BACTERII AEROBE

FAMILIA MICROCOCACEAE

Genul StaphylococcusSpecii:-specia aureus -specia epidermidis -specia intermedius -specia hyicus -specia saprophyticus

Caractere morfologice- apar sub forma de coci sferici cu diametrul de 0,8-1,5micrometri,dispusi in frontiuri sub forma de ciorchine de strugure,necapsulati,nesporulati,neciliati,gram pozitivi.Caractere culturale-sunt facultativ anaerobi , cresc usor pe medii obisnuite, insa pentru izolarea din alimente si produse patologice se folosesc medii hiperclorurate, pana la 7,5g% NaCl. Mediul Chapman , mediul Bayrd-Parker, mediul Vogel-Yohnson. Fiind un germen halofil(gr.hals= sare ,philein=a iubi)se dezvolta in medii de cultura si alimente cu un continut chiar foarte crescut de clorura de sodiu(pana la 15%).Elaboreaza pigmenti, ce coloreaza cultura, nu si mediul.Astfel specia aureaus-pigment auriu, specia epidermidis-pigment alb etc.pigmenti ce au corelatii aproximative cu patogenitatea tulpinilor.Rezistenta la factorii de mediu este ridicata , comparativ cu alte specii nesporulate.Astfel in puroiul uscat ,ferit de lumina ,supravietuieste 2-3 luni , la 600 C-30 minute , la 700 C -15 minute , insa unele celule rezista chiar la 800 C. Rezista in fenol 2% 15 minute ,iar in alcool 600 C o ora.

Caractere biochimice

Fermenteaza glucidele curent folosite in laboratoare :glucoza,lactoza, maltoza si zaharoza. Manitolul este fermentat de multe tulpini patogene ,criteriu util de diferentiere de tulpinile saprofite.

Structura antigenica

Poseda antigene somatice si solubile.Antigenele somatice se afla in structura celulei ,cum este proteina A intalnita numai la specia aureaus, la tulpinile patogene.Aceasta proteina A (SpA)se gaseste la 99%din tulpinile de biotip A de la om , la 6-40%la cele de la pasari biotip C de la bovine ,porcine ovine si caprine si numai la 2-5% la cele de biotip B izolate de la porcine si pasari.Cu toate ca este o proteina a peretelui celular . la unele tulpini este excretata in mediile de cultura ,ca o exotoxina.Ea creste virulenta tulpinilor.Antigenele solubile sunt reprezentate prin:-hemolizine alfa, beta, gama si delta.Cea mai toxica este cea alfa, prezenta mai ales la tulpinile umane.-enzime solubile (coagulaza,leucocidina,hialuronidaza,colagenaza,fibrinolizina,fosfataza si dezoxiribonucleaza(termonucleaza).Coaculaza este de 2 tipuri:-legata in peretele celular -libera care formeaza un manson protector in jurul bacteriei protejand-o de actiunea fagocitelor.Evidentierea acesteia “in vitro” la tulpinile din alimente sau din produse patogenice reprezinta un indicator de patogenitate, mai ales de enterotoxinogeneza.Astfel , testul coagulazei pozitiv la o tulpina de specie aureus se considera si test de enterotoxinogeneza.Fosfataza si dezoxiribonucleaza(termonucleaza)se foloseste de asemenea ca teste “in vitro”pentru tulpinile enterotoxinogene.-exotoxine

Caractere de patogenitate

Stafilococii isi manifesta patogenitatea prin virulenta si prin toxicitate.Virulenta si toxicitatea sunt favorizate de antigenele solubile iar un inalt prod de toxicitate de elaborarea, de unele tulpini de stafilococi , dexotoxine (enterotoxine A,B,C1,C2,C3 si E), ce determina la om ,maimuta si feline ,toxiinfectii alimentare.Sunt proteine simple ,usor solubile in apa, exotoxine ,evidentiata in medii de cultura speciala in aerobioza.Sunt resistente la actiunea enzimelor proteolitice din tubul digestiv, si foarte rezistente la caldura; sunt cele mai termorezistente toxine bacteriene cunoscute. La om si animale are actiune vomigena si diareagena.

Habitat si ecologie

Sunt comensali ai pielii si mucoaselor la om si animale.Persoanele sanatoase , 20-30%gazduiesc specia aureus in cavitatea nazala si in intestin , iar la personalul din spitale, 40-70%.Aceste persoane purtatoare de tulpini patogene ,majoritatea , nu prezinta simptome de boala.Cand rezistenta organismului scade (local)in arsuri si rani , sau rezistenta generala , in diabet, carente alimentare, tulburari endocrine, boli tumorale si in timpul tratamentului cu imunodepresive, cand

se fac transplante de organe.In unele zone(nari,axilara ,inghinala,perineala)numarul este de 103-10 6cm2.Produce infectii piogene(cu inflamatii purulente)la animale si om in diferite organe(mamite,artrite,dermatite,sinovite),iar uneori septicemii.Conditiile in care apar toxiinfectiile alimentare sunt:refrigerarea necorespunzatoare a produselor,prepararea alimentelor in conditii neigienice si pregatite cu mult timp inainte de consum si mentinute la temperatura camerei sau chiar calde; persoane infectate(cu infectii clinice-abcese, erizipel, dermatice etc. sau purtatori , fara simptome clinice sau persoane care nu respecta regulile de igiena personala si manipuleaza alimente. Laptele de la vacile cu mastite stafilococice poate produce toxiinfectii alimentare.

Genul MicrococcusCuprinde bacteriile nepatogene pentru om si animale. Genul StreptococcusSpecii:-specia zooepidemicus -specia suis -specia pneumoniae -specia agalactiae -specia dysgalactiae -specia pyogenes etc.

Carecterele morfologice

Sunt coci sferici sau ovali , cu diametrul sub 2 micromeri,dispusi sub forma de lanturi (gr.streptos=lant) mai mult de 4 coci ,este caracteristic acestui gen. Neciliatii, nesporulati, unele specii sunt capsulate(virulenta crescuta).Gram pozitivi.

Caractere culturale

Se cultiva pe medii obisnuite cu adaos de ser sau sange, in conditii aerobe;unele specii sunt anaerobe.Halofilia este prezenta la unele specii de streptococ, proprietatea care impreuna cu dezvoltarea la 10grade C si 45grade C si in lapte cu albastru de metil sau cu bila sunt criterii de diferentiere in cadrul genului.

Caractere biochimice

Sunt variatii in functie de specie,prezentand activitatea enzimatica fata de glucide si polialcooli, care impreuna cu hemoliza, servesc la diferentierea speciilor.Structura antigenica

Poseda antigene:-somatice -solubileDintre antigenele somatice polizaharidul C are importanta intr-o clasificare a streptococilor in 19 grupe (A,B,C,...etc)tot somatice mai sunt proteinele M,T si A(ultima este alergizanta).Antigenele solubile sunt constituite din hialuronidaza,fibrinolizine,hemolizine (streptolizina O si S)proteinaze precum si din o exotoxina(eritrotoxina)care determina eruptia cutanata in scarlatina la om.Sunt putin rezistenti la factorii de mediu, fiind distrusi la 600 C in 60minute , 800 C in 5 minute , cei termofili prin pasteurizarea joasa la 620 C, precum si de dezinfectantele , antisepticele si antibioticele uzuale.Dar ,in secretiile faringiene,uscate, la temperatura camerei si la intuneric supravietuiesc cateva saptamani.

Caractere de patogenitate

Patogenitatea este asigurata, in principal de virulenta ,precum si de unele insusiri agresinice si toxice, date de antigenele solubile

Habitat si ecologie

Sunt comensali ai pielii si mucoaselor la om si animale,unii fiind saprofiti.Portajul streptococilor in nas si faringe la persoanele sanatoase este de 20%, iar la copii, uneori 30%.Pe baza unor clasificari pe criterii ecologice si metabolice streptococii se impart in patru grupe:Pe baza activitatii hemolitice(distrugerea glubulelor rosii in mediile de cultura)se clasifica in tipurile alfa ,beta si gama hemolitici, iar dupa structura antigenica in mai multe grupe(A-W, cu exceptia literelor I si J) precum si in streptococi neclasificabili antigenic.-grupa streptococilor piogeni, patogeni pentru om si animale beta hemolitici , mai rar alfahemolitici (specia pyogenes, specia zooepidemicus, specia agalactiae, specia suis specia pneumoniae, specia aqui etc)Grupa “viridans”sau alfa hemolitici(mediul de clutura devine in jurul coloniei galben verzui)prezinta o hemoliza incompleta.Sunt comensali in cavitatea bucala a omului, unde prin peroxidul de hidrogen pe care-l produc inhiba dezvoltarea altor bacterii, cu efect benefic.Insa unele specii produc imbolnaviri ale dintilor si chiar endocardite, cand trec in circulatia sanguina.Streptococii beta hemolitici prezinta o hemoliza completa, iar cei gama hemolitici nu prezinta hemoliza, sunt ahemolitici sau nehemolitici.-grupa viridans -grupa enterococilor sau fecali, cu sediul in tubul digestiv, majoritatea nepatogeni;produc uneori toxiinfectii alimentare la om.Enterococii se folosesc ca indicatori igienico-sanitari indicand posibilitatea contaminarii alimentelor cu microbi patogeni existenti in tubul digestiv.Indica totodata si un tratament termic insuficient la care a fost supus alimentul.Insa ei se pot intalni si in mediul exterior din unitatile de industrie alimentara pe suprafete de lucru, utilaje , pentru ca ei au o rezistenta ridicata la factorii de mediu , comparabila cu a sporilor. In unele tari entenococii se folosesc ca indicatori ai contaminarii fecale vechi a apei.-grupa streptococilor lactici , sunt saprofiti,utilizati in industria produselor lactate.

Grupa streptococilor lactici au ca habitat vegetalele de unde ajung in lapte unde elimina microflora Gram negativa, cu multe specii patogene reprezentand in acest caz o microflora de protectie a laptelui.Grupa streptococilor lactici cuprinde grupa serologica N cu hemoliza slaba , alfa sau gama cum sunt speciile lactis , subspeciile diacetylactis si speciile cremoris la care s-a adaugat si speciile termophilus care nu ste incadrat serologic. Acesta se gaseste in laptele crud si unele branzeturi, fiind folosit la fabricarea diferitelor preparate .Are o termorezistenta mare (30minute la 650 C)si se dezvolta la 500 dar nu la 200 sau la 530.Temperatura optima de dezvoltare este de 37-450 C, nu fermenteaza maltozasi nu creste in medii cu un continut mai mare de 2% de NaCl. Este deci un streptococ lactic termofil, fata de ceilalti care se dezvolta optim la 28-300 si nu se dezvolta la peste 400 ei fiind streptococi lactici sau microflora lactica mezofila.S. lactis subsp. diacetylactis se foloseste in preparatele lactate conferindu-le aroma placuta .Aceasta bacterie, impreuna cu S.lactis se foloseste cel mai mult in industria laptelui.S. Lactis coboara pH-ul la 4,0-4,5 in medii cu 4%NaCl, dar nu cu 6,5% si nici in lapte cu 0,3% albastru de metil si nici la pH 9,6.Confera produselor lactate un miros de malt.Se multiplica la 100 , dar nu la 450 C.S. cremoris coboara pH-ul la 4,0-4,5 , iar in prezenta unui glucid fermenbil prin descompuerea citratului produc dioxid de carbon, acid acetic si diacetil.Nu fermenteaza maltoza si nu creste in medii cu 4%NaCl.si nu produce amoniac din arginina, fata de S. lactis.Streptococii nehemolitici , cei din grupul D care sunt comensali in intestin, pot da infectii ale cailor biliare si organele genitale interne ale femeiisi frecvent endocardite.

Infectii streptococice

Ca si stafilococii, determina procese piogene, localizate sau generalizate:mamite, infectii septicemice la tineretul diferitelor specii(suine, rumegatoare,rozatoare)dermatite, artrite etc.La om streptococii sun agenti etilogici ai scarlatinei, erizipelului,reumatismului,febrei puerperale unor nefrite, feringite , otite,sinuzite etc.

FAMILIA ENTEROBACTERIACEAEPentru patologia si microbiologia alimantara sunt importante bacteriile din unele genuri:--Escherienia-Salmonella-YersiniaGenul EscherichiaSpecii:E. coli, E.blatiae , E.fergusonnii, E. hermannii, E.vulnerisCaractere morfologiceBacili cu polimorfism accentuat, nesporulati, necapsulati , mobili, gram negativi.Caractere culturaleSe dezvolta pe medii uzuale, fiind un anaerob facultativ.In medii produce turbiditate intensa,iar pe agar colonii mari, opace, cu miros de amoniac.

Caractere biochimice

Fermenteaza lactoza si numeroase alte glucide.S-au propus mai multe scheme de identificare biochimica, printre care si una simplificata care preteaza a fi folosita in laboratoare de diagnostic bacteriologic(Dumitru, 2000)Structura antigenica E.coli contine antigene somatice(O), capsulare(K) si flagelare(H)Pe baza antigenului O se impart in serogrupe. iar antigenul K este de trei tipuri:A,B si L.Fimbriile, cu rol important in virulenta bacteriilor sunt notate cu acronima F(F2,F3,F4,F5,F6.F17,F41,F42 etc).

Caractere de patogenitate

Patogenitatea este reprezentata la unele tulpini de virulenta , iar la a;tele de toxicitate, prin secretia de enterotoxine(termolabila si termostabila).Dupa liza celulei bacteriene se elibereaza endotoxina.Enterotoxicitatea tulpinilor se evidentiaza prin testul ansei intestinale ligaturate de iepure, purcel,vitel etc.(inlocuirea de culturi de E. coli in anse intestinale de circa 10cm lungime, animalul fiind operat sub anestezie , iar dupa 24 de ore se sacrifica si se observa daca in ansele inoculate s-a acumulat lichid mai mult decat in ansele martor, in care nu s-a introdus cultura microbiana.Ansele cu acumulare de lichid semnifica prezenta de enterotoxina, tulpina fiind enterotoxina.).In raport de elementele care intervin in patogenitate, tulpinile de E.coli se impart in patru grupe:-tulpini enteropatogene care nu produc enterotoxine-tulpini enteroinvazive(imobile si nu fermenteaza lactoza), nu produc enterotoxine-tulpini enterotoxinogene, ce produc enterotoxine-tulpini enterohemoragice ce determina enterita hemoragica.Habitat si ecologieComensal al tubului digestiv al animalelor si omului mai ales in intestinul gros unde participa la sinteza unor vitamine B, de unde se elimina in mediul extern si supravietuiesc cateva luni