Bacili Gram pozitivi genul Bacillus

genul Clostridium

genul CorynebacteriumBacillus anthracis, showing centrally placed endospores and a streptobacillus arrangement

Genul Bacillus

Caractere generale:

bacili Gram - pozitiviaezare n lanuriaerobispor situat central, spor < bacil capsula (B. anthracis)

Specii:B. anthracis (infecia crbunoas) -singura specie patogenaB. cereus (toxiinfecii alimentare)B. subtilis (saprofit, rar toxiinfecii alimentare)B. polymyxa (scop industrial pentru biosinteza antibioticelor) B. stearothermophylus (controlul sterilizrii prin autoclavare)

Patogenitate Bacilul crbunos invadeaz organismul gazd i elaboreaz o exotoxin.

Bacillus anthracis antraxul sau infecia crbunoas antropozoonoz, are un caracter profesional: fermieri, medici veterinari, macelari, industria pielarieila animale ierbivore (ovine, bovine, mai rar la cabaline i suidee) ptrunderii sporilor prezeni pe sol. omul se mbolnvete prin contactul cu animalul bolnav sau cu produsele provenite de la acestea.

Antraxul Manifestarea clinic uman este condiionat de calea prin care bacteriile ptrund n organism.

Forma cutanat Forma pulmonarForma gastro - intestinal

Forma cutanata pustula malignaapare ca o leziune unica / multiplainconjurata de edemla inceput, apare sub forma de macula papula - pustula apoi, se transforma intr-o crusta de culoare neagra (de aici provenind si numele de carbune)

Antrax cutanat1231 - vezicula2 - pustula3 - crusta

Forma pulmonarase manifesta sub forma unei pneumonii severe

Antrax respirator contaminarea: inhalarea sporilor

Forma gastro - intestinalaevolueaza ca o enterita grava cu scaune muco - sangvinolente

Antrax gastrointestinalContaminarea: ingestia de carne infectata

Tratament

ser ce contine anticorpi specifici impotriva bacilului carbunos, Penicilina doze mari. !Pacientul va fi internat si izolat pana la obtinerea vindecarii!tratamentul cu penicilina dureaza cel putin 10 zile; se administreaza doze mari de penicilina G 2. 000. 000 UI, la fiecare 6 ore. daca pacientul este alergic la penicilina, ca alternativa terapeutica, pot fi utilizate urmatoarele chimioterapuice: eritromicina, ciprofloxacina eritromicina.

Tratamentleziunile tegumentare trebuie atent ingrijite toaletate si badijonate. daca boala este deosebit de severa, se pot administra seruri ce contin antitoxina antrax;mai pot fi utilizate medicamente precum: antipireticetonice cardiace.

Prevenirea bolii: sterilizarea animalelor moarte din zonele endemice (incinerare, ngropare n gropi acoperite cu var). produsele animale contaminate autoclavate

VACCINAREA IN ANTRAX

vaccinul NU contine B.anthracisvaccinul a fost introdus in 1970ofera protectie fata de forma cutanata si cea inhalatorieeste recomandat persoanelor intre 18 - 65 de ani expuse la locul de munca si militarilorprezinta numeroase efecte adversesunt necesare rapeluri anuale, nu ofera protectie

Diagnosticul de laborator in infectia carbunoasarecoltarea produselor patologice:principalul produs patologic: serozitatea din pustulase mai poate recolta: sputa,fecale,tesut de necropsie

Diagnosticul de laborator in infectia carbunoasaexamen microscopic direct:pe frotiu colorat Gram: apar sub forma de bacili lungi, izolati sau in lanturiGram pozitivicapsulati

BACILLUS ANTHRACIScultura puraprodus patologic

Diagnosticul de laborator in infectia carbunoasa

izolarea:se realizeaza prin insamantare pe: geloza simpla geloza - sange

Diagnosticul de laborator in infectia carbunoasaIdentificare: Proprietati morfo-tinctoriale:bacili mari, lungi si grosicu capete taiate dreptasezati in lanturiasemanati cu trestia de bambusGram pozitivicapsulatiimobilisporulati cu sporul situat central ( sporului < celulei vegetative

Diagnosticul de laborator in infectia carbunoasaCaractere de cultur: pe mediile solide: colonii mari, plate, uscate, opace, cu marginile neregulate, comparate cu o coama de leu / cap de meduza. formele R - patogene

BACILLUS - agar nutritiv

AGAR CROMOGENBACILLUS ANTHRACIS Agar - sange NU produce hemoliza!

Diagnosticul infectiilor produse de bacteriile anaerobeGenul ClostridiumAnaerobi nesporulati

se disting de ceilalti germeni prin incapacitatea de a se dezvolta in prezenta oxigenului atmosferic

necesita un potential de oxido - reducere scazut necesitand medii speciale si tehnici adecvate de cultivare

Se impart in 2 mari grupe:

ANAEROBI SPORULATI (Genul Clostridium)

ANAEROBI NESPORULATI (o multitudine de germeni) prezenti pe mucoase si in intestinul omului,obisnuit comensali, rar intalniti in patologia umana

Cultivarea anaerobilorMEDII DE CULTURA UTILIZATE:- bulion cu acid thioglicolic- Tarozzi - geloza Veillon (se obtin culturi in profunzimea mediului, realizate prin incorporare)Tehnica Ott (se insamanteaza pe mediu solid, agenti reducatori si se sigileaza cu parafina).

Genul Clostridiuma primit numele dupa forma determinata de spor care are diametrul > diametrul transversal al celulei o deformeazalarg raspanditi in special in sol se pot gasi in intestinul omului si al animalelor, praf, apa, lapte

Caractere generale bacili Gram - pozitivi, sporulai spor > bacil sporul situat: terminalsubterminalcentralsporul asigur rezistena deosebit n mediul exteriormobili, necapsulai Excepie: C. perfringens imobil, capsulat

Caractere generalestrict anaerobi unele specii produc exotoxine puternice si sunt patogene pentru om si animale.majoritatea speciilor saprofite solmaterie organic n descompunererol important n procesele de putrefacie

Spori

Specii de importanta medicala:Cl.tetaniCl.botulinumgermenii gangrenei gazoase Infectiile apar dupa crearea unor conditii speciale de inmultire si elaborare de toxina in tesuturi, prin ranire (tetanos, gangrena gazoasa) in alimente ingerate (botulism,toxiinfectii date de Cl.perfringens)

Toxiinfectia tetanicaTetanosul - toxiinfectie caracterizata prin simptome nervoase cu contractii tonico -clonice si paralizii data de toxina bacilului tetanic care difuzeaza in organism si actioneaza asupra sistemului nervos Infectia apare in urma unor plagi (adanci si zdrobite / in urma unor intepaturi) murdarite de impuritati (pamant, resturi de imbracaminte)

Factor de patogenitate: toxina tetanicAre dou componente:

tetanospasmina componenta neurotoxic

tetanolizina liza hematiilor

Patogenezatoxina tetanicablocheaza eliberarea de neurotransmitatorilor inhibitori ai sinapselor neuromusculare.se elibereaza continuu acetilcolina, ceea ce conduce la aparitia: spasmelor neuromusculare, disfunctiei nervilor cranieni, cu aparitia de trismus, risus sardonicus, in final contractura generalizata (opistotonus), deces prin spasm glotic

Tratamenttratament initiat pe baza diagnosticului clinictoaleta corespunztoare a plgilor Penicilina

Profilaxieimunizare cu anatoxina tetanica asociata cu anatoxina difterica si B.pertussis sub forma trivaccinului DiTePer la primovaccinare

ulterior,cu bivaccin DiTe (anatoxina tetanica asociata cu anatoxina difterica)

Diagnostic directdiagnosticul in tetanos se bazeaza in mare masura pe: observatia clinica cu simptomatologie specifica. administrarea serului antitetanic se face pe baza suspiciunii clinice fara a astepta rezultatul examenului de laborator

Recoltarea produselor patologicepuroi tesuturi din plagapansamentemedicamente

Examen microscopicNu da rezultate, adesea, deoarece bacilii tetanici sunt putini la numar sau se pot confunda cu alti germeni asemanatori!

Izolareamedii speciale pentru anaerobi

IdentificareaCaractere morfo - tinctoriale:pe frotiu colorat Gram: se vad bacili lungi, subtiri, drepti, cu capatul taiat dreptunii au un spor terminal, mare, rotund, care ii dau aspect de bat de tobosar sau ac de gamaliesporii liberi sunt raricoloratia Meller pentru spori

Clostridium tetani - spor situat teminal

IdentificareaCaractere de cultura:bacilul tetanic se dezvolta pe medii simple in anaerobioza strictape geloza apar colonii rotunde, cenusii - galbui, marginile rau delimitate, structura granulara.

Toxiinfectia botulinicabotulismul - toxiinfectie alimentara foarte grava cauzata de Cl. botulinummortalitate ridicatacaracterizata prin fenomene gastro -intestinale si nervoaseapar prin ingerarea unor alimente conservate necorespunzator de origine animala (carne, sunca) sau vegetala (diverse conserve) in care s-a dezvoltat bacilul botulinic si a eliberat toxina sa.

Factorii de patogenitate: toxina botulinicacea mai puternic toxin cunoscut7 tipuri antigenice (A G) la om implicate tipurile A, B, Eblocheaz transmiterea influxului nervos prin inhibarea secreiei de acetilcolin la nivelul sinapselor neuromusculare moarte prin paralizie flasc a muchilor respiratori sau stop cardiac

Depistarea toxineiinocularea intraperitoneal la oarece a serului pacienilor sau alimentului incriminat moartea oarecilor cu semne de paralizie a trenului posterior

Identificarea tipului antigenic al toxineireacia de seroneutralizare: se administreaz oarecilor i ser antibotulinic vor supravieui animalele inoculate cu amestec toxin - antitoxin omoloag.

Tratamentadministrare precoce de ser antibotulinic trivalent (A, B, E) dup identificarea tipului antigenic administrarea ser monovalentProfilaxie:metode de conservare care distrug sporii de C. botulinum

Diagnostic direct:Recoltarea produselor patologice: alimentul incriminat varsaturi fecale urina sange

Examen microscopic directlipsit de importanta!

IzolareaMedii de cultura pentru anaerobi:bulion cu acid thioglicolicmediul Tarozzigeloza Veillon (se obtin culturi in profunzimea mediului, realizate prin incorporare)Tehnica Ott (se insamanteaza pe mediu solid, agenti reducatori si se sigileaza cu parafina).

Bulion cu acid thioglicolic (mediu lichid; la suprafata se adauga ulei de parafina

Bulion cu acid thioglicolic (mediu lichid; la suprafata se adauga ulei de parafina

Bulion cu acid thioglicolic (mediu lichid; la suprafata se adauga ulei de parafina)

Mediul Tarozzi(mediu lichid, cu albus de ou; la suprafata seadauga ulei deparafina)

IdentificareaCaractere morfologice: bacili sporulati numerosi spori liberi4 - 8 cili peritrichinu au capsulaGram - pozitivi

Clostridium botulinum spor situat subterminal

Identificarea:Caractere de cultura: cultura are miros ranced colonii mari, suprafata neregulata, centru opacmargini filamentoaseconsistenta untoasa

Caractere de patogenitate:Toxina botulinica omoara animalul sensibil cu simptome caracteristice

Germenii gangrenei gazoaseGangrena gazoas: toxiinfectie grava apare ca o complicatie a plagilor (de razboi sau accidentale) prin murdarirea lor cu pamant si corpi straini prin zdrobirea tesuturilor in care se creeaza conditii de anaerobioza prin devitalizare si formare de cheaguri de sange.

Gangrena gazoasa este o infectie obligator polimicrobianaC.perfringensC. hystoliticumC. oedematiens (novyi)C. septicumC. sporogenesC. perfringens - nu lipseste niciodata! In multe cazuri in plaga se dezvolta si germeni aerobi.Infectia se caracterizeaza prin:culoare livida a tesuturilor,edem care creste rapid infiltrare cu gaze,miros putrid,necroza

Gangrena gazoasa

Gangrena gazoasa

Factori de patogenitate:- toxine i enzime care favorizeaz evoluia rapid a infeciei toxine cu efect letal, determin necroz i determina hemoliz

Diagnostic: urgen chirurgical!

Recoltarea produsului patologic serozitate din profunzimea plagii fragmente de tesuturi sange urina fecale conserve

Examenul microscopic direct - este obligator de mare valoare diagnosticaare valoare diagnosticfrotiu colorat Gram din produsul patologic polimorfism: bacili Gram - pozitivi, mari, grosicapete rotunjite sau tiate drept, mrimi diferite, spori situai central (barcute), subterminal (racheta de tenis)fara sporinu au capsula

Tratamentdebridri largiexcizia esutului devitalizatantibiotice: Penicilin, Metronidazoloxigen hiperbaricser antitoxic polivalent

GENUL CORYNEBACTERIUM bacili Gram - pozitivi aranjati, in frotiu, sub forma de: litere chinezesti palisade la capete prezinta corpusculii metacromatici Babes - Ernst aspect de haltera

Genul Corynebacterium Reprezentanti Specii patogene:Corynebacterium diphteriae Bacili pseudodifterici sau difteromorfi = specii comensale din microbiocenoza faringian i cutanat Corynebacterium xerosis Corynebacterium hoffmanii

Corynebacterium diphteriae3 tipuri:gravis (izolat iniial din forme grave de boal), mitis (izolat din forme clinice mai uoare) intermedius (izolat din forme clinice cu evoluie medie)

Difteria False membrane

Corynebacterium diphteriae Difteriaangin febril, formndu-se pe faringe i, mai ales, pe amigdale, o fals membran, aderent, sngernd la detaare, de culoare alb-cenuie. simptome generale severe, de intoxicaie i de afectare a mai multor organe: miocardic, nervoas (paralizia vlului palatin, polinevrit), hepatic, renal suprarenal.

Difteria exotoxina - factorul major de patogenitate al bacilului difteric bacilul difteric rmne localizat n faringe toxina difterica difuzeaz pe cale hematogena toxin pantrop, cardiotop, neurotrop, hepatotrop => manifestri nervoase (paralizia vlului palatin, polinevrit), miocardit, afectare renal i suprarenal.

Difteria exotoxina - factorul major de patogenitate al bacilului difteric toxina este produs numai n condiii de conversie lizogen, prin bacteriofagul -tox

Difteria - Recoltarea produselor patologice se recolteaz exudat faringian cu 3 tampoane faringiene se detaeaz o poriune din falsa membran (daca este posibil) pentru depistarea purttorilor se recolteaz un tampon faringian i un tampon nazal.

Difteria - Examen microscopic direct I tampon recoltat => dou frotiuri: un frotiu colorat Gram un frotiu colorat prin coloraia special Neisser. Gram: bacilii difterici apar drepi sau uor ncurbai, ambele extremiti umflate (coryne = mciuc), datorit corpusculilor metacromatici Babe - Ernst. aezarea n frotiu i aspectul morfologic sugereaz litere chinezeti.

Genul Corynebacterium

Difteria - Examen microscopic direct

Coloraia Neisser - pentru evidenierea corpusculilor metacromatici. corpusculii metacromatici = albastru - nchis, corpii bacterieni = culoare galben - brun

Genul Corynebacterium

CultivareII - lea tampon faringian recoltat: se introduce n mediul de mbogire OCST (ou, cisteina, ser de bou, telurit de potasiu) se incubeaz la 37C timp de 18-24 de ore. se fac pasaje pe un mediu selectiv (Tinsdale).III - lea tampon este nsmnat pe:mediul Lffler, mediul selectiv mediul Tinsdale, cu telurit de potasiubacilii difterici = colonii mici, negre, cu halou brundifteromorfii = colonii negre, lucioase, fr halou

Corynebacterium diphteriaeGELOZA SANGE

FLOARE DE MARGARETA

Bacilul difteric - Proprieti de culturDup aspectul culturii pe medii lichide i solide serecunosc cele 3 tipuri de bacil difteric:gravis: pe mediu solid dezvolt colonii R (rugoase): floare de margaretmitis: colonii de tip S, netede, untoase, bine delimitate; tulbur uniform mediul lichidintermedius: colonii rotunde, bine circumscrise, dar cu suprafaa neregulat; las mediul lichid limpede, formnd un inel aderent de tub i depozit granularPseudodiftericii formeaz colonii netede, cremoase, iar mediul lichid este uniform tulbure.

Proprieti biochimicese utilizeaz pentru diferenierea bacililor difterici de pseudodifterici:producerea de H2S pe medii cu cistein, descompunerea ureei, fermentarea glucozei i zaharozeipentru diferenierea tipurilor de bacili difterici ntre ei (fermentarea amidonului, glicogenului, dextrinei).

Teste de patogenitatepentru evidenierea producerii de toxin: teste in vivo teste in vitro

Teste de patogenitate Teste in vivodemonecroza la iepure (testul Fraser): i.d. filtratul unei culturi de bacil difteric toxigen => 2-3 zile escar umed; protecia cu ser antidifteric previne formarea escarei. seroneutralizarea prin inocularea la cobai: 2 cobai, unul fiind protejat cu ser antidifteric (250 UA). celor 2 cobai li se administreaz s.c. filtratul culturii testate. cobaiul neprotejat => va muri n 24 - 96 de ore de la inoculare, cobaiul protejat nu prezint nici un semn de suferin.

Teste de patogenitate Teste in vivostabilirea unitii de msur in vivo a toxinei, care este DLM (doza limit mortal).

1 DLM de toxin difteric = cantitatea de toxin care omoar un cobai de 250 de grame n 4 zile, cu leziunile caracteristice.

Teste de patogenitate - Teste in vitroreacia de precipitare n gel = test Elek (determinarea producerii de exotoxin) n plci Petri cu geloz preparat cu ser de bou, se depune pe suprafaa mediului o band de hrtie de filtru steril, mbibat cu ser antitoxic, ce conine 100 UA/ml. perpendicular pe banda de hrtie de filtru se nsmneaz tulpinile de cercetat, un martor sigur toxigen i un martor netoxigen. 24 h, 370C, tulpinile toxigene => linii fine de precipitare la locul de ntlnire dintre toxin i antitoxin.

Teste de patogenitate - Teste in vitroTestul Elek

Teste de patogenitate - Teste in vitroreacia de floculare Ramon:determinarea cantitativ a toxinei difterice, cunoscnd valoarea antitoxic a unui ser antidifteric, invers = msurarea puterii antitoxice a unui ser antidifteric, cunoscnd valoarea toxinei. Unitatea de msur a toxinei in vitro este limita floculant (Lf). 1 Lf floculeaz n prezena unei cantiti de antitoxin de 1UA (unitate antitoxic). 1UA este cantitatea de ser antidifteric care neutralizeaz 100 DLM.

Diagnosticul indirectn scop epidemiologic, pentru testarea imunitii antidifterice n colectiviti pentru controlul eficienei vaccinrilor.

Diagnosticul indirect Diagnostic serologicHemaglutinarea pasiv: diluii din serul de cercetat se pun n contact cu hematii tanate ncrcate cu anatoxin difteric. in prezena anticorpilor antitoxici se produce aglutinarea hematiilor. prin calculul comparativ cu hemaglutinarea dat de un ser antitoxic test se determin titrul anticorpilor exprimat n uniti antitoxice (UA). titrul de anticorpi se determin cu precizie mai mare prin reacia de seroneutralizare.

Diagnosticul indirect Diagnosticul biologicIDR Shick = IDR de neutralizare toxin -antitoxin, testeaz starea de imunitate antidiftericse practic mai ales n colectiviti i.d., pe faa anterioar a braului drept 0,2 ml toxin care conine 1/50 DLM cobai. pe faa antebraului opus se injecteaz acelai volum, din aceeai toxin inactivat prin cldur. reacia se citete dup 48 de ore.

Diagnosticul indirect Diagnosticul biologicIDR Shick Reacie pozitiv:eritem, un edem uor infiltrat cu un diametru minim de 10 mm. reacia Shick pozitiv = persoana respectiv NU are anticorpi neutralizani sau acetia sunt prezeni < titrul de 0,03 UA/ml snge circulant = titrul minim protector. persoane cu reacia Shick + trebuie s fie vaccinate antidifteric.

Diagnosticul indirect Diagnosticul biologicIDR Shick:Reacia negativ:lipsa eritemului la antebraul drept sau unul cu diametrul < 10 mm. = reacie negativpersoana respectiv are imunitate antitoxic, antidifteric (antitoxine circulante la nivelul titrului protector). nu este necesar vaccinarea.apariia eritemului la antebraul stng arat o alergizare la proteinele toxinei difterice. dac este asociat cu o reacie de aceeai intensitate i la antebraul drept, este o reacie pozitiv combinat cu o reacie alergic.

TratamentAntitoxina (ser care contine anticorpi antitoxina)Antibiotice - Eritromicina, - Penicilina

ProfilaxieDTPDTADPAVaccinare