-
•V f
Anui X L I V . 279232 Arad, 5|18 Ianuarie 1920. Nr. 1. Mmm
SCOALĂ REVISTA BISERICEASCĂ, ŞCOLARA, LITERARA ŞI ECONOMICA,
ABONAMENTUL: P t ira u 20 coroane. P» > m â t a t o d e a n _
10 coroaaë . '
APARE ODATĂ ÎN SĂPTĂMÂNA: DUMINECA.
r REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA: Arad, S t r ada E M I N E S C U.
Nr. 35.
Tcie fo i p e s t m oraş şi comitat Nr. 28*.
Spre o lume mai bună. Toate sufletele adevărat româneşti
salută cu o deosebită bucurie sosirea anului nou, care aduce cu
bine acum ceie mai nobile şi mai frumoase speranţe.
Ce zi tristă a fost pentru noi până acum ziua de anul nou! în
ziua aceasta simţiam mai greu toate loviturile cari ni le aplicau
stăpânii, străini de nçamul şi |egea noastră, sufjetu ui nostru şi
tot în această zi ne cugetam cu groază la suferinţele şi
nedreptăţile ce ni se puneau în vedere pe viitor. Oricât ne-am fi
silit, nu puteam să împreunăm în mintea noastră aceste doauă
noţiuni: Anul nou şi fericirea. ţ)e acum încolo însă aceasta zi o
putem îi trebuie să o prăznuim cu tot fastul, cu tojtă tihna şi
imitarea sufletească, pentrucă ea ekte- regina zilelor, câfer
fiecare suffit rprnâneşc trebuie şă-şi. croiască un pro-gjanl de
muncă, din Care să răsară feri-ffrea iui individuală şi. în
legătură çu această fericirea neamului, căruia îi aparţine.
Câte ÇUgefç luminoase s'au născut şj m {prît f#ra njcî »n rod,
pentrucă sţspâ-«[{•eij rţiî h lasă să iese la suprafaţa. $umerQaşe
planuri de muncă au rămas înintunerfc, fiindcă neamului nostru i-şe
denega dreptul ia propăşire şi în cele sy|ietlşti şi în cele
materiale.
Acum însă suntem liberi, putem munci şi visa în deplină
libertate.
Buhul D-zeu a dăruit însă '•/neamului nostru libertatea în
vremuri grele, când „marea vieţii" este agitata la cuhne. Faptele
pe care le vedem şi despre carp cetim zilnic ne îndreptăţesc să
credem că oţrienimea s'a abătut delà D-zeu şi s'a cufundat până
preste cap în plăcerile legate de materie. Patimile cele mai urâte:
ca lenea, lăcomia, ura, ptsnia. dorii! de a se coeoţâ câţ mat sus,
fără nici o cultură şi fără rţfpi o muncă, stăpânesc şi guvernează
lumea. Şi dat fiind adevărul, că păcatele sj| răspândesc repede ca
focul, grija de căpetenie a tuturor sufletelor nobile trebuie să
fie munca sfântă de a apăra cât se poate neamul de boala
veacului.
Acum e timpul să ne punem pe muncă cu toată ştiinţa şi
idealismul. Acum trebuie să predicăm mai cu foc şi preoţii şi
laicii tineretului faptele glorioase ale strămoşilor. Purtarea
nobililor daci, cari mai bine au băut păhărele de otravă de çâ t să
se proştearnă ca sclavi înaintea învingătorilor, trebuie să o
povestim copiilor zilnic ca să se întipărească bine în
mintea lor f rum seta şi nemurirea eroismului.
E necesar să descriem tinerelor odrasle în colori cât mai vii
figurile tuturor eroilor neamului nostru ca Mihii Viteazul, Ştefan
cel mare, Horea, Cloşca, Crişan şi Avram lancu, spunându-le cu
toată dragostea părintească că vremurile de astăzi au să treacă ca
un vis urât şi că lumea convin-gânUu-se singură de urmările
păcatelor ei de astăzi, îşi vi veni în fire şi ajunei toţi
speculanţii slăbiciunilor omeneşti, cari au „consumat" şi „figurat"
vor trece pe vecie în domeniul uitării, aceea însă cari vor trăi şi
străluci pentru totdeauna* în amintirea şi iubirea neamului sunt
cei ce şi în mijlocul ispitelor celor mai amăgitoare se luptă, să
zbuciumă şi muncesc pentru binele şi mărirea neamujMi.
Mărimea şi •.nemurire acelor Români cari «'ou ocupat cu
sti#feluS trebuie să le vestim la toate colţurile de stradă.
Trebuie «ă punem faţă în fată pe cei mai işcuţit mercenar al
zilelor noastre cu Emineşeu, Vlahuţâ, Caragiale şi Coşbuc ca să
vadă şi să se convingă tinerimea noastră cari comori sunt mai
frumoase şi mai preţioase cele ce satură stomacul, ori ceie ce
înveselesc şi înalţă sufletele.
Cu ziua de anul nou să începem cu toţi, cari am supraveţuit
cruzimile războiului, să făurim o lume mai frumoasă şi mai bună
decât lumea pe care am trăit-o în robie. Şi lumea aceasta nu o
putem fauri altcum decât dacă-animalismului care încearcă să
cuprindă în ghiarele lui omenim ea îi opunem motive puternice din
viaţă religioasă morală şi clin domeniul culturei.
Io răsboiu oamenii şi-or frământai mintea ziua şi noaptea cum ar
putea inventă cele mm groaznice instrumente de omor, acum în pace,
datori suntem să muncim fără răgaz şi să căutăm toate mijloacele
prin care se putem vindeca raneie cauzate de răsboiu şl să aducem
ia viaţă toate pornirile nobile şt frumoase ale sufletului cari au
adormit ori s'au pupernicit în tranşeie. Fiecare din noi are
datorinţă sfântă ca cu o sârguiriţă de furnică să răsfoiască sf.
scriptura, literatura şi istoria şi să culeagă toate cuvintele
;i>rm care se pot nobil itâ şi încuraja sufletele.
Acele locuri să le căutăm mai ales din toate cărţile bune prin
care putem face clară ca lumina soarelui tuturor fraţilor
necesitatea muncii şi iubirea pentrucă munca şt iubirea sunt atât
de puternice încât ele pot clădi şi învia tot ce au risipit
cele mai puternice tunuri. Din miile şi sutele de mii Ue hârburi
pe care Je-a făcui răşboiul, munca sârgumciose iară-şi pqaţg clădi
căsuţe şi palate. Ogoarele pe cari tunurile ca nişte pluguri uriaşe
ie-au înlorş pe dos munca încetul cu încetul iară-şj 1$ poate aduce
în starea binecuvântată d,e mai înainte. Natura care şi ea a
suferit atât de mult de pe urma răsboiului prin munca omenească
iarăşi va deveni rai cuvântător.
Munca însă nu va reclădi numai ruinele, ci va aduce linişte şi
fericire şi |p suflete. Patimile pe cari le-a răscolit răj-boiul
numai munca le y.i aduce iarăşi în starea lor normală. Prin
predjearea intensivă şi iscusită a muncii vom produce o lume noauă
pe mormintele şi ruinele stepate de risboiu.
Ura a înveninat toată lumea şi pe fiii aceluiaşi popor. Ura a
rupt tqaţe reţelele de comunicaţie tehnică, ura a tăiai ţpgţe
legăturile sufleteşti dintre pppoare, ura s'a pus în serviciul
tiranilor ca s ! muncească pe cei robiţi şi neîndreptăţiţi.
Suferinţele produse de ură ne ie va putea slană altcineva decât
nobila rivala a .aceşţgţa iubirea, f! oa re a aceasta, cea mai
frumoasă a simţirii omeneşti.
Iubirea va aduce iarăşi la un loc pe toate popoarele. Iubirea va
face pe asupritorii de ieri să înţeleagă că fieştecare om are
dreptul să se folosească ele darurile lui D-zeu: Fiecare om trebuie
să-şt vorbească limba şi să-şi iubească legea, şi glia. Şi aceia ce
nu a pulutsă realizeze forţa brutala, adecă să facă respectată
dreptatea fiecărei naţiunii va face iubirea. Iubirea va mlădia, va
direge aceia ce a rupt şi nimicit tunul de calibrul cei mai mare.
De aceia unde găsiţi argumente pentru acest mare şt *preţios
sentiment daţi-le în vileag, faceţi-le auzite din colibe până în
palate.
Edificatorii lumei noi nu vor face lucru complet, dacă muncii şi
iujbjrii 'ţj^-i vor adauge şi armele puternice ale culturii şi ale
credinţi!. Răşboiul, dar mai ales timpul critic după răsboiu, ne-a
dovedit cu prisosinţa, că şi alfabetismui poate fi cţitQf aşa de
periculos ca şi anajfebeţjsrrjui'. Efectele culturii deprind delà
calitatea capului şi inimii în care s'a sălăşluit. Intr'un cap
pervers • şi întru-o inimă rea cultura poate deveni arma de atac
"confrji a tot ce are omenimea mai bun şi nfqi frumos, chiar aşa
precum în nişte creeri ordonaţi şi în o inimă nobilă cultură este
un isvor de cele mai mari binefaceri. De
Bibi. Univ. Cluj
-
aceea cultura trebuie însă-şi se arete pe adevăraţii ei
reprezentanţi, iar pe aceia cari caută să-o falsifice şi o folosesc
spre scopuri mârşave, trebuie să-i ţintiească ia stâlpul ruşinii.
Răspândirea cuiturei adevărate va fi încă o garanta pentru
însănăto-şareaş i propăşirea omeni mei.
Şi acum să vorbim la fine despre coroana puterilor care este mai
chemata să înnoiască lumea şi aceasta este credinţa^ in D-zeu.
în viaţa nici unui neam nu-a jucat credinţa un rol atât de mare
şi evident C3 în viaţa neamului nostru.
în timpul năvălirilor barbare credinţa în D-zeu eră puterea care
ţinea la un loc pe strămoşii nostrii în creerii munţilor. Credinţa
în D-zeu n e a făcut chiar un neam deosebit care a putut să
înfrunte toate primejdiile veacurilor. Şi chiar în decursul
răsboiuiui mondial au fost clipe când eram ocoiiţi de duşmani din
toate părţile . şi numai aveam binevoitor pe nimeni, decât pe bunul
D-zeu care în ultimul moment a înfrânt puterea duşmanilor şi a dat
învingerea neamului românesc. Având o credinţa puternică în D zeu
âu suferit strămoşii nostrii atâtea veacuri, ştiind şi fiind
convinşi că bunul D-zeu nu va lăsa să piară dreptatea. Credinţa
ne-a fost scut în trecut şi ea trebuie să ne rămână scut şi pe
viitor. Un neam credincios este un neam tare, pentrucă credinţă în
D-zeu este isvorul tuturor faptelor mari, ande este credinţa, este
şi eroism şi unde este eroism, este viaţa şi glorie.
Pentru toate acestea dorinţa de anul nou a scriitoriului acestor
şire este, că toţi bărbaţii idealişti, oneşti, credincioşi şi
muncitori ai României Mari să se adune întru-o falanga puternică şi
să înceapă opera mândră a întemeierii unei lumi nobile şi frumoase,
scriindu-şi pe drapel:
Muncă, iubire, cultură şi credinţă şi atunci cu ocaziunea
primului an nou în România Mare se putem zice:
Viaţă fericită iţi poftim şi vei avea tu neamul nostru
românesc.
Rusticus.
Cronica bisericească. flnirea Bisericilor. — Alegerea de
Mitropolit-Primat Evenimente de însemnătate, epocală s'au
petrecut în vieaţa noastră biser icească în cursul săptă inânei
premergă toare sf-lor sărbător i ale Naşteri i Domnului şi
Mântuitorului nostru Isns Hristos.
înalţii prelat» ai bisericii din vechiul regat şi ai bisericilor
din provinciile el iberate, întruniţi in sinod, au proclamat cu o
deosebi tă solemnita te , unirea bisericilor ortodox-romăne din
Ardeal, Bucovina şi Basarabia cu biserica din vechiul Regat, într'o
unică Biserică autocefala ortodox-romănă a Romăniei-Mari.
Marele colegiu electoral, compus din membrii sf. Sinod, ai
Cousistorului suprem şi membrii ortodocşi d ! n Cameră şi Senat au
ales de Mitropolit-Primat al Bisericii României-Mari pe P. S. Sa
părintele episcop al Caransebeşului Dn Miron Cri stea.
Actul învestirii noului Mitropolit primat, p re cum şi a
Mitropolitului Bucovinei Dr. Vladhnir de Repta şi a P, S. Sale
părintelui nostru episcop loan I. Papp, s'a petrecut ia palatul
regal în sala tronului cu o p o m p ă deosebi tă , conform
ceremonialului prescr is .
în sala tronului erau adunaţ i membrii guvernului, ai sf. Sinod
şi ai Consistoriului , pa r l amentari i , şi autorităţile
militare.
La ora 12 jum. sosesc Suveranii întovărăşiţi de principesa
Elisabeta şi suita regală. La
ora 12 şi trei sferturi cortegiul mitropolitan cu alaiul
protocolar : doi ofiţeri de strajă călări, în frunte cu prefectul C
tpitalei d. general Nicoleanu, urmat de un pluton de jandarmi
călări, apoi doi membrii ai Consistorului, mitropoli ţ i iMiron
Cristea şi Pimen, mitropolitul Bucovinei cu episcopul Aradului, ait
pluton de călăreţi şi la urma prcşe-d i t i tde Camerei în
automobil .
* Suveranii i-au loc pe treptele tronului şi se
introduc rând pe rând cu suita protocolara cei trei ierarhi.
După citirea decretelor de învestitură şi în-mânarea cârjelor
arhipăstoreştt de către Suveran, fiecare dintre cei învestiţi, au
rostit cuvinte de mulţumire, de credinţă către tron şi ţară şi dé
preamări re a Bisericei şi învăţături lor Mântu i torului. S'au
spus şi cuvinte de făgăduinţă pentru activitatea cea nonă a
înnalţilor preoţi ş* îngrijitori ai sufletelor creştineşti la cari
a răspuns regele cu următoarea cuvântare ;
înalt Prea Sfinţiţi Păr inţ i ! Zice în Sfânta Sc r ip tu r ă :
„Cei ce seamănă
cu lacrămi, cu bucurie vor s ece ra : mari lucruri a făcut
Domnul cu noi"
Şi într 'adevăr, mare e ziua* aceas ta în care fraţii de o
credinţă şi de o l imbă, după veacuri de tristă şi nedreaptă despăt
ţ i re , îşi pot în tende manele spre v e d n i c a unire
duhovnicească,
Înalt Prea Sfinţite Păr in te!
1. P. S. T a fiind ridicat la cea mai înaltă trf-aptă a Sfintei
Biserici Române cu vie mul ţumire Ti-arn înmânat după vechile
datini, t o iagul a rh iep i scopa l ; ca să oblâduieşt i cu d ra
gos te şi îngăduinţă turma ce îţi etite încredinţată .
Această veche Mitropolie a Ţării Româneşti, sub ocrotirea căreia
se aflau şi b inecre-dincioşii fii de peste munţi în timpurile
marilor Domni munteni, işi ch iamă din mijlocul fraţilor împilaţi
până acum sub mâni s trăine, pe pur tătorul cârjei sate mitropoli
tane.
T e poţi mândri 1. P . S. Păr inte de a fi urmaşul a tâtor
mitropoliti erlavioşi cari au fost podoaba acestui scaun
arhiepiscopal . Bărbaţi ca Qrigore al II., sub a cărui vtădicie
s'au tă lmăci t cele douăsp rezece minee şi, mai cu deosebi , Antim
care păs torea în fericitele vremi ale lui Constant in Basa rab
Brâncoveabul , încălzind pe fiii săi sufleteşti cu cuvântul şi
învăţătura evan-gelească , au dat mitropoliei din Bucureşt i un
renume care strălucia şi pes te hotarele ţării.
Chemat la scaunul mitropoli tan, i. P. S. T a ai părăs i t o
eparhie d ragă inimei Tale , al cărei conducător sufletesc ai fost
în t impuri grele de lupte naţionale, dar şi în clipele cele mai
înăl ţă toare ale neamului . Urcându-te pe scaunul arhiepiscopal al
Ungro-Vlahiei ai frumoasa menire de a înfăptui politica rel igioasă
a lui Minai Viteazul, care prin înfiinţarea Mitropoliei or todoxe
delà Âlba-lulia ţ intea să apropie şi să unească bisericeşte toate
ţările româneşt i .
De atunci p â n ă în zilele măreţe ale Unirei ce Atotputernicul
ne-a dăruit să le trăim, cierul d e peste munţi , în timpul
luptelor grele şi suferinţelor de mart i r , -a ştiut să păs t reze
alăturea cu sfârita candelă a credinţei s t rămoşeşt i , flacăra
nestinsă- a vieţei şi şimţirei naţionale. Aceasta dă alegerei
întâiului Mitropolit Pr imat al României- întregi te o deosebi tă
semnificare.
Sunt încredinţat că chemarea 1. P . S. Ta le va aduce roade
fericite pentru organizarea te meinică şi unitară a Bisericei
române, precum şi pentru întărirea credinţei , isvorul neseca t al
faptelor bune şi .ai înălţarei sufleteşti.
Din tot sufletul îţi urez o lungă şi rodnică activitate
arhipastorală .
înalt Prea Sfinţite Părinte ! în urma măreţului act al
realipirei frumoasei
Bucovine la patr ia mamă şi în puterea vechilor datini, cu mare
dragos te şi cu. deosebi tă mulţumire am întărit i. P . S. Ta le
pur tarea cârjei mitropoli tane a Bucovinei. Vel privi aceas ta
ea
un semn vădit de recunoaştere a deosebi tei râvne ce ai
desfăşurat în buna conducere pastorală a turmei încredinţate ' f ie
. Frumoasele monumente religioase se ridică la Suceava , Rădăuţ i ,
Putna ca o vie mărturie a evlaviei vrednicilor Voivozi ai Moldovei
; ele ne amintesc asemenea , că c re dinţa la nn popor este s
ingura temelie trainică pe care se poate rezimà viitorul.
Cu mare nerăbdare aş tep t să pot veni şi feu în Bucovina de a
mă închina la aceste sfinte ctitorii şi a înveseli sufletul Meu la
bogăţii le şt comorile de artă r e l i g b a s e din toate
mânăstirîl-e Bucovinei. Grija ce ai purtat de păs t rarea lor a
găsit un răsunet de vie recunoşt in ţă în inimile credincioşilor.
Din tot sufletul urez 1. P . S. Ta le mcă mulţi ani de fericită
arhipăstor ie .
înalt Prea Sfinţite Părinte ! In urma Unirei ţinuturilor de
peste munţ i
cu patria mamă şi în puterea vechilor datini , cu deosebita-
bucurie Ţ i -am dat întărirea cuvenită pentru păstor i rea
poporului or todox din eparhia Aradului.
Cuuosc grelele lupte aie acestei episcopii delà marginea
Românismului , cea mai e x p u s ă la bătaia valurilor s t ră 'ne ,
şi aduc în ziua aceas ta , prinosul nostru de recunoşt in ţă pentru
vrednicii luptători ai bisericei române , precum si mărturisirea
sent imentelor noas t re de d ra goste pentru scumpii voştri
poporeni de pe malurile Mureşului şi ale Q işului, î ndemnându- i
ca şi pe viitor să-şi păstrez-" cu acciaşi credinţă l imba şi legea
s t rămoşească , intru mulţi ani de rodnică păs tor ie .
înalt Prea Sfinţiţi Părinţi ! Mergeţi şi întoarceţ i -vă acum la
scauuete
voastre episcopale şl urmaţi a apropia cât mai mult de Biserică
sufletele credincioşilor, p r o p o văduind, în aces te vremuri de
grele încercări m o rale, tuturor treptelor sociale iubirea aproape
lu i , buna înţelegere şi pacea obş tească . întăriţi în inimi
frica de Dumnezeu, ferirea de nedrep ta te şi fapte rele, respectul
ocârmuitor i lor către bcâr -muiţi şi al acestor din urmă către
autor i ta te . Numai prin păst rarea şi întărirea unor a semenea
sent imente putem avea o Ţ a r ă bine în temeiată cu o propăşire s
igură în t tmp de pace şi o p u ternică pregăt i re pentru orice
vreme grea .
Vă mul ţumesc din adâncul sufletului pentru bunele urări ce
ne-aţi adus reginei, rnte şi familiei mele.
Solemnitatea s'a sfârşit în mijlocul unei mari însufleţiri.
Regele şi regina s'au întreţ inut câtva t imp cu prelaţii şi cu
unii deputaţ i şi senatori .
S'a format acelaş cortegiu ca la sosire cu acelaş ceremonial
protocolar şt noul ales şi în -tăriţii ierarhi s'au îndrepta t apoi
spre reşed in ţa mitropoli tană.
Lume multă curioasă imiplea piaţa Caro! şi laturile căei
Victoriei.
După săvârşirea ceremonialului delà palat , noul mitropolit al
ţârei a fost condus la mi t ropolie şi instalat în înaltul
scaun.
La intrarea în biserică a fost în tâmpinat de arhiereul Chiose
Ploeşteanu, înconjurat de^înaltu! cler, şi condus până în faţa .
altarului, unde a luat Ioc în scaunul mitropolitan. Apoi, vicarul
mitropolitan a oficiat slujba religioasă faţă fiind miniştrii,
mitropoliţii Vladimir de Repta al B u c o vinei, Pimen al Moldovei,
arhiepiscopul Nicodim' al Chişinăului, P. S. Sa părintele nostru
Episcop , episcopii Buzăului. Dunărei de Jos, arhiereii Antonovici
delà Huşi, Gurie delà laşi, Eygheriie Humulescu, membrii
Co'nsistoruliii superior b i se ricesc, protoerii Capitalei .
Ilfovului, etc.
După oflciarea slujbei bisericeştii d. ministru al cultelor,
Borcia, a citit decretul regal de n u mire a noului mitropolit
.
A vorbit, apoi. vicarul mitropoliei, urându-i bunăvenire, şi i-a
răspuns mitropolitul Miron
-
Nr. 1
Cristea, după care, toţi cei de faţă au trecut îni sala de
recepţie.
înainte de a începe recepţia, au vorbi t d. Borcia ministrul
cultelor, Iorga, preşedintele Camerei, şi pr. Popescu-Mcşoa ia
.
A răspuns noui ales după care cei prezenţi au fost invitaţi la
bufet.
Apel cătrâ toţi presidenţii cercurilor re l ig ioase din
despărţământul protopopesc Arad al asociaţiei „Andreiu
Şagiina".
î n ' r odus regulamentul asociaţiei „Andreiu Şaguna" îndată
după const i tuirea d e s p ă r ţ ă m â n tului, a rămas în sarcina
fiecărui membru, ca pătruns de necesi tatea unei activităţi
pastorale mai fecunde, să desvoal te toate forţele intelectuale în
cadrul acestor statute.
Este adevărat , că delà, consti tuire abia' au trecut trei luni
; es te adevărat , că t impul nepr i -incios din acest anot imp a
fost foarte nefavorabil; că inpracticabile aa fost căile de
comunicaţ ie şi că în consecinţă întrunirea cercurilor rel igioase
a fost stânjenită, — cu toate aces tea avem convingerea, că fiecare
dintrre onoraţii preoţi a medi tat asupra importanţei organizaţiei
noast re , în care şi cel mai umil preot va trebui să s trălucească
ca un far luminos. Fiecare dintre noi deci se va înarma cu armele
cunoştinţi i şi va căuta ca între marginile posibili tăţii să pună
în p r a c tică acestea statute, menite a s t rânge rânduri le
noastre şi a da o directivă vieţii poporului n o stru într 'un
adevărat sens creştinesc.
în mijlocul frământări!or de cari este p reocupată toată
suflarea românească , t impul trece cu paşi repezi şi nu peste mult
va suna ceasul când fiecare va trebui să-şi deà seama : eu c â t am
contribuit la propăşirea, misiunei noast re , îmbunătăţ ir i le
sunt aş tepta te pe toate liniile, iar o acţiune efectivă ar fi sa
lu ta tă cu celea mai vii aprobări din par tea tuturor doritorilor
de bine.
Precum în trecut mântuirea neamului nostru pe acestea plaiuri b
inecuvânta te a fost posibilă numai prin porţile sântei noastre
biserici d rep t -mări to.re, aşa, întocmai, şi în aceste zile de
mărire naţională, element de galvanizare trebuie să rămână preoţ
imea noastră .
Convinşi, că aducem un bun serviciu cauzei de carea ne
însufleţirii, invi tăm onorata p reo ţime din despăr ţământu l p ro
topopesc al Aradului, ca la apropiata întrunire a cercurilor rel
igioase — care mult nu mai poa te întârzia — să ia în dreaptă
judeca tă apeiul prezent şi să stăruie pentru îndeplinirea lui.
Birou! despăr ţământu lu i p ro topopesc Arad al asociaţiei
„Andreiu Şaguna" . Mândruloc .
Iancu Ştefănuţ, Constant in Mihulin, preş. despărţământului.
secretar.
Care nuri uor mu rishaiul ? — Predică la vremile noastre.* —
„Cu noi este Dumnezeu, înţelegeţi neamuri şi vă p!ec«{i.*
Trăim şi trecem 1. C. prin vremuri istorice. După răsboiti mare
şi îndelungat parcă să orân-dueşte de nou pe veacuri înainte
soartea tuturor neamurilor din lume. Aţi a iz i t , aţi cetit că
acolo sus la Par i s în Franţa să ţine marele sfat de pace şi
orânduire nouă a ţărilor şi neamurilor . Acolo ia masa verde a
păcii sa fac mari sch imbări. Să ş terg graniţe , s ă mută notară,
s tate, ţări întregi să dis t ramă, altele să refac şi preste tot
parcă o lume veche să îngroapă şi alta nouă se ridică, se clădeşte
pe urma şi pe ruinile ei.
Şi noi Românii suntem acolo undeva pe masa şi in socotelile
sfatului de pace . După jertfele şi sângele vărsate cu belşug ps
toate
• Din vUuimtl de predici „Spre Canaan' ce va apărea în
Tipografia diecezană.
BfâEiKIA ŞI WMMÂ
fronturile răsboaielqr şi suferinţelor şi noi Românii am cerut o
al tă şoarte mai burjâ, o al tă orânduire mai dreaptă .
Şi după ce sute de ani am suferit şi s tr igat înzadar, de data
asta învăţaţii neamurilor mai cu băgare de seamă s'au uitat preste
noi. De data as ta dorinţa, cererea noastră cea mai .s tărui toare
ni-s 'a împlinit. Hoiarăle b lăs tămate cu cari eram despărţ i ţ i
noi „cei de un sânge şi de o lege" ca la. un semn dat au p e r t şi
ia tă-ne azi pe toţi în aceeaş casă, în casa şi patria noast ră .
Hotărît acesta e- un câştig, un câştig pe care cu suspinuri l-au
dorit şi aş tepta t toate generaţiunile ( rândurile de oameni)
neamului nostru.
Dar afară de acest câşt ig al unirii mai este şi un alt fel de
câştig de răsboiti pe are va trebui să-i avem, să-i dobândim. Mai
este !*n fel de câşt ig pe care nu m-1 poate dă nici lua sfatul de
p ; c e deSa Par is . Aceia este, dragii mei, premenirca, înoirea,
întărirea noastră morală. Acesta câşt ig nu t rebue u-tat, nici
aşezat la urmă ci dimpotr ivă el t rebue ridicat şi pus în fruntea
tuturora.
H tărît acele neamuri vor cşl cu câşt ig s t a to rnL din
răsboai le vreinilor noas t re cari au înţeles şi înţeleg chemarea
de premenire .morală a răsboitiiui. Căci orice s'ar zice despre
răsboiu câ. l~au făcut diplomaţia , sau capitalism'.!I, sau
egoismul (adi ca ceea delà oeârmuiri , sau ceea dela bănc;ie cele
mari cu banii lor cei mulţi) ei îşi are ca -au to r (făcător) pe
acela carele a zis că nici un păr din capul nostru nu să tniş tă de
acolo fără voia şi ştirea lui. Răsboiul a fost strigătul Domnului
de chemare şi premeriire morala a neamurilor.
Ei a venit cu foc şi suferinţă pentruca prin ele t recând
omenirea decăzută să se cureţe, să facă premen rea moraîă.
Ca o furtună a fost răsboiul, ca o furtună care distruge,
sfarmă, doboară dar tocmai prin vis lenta (aspr imea) ei curăţă
înăduşala morală, face aerul - moralul. — mai uşor, m a i - c u r a
t , mai sănătos .
Acele neamuri vor câşt iga dară răsboiul cari au înţeies
chemările morale ale răsboiului şi trecând prin „focul Domnului"
(Isaia, şi suferinţele răsboaielt r s'au curăţit, întărit c r e d i
n ţ a ' n Dumneze.i , virtuţile, moravurile celea bune; Acele
neamuri vor dobândi răsboiul cari dm tranşele (fronturile) morţii
şi câmpuri le suferinţelor s'au întors acasă mai apropiate de Isus
şi po run-c le iui.
Şi iaraş câşt ig statornic numai acele neamuri vor avea c ri, re
întoarse din lupte şi ofensive pline de biruinţă şi glorie, vor
putea duce şi aici acasă cu izbândă o altă luptă şi ofensivă: a
premenirii morale.
La toate neamurile, pe toate terenele să observă (să poate băga
de samă) o grozavă decădere morală (slăbire de moravuri) . O
lăcomie nebună de a făcea bani, averi şi plăceri a umplut lumea de
uzurari, de geşeftari, cari zi de zi au omorît, au s tâns mila,
adevărul , iubirea, drepta tea . Curente pur tă toare de otravă şi
moarte s'au pornit în lume şi ameninţă cu distrugere (cu spargere)
credinţa, biserică, familia tot ceeace Hristos ne-a lăsat curat,
sfânt şi bun.
Parcă chiar Antihrist cu toate minciunile şt iT-k- ie lui a
pornit ofensivă sâ dis t ruge credinţa, moralul : temelia
neamurilor.
Acele neamuri vor câşt iga răsboiul cari ajutate de mai multă
credinţă şi mai curate moravuri - - vor puteà mai degrab să
oprească 'n loc de . adinţa morală şi năvala curentelor pr
imejdioase. Acele neamuri vor câşt gă biruinţa depl ină cari din
defensivă vor trece apoi în ofensiva cea mare şi sfântă a
curăţirii, p remei i r i i morale : vor sugruma fără cruţare uzura,
geşeftăria, vor omori corupţia, vor călca în picioare minciuna,
viclenia nedrepta tea făcând să simţim oda tă împlinite vorbele
psalmistului : „Mila şi adevărul s'au în-t impinat , drepta tea şi
pacea s'au sărutat , adevărul din pământ a răsări t şi drepta tea
din ceriu a privit" (Psa lm 84, 11, 1 2 )
Dacă deci azi hotarăle ţ i s'au lărgit şl ele cuprind aproape
întreg neamul nostru aceas ta încă nu în samnă că am câşt igat
deplin răsboiul, Pentruca câştigul nostru să fie deplin şi s
tatornic t rebue să facem bă s t ră lucească în toată lumina ei şi
în toată înt inderea pământului românesc : credinţa, virtuţile,
moravurile cele băt râne , curate şi bune ale neamului nostru Numai
o Românie aşezată pe temeliile moralului, pe temeliile credinţi!
părinţ i lor noştri , înseamnă un câşt ig a d e vărat şi
statornic.
« , i . . u » - j u . j , V - ! - " , » • " nuimni "' i nuj -A
„•...>. „mj^u-A)—mu-i
Ueapururea să ne gândim, niciodată s ă nu uităm, noi Românii câ
mărirea, târla noastră de azi e legată de ceeace ne-a ajutat să ne
ridicăm: de credinţa şl moravurile cele b w v de eri De le -v«m,
părăsi înzadar s ă lărgesc hotarăk- noastre căci unde cresc
hotarele, dar scade credinţa, moralul nu e bine. De acesi râu şi
isteria ne îndeamnă sâ ne ferim, istoria ne arată câ mărirea şi
puterea oricărui popor din istoria lumii ţ ine până când el a ţinut
la credinţa şi moravurile celea bune. Când , 1-a perdut nu i-a mai
trebuit alţi duşmani căci necredinţa şi decăderea morală au fost
cei mai cumpliţi duşmani cari i-a surpat puterea şi mărirea.
Dacă deci ne-ar întrebă cineva care neamuri vor câşt igă
răsboiul, numai un răspuns bun i-am putea da : acele neamuri vor
câştigă răsboiul cari având mai rnultâ tărie şi valoare (avere)
morală vor şti şi putea să aşeze pe aceas tă temelie morală ceeace
vor căpătă .
Precum în decursul răsboiului ziceau unii că răsboiui îl va câş
t igă cel din urmă glonţ, alţii cel din urmă criţar şi i s râş
alţii cel din urmă om şi dă rab de pane şi pe urmă să adeveri că
sfinţenia, dreptatea, moralul cauzei câşt igă r ă s boiul; aşa şi
acum nici cel din urmă k m t t r u de pământ cc-1 va căpă tă mai
mult atare neam nici cea diu urmă convenţie comercială mai
favorabilă (cea mai bună târguiala şi legătură de neguţătorie) ci
cel din urmă gram (font) de valoare şi greutate morală cei va trage
măi mult la cumpănă neamurile lumii acela v-i câşt igă cu adevărat
răsboiul..
• • * Toţi dară cari vreţi să ni si auziţi ce să
petrece despre noi la Paris ~~ gândi ţ i -vă la aceste adevăruri
.
Deanururi să ne gândim că este un câşt ig pe care nu ni-1 poate
dă nici luă Pa r i su î : tăria, valoarea noas t ră morală. Orice
ar veni dela sfatul păcii, până avem această tărie, de nimica nu ne
temem.
Dar lipsa şi perderea ei ar fi o mai mare primejdie decât
oricare alta ce ne-ar putea veni dela Par is , Londra sau
Newyork.
Şi nici nu ar putea să fie altcum, căci doar deasupra sfatului
de pace stă Domnul , împăratul neamurilor, care ridică şi smereşte
neamuri după credinţa şi valoarea lor morală.
El este şi acolo „puterea" cea cu adevăra t „mare." P re El
înainte de toate să-1 avem spri 1-jin şi pretin, căci „de vom fi
nădăjduindii-ne spre dânsul ne vom mântui pr i r i t rânsul ."
Cu adevărat de vom simţi că El este cu noi şi ne vom sili ca şi
noi să fim cu Ei şi poruncile Iui atunci vom putea r idică fruntea
fără frjcă s t r i g â n d : „cu noi este Dumnezeu în ţelegeţi
neamuri . şi puteri — şi vă plecaţ i" şi ne daţi ceeace e al
nostru. Atunci şi numai atunci am câşt igat cu adevărat răsboiul
.
losif Trifa preot.
ÎNFORMAŢIUNI. Urăm ceti torilor, co labora tor i lo r şi spr
i
j ini tori lor ziarului nos t ru An nou fericit. Hirotoniri.
Candidaţ i i de preoţ i : Alexandru
Baba, Amos Oprtş şl Nicolae Marca, din arhi-dieceza Transi
lvanii , au primit dărui preoţiei prin punerea manilor P . S. Sale
părintelui nostru episcop Ioaţi.
Crăciunul în Arad. în biserica catedrală din Arad în ziua întâia
a sf. sărbători a servit sf. liturghie P. S. Sa dl episcop diecezan
loan I. Papji, asistat de protopresbiterii: Dr. G. Ciuhandu, M.
Păcăţian şi Tr. Vâfian, presbiterii: Dr. T. Botiş şi E. Crăciun şi
diaconii: Dr. L. Jftcob Şi I. Cioara. în cursul sf. liturghii a
hirotonit întru presbiter pe diaconul Alexandru Baba, ear pe
ipodiaconul Amos Opriş întru diacon. La sfârşitul serviciului
dumnezeesc P. S. Sa şi-a rostit pastorala de Crăciun, care prin
actualitatea cuprinsului bogat în învăţături şi sfaturi creştineşti
şi prin predarea însufleţită a impresionat adânc şi au înălţat mult
sufletele credincioşilor, adunaţi în nurhăf mare în sf. biserică. A
doua zi a servit sf. li-
-
turghie şi a predicat părintele protopop Traian Văţian, asistat
de preoţii E. Crăciun şi Alexandru Baba, — în ambele zile R S. Sa a
întrunit la masă şefii autorităţilor militare şi.civile-şi pe
fruntaşii vieţii noastre bisericeşti din localitate.
' Anul nou în Arad. Pr imul an nou. ce ni-s 'a da t să-! avem pe
pământul României-mari , s'a prăznuit şi în Arad In mijlocul unei
bucurii şi veselii generale . în biserica ca tedra lă a servit sf.
liturghie părintele p ro topop Traian Văţian, as is ta t de preoţii
Vasilie Olariu şi E. Crăciun. Predica a rost i t -o părintele E.
Crăciun. La sfârşitul sf. liturghii s'a oficiat Te^Deum şi s'au
înăl ţat rugăciuni pentru sănă ta tea şi îndelunga vieaţă a M. Sale
gloriosului nostru rege Ferdlnand l. şi a augustei familii
domnitoare . P . S. Sa a primit felicitări de anul nou din partea
tuturor autor i tăţ i lor bisericeşt i , civile, militare şi
şcolare, p re cum şi a credincioşilor parohiei centrale din Arad. L
a serbarea de anul nou ararigiată de reg. 9 3 din Arad a luat par
te şi P . S. Sa.
Feriile sf. sărbători ale Naşteri i Domnului şi Mântuitorului
nostru Isus Hristos la institutul teologic şi şcoala normală d
iecesană s'au început în 22 Decemvrie 1919 (4 ian. 1^20) şi durează
— în urma lipsei de combust ibi l — până în 18/31 Ianuarie 1920
inclusive.
Biserica ceho-slovaca s'a rupt de Roma. Preo ţ imea ceho-s
lovacă a decretat despăr ţ i rea bisericii romano-catol ice din
Ceho-SIovacia de scaunul papal , ş tergerea celibatului şi
întemeiarea unei biserici naţ ionale ceho-s lovace.
Adunarea cântecelor de râsboiu. Consiliul Dir igent sub Nr.
23250/1919. a ordinat învă ţă torilor să adune şi se prezinte prin
revizorat toate cântecele de răsboiu de ori şi ce caracter ar fi,
precum şi alte melodii poporale ca: doine, colinde, bocete, cântece
de s tea ori melodii de joc. S'ar face bun serviciu cauzei , dacă
s'ar fixă pe note şi s'ar înainta a semenea cântece, revigoratului
de ori care intelectual român.
PARTEA OFICIALĂ, Nr. 2655/919.
Circulara c à t r a t o a t e oficiile p r o t o p r e s b i i e
r a l e ş i p a r o hiale d i n d i s t r i c t u l C o n s i s t o
r u l u i d i n A r a d .
Onor . Consiliu Dirigent, resortul cultelor şi al instrucţiunii
publ ice din Cluj cu actul Nr. 23.633/919 de datul 22 Decemvrie a.
c. a a sem-nat la perceptoratul regal român din Arad, pe seama
preoţi lor ajutorul lunar d e scumpete pe lunile Iul ie—Decemvrie
1919 invitând Consistorul să r idice aces t ajutor delà perceptora
t şi să-1 dis t r ibue preoţilor pe lângă următoarele
co.ndiţiuni:
Preotul Dr. Ioan Felea — fiind chemat delà inceputul semestrului
la miliţie — nu b e n e ficiază de acest ajutor.
Pentru preotul Gheorghe Rista din O h a b a s'a asetnnat
ajutorul în înt regime cu observarea insă, că dacă respectivul
preot până la finea anului 1919 nu-şi va ocupa postul său, în
viitor nu va mai putea beneficia de competintele sale regulate.
Preoţi lor intraţi în funcţiune la s tat sau la armată , să va
plăti ajutorul şl pe luna aceea, în care s'au depăr ta t din
funcţiunea lor bisericească.
Cateheţi lor provizori adecă profesorilor d* religie şi
profesorilor suplinitori şi practicanţi instituiţi d intre preoţi
li-se va plăti ajutorul p â n ă la sfârşitul lunei Septemvrie ,
deoarece membrii corpului d idac t ic sunt numiţi şi şi-au primit
sau î—şi vor primi retr ibuţiunile lor delà 1 Octomvrie 1919
înainte.
Ajutorul de scumpete d e 300 cor. se c o m -pută lunar aşa fel,
că dacă cineva a intrat în oficiu în cadrul acestui an, ajutorul se
solveşte numai începând cu luna ce urmează d u p ă ocuparea
oficiului ; iar dacă vre-unul a reposât , — pe luna respectivă, în
care s'a întâmplat moartea, poate r idică ajutorul văduva sau
tutorul orfanilor.
Delà sine se înţelege, că dacă cineva a ridicat deja acest
ajutor delà perceptorat , nu-1 poate ridica şi delà cassa
consistorială.
Pentru executarea ordinului Onor. Consiliu Dirigent, dispunem
următoarele :
Conducătorul oficiului protopopesc va avea să compună fără
amânare conspectul preoţi lor şi văduvelor, cari sunt îndreptăţi ţ
i la acest ajutor.
Pe baza acestui conspect vidimează chi tanţele, dacă le află în
regulă şi In conformitate cu indlcaţlunile de mai sus, apoi le
restitue celor interesaţi pentru a le putea prezenta cassei
consistoriale, spre solvire.
Dacă însă, din cauza dificultăţilor de comu-nicaţiune, -
protopopul de bună voie ia asupra sa sarcina şi răsponzabi l i ta
tea morală şi mater i ală de a împărţ i însuş acest ajutor
preoţilor şi văduvelor din tractul său, atunci — prezentându-se în
persoană, cu conspectul celor îndreptăţi ţ i , — ridică dela cassa
consistorială competintele preoţ ilor săi ş i v după distribuire,
cel mult în 30 de zile, prezintă cassei consistoriale socoată în
regulă alăturând şi chitanţele, cari t rebue să fie scrise frumos,
legibil, pe jumătate coală, şi papir acceptabi l .
Pentru uniformitate dăm aici şi formularul de chitanţă, precum u
rmează :
Chitanţă . . . . . . . . . cor . adecă .
. . . . coroane, care sumă licvidată de Onor. Consiliu Dirigent,
resortul cultelor şi al ins t rucţiunii publice din Cluj cu
rezoluţiunea de sub Nr. 23.633/1919 dato 22 Decemvrie 1919 şi
asemnată din cassa statului, — subscrisul am primit 'o pe calea
superiorităţii mele diecezane, din cassa Consistoruiui diecezan
ort. rom. din Arad, ca ajutor lunar de scumpete pe luniile
Dat, în
cor- preot
auecâ î » ~
Cei îndreptăţ i ţ i la. acest ajutor sunt datori a prezentă
protopopului chitanţele spre vidimare, în terrnin de 3 (trei) zile.
.
Arad, 23 Decemvrie 1919 (5 Ianuarie 1920.) IOAN I. PAPP
Episcop.
Nr. 2624/1919.
Circulară eâ t ra t oa t e oficiile p ro topresb i t e ra le şi
p a r o hiale de sub ju r i sd ic ţ i a Consistorului or t .
r o m â n dm Arad.
Pentru regularea uniformă a dotaţiei corpului didact ic peste
tot de sub ascul tarea Onoratului Consiliu Dirigent Român, acesta —
ca Resort de Culte şi învă ţământ — a luat, prin ordonanţa sa Nr.
20.300/919 din 5 Noemvrie a. c , dispoziţiunile necesare , pe cari,
cu privire la învăţătorii şcoalei primare, le comunicăm in
următoare le :
„învăţătorii dela şcoalele pr imare, cari au la baza studiilor
pedagogice o pregăt ire mai mică de patru clase secundare
(gimnaziale, reale sau civile), sau peste cele 4 clase secundare un
curs pedagogic numai de unul sau doi ani, încep cu clasă XI gradaţ
ia 3. şi pot înainta până în cl VIII gradaţ ia 1.
„învăţătorii cu 4 clase secundare şi cu şcoala normală
(preparandie) completă (de 3 sau 4 ani) primesc pe lângă salarul de
cl XI - V I I I . , un adaus de serviciu între 1600 - 800 Lei, după
mărimea localităţii în care funcţionează (conform tabloul B)
„Directorii mai primesc şi adausul pentru conducerea şcoalei
conform § 21 al art. de lege XV din 1913, însă în Lei, şi a n u m e
: la şcoala cu 3—6 puteri d idac t i ce . . . 200 Lei, „ „ „ 7 - 1
0 , „ . . . 300 „
, u „ p e s t e 10 „ „ . . . 400 „ „Invăţători-ajutători
(ctirsiştî dela Sălişte)
vor primi câte 250 (două sute cincizeci) Lei lunar şi adausul de
vestminte."
Se observă, că aceas tă regulare a dotaţiilor învăţătoreşti , ca
re* nu mai face deosebire între învăţători i confesionali şi
comunali şi între cei de Stat, are numai un caracter provizor, după
care va urmă regularea salarelor, în mod uniform, pe cale
legislativă pentru în t reagă Ţara>-Românească- în t regi tă
.
Ameliorările de dotaţ iune sunt de a-se face retrograd, dela 1
Sept. a. c.
Prin urmare comunele noastre bisericeşti sus ţ ină toare de
scoale, cari nu pot să deie întregirea nouă a salarelor, vor avea —
în înţele
gere cu învăţători i interesaţi — să gătească de urgenfă
rugăcile de înaintat câtră On. Consiliu Dirigent Român la Cluj, şi
adjustate cu ob i ş nuitele documente şi informaţiuni, să i-le
trimită pe calea Revizoratuiui şcolar competent .
Pe pagina următoare se t ipăreşte tabloul B, despre
retribuţiunile învăţătorilor dela şcoalele pr imare.
Arad, din şedinţa consistorială dela 19 dec. 1919 (J lan.
1920.)
Consistorul ortodox român din Arad.
Nr. 2541/1919.
Circulară e ă t r ă t o a t e ofici i le p r o t o p r e s v i t
e r a i e " ş i p a r o h i a l e de s u b j u r i s d i c ţ i a C
o n s i s t o r u l u i o r t .
r o m â n d i n A r a d .
Prea Vener. Consis ter mitropolitan, prin hârtia sa Nr. 232 M.
data tă din şedinţa p ienară mitropoli tană dela 5/18 Noemvrie a. c
, a b inevoit a ne pune în cunoşt inţă de cauză d e s p r e , mai
multe lucruri privitoare Ia reforma învă ţă mântului primar. •
întâi de toate suntem incunoşt inţaţ i , că încă în luna august
a. c , s'au întrunit la Sibiu, delegaţii On.-lui Consiliu Dirigent
şi ai Bisericii noastre spre a-se înţelege asupra reformei şcolare.
Cu acel prilej însuşi dl şef al Rezortului de Culte şi învăţământ a
avut cuvinte alese despre rolul din trecut, precum şi despre cel
din viitor, a î şcoalelor noas t re confesionale, cari îşi vor
păstra şi pe mai depar te existenţa şi organizaţ ia pe lângă unele
schimbări .
Cu acel prilej au căzut de a .o rd reprezentanţii Bisericii şi
cei ai statului, că statul va ajutora şi pe mai depar te şcoalele
confesionale, şi că se vor face chiar şi oare-car i uşorări în
cazurile, în cari sarcina culturală ajunsese prea mare în vremea de
s tăpânire ungurească .
To t astfel s'a făcut înţelegerea, ca pe viitor să nu sc mai
facă deosebire între salarizarea învăţătorilor de stat, comunali şi
confesionali, şi -salarizarea să fie egală, ceeace a şi urmat prin
Decretul special al On. C. D. Român Nr. 20.300/919.
Tot cu prilejul pomenit a fost comunicat anchetei un proiect
despre înfiinţarea unui nou . tip de şcoală, aşanurnită „şcoală
naţională primară", în privinţa căreia s'a emis déjà decretul de
inactivare sub Nr. 13.869/1919.
Tiptil aces ta de şcoală însă, este chemat t ă se înfiinţeze în
acele comune caii nu aveau şi nu au de fel nici-o şcoală pentru
popor. Prin urmare organele bisericeşti şi credincioşii noştri să
fie în curat cu aceea, că dispoziţiile din alineatul II, al §-ului
26 din acel Decret, nu sunt de a-se înţelege osa, că Biserica
noastră ori credincioşii noştri ar fi în drept sau chiar datori să
abzică de şcoala confesională, sau de a o d a în grija
statului.
Ih curând se va întruni Măritul Congres naţ ional-biser icesc,
care e chemat a-şi spune cuvântul in cauza şcoalelor şi pes te tot
în pr i vinţa reformei şcolare ; deci până atunci fiecare comună
biser icească şi fiecare credincios să deie tot ce este dator
pentru susţinerea şcoalei confesionale. •
On. Consiliu Dirigent Român, ca Rezort de Culte şi Instrucţiune,
a găsit că e bine să deie şi o Programă analitică pentru şcoalele
primare. Programa aceas ta e lucrată după planul nostru confesional
de învăţământ . Deci aceas tă P r o gramă va trebui observată din
partea şcoaiilor noastre, pânăcând r t gu l ându - se şi
chestiunile de drept bisericesc — să se s t a to reas : ă regula
nouă, că la compunerea fiitoarelor p rograme de acest fel în ce
măsură are să concurgă Biserica şi în ce măsură Statul .
Toa te aces te să se aducă la cunoşt inţa comitetelor parohiale,
ca scaune şcolare , ' ş i la a învăţătorilor.
Arad, din şedinţa şcolară consistorială dela 19 dec. 1919 — 1.
ian. 1920.
Consistorul ort român din Arad.
Concurse . Nr, 192/19i9 . - • ' ' •
Pentru ocuparea postului de capelan t e m poral pe' lângă
preotul Gheorghe Aurariu din parohia de clasa a N-a Cutina tractul
Belinţului, să escrie concurs cu termin de 30 zile dela primii publ
icare în „ Biserica şi Şcoala".
-
Nr. I.
.Emoiumentele împreunate cu acest post sunt : v
1. jumăta te din sesia parohială ; * 2 . Jumătate din
intravilanul p a r o h i a l ;
3. Jumătate din păşunea ce se revine după sesie şi
4. Jumătate din toate venitele împreunate cu postul de
paroh.
Eventuala întregire deia s ta t ca capelan. Reflectanţii la aces
t post sunt poftiţi a-şi
instrua petiţiile concursuale în senzul concluzului Nr. 84/1910
al s inodului eparhial , pentru parohii d e clasa a If-a şi într 'o
Duminecă , ori într 'o sărbătoare , a se prezentă în sf. biserică
din Cutina. spre a-şi arătă dester i tatea în cântare şi t
ipic.
Petiţiile concursuale, a d r e s a t e comitetului parohia l ,
să trimit oficiului protopresbi ter ial gr. or. rom. din Belinţ
(Belencze, T e m e s ' megye) .
Alesul va plăti dările după pământu l ce-1 beneficiază şi va
catihizâ pe elevii de la şcoala gr. or, rom. din Cutina fără
remuneraţ ie .
Comitetul parohial. în înţelegere cu m i n e : Gherasim
Sârbu,
protopresbi ter . - D — 1—3
!Nf. 461/1919. Pent ru întregirea vacantului post de preot
clin pa roh i a de clasa I Dubeşti, din p ro topresb i -teratut
Belinţ, se escrle concurs cu termin d e 30 iile dela prima
publicare în „Biserica şt Şcoala ."
Emoiumente le împreuna t e cu aces t pos s u n t :
1. Un intravilan parohial . , 2. O ses ie parohială, după foaia
catastrală.
par te fânaţ. par te arător. 3. Stolele legale. 4 . Bir preo
ţesc de fiecare număr de casă
15 litere, j u m ă t a t e grâu, jumăta te cucuruz sfăr-mat ,
orf în caz când careva n'are bucate , p lă teş te în bani cu preţul
curent.
5 . întregire dela stat , pentru care însă p a rohia nu ia
asupra sa nici un angajament .
Alesul e îndatorat a aoJvi toate d â r i k d u p ă î n t r e g
beneficiul parohial şi a catihizâ la şcoala confes ională din loc
fără al tă remunera ţ ie . P a rohia fiind de clasa I, dela
reflectanţi se p r e t i n d e cvalificaţie de clasa intâiu.
Reflectanţii vor avea să-şi aş ternă pt t i ţ i i le , ad jus ta
te cu documente le recerute, precum şi cu a tes ta te despre
eventualul serviciu presta t , p ro to -presbi terului tractual
Gheras im Sârbu în Belinţ, judeţul T imiş şi să se prezenteze într
'o Duminecă sau într 'o sărbătoare în s. biserică din Dubeşt i ,
spre a-şi arătă dester i tatea în rituale şi oratorie.
Prezentarea" se Va în tâmplă conform §-lui 33 din Regulamentul
pentru parohii , dovedind mai na in te protopopului t ractual , că
are cvali-ficaţia recerută şi, dacă e din al tă dieceză, că a pr
imit îna l ta încuviinţare a P . S. Domn Episcop d iecezan de a
putea reflecta la aceas tă parohie .
Comitetul parohial. în înţelegere cu m i n e : Gherasim
Sârbu,
pro topresb i te r . — n — 1—3
Ad Nr. 385/1919. Pen t ru întregirea vacantului post de
preot
d in paroh ia de clasa a l l-a Budinţ, tractul Belinţ, s e escr
ie concurs cu termin de 30 zile dela pr ima .publ icare în
„Biserica şi Şcoala."
Emoiumentele împreunate cu acest post s u n t :
1. O sesie parohială de 30 jughăre , de p ă m â n t arător.
2 . Un intravilan de Va jughâr . 3. Un extravilan de 1 /._>
jughâr . 4. Stolele legale. 5 . întregirea deia stat, pentru care
însă pa
rohia nu ia răspunderea. Alesul va avea să supoar te toate
sarcinile
publ ice d u p ă sesia parohială, ce o beneficiează.
Reflectanţii ia aces t post, cari t rebue să
a ibă cvalificaţia clasei, şi dacă„ sunt din altă dieceză t
rebue nainte de a concură, să se p r e -zenteze şefului tractual,
spre a-şi dovedi că au aceas tă cvalificaţie şi la P . S. Domn
Episcop diecezan spre a-şi dă înalta încuviinţare, vor aş terne
peti ţ i i le cpncurşuale comitetului parohial din Budin ţ pe calea
ofic. ppresb . rom. ort. din Belinţ, judeţul Timiş, apoi se vor
prezentă într 'o Duminecă ori într 'o sărbătoare în s. biserică,
spre a-şi ară tă îndemână ta tea în cântare , t ipic şi aratorie ,
eventual şi în celebrare.
BjSERICA Şl ŞCOALA
Alesul va avea să cateh 'zeze, fără altă re - , muneraţie,
elevii români or todoxi dela şcoala noas t ră din Buriint.
Comitetul parochial. în înţelegere cu mine : Gherasim Sârbu,
protopresbi ter . — G — - • 1 ••• 3
Pen ta t deplinirea s ta ţ iune! invâţâtoreşfi din formata, se
escrie concurs cu termin de 30 zile delâ prima publ icare în
„Biserica şi Şcoala "
Emoiumente le s u n t : 1. în bani 600 cor., 2. Despăgubi rea de
păşune după 3 capete vite, cu 35 cor. 3 . Uzufructul a V*
intravilan în preţ de 40 cor. 4. Pent ru part icipare lâ conferinţe
20 cor. 5. Seripturist ica 10 cor. 6. Venitele can to -rale circa
40 cor. 7, Locuinţa în natura cons ta ta toare din 2 chilii şi c u
i n ă ; apoi grajd şi intravilan. 8. întregirea salariului dela
stat.
Alesul va fi îndatorat a provedea cantoratul în- şi afară de b
iser ică ; apoi a ceda jumă ta t e din podul şcoalei, comunei
bisericeşti pentru fondul de bucate .
Petl ţ iunile pentru acest post, —• adjusta te cu documente le
necesare, — sunt a se adresa comitetului par. din lermata şi a se
nainta Preaon . Oficiu p p e s c gr. or . rom. al lenopolei
(Borosjend) . având reflectanţii a se presenta, în terminul
con-cursual , în s. biser ică din iermaia, spre a-şi ară ta des ter
i ta tea în cântare şi t ipic.
Din şedinţa comit . par. din lermata, ţ inută la 27 Noemvrîe (10
Decemvrie) 1919.
han Moga m. p., preş . corn. par. Onuţ Bupte tn. p., not. corn.
par.
în conţelegere cu : han Georgia m. p., ppresbi ter insp. de
scoale conf.
—o-— . . 1—3 Pentru deplinirea postului de învăţător ia
şcoala confesională or todoxă română din Lalaşinţ, se publ ică
concurs cu termin de 30 zile dela pr ima publ icare în organul
oficios „Biserica şi Şcoala."
Venitele s u n t : 1. Salar anual eiectat pe credincioşii
comunei Lalaşinţ 1000 cor. 2. Locuinţă cu 2 odăi în natură , culină
şi supraedificatele d i n p r e u M Cu 6 g r ă d i n i M 1200 st. •
dela c o m u n a biser icească computâ te în 200 cor. 3. 4 jugh. şi
4 0 0 st. • p ă m â n t arător compet in ţa cantorală în preţ de
220 cor. 4. Seripturist ica 30 cor. 5. Diurne şi spese de călătorie
la conferinţa
v învăţătoreasefi din cultul comunei 5 0 cor. 6. Re-lutul de
lemne în bani g a t a : din cultul comunei 500 cor. din care se va
încălzi şi şcoala , a d e c ă : 250 cor. pentru învăţător şi 250
cor. pentru şcoală. S u m a totală a tuturor emolumentelor face
2000 cor.
învăţătorul va avea să conducă elevii şcoalei în t o a t ă . D u
m i n e c a şi să rbă toarea la biserică, să conducă strănile, s ă
instrueze elevii în cântăr i le b 'ser iceşt i , în t rucât va şti
conduce şi cor, va fi preferit.
întregirea salarului dela suma fundamenta lă în sus se va cere
dela stat, pentru care comuna biser icească nu garantează.
De servitorul şcoalei se îngrijeşte comuna biser icească în
rândul servitorilor comunali pe Nrul casei , având un salar anual
de 64 cor.
Recursele adjustate cu toate actele necesare adresa te
comitetului parohial din Lalaşinţ se vor înainta oficiului p ro
topopesc gr. or. rom. din Lipova în terminul fixat, iar
reflectanţii au a se prezentă în vre-p Duminecă ori să rbă toare în
sf. Biserică din Lalaşinţ pentru a-şi a ră tă des ter i tatea în
cele cantorale.
Din şed in ţa comitetului parohial din Lalaşinţ ţ inută Ia 31
Octomvrie (13 Moemvrie) 1919.
loan Hadan, preşed. corn. par . Ştefan Mihai-lovici, not. corn.
par.
în conţelegere cu Fabriciu Mânuita p ro topresbi ter , inspector
de scoale.
1 - 3 Pentru îndepl inirea postului de paroh dela
parohia de clasa pr imă din Macea, deveni tă vacantă în urma
abzicerii fostului preot Aurel C io -rogariu, la ordinul Ven.
Consistor de sub Nr. 1095/1919, din oficiu se escrie concurs repeţi
t cu termin de 30 zile dela pr ima publ icare în foaia oficială
„Biserica şi Şcoa la" .
Beneficiul de paroh e următoru l : 1. Una sesiune parohială . 2.
Dreptul de păşunaf a p a r t e nător sesiei par. 3 . Birul şi
stolele legale . 4 ' Congrua pentru care parohia nu garantează
.
Alesul e înda tora t : a supor tă toate dări le d u p ă
beneficiul său, şi a catehiză la toate şcoa -lele din comună fără
drept de remuneraţ ie dela parohie .
^ Pag. 5 .
Parohia fiind de clasa pr imă dela recurenţi se cere
cvalificaţia prescr isă în concluzul S inodului eparhial s u b Nr.
84/1910,
Recursele adjustate cu documentele necesare, şi cu a tes ta t
despre serviciul de până acum, sunt a se înainta în terminul
concursual protopopului concernent in Chişineu (Kisjenôj judeţu l
Arad.
Recurenţii , având in vedere § 3 3 din Regi. par., şi pe lângă
prealabila încuviinţare a p ro to -popolui concernent , căruia au
întăi ai dovedi că întrunesc toate condiţiile din concurs , iar cei
din al tă dieceză, că au şi consimţământul Con -sistorului
diecezan, vor aveà a se prezenta în v r t - o Duminecă ori sărbă
toare în sf biser ica din Macea, spre a-şi arătă destoinicia în
rituale, oratorie şi cântarea bis.
Chişineu la 21 Dec. v. 1919. Dr. Dimitrie Barbu m. p .
protoîereu.
- n — . I 3 Pent ru îndeplinirea definitivă a parohiei de
cl 1. Moroda, în conformitate cu resoluţiuriea consistorială Nr.
2512/919, se escrie concurs cu termin .de 30 de zile dela pr ima
publ icare lu organul oficios „Biserica şi Şcoala ."
Emoiumente le sun i : 1. Uzufructul gradinei şi sesiunei
parohiale . 2. Uzufructul (1) unui jugh. 800 st. • pămân t
extravilan din averea Br. Sina, ca recompenzare pentru bir. 3 .
Stolele legale. 4. întregirea venitului dela stat, pentru care
comuna biser icească nu poa te garantă casă parohia lă nu e s t e ;
dăr i le publ ice le va solvi alesuî.
Concurenţi i din altă dieceză au să dove d e a s c ă că au
consent imentul Cousistorului şi respect ive a Episcopului
diecezan.
înt rucât nu ar recurge nici un concurent cu cvalificaţiunea de
cl !.. se admi t în mod e s c e p -ţional şi concurenţi de cl
II.
Reflectanţii la aceas tă parohie sunt poftiţi ca recursele
adjustate conform Regulamentului şi adresa te comitetului par. din
Moroda , să le subş tearnă Oficiului protopresbi tera l gr. or.
rom. din lenopolea (Boroş ineu) , având p â n ă la terminul
regulamentar a se présenta în s. biserică din Moroda, spre a-şi ară
ta dester i ta tea în scele r i tuale şl în oratorie.
Din şedinţa comite tului par . din Moroda ţinută la 10/23
Noemvrie 1919.
loan Moga m. p . preşedin te adhoc . Dimitru Mihulin m. p .
notar adhoc .
în conţelegere cu: han Georgia m. p . p ro to presbiter .
- n — 2 - 3 Pentru îndeplinirea staţiunei învăţătoreşt i
dela şcoala confesională gr. or. rom. din Mânerău, protopresbi
tera tu l lenopoliei, să escrie concurs cu termin de 30 zile dela
pr ima publ icare în foaia „Biserica şi Şcoala ."
Venitele sun t : a) în b a n L g a t a din cassa cultului 534
cor. b) Bani de lemne 120 cor. c) venite cantorale 16* cor. d)
Locuinţă cu 2 odăi, cuină, cămară, şi grădina dela locuinţa învă ţă
torului cea 800 st. • e) Pentru seripturis t ica 20 cor. f) Par t
ic iparea la aduuarea generală şi conferinţă 40 cor. şi întregirea
salariului dela stat . încălzirea aalei de învăţământ , cade în
sarcina comunei bis.
Venitul total dela confesiune dă suma de 670 cor. învăţătorul de
mai nainte a avut dela stat toate gradaţ i i le şi adausele .
Alesul va trebui să provadă cantoratul la toate serviciile
d-zeeşti , să instrueze elevii în cântăr i le bisericeşti , şi va
aveà să cânte cu ei la serviciile sfintei liturgii în toate
duminiceie şi sărbători le .
Recursele adjustate cu toate actele necesare adresa te
comitetului par. din Mânerău, să vo înainta la oficiul ppesc gr.
or. rom. al lenopole (Borosjenô) îrr terminul fixat iar
reflectanţii vor aveà să se prezinte în vre-o Duminecă în sf.
Biserica din Mânerău pentru a-şi arătă des ter i tatea în celea
cantorale.
Din şedinţa comitetului pa r . din Mânerău ţ inută la 24
Noemvrie (7 Decemvrie) 1919.
Comitetul parohial. în conţelegere cu : loan Georgia m. p. pro
to
presbi ter insp. de scoale conf. - n 2 — 3
Pentru îndeplinirea postului învăţă toresc dela şcoala
confesională gr. ort. rom. a Il-a din Timişoara-Mehala se escrie
concurs cu termin de 30 zile dela pr ima publicare în foaia
oficioasă „Biserica şi Şcoala 1 1 pe lângă salarul următor;
-
1 . Salar fundamentai în bani ga t a 1200 coroane şi cortel in
natură dela comuna biser i cească, iâr întregirea salarului dela
stat.
2. Pentru competinţ ia de grăd ină 20 cor. relut.
3 Pentru conferinţe 20 tor . când participă. 4. Pentru
Scripturiştică 10 coroane. Alesul va fi îndatorat pe spesele
sale
proprii a îngriji de cureţenia locuinţei sale înyăţătoreşt i în
par tea din lăuntru, iar curăţenia în par tea din afară şi
eventualele reparaturi , cari prin folosinţă natura lă provin cad
în sarcina susţ inătorului de şcoală. Alesul va fi îndatora t a
conduce şi ţ inea şi cantoratul în biserică făr l altă remunera ţ
iune precum şi a ţinea cu elevii sèi şi cei de confesiunea noas t
ră ' dela şcoalele de s t a t din loc în toata Dumineca şi Sărbă
toarea nainte de sfta Liturgie exortări rel igipase şi să-i
instrueze în cântăr i le bisericeşti- Déla recurenţi se cere
cvalifîcaţiâ îhvaţa torească prescrisă de lege.
Recurenţ i i sunt avişaţi , c l recursele lor Instruite cu
documente le rec lamate de condi ţ iu-nííe acestui concurs adresa
te comitetului parohial în T imişoara-Mehala să le subş tea rnă în
te r -minul prescr is Prea Onoratului D o m a pro to-preşbi ţer
loan Oprea în Ţ imişoara -Fabr ic , p r e -cum şi a şe prezenta pe
t impul publ icat în vre-o Duminecă ori S l r b ă t o a r e în sfta
b i se r i c i d 'aicj pentru a-şi a ră ta des ter i ta tea în
cântare şi t ipic şi pentru a se arăta şi poporulu i .
©in şedi&ţa comitetului parohial g r . ort. român din
Ţimişoara -Mehala , ţ inută Ia 1/14 Septemvrie 1919.
Sava Curate m . p , preşedinte le comitetului par . Moise
Doboşan iun. m. p., notarul comi te tului păr .
in conţelegere c u : loan Oprea m. p , p rp -topresbi ter t
ractual .
— a - 2 - 3 Pentru îndeplinirea pos tu lu i d e învăţător
d in Bucea,' protopresbî teratul Peşteşului , ţsrîa aceas ta se
pufclică concurs cu termin de 30 tfe zile dela p r ima publ icare
în „Biserica şi Şcoa la . 0
E m o l u m e n t e : 1. 400 cor. bani reparţ iaţ i pe poporeni
. 2. Cvartir liber — o chilie Şi cu i in i . 3. Î 4 metri de
lernjíe pentru î n v i | | t o r si pentru sa la de învăţământ . 4
. întregirea è e salar dela stâfal 'ftomfn." 8: >/4 j u p e r p
ă m â n t p é à r u | frădină.
învăţătorul e obl igai a îns t rua pruncii *rn cântări
bisericeşti , a-i conduce în toată Dumineca şi să rbă toarea la
biserică şi a cânta ctt ei r ă s punsuri le liturgice. •
Doritorii de
Ţ a b l o ţ i despre retribiiţiunile învăţătorilor dela şcoalele
primare
Tab lou l B)
a ' "Y i 5ani
4 ¡ f
< *] % 1 m
- i -is -i
4M M £ ; i. j 111 m. IV. V. VI. VII. 4 ¡ f
< *] U ; $ j i a L è i : ! t , B L e i
t 2 i 3
3 i 2000
• •
1706 1Ϋ0 IMI -
3700' 8700 •
\
it ! 5 - ,
0 XI. 2
m % ŞOO 560 , 4«) m i 32J3 7 i 8 ! & !
1 24ÍM
1900 1 $ 0 0
!800
4300
4300 i
to l i î2
3 ] i
2600 » > 2@P0
2000 Ü0QO 2000
4600 ;
13 H » 5
X. '' ? ' 2.ÍOP 2100' llí ' ,0 i f
810 720 630 5 # 0 450 360
IB ' \1 IS
1 *
aBái 3090 mo
2»¡0 2209 22Q0
săoo 5300 ;
19 ' 20 21
*3300 8400 24OU 2400
sm' 57,00 57È»
22 , 23 24
.IX. 2 ' ,3600 3600 3600
6irj) 6 1 » " 6109
1000 900 800 700 600 500 400
25 26 27
i 3900 3 9 0 0
dm
2t00 2600 26CO
6500 6S0O 6aoo
28 29 30 «
• 3-4300 43ÜÜ 43G0
2700 2700 2700
7000 7600 7000
31 3 3
' 3 3 \
2 4JM 47QO 47O0 2900 2800 2900 2900 2900 2900
""iilbo 8000
'8060 80Û0 800@ 8040 êm
1 Ş X ) 1170 1040 910 780 650 520
m M-
l i
3
> S
s : c-
« O ri
S e s ; i a.
— » c w o> o 't= S '->
-O ~ « 3 «
J -g s U a Lì 1
< «»• E
ë 2 6 , s» « î? ra
;>£»••
il _ _ a)
•S 6 1
1RS C l a-
Q
>> «o I M
> • » a
V ta j a
t
S L. s
» g O .
™ -S» tS 1-1 m 13 _2 s *£
• TO % > ^ s? £ s
ü B S" c • -8 # I
î2S ^
. 2 -S & "® V
^ « t3
ü „ aj s c s S J a> fc
• p . j ; « D
s i «1 -te » "° &
