Automonitorizare

7/25/2019 Automonitorizare

1/15


2/15

Prac Mihaela Romica

CADRU TEORETIC

I. Automonitorizarea. Definiii i abordri teoretice

ntr-una dintre cele mai rec!ent citate deiniii" Flo#d Allport spune c psiholo$ia

social ""este o %ncercare de a %nele$e modul %n care ideile" sentimentele i comportamentul

indi!i&ilor sunt inluenate de pre&ena actual" ima$inar sau implicit a celorlali""' Mai

exact psiholo$ia social este studiul tiiniic al modului %n care indi!i&ii $ndesc" simt i secomport a de ceilali" dar i modul %n care sunt inluenai de ceilali'

(mul este sin$ura iin capa)il de a sta)ili i %ntreine relaii nu numai cu lumea

extern" ci i cu sine %nsui" putnd s ocupe a de sine aceeai po&iie pe care o adopt a

de o)iectele" situaiile i persoanele din *ur: de su)iect cunosctor" de su)iect !alori&ator" de

su)iect sancionator" de *udector etc' +l percepe i %i ela)orea& un model inormaional

intern ,mental nu numai despre o)iectele i enomenele lumii externe" ci i despre el %nsui'

n primul rnd" se percepe" se autoanali&ea& i se autointerpretea& ca realitate i&ic"

ormndu-i o ima$ine mai mult sau mai puin o)iecti! i complet despre +ul su i&ic" pe

care o asocia& cu *udeci de !aloare corespun&toare: rumos-urt" a$rea)il-de&a$rea)il"

puternic-sla)" )r)at-emeie etc'

n constituirea ima$inii +ului i&ic se corelea& dou luxuri mari de semnale inormaionale:

luxul care-i are ori$inea %n propriul corp ,semnalele ceneste&ice" semnalele propriocepti!e"

semnalele .ineste&ice" semnalele !i&uale" semnalele tactile" semnalele auditi!e ale propriei

!oci i luxul care-i are sursele %n lumea extern ,semnalele $enerate de re&istena pe careo)iectele i lucrurile din *ur o opun aciunilor proprii" pe de o parte" i o)ser!aiile" opiniile i

aprecierile celorlalte persoane" pe de alt parte'

Ima$inea +ului i&ic este prima care %ncepe s se orme&e %n onto$ene&" ea sta)ili&ndu-se la

sritul adolescenei su) orma identitii i&ice indi!iduali&ate' n al doilea rnd" omul se

percepe" se autoanali&ea& i se autointerpretea& ca realitate psiholo$ic" su) aspectul

posi)ilitilor" capacitilor" aptitudinilor i trsturilor temperamental-caracteriale" ormndu-

i" de asemenea" o ima$ine mai mult sau mai puin idel i o)iecti! despre +ul su psihic"spiritual" asociat i aceasta cu *udeci de !aloare: capa)il-incapa)il" %n&estrat-ne%n&estrat"


3/15

talentat-netalentat" )un-ru etc' Formarea acestei ima$ini %ncepe mai tr&iu %n onto$ene& i

ea se reali&ea& mai ane!oios dect ormarea ima$inii +ului i&ic' /onstituirea ei se %nscrie %n

le$itatea de&!oltrii psihice $enerale" completndu-se treptat" pe msura dierenierii"

indi!iduali&rii i consolidrii proceselor i structurilor co$niti!e" aecti!e" moti!aionale"

!oliionale" caracteriale" aptitudinale' Rolul esenial %n acest proces %l are acti!itatea de *oc" de

%n!are" de munc 0 %n cadrul creia indi!idul este conruntat cu sarcini de dierite modaliti

i ni!eluri de diicultate-complexitate pe care tre)uie s le re&ol!e' 1reutile pe care le

%ntmpin i perormanele pe care le o)ine de!in surse eseniale de inormaie pentru o

e!aluare !eridic" o)iecti! a propriului potenial aptitudinal-acional'

n cele din urma " %n al treilea rnd" omul se percepe" se autoanali&ea& i se

autointerpretea& ca realitate social" ca mem)ru al unei colecti!iti" %n cadrul creia i se

oer anumite drepturi i i se impun anumite condiii i o)li$aii" el tre)uind astel s-i asumeun anumit repertoriu de roluri i statute' 2e constituie astel ima$inea +ului social" care se

asocia& i ea cu *udeci de !aloare: apreciat-persecutat" inte$rat-mar$inali&at" reali&at-

rustrat" simpati&at-urt etc'

()ser!m aadar" c ima$inea de sine si implicit automonitori&area apare ca un construct

mental" care se ela)orea& treptat %n cursul e!oluiei onto$enetice" %n paralel i %n strns

interaciune cu ela)orarea contiinei lumii o)iecti!e printr-un lun$ ir de procese i operaii

de comparaie" clasiicare-ierarhi&are" $enerali&are- inte$rare' /ele trei componente ale ei,ima$inea +ului i&ic"ima$inea +ului psihic i ima$inea +ului social nu numai c se %ntre$esc

reciproc" dar interacionea& i se intercondiionea& %n mod dialectic: ele se pot ala %n relaii

de consonan sau de disonan" de coordonare" a!nd acelai ran$ !aloric %n complexul !ieii

i acti!itii indi!idului" sau desu)ordonare" uneia atri)uindu-i-se o !aloare mai mare dect

celorlalte'

+la)orarea ima$inii de sine nu este nici un proces" care se desoar pe ln$ dinamica

e!oluti! a or$ani&rii interne a personalitii" nici un lux complicati! inutil' 3impotri!" ease %ntreptrunde or$anic cu aceasta dinamic i constituie o direcie esenial a de!enirii

personalitii %nsi isu) aspect pra$matic" instrumental" repre&int o cerin le$ic necesar a

unei relaionri i coechili)rri optime cu lumea extern'

Ima$inea de sine nu este un construct static" care s-i menin aceeai structur

intern pe tot parcursul !rstei adulte a indi!idului4 dimpotri!" ea este un construct %nalt

dinamic" care-i modiic i-i %m)o$ete coninutul iniial" su) inluena noilor experiene

de !ia acumulate i a raportului dintre reuite i eecuri" dintre %mpliniri i nereali&ri'

2emnul dimensiunii sale e!aluati!e se poate schim)a serios" temporar sau cronic" dinspre


4/15

polul ne$ati! spre cel po&iti!" dac raportul iniial reuite5eecuri se modiic semniicati! %n

a!oarea succeselor" sau dinspre polul po&iti! spre cel ne$ati!" dac acest raport se modiic

semniicati! %n a!oarea eecurilor' 2e constat" de asemenea" ca o tendin $eneral"

deplasarea semnului autoe!alurii spre polul ne$ati! %n perioada !rstei a treia" comparati! cu

!rstele anterioare'

n ceea ce pri!ete ni!elul de ela)orare i modul de uncionare a ima$inii de sine" se

constat existena unor mari deose)iri interindi!iduale: la unele persoane aceasta are un

caracter diu&" !a$" iind structurat mai mult pe criterii de ordin impresi!-su)iecti! dect pe

criterii de ordin co$niti!-o)iecti!" este ri$id i reractar la inluenele externe care reclam

schim)ri4 la alte persoane" ima$inea de sine este ela)orat la un $rad %nalt de completitudine

i o)iecti!itate" este permanent deschis spre lume" include operatori de anali& comparati!"

de selectare i acceptare a inluenelor de schim)are' ntre cele dou extreme a!em o $am%ntins de !ariaii i nuane care susin re$istrul deose)irilor interindi!iduale %n plan

comportamental'

/onceptul de sel 0monitorin$ a ost introdus de Mar. 2n#der si a de!enit cel mai

cunscut concept in domeniul dierentelor indi!iduale in ceea ce pri!este mana$ementul

impresiei'Indi!i&ii caracteri&ati intr-o mare masura de acest parametru au o sensi)ilitate

crescuta la indicii din situatie care semnalea&a oportunitatea unui comportament si au

a)ilitatea de a olosi acesti indici pentru a 0si re$la autopre&entarea 'Potri!it lui 2n#der "astel

de indi!i&i sunt participanti sociali oarte eicienti "care nu stiu sa-si adapte&e comportamentul

la expectantele sociale "dar care dau do!ada de inconsistenta comportamentala trans-

situationala '2n#der a construit o scala pentru a masura dierentele indi!iduale in

mana$ementul impresiei'

II. Perspectie de abordare a conceptu!ui de sine

( o)ser!aie $eneral %n literatura i olclorul cultural este aceea conorm creia

anumite comportamente non-!er)ale precum calitatea !ocii" micrile corpului" atin$erile i

utili&area spaiului personal *oac un rol important %n comunicare' /ercetrile de la)orator din

aceast direcie indic apul c se pot o)ine multe inormaii %n le$tur cu strile aecti!e ale

unei persoane" le$ate de atitudinea sa" natura competiti! sau cooperati! de interaciune

social i o exprimare adec!at a $radului de intimitate inter-personal prin intermediul

omportamentului non-!er)al' Acest ni!el crescut de interes a de exprimarea

comportamentel pro!ine din credina c exprimarea corporal nu ar i controlat !oluntar iar putea unciona ca un radar pentru detectarea celui mai luntric ""eu"" al unei persoane'


5/15

2-a constatat c indi!i&ii se deose)esc %ntre ei su) aspectul consistenei manieste %ntre

atitudini si comportament' n timp ce unii sunt mai consec!eni" alii sunt mai luctuani" %n

uncie de anumite trsturi de personalitate" dintre care pre&int o rele!an deose)it

automonitori&area i experiena direct'

/apacitatea de a administra si controla exprimarea comportamentelor este o premisimportant pentru o uncionare social i personal eicace' Astel" 1oman ,6787 a

comparat interaciunea social cu *ucarea unui ""act teatral"" sau rol cu anumite

comportamente auto-expresi!e" !er)ale sau non-!er)ale" administrate astel %nct indi!idul

s-i menin postura adec!at' /nd un indi!id se al in pre&ena altora" acetia %ncearc" %n

$eneral s o)in inormaii despre el sau s scoat la lumin inormaii pe care de*a le dein'

Interesul lor !a !i&a statutul lor socio-economic %n $eneral" !i&iunea sa despre sine" atitudinea

pe care o are a de ei" competena sa" iar o)ser!atorii au la dispo&iie multe surse saumesa$eri care le pot oeri aceste inormaii' 3ac nu cunosc indi!idul respecti!" ei isi pot

extra$e inormaiile dorite din atitudinea i %niarea sa" ceea ce la permite s-i actuali&e&e

experienele lor anterioare cu indi!i&i oarecum asemntori cu cel pe care %l au %n a sau"

mai important %i pot aplica stereotipuri ne!eriicate' +xpresi!itatea indi!idului si ca atare"

capacitatea sa de mana$ement al impresiilor" pare s implice dou tipuri de acti!itate radical

dierite: impresia pe care o transmite i impresia pe care o are' Prima se )a&ea& pe

sim)olurile !er)ale sau su)stitute ale acestora" cu scopul de a transmite inormaia pe care el

i ceilali o ataea& con!enional acestor sim)oluri' A doua acti!itate implic o $am lar$ de

aciuni" pe care cilali le pot percepe ca simptomatice pentru actor" presupunerea lor iind c

aciunea respecti! a ost eectuat pentru alte moti!e dect inormaiile transmise astel'Aceast capacitate de auto-reglare necesit un repertoriu de instrumente pentru

sal!area ima$inii de sine ,ace-sa!in$ de!ices" o contienti&are a interpretrior pe care ceilali

le atri)uie comportamentelor noastre" dorina de meninere a apro)rii sociale i )un!oina

de a utili&a acest repertoriu de tactici ale mana$ementului impresiei' +xista dierene

importante inter-indi!iduale %n ceea ce pri!ete managementul imresiei" msura %n careindi!i&ii %i monitori&ea& auto-pre&entarea" expresi!itatea comportamental i expunera

acti! non-!er)al' 9n $rad ridicat de recepti!itate la indicii situaionali care indic un tip de

exprimare a auto-monitorizrii este adec!at pentru o competen sur!enit in ca&ul

enomenului de auto-monitori&are' 3e cealalt parte" persoanele care nu au %n!at s aorde

interes pentru o auto-pre&entare adec!at nu au de&!oltate prea )ine competenele de auto-

monitori&are i nu ar putea i att de !i$ilente %n ceea ce pri!ete inormarea prin comparare

social i tiparele potri!ite exprimrii i experimentrii' Auto-pre&entarea si expresi!itatea


6/15

comportamentului indi!i&ilor din aceast tipolo$ie pare s ie controlat de strilor aecti!e"

exprimndu-se aa cum simt" ra a se controla" monitori&a sau modela dup situaie'

III. "actori care inf!ueneaz automonitorizarea

Factorii eseniali care ac ca atitudinile s inluene&e comportamentul sunt: contextulsituaional! caracteristicile ersoanei i calitatea atitudinilor'Principalii actori contextuali care pot inluena comportamentul sunt:

norme!e i ro!uri!e socia!e" scenarii!e comportamenta!eela)orate %n decursul !ieii indi!idului" pe masur ce

acesta acumulrea& o experien social di!ers'

ormele sociale -dier de la o cultur la alta' Latino-americanii sau europenii sunt

mai expansi!i i mai comunicati!i" neiind deran*ai de maniestrile deschise ale altora" spre

deose)ire de asiatici sau nordici" care sunt mai re&er!ai" culti!nd multa reinere %n auto-

de&!luire' +xist %ns i norme morale uni!ersal !ala)ile" $reu de $sit comuniti umane

care sa nu inter&ic si s nu pedepseasc incestul" minciuna" urtul" omuciderea" ineltoria i

care" pe de alt parte" s nu respecte i s nu recompense&e politeea" onestitatea"

$enero&itatea moderaia i consec!ena comportamental'3ei cu toii ne exteriori&m sinele" exist mari dierene %ntre modurile de manistare

ale indi!i&ilor %n situatii asemantoare' 9nii indi!i&i sunt mai preocupai dect alii %n ceea cepri!ete ima$inea lor social' n 67;


7/15

I=' Derati ai automonitori

/ercetrile din domeniul psiholo$iei sociale" interesate de !aria)ilitatea cultural a

2inelui" au pus %n e!iden 2inele independent i 2inele interdependent' /u pri!ire la 2ine" s-a

pornit de la distincia pri!ind cultura indi!idualistic,cultura occidental" centrat pe

calitile i perormanele indi!iduale i cultura de tip colecti!ist" %n cadrul creia indi!idul

este de&a!anta*at %n a!oarea $rupului,cultura asiatic'Alturi de conceptele de 2ine independent5interdependent putem aminti conceia de

sinei sinele dorit' 3istana dintre concepia de sine i sinele dorit d masurastimei de sine"

> Autocontrolul,sel-re$ulation se reer la modalitatea prin care oamenii %i stpnesc i %i

controlea& reaciile" comportamentele lor i msura %n care reuesc s o ac' /ontinta de

sine ,sel a?arness presupune anali&area 2inelui ca o)iect" nu ca su)iect acti!" ceea ce

presupune o detaare epistemic a de propria persoan' 2chema mental de sine se reermai ales la aspecte speciice ale 2inelui" care odat ixate %n personalitate uncionea&

automat %n cunoaterea i aciunile persoanelor'> Focali&area pe sine ,sel-ocusin$ repre&int dimensiunea $radului %n care indi!i&ii %i

concentrea& atenia asupra lor %nii' Prin eectul de reerire la sine,sel reerence eect" se

%ntele$e procesul prin care inormaiile rele!ante pentru +ul propriu captea& mai puternic

atenia i sunt %ntr-o pndere mai mare reinute i mai uor de reactuali&at'A!nd %n !edere multitudinea de perspecti!e de a)ordare a conceptului de sine"

precum i notiunile deri!ate acestuie" presupuse de psiholo$ia socia" putm spune c

pro)lematica studiului rmne deschis'2-a constatat c auto-monitori&area accentuat se asocia& cu o sc&ut consec!en

%ntre atitudini i comportament" pe cnd persoanele ce pre&int un ni!el sc&utde auto-

monitori&are maniest o consec!en ridicat'In le$tur cu 2cala auto-monitori&rii exist un de&acord %ntre psiholo$i cu pri!ire la

ceea ce scala msoar %n realitate' 2e discut dac 2cala Auto-monitori&rii msoar o sin$ur

trstur $lo)al ori dou sau mai multe trsturi speciice" precum i dac persoanele cu un

$rad %nalt sau sc&ut de auto-monitori&are sunt dou tipur distincte de persoane sau a!em de-

a ace cu unele coordonate dirite pe o dimensiune comportamental continu' Indierent de

preri"scorurile %nre$istrate pe scal par s oere predicii solide asupra comportamentului

social'In le$tur cu ima$inea lor pu)lic" indi!i&ii cu $rad inalt de auto-monitori&are sunt

interesai s ale ct mai multe despre cei cu care ar putea s interacione&e i despre re$ulile

accepta)ile de conduit intr-un anumit context social' Apoi" dup estimarea situaiei %si pot

schim)a comportamentul intr-o direcie sau alta' 3aca" de exemplu" o situaie dat este


8/15

conormism" persoanele cu un $rad %nalt de auto-monitori&are adopt o po&iie constant %n

toate situaiile'Relatia dintre atitudini i comportament este inluenat si de experiena su)iectului'

9nele atitudini a de persoane" situaii se )a&ea& pe experiena direct" ce presupune

conruntarea cu o anumit pro)lem %ntlnit %n !iaa real' Acea pro)lem poate ace casu)iectul s e!oce sentimente puternice" ce conduc la idei relati! clare in le$tur cu

consecinele unui anumit comportament %n dierite situaii' Alte atitudini se ormea& pe ci

indirecte,cri citite" ilme" t! etc'' atitudinile ormate prin experien direct sunt mai clar

deinite" posed un $rad ridicat de certitudine" sunt mai dura)ile i mai sta)ile %n timp" dar cel

mai important aspect este c acestea" ormate pe cai directe sunt mai accesi)ile' Atitudinile

le$ate de experiena direct a su)iectului exercit o inluen mai mare asupra

comportamentului" iar pro)a)ilitatea ca aceste atitudini s se maniste %n acte i $esturi estemai mare'

Auto-monitori&area este o %nsuire alat %n relaie cu norme i expectane sociale'

/omponenta comportamental a +ului este implicat %n meninerea" la ni!eluri crescute"

)eneice pentru indi!id a concepiei de sine i a stimei de sine cu impact direct %n procesul de

auto-mana$eriere de sine,sel-mana$ement'


9/15

CADRU E#PERI$E%TA&

R+LA@IA 3IR+ 29P(R9L PAR+AL" 29P(R9L

B/(LAR BI A9(M(I(RICAR+A LA +L+=I

'. Obiectiu! cercetrii

2copul cercetarii const %n anali&a dierenelor existente la ni!elul autocontrolului ca

urmare a pre&enei suporului parental" i al suportului colar ' Mai speciic" ne asteptm ca

indi!i&ii cu un ni!el ridicat de suport din partea mamei i a tatlui i cu un suport colar

po&iti! s un ni!el al autocontrolului ridicat''

(.)ariabi!e i ipoteze

(.' )ariabi!e

a* predictor+1enul

-/lasa

-/limatul clasei

- 2uportul colar"

- 2tilul parental"

-(rientarea scopurilor colare

b* criteriu,

Autocontrolul

(.Ipoteze

Ipote&a 6: #aria$ilele clas climatul clasei i gen in%lueneaz autocontrolul !suortul

arental i suortul colar

Ipote&a D: &xist o legtur intre varia$ilele suort arental !suort colar i autocontrol

Ipote&a E'(tilul arental!suortul colar i orientarea scourilor constituie redictori entru

autocontrol

$etoda

SubieciiD8 ele!i de liceu" clasele a IG-a 0 a GII-a" de la licee cu proil matematic-

inormatic din Iai'


10/15

Procedura : /hestionarele !or i printate" $rupate i aplicate su)iecilor '=a speciicat" de

asemenea" c pentru cei interesai" la inali&area cercetrii i dup prelucrarea statistic a

datelor" la solicitarea acestora se pot ace cunoscute re&ultatele studiului'

Recoltarea datelor se !a reali&a pe o perioad de dou sptmni 'Fiecare su)iect !a primi unset de chestionare '/ompletarea acestora se !a reali&a %n timpul orelor de psiholo$ie" %n dou

sesiuni ,cu o pau& de o &i %ntre ele" la care !or lua parte parte proesorul de psiholo$ie i

autorul lucrrii'

Instrumente

Pentru msurarea suportului amilial a ost adaptat scalaPerceiei (uortului

Parental construit de 2chuldermann H 2chuldermann ,67


11/15

perormance-approach i PA= perormance-a!oidance',anexa 6'Fiecare item este e!aluat

pe o scala de la 6 ,deloc ade!rat opentru mine la


12/15

cuprind $rupe contrastante i s controle&e alte !aria)ile care ar putea inter!eni %n relaia

dintre !enitul amilial i pro$resul colar'

( alt limit a studului poate i considerat aptul c nu am luat in calcul i !aria)ile

personale ,credine raionale5iraionale" actori de personalitateA!nd in !edere aptul ca lotulin!esti$at este alctuit din adolesceni cu !rsta peste 68 ani cnd se conture& i

personalitatea'


13/15

Anexe:

-ca!a !ui rant and D/ec0" DE la care au mai ost adau$ati itemi din alte scale' Itemii

adu$ai sunt cei marcati cu $al)en

6' Principalul meu scop %n clas este s e!it re&ol!area de mntuial a sarcinilor $A) 1 master2+

aoidanceD' 3oar e!it s iu incompetent %n re&ol!area sarcinilor colare 'E' mi doresc doar s iu destul de capa)il astel %nct s m descurc )ine %n clas'K' /nd re&ol! o sarcin colar" m $ndesc mult ce tre)uie s ac pentru a nu $rei'8' n clas" sunt preocupat s nu ac mai ru dect le-am cut altdat'


14/15

8 u %mi place ca perormanele mele s ie mai sla)e dect ale celorlaliJ u %mi place s m an$a*e& %ntr-o sarcin dac nu sunt si$ur dac o !oi %ndeplini cu succes< +!it situaii %n care perormana mea !a i comparat cu a altora'; 3e cele mai multe ori" nu m implic %n sarcini pe care nu sunt capa)il s le re&ol!'7 2unt %n$ri*orat c nu %ntotdeauna pot s atin$ standardele sta)ilite de ceilali'Scala de evaluare de la 1 nu este adevrat pentru mine la 7 este f adevrat pentru mine.

-ca!a automonitorizarii

6 Mi se pare $reu sa imit comportamentul altor persoane'D /omportamentul meu este de o)icei expresia ade!aratelor mele sentimente interioare" atitudini

si credinte'E La petreceri si intalniri sociale" nu incerc sa ac sau sa spun lucruri pe care altii sa le placa'


15/15

K Pot sa contra&ic doar asupra unor idei pe care de*a le cred'8 Pot sa impro!i&e& discursuri chiar si despre su)iecte despre care nu am multe inormatii'J /red ca ma dau in spectacol pt a impresiona anumite persoane'< /and sunt nesi$ur despre cum ar tre)ui sa ma comport in situatii sociale" anali&e&

comportamentul altora si caut indicii5idei'; Pro)a)il as i un actor )un'7 Rareori cer a*utorul prietenilor in a ale$e ilme" carti sau mu&ica'6 9neori dau impresia celorlalti ca m-as conrunta cu emotii mult mai puternice decat simt de

apt'66 Rad mai mult atunci cand !i&ione& o comedie in compania altor pesoane decat atunci cand

sunt sin$ur'6D In $rupuri de oameni" rar sint centrul atentiei'6E In situatii dierite si cu dierite persoane" adesea ma comport dierit" ca si cum as i dierite

persoane'6K u sunt neaparat )un in a-i ace pe ceilalti sa ma placa'68 /hiar daca nu imi place unde!a" adesea pretind ca ma distre& si ma simt )ine'

6J u sint mereu persoana care par a i'6< u mi-as schim)a opiniile ,sau elul in care ac anumite lucruri pentru a-i ace pe plac cui!a

sausa a-i intra in $ratie'6; M-am $andit la idea de a i entertainer5animator'67 Pt a ma intele$e cu toata lumea si a i placut" tind sa iu asa cum oamenii se asteapta de la

mine sa iu" mai de$ra)a decat orice altce!a'D u am ost niciodata )un la *ocuri precum sarade sau interpretari impro!i&ationale'D6 Imi este $reu sa imi schim) comportamentul pt a ace pe placanumitor persoane in dierite

situatii'DD La petreceri" ii las pe altii sa spuna $lume si sa po!esteasca'

DE Ma simt putin ciudat cand am companie si nu apar atat de )ine pe cum ar tre)ui'DK Pot pri!i pe oricine in ochi si sa spun o minciuna cu o ata senina ,pt o cau&a dreapta'25 Pot pacali oamenii iind prietenoasa chiar daca nu ii plac'

Documents

Automonitorizare