m a n i e r a t ; n u s u p ă r ă pe n i m e n î ; n i c i s tomal ra l p r o p r i u n u v rea să şi-1 supe re cu vre-o ind iges t ie . D-na, fiică de depu ta t , sufere de obes i ta te ; m ă n â n c ă f ruga l ; şi f i indcă t r e b u e s ă m ă n â n c e f rugal , nu ţ i ne s lugă ; n ' a r avea ce face.

De două o r i pe l u n ă c h e a m ă o ţ igancă , care-î m ă t u r ă c a s a şi spa l ă vasele a d u n a t e .

C u m p leacă fratele. M a d a m e Jean e t t e vine l a m i n e să -mi s p u n ă , cu ifos:

— A fost Coco; D u m i n e c ă e s i g u r n u n t a , l a D o a m n a B a l a s a .

O! a r e să fie ceva admi rab i l . T o a t ă e l i ta d in Bucu re ş t i . Are sou

per de la Capsa. . . Şi to l ăn indu-se a lene, pe o c a n a

pea, începe se r ia p l anu r i l o r , ne c a r e

m i le d e a p ă n ă zilnic — v a r i a n t e pi aceeaş i t e m ă .

P e c â n d î m i povesteş te v r u t e şt n e v r u t e , lî v ine o t e l e g r a m ă în f ran ţuzeş te :

„Sosim diseară. Papa şi maman".

— V a i de m i n e ! exc lamă desper r a t ă , M a d a m e Jeane ta . Şi fără să -mi explice c a u z a spa imei , o ş terge pa uşe .

A d o u a zi, m a r e fierbere la vecina. P e n t r u „ m a m a n " , care e scurt." şi g r o a s ă , o ba le rcă vie, cu m u l t ă bun ă v o i n ţ ă , s 'a po t r iv i t r och i a cea gros-ver t a bune i a r t i s t e ; d a r d in zori şi p â n ă 'n sea ră , tot felul de ovrei , de toa te vârs te le , s'afl pe r in d a t cu buccelele Iov pes t r i ţe şi m u r dare , z a d a r n i c . Nici u n frac nu se po t r ivea pe s t a t u r a h e r c u l e a n ă a d-lul d e p u t a t Cilibiu.

Sea ra , d e a s u p r a f lacărei de spirt , de r â n d u l acesta c â n t a u un q u a r t e t p a t r u bucăţe le de ca rne . în t i ga i a ţ i n u t ă ca u n trofeu de ginerele model al celui a les de popor să-î susţ i n ă p ă s u r i l e în C a m e r ă .

C u m s'a făcut, nu ştiu. că în fine, s'a p u t u t modi f ica si p e n t r u ..papa"; u n frac, adăogându - i - se de u n iscusit c ro i to r doi cl ini ; ce-are a face.; N u n t a e r a l a opt sea ra , n u n t ă boerească , poet ică, şi la l u m i n a făcli i lor n u se p u t e a u observa . Şi apoi . ce?, p a r c ă „e l i ta" era să se ui te la socri? Se u i t a l a t iner i .

Cu t o a t ă vânzolea la , Ma d a m f

0. — No. 17. GNIVEUSL'L LITERAR i )un і ; , і :й , 27 Apr i i i c 19 i i .

J c a n c t a tot dă fuga să ne ves tească : — Azî n ' a m m â n c a t n imic , nicî

noT, n ic i păr in ţ i i . . . Am fost p r e a o-cupaţî . . . D a r a v e m soupeu r de la Capsa. . ,"

In adevăr , f r ip tu ra n u m a l c â n t a obic inui te le t r i l u r i în s e a r a aceea, si f l acă ra s p i r t u l u i n u m a î p â l p â i a î u b u c ă t ă r i a de un m e t r u p ă t r a t .

S u n t e m poftiţ i to ţ i vecini i s e a r a t a biser ică . Ne ducem, vezi bine. Aşa n u n t ă , m a î r a r !

Câ teva c u p e u r i î n a i n t e a bisericeî . „ M a m a n " ca lcă repede , p a r c ă se

jdă de-a ros togolu l . în r o c h i a de a t l a z verde, la b r a ţ u l u n u ï t â n ă r cu că-ra.rp în mi j locul capu lu i .

• „ P a p a " , ma jes tos , se t r a g e în t r 'o s t r a n a . M a d a m e Jeane t a , în t r 'o rochie cu t r e n ă , t o a t ă n u m a î pa ie te şi dan te l e scumpe , e s t r ă l u c i t o a r e de f rumuse ţe , de m â n d r i e , la b r a ţ u l u n u ï j u n e cu monoc lu .

A jung l a u rech i le mele , c r â m p e e de conversa ţ i i .

— C'est magn i f ique — Ma toilette? — Non, l 'église. —- r ă s p u n d e , h ă

b ă u c , j u n e l e cu monoc lu . Şi apo i obse rvând repede g r e ş a l a dă s ă o r epa re .

— Vous n 'ê tes p a s magn i f i que , m a d a m e , vous êtes dél icieuse".

- - I ls arr ivent! .- . Corul i n t o n a i m n u l de p r i m i r e .

Mi reasa , s l ăbu ţă , m i c ă . m a l în v â r s t ă m u l t ca mi re le , p a r e o cr:-s a n t e m ă vestej i tă , l â n g ă u n c r in ţ an ţo ş .

Ce remonia se celebrează repede, p a r c ă m a l repede ca la burghez i .

fn şuvoiu l n u n t a ş i l o r noi , vecini i , n 'a vem ce cău t a . Nu s u n t e m din „eli tă".

Ne ducem a c a s ă fiecare. Eu şi m a m a ne -aba t em pe la o cofetărie. Când a j u n g e m acasă , la M a d a m e . leaneta e l u m i n ă , e mişca re , zgomot .

M i r a r e a î m i t rece repede . „A veni t să-şî s ch imbe toa le ta , p e n t r u supeu" .

Şi c u m m ă gă tesc să m ă culc. c ineva de s -h ide uşa , furios, fără să m a i ba t ă . M a d a m e Jeane ta , în capo-tiul ga lben, p l â n s ă , m ă î n t r e a b ă .

— Ma chère n u ţ i-a r ă m a s vre-o bucă ţ i că de pâine. . . E închis , n ' a m de uncie să c u m p ă r .

Si. v ă z * n d u - m ă cu g u r a a p r o a p e : ă s c a t ă de s u r p r i n d e r e , se g r ăbeş t e să m ă punK în cu ren t eu cele pet recute.

..TtT-hipue.şte-tî. m ize rab i l a , cum ne-nm d o s acasă., la m a m ă sa, u n d e N'a p r i m i r e a ne-я dat, câ te u n nal i . t r d,R s n m n a n i o şi câ te un pişcot şi-apoT l-a zis lu î Coco:

— Să m e r g e m c h i r i , la noî . Şi ne-a l ă s a t asa...

— D a r supeul de ia Capsa? — Ce supeu, n ' auz ï? ne-a plantai

si a fi uleraf. Mi-e m a î m a r e r u ş i n e a d" m a m a n şi de unna . Mizerabila. . . duna ce e o calică.. ."

N ' a m m a î s t a t la vorbă . T-am d a t res tul de nâ ine re a v e a m în du l ap , vre-o dona bucăfY de rasol rece si n iş te s a l a t a , pe ca re si-o opr ise serv i toa rea mea .

Si aşa... am văzu t şi eu o n u n t ă rneiYtascíi.

>i & —.

•A SI р я r e i f :

Cu pri lejul a n i v e r s a r e i de 70 a n i a M. S. Reg ina E l i sâbe ta a Românie i

WBWÈ c x j r a r E i i

T.

•V. mESTZJGrJEAIV Un d e s a n t volum cu coper ta color a t ă c u p r i n z â n d î n t r e a g a v ia ţă a g r a ţ i oa se i n o a s t r e S u v e r a n e .

Un capi tol special e c o n s a c r a t opere i l i t e r a r e a C a r m e n Sylveî .

267 pag in i , 50 i l u s t r a ţ i i în text, re p r e z e n t â n d pe Reg ina la diferi te /epoci.

P R E Ţ U I , 1 L E U I-a t oa t e l ibrăr i i le şi la Admin i s

t r a ţ i a z i a r u l u i „Un ive r su l " .

Zi m bind, risipitoareo de //raţii parfumate, Mi 'ntinzî subţirea mână şi 'n gând lumină mi-se Strecoară, înviindu 'mî iluziile ucise, Iar inima, copila, în ritm de imn îmi bale.

Pluteşte ceru 'n ochii ţi—safire 'nrourale Ce 'n suflet varsă-amestec de raze şi de vise} Prielnic zeu în calea-mî pitsJie te trimise: Prin tine 'n noaptea vieţi-mî senine de zori străbaţi

Oglinda primăverii e dulcea ta zîmbire Ce svferinţiî 'n pieptu-mî bolnav surd>nă-i pune, In vine fttrişându 'mî fiori de fericire ;

Şi-acum când plec genunciï-mï în faţa ta, minune îmi tremură pe buze suspine de iubire, Iar şoapta-mi в-itn sfielnic crâmpei de rugăciune.

II.

Pe luciul apel farul î.şî culcă roşia-î razăt Făclii tremurătoare de aur ard în slavă... Al lumei chip îşî scaldă paloarea sa bolnavă In străveziul mărit ce, calmă, dormitează.

Pe fondul zării clare arar se profilează Clătinătoare umbre: vfttn vas drumeţ... vr'onavâ. In liniştea albastră ce-alâia-î de suavă Un flaut trist şi dulce, colo, la ţărm, oftează.

Letănăloare-mt luntre alunecă 'n neştire Pe unda poleită de-a bolţi'i strălucire, Şi unda lin se bale în somnoroase şoapte...

Eu cad încet pe gânduri şi, ca prin vis, odor, Iţi văd icoana albă... îî văd ре-aï mei.., şi 'n noapt? Curg larrimile, plânsul sihastrului meu dor.

G e o p j ţ c V o i e v 3 » l i . »

P L E C A R E A

i m p ä r a t i l o unmm i I A I X S U I A E L B A

I n că l ă to r i a f ă ră Voie de là Fon t a i n e b l e a u la E l b a în exil (20 Apri lie p â n ă l a 3 M a i 1814) î m p ă r a t u l Napoleon I cunoscu s c h i m b a r e a b r u s c ă d in t r e a c l a m a ţ i u n i l e entuzi as te .şi insu l te le fur ioase . In n u m e roase loca l i tă ţ i d in F r a n ţ a sud ică î m p ă r a t u l d e t r o n a t fu a m e n i n ţ a t c i l ia r cu m o a r t e a . Mar to r i i ocu ta r l n e p ă r t i n i t o r i s u n t de aco rd că împ ă r a t u l ca re pe c â m p u r i l e de b ă t a i e î n f run t a se cu cea m a l m a r e vitejie p e r s o n a l ă toa te p r imejd i i l e , m a n i festa fa ţă de p lebea î n f u r i a t ă s a u a ţ â ţ a t ă fă ră m ă s u r ă , o t e a m ă a p r o a pe d i sp re ţu i toa re . In Orange , Avign o n şi în satele p r in ca r e c ă l ă t o r e a p r in acel ţ i n u t a l F r a n ţ e i sudice , p o p u l a ţ i a se în t r ecea ca să î n j u r e g roso lan pe m a r e l e î m p ă r a t , odini o a r ă a t â t de p u t e r n i c şi de t e m u t , în Origon, unde se s c h i m b a r ă caii , man i f e s t a ţ i i l e p o p o r u l u i c o n t r a lu i Napo leon d e g e n e r a r ă în s c a n d a l u l cel m a i revol tă tor . T o c m a î în locul u n d e e r a să se sch imbe caii , se r id i case o s p â n z u r ă t o a r e , de ca re e r a a-c ă ţ a t u n m a n e c h i n s t rop i t cu s â n g e şi î m b r ă c a t în u n i f o r m ă f ranceză . P e pep t se afla i n sc r i p ţ i a : „Aceas ta va fi m a i c u r â n d s a u m a l t â r z i u s o a r t a t i r a n u l u i ! "

Se r i d i c a u u n i i pe a l ţ i i pe sus . p e n t r u ca să p r ivească î n t r ă s u r ă şi să p o a t ă î n j u r a , pe c â n d î m p ă r a t u l de t rona t , ş i d e a g h e m u i t î n t r ' u n colţ, l â n g ă m a r e ş a l u l Cur ţ i i , cu fa ţa pal idă şi des f igura tă .

Comisa r i i a l i a ţ i lo r c a r i îl Înso ţeau , î n aces t m o m e n t cr i t ic , s ă r i r ă d in t r ă s u r ă ca să ape re cu corpur i l e lo r pe cel î n c r e d i n ţ a t paze i lor, d a c ă a r fi fost n e c e s a r aces t a j u t o r .

Şi p e n t r u a p u n e vâ r f ne l in iş te! , u n c ă l ă r e ţ sosi t !n g o a n a m a r e , d u p ă ce t r ă s u r a i m p e r i a l ă s căpase de fur ia g r o z a v ă a p o p o r u l u i n u m a î p r i n t r ' o i u ţ ea l ă e x t r a o r d i n a r ă , şi a n u n ţ ă că în Mars i l i a , Aix şi L a m b e s e d o m n e ş t e o

ag i t a ţ i e p r ime jd ioasă . Mul ţ i o a m e n i s a r fi c o n j u r a t ca să n u lase pe împ ă r a t să p ă r ă s e a s c ă viu F r a n ţ a . Napoleon îşi da a p a r e n ţ a , ca şi c â n d a-ceste ş t i r i a r fi p r e a e x a g e r a t 1 , d a r cu toa te aces tea el se desb răcă repede, 'şi luă o h a i n ă a l b a s t r ă s i m p l ă , ' ş l puse în c a p o p ă l ă r i e r o t u n d ă cu coc a r d ă a lbă şi înca lecă u n cal de poştă , p e n t r u ca să plece de la t ră s u r a sa s t r ăves t i t în cur ier . S u i t a sa, de la gene ra l şi p â n ă la bă i a tu l de b u c ă t ă r i e , t re imi de a s e m e n e a să se împodobească cu cocarde albe.

P r i n m o m e n t e penibi le t r e c u r ă înt r 'un h a n mize rab i l de la m a r g i n e a d r u m u l u i m a r e , u n d e Napoleon nu se s i m ţ e a s igu r de o t răv i re , de şi el se p rez in tă aicî cu c o m i s a r u l englez, colonelul Campbel l . Comisa ru l p r u s ian , contele de Truchsess-W.nkl-b u r g , îl găs i într"o dispozi ţ ie sufletească a b ă t u t ă şi c u fa ţa u d a t ă de lnc rămî . La cel m a î mic sgomot , caro se auzea a f a r ă , el t r e s ă r e a şi se s c h i m b a la fa ţă . Din r a p o r t u l tovar ă ş u l u i de că lă tor ie a u s t r i a c , gener a l u l de Koller reiese că el e r a jocul une i sgudui to .are d i spoz i ţ iun i sufleteş t i . I n p l a n u r i l e une i n o u i s t r ăves t i r i se a m e s t e c ă t e m e r e a că to tuş i va fi r ecunoscu t . I n fine, el crezu c ă a g ă s i t cea m a î b u n ă u ş i ţ ă de s c ă p a r e d in î n g r i j o r a r e a în ca r e se af la , îmb r ă c â n d u n i f o r m a de gene ra l a u s t r i a c a lui Koller, cu co rdonu l c ruce ! „ M a r i a Terez ia" , îş i p u s e în c a p chipiul conte lu i T r u c h s c s s şi n e în văi i cu m . a n t a u a conte lu i Şuva low, comis a r u l r u s . C â n d p ă r ă s i o s p ă t ă r i a , s t r ă b ă t u p r in m u l ţ i m e a a m e n i n ţ ă toare , c a r e îşi î nho lba ceh i i l a că lăt o r şi-şi d ă d e a u în z a d a r os tenea la ca c o m p a r â n d piesele de 5 f r anc i s ă r e c u n o a s c ă pe a d e v ă r a t u l Napoleon— cea m a i b u n ă d o v a d ă ca « t r a v e s t i r e a s a în a c e a zi de Apri l ie a a n u l u î 1814 e r a perfect r eu ş i t ă .

Abia în Le Luc , s u b s cu t u l h u s a r i l o r lu i L ich tens te in , сдгі s e rv i ră ca ga r dă de o n o a r e a „ rege lu Elbéï", p â n ă la î m b a r c a r e a sa , î n d r ă z n i el să-şî î m b r a c e p r o p r i a sa un i fo rmă . Cu s e n t i m e n t u l s i g u r a n ţ e i îl reveni i m e

d ia t şi dep l ina conş t i i n ţ ă de s ine; tn.>, t r e a g a sa f i inţă şi a t i t u d i n e n u t r ă d a n i m i c d in aceea, că se r u ş i n a de a o ; cesul de s lăb ic iune şi de d e p r i m ă r i ' din u l t imele zile. Si de aceea când îî s u r â s e î n c ă oda tă favoarea p o p t ' r u l u ï în F r e j u s , u n d e ne î m b a r c ă po ai vapor englez îu s ea r a de 28 Apri

lie, ca să t r eacă la Elba , el îşi r id ică d in nou capul , când îşî luă rămas* h u n de la F r a n ţ a .

Gene ra lu l de Koller n ' a m a î p u r t a t n ic i o d a t ă u n i f o r m a , pe ca re o îmb r ă c a s e Napo leon , ci d in p r i m u l m o m e n t o des t i na se ca să r ă m â n ă u n s e m n d u r a b i l al celui m a i m e m o r a bil episod al vieţ i i sale . E a se, af lă şi a s t ăz i în posesia, famil ie i sale . Unifo rma a c e a s t a este u n frac de culoare a l b a s t r ă deschisă , cu cro ia lă de m o d ă veche, cum se p u r t a pe v r e m e a aceea ; pe p a r t e a s t â n g ă a p i ep tu lu i se af lă p r i n s ă pang l i ca roşie a lbă a o r d i n u l u i . .Mar ia Terezia" .

O c h e s t i u n e i n t e r e s a n t ă este şi a-ecas ta : Câ ţ i b a n i a l u a t cu el Napoleon c â n d a p leca t la insu la E l b a ? Când v i s t i e ru l lu î Napoleon , I\-v-r suse . oimstc'*! ?•< r-'f -• * a ou'bloa u la 10 Apri l ie , sp re m a r e a sa d e s a m ă -girc că în case ta p a r t i c u l a r ă a împ ă r a t u l u i , î n c r e d i n ţ a t ă lui , a b i a se afla o j u m ă t a t e mi l ion de f ranc i , el ceru de la s t ă p â n u l său . ca re în exil t r ebu ia să se m u l ţ u m e a s c ă cu modes tu l t i t lu de ..Regele Elbr-Î". să-I dea . împutern ic i rea să a d u c ă în s igur a n ţ ă t e s a u r u l Tui le r i i lo r , ca re fu t r a n s p o r t a t la s u i t a î m p ă r ă t e s e i î:i Or leans . P r e v ă z u t cu o sc r i soare a lu i Napoleon ă t r e so ţ ia sa. P e y r u s s e sosi acolo la 12 Apri l ie şi află dc la împă r ă t e a s a M a r i a La i sa , că cea m a l m a r e p a r t e a t e z a u r u l u i Coroane i , î n a i n t e de toa te şi g iuvaer ica le le Coroanei a u fost r ăp i t e de u n reprezen t an t al g u v e r n u l u i provizor iu , cu a ju to ru l u n u i ofiţer de j a n d a r m i r a r e c o m a n d a s e escor ta . E a se d e c l a r ă de a l t m i n t r e l e a g a t a s ă î m p a r t ă cu împ ă r a t u l rele ş a u e m i l i o a n e r ă m a s e şi o rdonă să i se n u m e r e i m e d i a t vist i e ru lu i vre-o 2 şi j u m ă t a t e mi l ioane , în Ramboui l l e t , u n d e plecase î m p ă r ă t e a s a cu su i t a eî, p u t u P e y r u s s e să-î m a i scoa lă încă 000.000 de franci , astfel î ncâ t Napoleon p u t u să facă că l ă to r i a de la F o n t a i n e b l e a u la Elba ' cu vre-o 4 mi l ioane în ban î fcalu. El a v u să p l ă t ea scă 30,000 de franci ca clieltuelî de cance la r i e p e n t r u t r a t a tul de la F o n t a i n e b l e a u , c ă l ă to r i a şi gra t i f ica ţ i i lo cos t a ră 58.000. în Fre jus , în n o a p t e a de 20 sp re 27 April ie u n c i s m a r din g a r d a n a ţ i o n a l ă de la Elba , fură 60.000 de f ranci . Milioanele, cu ca r e Napoleon îşî începu d o m n i a la E lba , a r fi a j u n s m u l t ă v reme , d a c ă el n ' a r fi voi t să joace rolul de î m p ă r a t , deşi n u m a i în mi n i a t u r ă .

La 1 I a n u a r i e 1815 se m a i aflaţi n u m a i două mi l ioane , şi de o.ar. e regele Ludovic XVIII n ' avea de Ioc i n t e n ţ i u n e a de a se conforma oblig a ţ i u n i l o r faţă de î m p ă r a t u l de t ron a t , i a r ven i tu r i l e insule i nicî pe dep a r t e n u p u t e a u u m p l e golur i le , regele Elbei p u t u u şo r să calculeze că tn c u r â n d avea să a j u n g ă î n t r ' o m a r c pe rp lex i t a te f inanc ia ră , dacă! n ' a r fi î n tocmi t pe a l te baze. Cur t ea şi . . a r m a t a " sa . D a r la aceas ta n u voia să se dec idă şi astfel cu a t â t m a î r epede a j u n s e la m a t u r i t a t e p la n u l ca p r in forţă să-şî r eocupe t ronu l s t ră luc i t , ceea ce se şi î n t â m p l ă .

Cornel Scurta

(Din „"tlieza S e h a f f y l i )

Maî bine stele fára soare Decât doar raze fără stele, Mai bine sâmburi fără coajt Decât o coaje fără sâmIntri, Mai bine bani fără de punga Decât o pungă fără bani. Mai bine vin fură dc sticlă Decât o sticlă fără vin.

Trad. de IV L i r e i — »ţ. .j»

http://nali.tr

Daminco\ 27 Ap ri! ic Ш 4 . UNIVERSUL LITERAR Л о . 17. —

P a t e u lun i in şir, Moriţ nu p u t u s e să-ş i g ă s e a s c ă s lu jbă . D u p ă ce îl r ă b d a s e r ă , p r ie tenoş i c â t ă va" v reme , p ă r i n ţ i i îşi p i e r d u s e r ă s ă r i t a . Din n i m i c g â l c e a v a s ' a p r i n d e a tn c a s a lor, sbucnoa p r in ferestre, t r ecea d r u m u l . Maică - sa p a r c ă n u m a i Ia nerost i i l lu i se g â n d e a . Veşnic a v e a ce spune , ia r ceia ce s p u n e a oda tă , g ă s e a în m i n t e a ei no i î n t ă r i r i , n o i p r i c in i ci a l te fete, în loc să se sfârşească .

Loilui. t a t ă l lu i Morit , o m de pa t ruzec i de arii n u m a i , s ă t u l de găl ăg i e , se r id i ca u n e o r i în p ic ioare , p o r u n c i t o r , s â s â î a . se î n c r u n t a , şî, c e a r t a s c ă d e a p â n ă la murmur . P â n ă în t r ' o zi c â n d fără s ă crăc-i jească. el, c a r e d o r m e a pe u n căpăt a i cu Moriţ , şi se îu to rcea sp re el, f ră ţeş te , ca să vorbească , î ş i m u t ă p e r n a la celai t capăt, a l p a t u l u i . Nu m a i voia să-ş i a l ă t u r e capu l lui din de t i m p u r i u de gr i j i le vieţeî dtf-al u n u i t â n ă r f luş tn ra t i c şi s e c ă t u r ă . S e î n c r e d i n ţ a s e m u n c i t o r u l că fiul -ui r e ' m a r e . p r i m u l nă scu t , e r a m a i b u e u d o s să m ă n â n c e p â i n e a şi s ă se încă lzească la soba p ă r i n t e a s c ă , de cât să se t r u d e a s c ă şi el, s u b por u n c a u n u i s t ă p â n .

Când a înţeles că t a t ă - s ă u e su-p i r a t pe el. că-1 d i sp re ţueş t e , m ă r u l Iui A d a m delà ber°ízata In i Mor i t s'a făcui cât o p r u n ă «ie m a r e . Deşi er i n o a p t e a pe la zece, t â n ă r u l şi-a s m u l s orbeş te pa l tonu l de pe p a t şi a r-sit pe uşă , îneca t de u n p l â n s cu s u g h i ţ u r i .

Se înţelege că d u p ă vre-o d o u ă c e a s u r i de t r i s t h a i m a n a l â o , s i n g u r pr in ce inăr i i , f lăcăul de optsprezece a n i s'a s t r e c u r a t în c ă m i n u l p ă r i n tesc, m a i l iniş t i t .

D a r a doua zi ch ia r , d i m i n e a ţ a , far S să m a i aş tep te ceaiul , fer ind u-so de soba osp i ta l i e ră , ca şi de p â i n e a dublă de pe m a s ă . pe c a r e cei la l ţ i m icu ţ i , tă hă r â s e r ă . Mori t a p l eca t i n o r a ş . I se p ă r e a lui că soa re le n u v a a p u n e în z iua aceia , lăsftndu-1 despe ra t , şi că va găs i , î n t r e b â n d d i n p r ă v ă l i e în p r ă v ă l i e o s lu jbă! N u se gând i s e la foame.

De pe Ia unsprezece î n să e r a m a t m u l t p leca t să g ă s e a s c ă cum a r î m p r u m u t a u n banî -do î decâ t în cău t a r e a u n u i post .

Abia d u p ă vre-o c inci zile de ne înt r e rup t ă a l e r g ă t u r ă găs i ce c ă u t a .

In v r e m e a as ta , e d r ep t că p ă r i n ţ i i , în ţe leş i pe semne , il p ă s u î s e r ă . Maica, m a i c ă - s a , îi d a ca şi î n a i n t e de m â n c a r e , d a r f ă r ă să-I spue o vorbă , ca la u n b i r t englezesc.

Mori ţ c ă p ă t a s e s lu jbă la u n comis iona r . Avea şa izec i de leî pe l u n ă ; d a r n ' avea ghe te , n 'avea a l b i t u r v de la g u l e r p â n ă la c io rap i . T r e b u i a să şi le rurngpere toate, de r u ş i n e a s tă p â n u l u i : a l t m i n t e r i a r fi aşteptat şi d o u ă l un i , ad ică p â n ă la P u r i m .

G u l r r a t , cu ghe te noi, l u i Mori t i se p ă r e a că înşi-ş î p ă r i n ţ i l o r lu i le este m a i p lăcu t .

— P a r c ă eşt i a l t om. Mor i ţ ! »1 adm i r a Maica.

-— Se în ţe l ege că e a l tu l , d a c i munceş te , c â ş t i gă , se r o s t i s e I x i b u !

— Cu ce b u c u r i e m ă p â n d e s c la P u r i m ' zicea Moriţ. Am să -mi fac un c o s t u m ! n u s c u m p ! d a c f r u m o s ! nu cost is i tor , că e păca t , p e n t r u donă zile!... Vreau să fac ceva ce n u s'a. m a i văzut ! Mi-a venit, o i d o ! , . .

-- Dacă nu costă mul t . o m a l le ne Trebue- s ă n e m u t ă m d in o d a i a í'Sta e prea i g ras ioasă . . . E - e a p ă din pere ţ i , c u r g e pe copi i în pat , re pl V.igoa m u m a .

Dar Maica nu s t ă r u i a m a l m u l t . Mori ţ a v e a tot d rep tu l să pe t r eacă si ei. o d a t ă pe an , c u m s e c a d e , 1t r e spec t au , z â m b i t o r i , cu i n i m a duioasă .

î i s u p ă r a î n s ă o l eacă obiceiul pe r a r e si-1 l u a s e de o v reme de-a s ta

D u p ă P a u l I l o m g e t

O noxpte, dulce noapte de vară, prin livadă C'incl riî prin fon cosit, sub luna străvezie, Tu faci îndrăgostiţii ca în genunchi să cadă şi pe-a lor frunte caldă un suflu să adie.

0 noapte, dulce noapte, tu faci să înflorească fn ierburi flori, pe ramuri mit flori mirositoare şi inimi de feciowe deschise să iubească Sub ieiul blond pribege şi albe şi uşoare.

0 noaple, dulce noapte de vară, ce pe mări înăbuşi lung suspinul în valuri sbuchtmate, Tu 'nseninezî privirea perduţilor în zări Când pacea se coboară pe frunţile plecate.

O ! noapte, dulce noapte, aşa de 'met vorbeşti, Uşor se mtşcă ralul, ţi-e vocea obosită Că nu cumva din groapă pe .cei morţi să-i trezeşti Ei care să iubească nu pot, — noapte iubită!...

Nie. Gr. P a t r i c i u

- * * * -

s i n g u r l a m a s ă , d u p ă ce ei se cu l cau . P â n ă s ă a ţ ipească , Maica îl în t r e b a de d o u ă t re i o r i :

— De ce nu te culci? Ce n u m e r i acolo?

î n t r ' o gaze t ă în fo ia tă ca o va rză , Mori ţ , n u m a i d u p ă ce vedea cu lca ţ i pe cei lal ţ i , n u m ă r a dc zor. Ceeace n u m ă r a el, în căc iu l a de h ă r t i e , n u e r a u b a n i . negreş i t , p e n t r u că. n ' a v e a u s u n e t şi p r e a s e p u t e a u s t r â n g e gl i iemotoc.

Cu o l u n ă î n a i n t e de s ă r b ă t o a r e a m a s c a t ă a P u r i m u l u l , s i n g u r a veselă la Evre i , Mor i ţ veni acasîî , a d u c â n d în degetele ca r e 'I î n g h e ţ a s e r ă , cu gr i je şi voios u n l a i b ă r l u n g pân ă la g lesne de foiţă de hâ r t i e , ju m ă t a t e r o ş u , j u m ă t a t e ga lben .

Uşo ru l v e s t m â n t v i b r a s u b respi raţiile a ş a p t e g u r i , p ă r i n ţ i şî copîî-Mori ţ îl î n t i n s e p e pat, ca de-a colo, l a cu lcare , să-1 aşeze pe m a s ă .

N i m e n i n ' a v e a voie să-1 a t i n g ă . — E foa r t e f rumos! E f n u n os ! ho-

t ă r î r ă p ă r i n ţ i i . Copii i b ă t â n d d in p a l m e , mt-î pu

t e a u p ă r ă s i , j u c a u şi r â d e a u po l â n gă el.

— N ' a r e să r ă m â e a ş a ! Să-1 vedeţ i m â i n e s e a r ă ! se l ă u d ă Mori ţ . A plec a t s t a p â n t i - m e u la B r ă i l a şi vine p o i m â i n e . M â i n e n ' a m a l tă t r e a b ă decâ t s ă - m i văd de cos tum. Am o idee!. .

I n t r ' a d e v ă r , a d o u a zi s ea r a , laib ă r u l nu m a l e r a d e recunoscu t . E r a o expoziţ ie de m ă r c i p o ş t a l e ! Mori ţ l ip i se cu r ă b d a r e m a r c ă l â n g ă m a r că, pe to t c o s t u m u l . Toţ i rea ï ï şi t ou t e emblemele n a ţ i o n a l e d in E u r o pa, şi poa t e şi d in a l te cont inente , sc a l ă t u r a ţ i volnic pe foiţa costum u l u i de P u r i m , î nch ipu i t de Moriţ . Cu r a z ă m a r e , t â n ă r u l d u p ă ce pr i m i s e delà fraţ i i şi su ro r i l e î i l încred i n ţ a r e a că n u vor c ă u t a sî-1 vadă , îş i î n f u n d ă s ă r b ă t o r e a s c a h a i n ă sub pa t ui cel m a l l a rg , al m a i c ă st.

Ide ia a d u s ă la îndep l in i re . Mori ţ n u m a l avea n ic i o g r i i c : se culca deoda tă cu p ă r i n ţ i i lu i . In f iecare zî venea, se înţelege, vo rba desp re costumul d e P u r i m . Şi b u c u r i a f lăcăul u i p r o m i t e a să se s ch imbe î n fericire, în z iua î n care avea să se îmbrace, ca în t r ' o h l a m i d ă , în l u n g a l iaină do a d e v ă r a t co lec ţ ionar do m ă r c i , la P u r i m !

Moriţ împ l inea a t r e i a l u n ă de s lu jbă , l u a a t re ia leafă . P ă r i n ţ i şi fiu îş i u i t a s e r ă ne în ţe legerea , î m p ă ca rea , şi se p u r t a u slobod u m i l f a ţ ă dc c e l l a l t Aşa, de pildă, Maica u i tase chiar în z iua de P u r i m de c o s t u m u l lu i Mor i ţ , p u s s u b pat, d i n prea m u l t ă milă, ce i-o insuf lase L ipa , p is ica . Mâţa e r a î n s ă r c i n a t ă şt s e încurca mereu printre p ic ioare le copi i lor , î n dureri, c ă u t â n d u n d e a r p u t e a s ă fete.

Seara, t o c m a i c â n d Moriţ i n t r a pe uşe, n i ş te gemete s labe, p i ţ igăeu te ,

ca de p r u n c j i g ă r i t , p ă t r u n z ă t o a r e to tuş i , se f ă c u r ă auz i t e ,

— A f ă t a t L i p a ! zise Maica , c h i a r în o d a i a n o a s t r ă , f i r -a r a d r a c u l u i , s ă r a c a !

Copiii , spe r ia ţ i , a s c u l t a u ţ ipe te le , f ă r ă s ă le r e c u n o a s c ă a s e m ă n a r e a , l ă r ă a m i n t i r e . Mor i ţ îşi d u s e m â n a l a i n i m ă , g a l b e n şi bo rbo ros i :

— A n ă s c u t pe c o s t u m u l m e u ! Ţipete , z ă p ă c e a l ă , s c a u n e t r â n t i t e

f ă ră voe. Mori ţ î n g e n u n c h i ă ş i scoase de s u b p a t l a i b ă r u l de foiţă, pe c a r e c inci pisoi o r b i s e c u m p ă n e a u z a d a r n i c s ă s tea pe labe. L ipa , in mi j locu l lor , n e d u m e r i t ă , îî l i ngea p e r â n d .

Moriţ , ca re se p lecase fur ios , ho-t ă r î t s ă a s v â r l e p r i n g e a m t o a t ă fami l i a p is icească , îşi t r a s e m â i n e l e , f ăcu te p u m n i l a p â n t e c , cu u n a-mes tec în suflet de m i l ă şi s câ rbă .

D a r P u r i m u l venise şi ide ia lui , c i tata v r eme d e s m i e r d a t ă , t r e b u i a s a fie î n f ă p t u i t ă ! T â n ă r u l se l ă u d a s e şi cu i n u voise să-1 a s c u l t e ! Vedea îna in te - I t o a t ă Calea Dudeş t î înţes a t ă de m ă ş t i . Oare i se s t r i ca se cos tumu l? D ă d u îa o p a r t e pisicile. R id ică în s u s l a i b ă r u l colorat . Ca n i ş t e a r i p i de f lu tur i , ca n iş te pe ta le veştede, mărc i l e , r â n d pe r â n d , toate , se despr insevă , f l u t u r a r ă u şo r , g ră bite, şi c ă z u r ă pe podele. I g r a s i a pere te lu i d e c a r e fuseseră а Ш ш - a t e p a r ' c ă l insese t o t cleiul d e pe ele. F e r i c i r e a Iul Mori ţ se şi i s p r ă v i s e !

V. Demetiins.

- * * * -

B o t e z u l l o c u l u i A m i n t i i * ! « l i n C a m p a n i e

T r e c u s e m de d o u ă zile D u n ă r e a . P l a t o u r i l o r î n t i n se d i n p r i m a zi,

u r m a u a c u m v ă l d in ce în ce m a l a d â n c i , m ă r g i n i t e de c u l m i s t â n c o a -se. I n zare , to t m a l l ă m u r i t ş i m a l înalt, c reş tea B a l c a n u l .

r e c u n o a ş t e r i l e n o a s t r e , p leca te cu o zi m a l n a i n t e , ne ves t eau că d u ş m a n u l e a p r o a p e şi a d u n ă m e r e u t r u p e î m p r e j u r u l u n u i î n s e m n a t p u n c t s t r a t eg i c ; i a r noi , of i ţer i şi so lda ţ i , cu c â t ne a p r o p i a m de per i col, cu a t â t ne s i m ţ e a m suf le teş te m a î l ega ţ i u n i i de a l ţ i i .

S'a d a t o rd in d e p o p a s . Avan t -pos tu r i l e po rnesc în t r a p

s p r e m a r g i n e a s a t u l u i în ca r e can to n ă m , pe când trupa ocupă curţile din d r e a p t a şi s tânga şoselei . I n t i n d a caselor , b ă t r â n i , femei şi copii privesc c u fete îngrijorate c u m în o g r a d a lo r a crescut , ca p r i n f a rmec ő p ă d u r e de lăncf a l i n i a t e ca a lceîe u n u l parc.

Ic i . colo, o femee p l â n g e în t ăce re . So g â n d e ş t e la feciorul, o r i l a b ă r b a t u l eî p leca t de zece lun i do-aca-să .

Cai i şi-au c ă p ă t a t p o r ţ i a de ovăz,! o a m e n i i au m â n c a t ; şi a c u m . în Ы " r c p c a l a amieze i de va ră , f iecare îşi c a u t ă u n col ţ işor de u m b r ă u n d e sa •aşază să-ş i cure ţe a r m ă t u r a s a u h a r -n a ş a m e n t u l .

î m p r e j u r u l t r ă s u r e l de popo tă , o -fiţerii a şeza ţ i care pe un bo lovan , c a r e pe u n b r a ţ de pae , d i scu tă p ro bab i l i t ă ţ i l e zilei de m â i n e , so rb ind dir; ca feaua f u m e g â n d ă . Soseş te în' trap o ş t a fe tă de la Divizie: „la ceasul p a t r u , do î ofiţeri cu 5 c ă l ă r e ţ i vor face o percheziţie l a m o a r a din Starceno-Ie lo , s i t u a t ă la t r e i klm. , d incolo de l in i a avan t -pos tu r i l o r , în d i r ec ţ i a de marş . Sunt i n f o r m a ţ iun î c ă s ' a r afla arme şi muni ţ i i a s c u n s e acolo, cu ca r t n o a p t e a se a r m oază locui tor i i sp re a t r a g e a s u p r a t ru pe lo r n o a s t r e " .

La p a t r u , a m p leca t conform ord i n u l u i . Am pe rchez i ţ i ona t m o a r a ş i casele d inp re ju r . g ă s i n d 9 p u ş t i m i l i t a r e şi vre-o câ teva de v â n ă t o a r e î m p r e u n ă c u m u n i ţ i i l e lor.

M o r a r u l s trâns cu u ş a , ne-a denunţat pe vinovaţi , pe c a r i i-arn a-r e s t a t n u m a i decâ t şi i -am condus l a u n post î n a i n t a t al ' 'eg 17 r o v o r i .

Er.au ceasu r i l e ş ap t e ş i j u m ă t ă ţ i , când a m p o r n i t î n d ă r ă t s o c - can to n a m e n t .

î n a p o i a n o a s t r ă , B a b a n u l :•(• învălu i a înce t i şor în cea ţ a a lbăs t r i e a •apu sui u i de v a r ă , pe c â n d vârfuri le-I a u r i t e de u l t imi lo r a z e ale soare lu i d i s p ă r u t , v e g h e a u încâ peste d e a l u r i şi c â m p i i .

F ă c u s e m cotul şoselei. I n faţa n o a s t r ă , l a 700 in t r i , e r a l inia a v a n t -pos tu r i lo r , o c u p a t ă sp re sea ră , de o c o m p a n i e de biciclist! .

P e oda tă , se aud c â t eva împuşcă t u r i . Gloanţele t r ec ; u e r â n d p r i n t r e no i ; cai c a b r e a z ă .

î m p u ş c ă t u r i l e se îndesesc ; devin o r ă p ă i a l ă c o n t i n u ă , ia r g loan ţe le sfâşie a e ru i cu ţ i p ă t u l 1er sfredeli tor s a u n e î m p r o a ş c ă cu n i s ipu l şoselei pe c a r e r icoşază s c h ' m b â n d u - ş î flu-e r a t u l în t r 'un v â j â j t s u p ă r a t .

Ne u i t ă m u n u l l a a l t u l şi fără a vorbi, ne în ţe legem. Biciclişt i i noş t r i ne -au l u a t d rep t o p a t r u l ă b u l g a r ă .

N u e nic i o s c ă p a r e . L a s t â n g a , r â p a s t â n c o a s ă a m u n t e l u i ; la d r e a p t a , m a l u l a b r u p t a l r â u l u i .

P o r n i m la ga lop p r i n t r e g loan ţe le ca r t v in dese ca o ploaie . In z a d a r s t r i g ă m şi î n v â r t i m ch ip iu l : n i m e n i nu ne a u d e .

î n a i n t e a n o a s t r ă e m o a r t e a şi noi fugim în g o a n ă n e b u n ă sp re ea.

î m b ă t a ţ i de v â n t u l vitezei şi cuprinşi de v o l u p t a t e a s ă lba t i că a pericolului ce n e î n v ă l u e ca în t r 'o m r e a j ă , a p r o a p e ne p a r e rău c â n d focuri le se răresc b r u s c , apo i încet ează . Câteva zec'i de metri şi i a t l -ne î n t r e al n o ş t r i .

C ă p i t a n u l b ic ic l iş t i lor ne apos t ro fează furios. De s igur ne g ă s i t e l ipsiţi de modest ie ca, d i n două mi î de focur i , să n u c ă d e m nic i u n u l .

To tuş i , aveam u n r ă n i t : o g a m e l ă a unul b r i g a d i e r s t r ă p u n s ă de g loan ţe d in l r ' o p a r t e în t r ' a l t a .

Ne-am î n d r e p t a t spre c a r t i e r vesel i de p l ăce r ea de a ii î ncă în v ia ţ ă ; — vin complé tas , de l a m a r g i n e a Bucureş t i lo r , f redona în s u r d i n ă „Colo 'n g răd in i ţ ă . . . " , i a r noi r e l u a m în g â n d refrenul.

P r i m i s e m botezu l focului , d a r n u ne-a fost scris să p i e r i m de g loan ţ e r o m â n e ş t i .

H e n r y A u g u s t * + + —

I n Biblioteca de popularizarea ştiinţei a a p ă r u t Cum să înveţi stricte, b r o ş u r ă de 150 p a g i n i cu 2° g t a v u r l , de d- V. Anest in . E un m a n u a l p r a c tic pentru cei c a r i vor să se famil iarizeze cu toate constelaţi i le ce se v ă d d in ţ a r a n o a s t r ă şi c u p r i n d e nen u m ă r a t e tabele şi s t a t u r i , î n t r e a l tele o t abe l ă p e n t r u găsirea pe l u n i a planetelor principale până la 1930.

Preţul t leu 20 b a n i . Se găseş te d e v â n z a r e l a p r inc ipa le le l ib ră r i i şl s e trimete prin ramburs delà admî£ n i s t r a ţ i a Casei Şcoalelor ( s t r ada F â n t â n e i )

http://Er.au

» . — JNO. 17. UNIVERSUL LITERA* Duminică, 27 Aprilie 1 9 1 4 .

Abonaţi-vă la „UNIVERSUL" Lima viitoare are loc Т Ш Ш PREMIILOR

Cu un abonament la „Universul", aveţi şansa de a câştiga :

L e i Г (\f\0 № mm\ СОИШІЕ # г * i » V F \ / V / CUCUPDHUL DE ИОЕМВВІЕІЭІ4

Un elegant DORMITOR de BRONZ de mare valoare, al l i - l e a dormitor furnizat pentru premiile noastre, de cel mai recomandabil depozit de mobile de fler şi bronz

„ I N D U S T R I A M F T A L I C A MARCH", Bulevardul Elisabeta No. 8, Bucureşti

UN ELEGANT PAT PENTRU COPIL cu împletitură de sârmă şi somiera, cumpărat tot dela „ INDUSTRIA METALICA MARCU '

JUMĂTATE GARNITURA MOBILA pentru salon, de bambu, compusă din : 1 canapea, 2 iotoliuri ţi 4 scaune elegant tapisate

АЛЛЛЛЛЛЛЛЛ 0 o g l i n d ă v e n e t i a n ă d e c r i s t a l . - - U n a e t a j e r ă e l e g a n t ă d e b a m b u Un euer de b a m b u eu ogl indă РЕ£тнТмтшѵ v w w w w v

Toate acestea cumpărate dela marele magazin de mobilat MARCO D A T T E L Ï 4 R F M F R , strada Carol No. 62, Bucureşti

"CTn D o r m i t o r d e l e m n f i n construit In marea fabrică de Moinle de lemn M A R I N V . Г . 4 Ѵ Е А , şoseaua Miha -Bravul No. 37 şi strada Şerbănică No. 1 0 . —

Sucursala : Galea Victoriei No. 107.

U N A F R U C T I E R A de metal alb argintat, cu trei etajere de cristal, foarte elegantă.

DÍVA T A V A de acelaş metal, garantat că nu înegreşte, împreună eu şase pahare moderne pentru ceai,

UN S E R V I C I U de scris pentru birou, de metal alb fin argintat, având două călimări de cristal fin şlefuite.

Uî\l S F R V I C I U de dessert, având 12 cuţite cu mânere de sidef, montate pe un suport foarte elegant.

UN C O Ş U L E Ţ de metal alb fin argintat, pentru cărţi de vi sita,, model nou, foarte elegant.

UN S E R V I C I U pentru copil, sompus dintr'o ceaşcă de cafea cu lapte cu suportul său şi o linguriţă, toate plasate într'o cutie Irumos, căptuşită cu mătase aibă. , •

Toate aceste obiecte sunt furnizate de către marele magazin de bijuterii, ceasornice şi argintărie, Fraţii A. & I. Roller, strada Carol 50, Etaj. Bucureşti.

DN G R A M O F O N foarte elegant, cutia de stejar, eu plachete de шеіаж şi fin nichelat, cu 6 plăci duble, adică 12 cânteee.

UN -FLAUT- Ш A B A N O S , eu 12 clape, Într'o cutie fină căptuşită cu catifea.

UNA V I O A R A FINA cu arcuş, şi accesorii de rezervă. Toate aceste cumpărate de la Marele Magazin de muzică Jean

Feder, Bucureşti, calea Victoriei 54, Furaisorul Curţei Regale. U N A M A DOLINA italiană, de palisandru, ornamentată, cu

testiera prelungită, specială pentru concert. U N A C H I T A R A cu mecanică. D N A HARMONICA cu două rânduri, cu 19 clape şi 4 ba

suri,, burduful dublu, cu colţuri de metal. Cumpărate de la Magazinul de muzică & Harpa», Bucureşti,

strada Colţeî No. 5. DNA B I C I C L E T A E L E G A N T A « S P O R T » cu roata liberă

şi irânii autonială prin contrapedalare. D N A P D Ş C A de vânătoare cu două ţevi, ţevile de oţel,

«Bavard», din*renumita fabrică de arme «Pieper-Bayard». Această armă are 4 zăvoare de siguranţă, ţeava stângă choke-bore şi poate Întrebuinţa atât pulberea neagră, cât şi pulberea fără fum.

DNA C A R A B I N A semi-automatică de mare precisiune «Pieper» cu tirul garantat precis.

DN R E V O L V E R S I S T E M A T I C . Cumpărate de la marele magazin de arme şi biciclete ß . O,

Zismann, furnisorul Curţei Regale, calea Victoriei 44 , Bucureşti. O E L E G A N T A J A R D I N I E R A oxidată. DN E L E G A N T P O R T - V I S I T aurit înăuntru, furnizate de

la cunoscutul magazin de bijuterii Th. Radi von, bulev. Elisabeta 6 bis, Bucureşti

6 L I N G U R I Ţ E cumpărate dela marele magazin de bijuterie şi ceasornicărie Sch.aitd şi Stratulat. calea Victoriei 53 .

S E R V I C I U P E N T R U D U L C E A Ţ A pentru 6 persoane compus din 6 pahare cu suporturile lor d'e argint de China.

I C H I S E A . 1 T A V A MA.IOLICA CU NICHEL. 1 S E R V I C I U - P E N T R U O Ţ E T ŞI U N T D E L E M N de ar

gint de China şi cristal. 1 BASTON- de lemn fin incrustat cu argint. Toate acestea furnizate dela marele magazin de bijuterie şi cea

sornicărie Schmidt şi Stratulat, calea Victoriei 53 . UN C E A S O l i N I C D E P E R E T E , de lemn sculptat, cu eue,

cântând la ori' si jumătăţi. - 1 B R Ă Ţ A R A CU C E A S O R N I C , pentru damă, formă modernă de argint marcat de Stat.

UN PORTZIG A R F T D E A R G I N T veritabil, marcat de Stat. в L I N G U R I Ţ E , C R I S T O F L E . frumos argintate şi aurite,

cu cutia lor tapisată. Cumpărate dela , , C e a s o r n i c ă r i a Golţei", magazin de hacredere. UN P A T H E F O N din renumita fabrică Pathé Frères Paris,

cântă tără ace, fără pavilioni cu diafragma de concert şi 12 cântece,. 6 plăci, 30 cm. . 12 plăci cântate de celebrii artişti Garusso, Titta Rufro, Slezack. Galvamy, Bellincioni şi Muzica Gărzei republicane, cumpărate dela depozitul Pathéfonului din Bucureşti, ealen Victoriei No. 107, cea mai mare casă in această branşă.

1 B A R O M E T R U D E P R E C I Z I E , furnizat de Casa Menu & Comp., ca ea Victoriei.

C Ă L I M A R A D E C R I S T A L cu piedestalul de marmoră neagră cu etajera de bronz.

CA! I M A R A D E C R I S T A L cu postamentul de temn de steja".

C U T I E E L E G A N T A P E N T R U T O A L E T A cu oglindă. E T A J E R A D E S T E J A R pentru scrisori furnizate dela li

brăria-A. A. .Slănciulescu, Bulevardul Elisabeta No. 5 (Palatul Eforiei).

UN COSTUM D E H A I N E fsaco) după măsură şi alegerea stofei, care se va e nfecţiona de cunoscuta croitorie Jaques C-riin-berg< tr. Academiei No. 23 .

P A T R U S P L E N D I D E C E A S O R N I C E D E A U R , 14 carate.

Ş E A S E C E A S O R N I C E D E A R G I N T special comandate pentru abonaţii noştri.

» 5 C A S E T E - F L O R A , conttnând săpun, pudră şi cremă „Flora".

» 0 P L A C H E T E D E M E T A L cu efigia Regelui şi Reginei.

Afară de acestea, loţl abonaţii mai primesc £ n j f H r « | 7ІЯГИІ1ІІ Vit І Ѵ 0 Г С І 1 І < ( l i P ă r i t e gratuit un volum din cărţile ee apar ia • • I I U I » fcllHlimi »ИНІУCIdUI pentru? cărţile pentr

anume o u i abonaţi. —

Preturile de abonament sunt aceleaşi: Pe un an lei 18; pe 6 luni lei 9.15; pe 3 luni lei 4.65. Pentru concurarea la premiile de maî sus , abonaţii pe un an primesc 30 bonuri, cei pe 6 luni 15 şi cei pe 3 luni 5 bonuri. Abonaţii

pe un an participă la două trageri, deci după prima tragere vor primi tncă 30 bonuri pentru tragerea următoare.—Administraţia, ,Universului" nu întrebuinţează Încasatori. Plata abonamentelor se face direct la cassa administraţiei ziarului, prin mandat poştal sau in persoană.