Scurt istoric despre automatizarea clădirilor

Short presentation of building automation

Standardizarea sistemelor de automatizare(EIB, KNX, BAC, BACS,…)

- peste 40 de standarde- mai multe se bazează pe KNX

Standardization of automation systems(EIB, KNX, BAC, BACS,…)

Smart Solutions for BuildingsABB i-bus® KNX Technology

CENELECEN 50090 – the only European Standard for Home andBuilding Electronic Systems (HBES) based on KNX.

CENEN 13321-1 – the European Standard for Building Automationbased on KNX.

ISO / IECISO/IEC 14543-3 – the World`s only Standardfor Home Electronic Systems (HES) based onKNX.

GB/ZGB/Z 20965 – Chinese Standard für Home and Building Controlbased on KNX

US Standard

ANSI/ASHRAE 135KNX: The worldwide

STANDARD for home andbuilding control!

CENELECEN 50090 – the only European Standard for Home andBuilding Electronic Systems (HBES) based on KNX.

CENEN 13321-1 – the European Standard for Building Automationbased on KNX.

ISO / IECISO/IEC 14543-3 – the World`s only Standardfor Home Electronic Systems (HES) based onKNX.

GB/ZGB/Z 20965 – Chinese Standard für Home and Building Controlbased on KNX

US Standard

ANSI/ASHRAE 135KNX: The worldwide

STANDARD for home andbuilding control!

Realizări concrete în GermaniaConcrete energy efficiency in Germany

There is worldwide agreement on achieving a markedreduction in CO2 emissions by means of energy savings, to combatthe harmful effects of climate change (Kyoto Protocol).

In Europe some 40% of total primary energy consumptionis due to heating and power for buildings. This underlines the greatimportance that has to be attached to the energy efficiency ofbuildings. The EU has introduced a whole series of directives designedto reduce energy consumption: the Directive on the Energy Efficiencyof Buildings, the Energy Services Directive, and the Directive onEnergy Using Products.

Apart from meaningful building insulation measures, theonly means of achieving marked improvements in the energyefficiency of buildings in Europe is to make use of efficient buildingservices technology.

Building automation plays a central and sustainable rolehere. Only with building automation is it possible to ensure energyefficient and safe operation of buildings appropriate to uses andneeds. Building automation comprises automatic control, regulation,monitoring, optimization and operation of supply systems (heating,room air systems, lighting etc.). Building automation producessubstantial reductions in energy consumption within very shortpayback periods.

There is worldwide agreement on achieving a markedreduction in CO2 emissions by means of energy savings, to combatthe harmful effects of climate change (Kyoto Protocol).

In Europe some 40% of total primary energy consumptionis due to heating and power for buildings. This underlines the greatimportance that has to be attached to the energy efficiency ofbuildings. The EU has introduced a whole series of directives designedto reduce energy consumption: the Directive on the Energy Efficiencyof Buildings, the Energy Services Directive, and the Directive onEnergy Using Products.

Apart from meaningful building insulation measures, theonly means of achieving marked improvements in the energyefficiency of buildings in Europe is to make use of efficient buildingservices technology.

Building automation plays a central and sustainable rolehere. Only with building automation is it possible to ensure energyefficient and safe operation of buildings appropriate to uses andneeds. Building automation comprises automatic control, regulation,monitoring, optimization and operation of supply systems (heating,room air systems, lighting etc.). Building automation producessubstantial reductions in energy consumption within very shortpayback periods.

Non-residential buildings consume two thirdsof the total primary energy requirements of

all buildings

According to the VHK study , as much as 53% of the total isdue to heating of non-residential buildings (see diagram).

Depending on howthe building is equipped,there is an additional energyrequirement of 13% forventilation, air-conditioning,lighting, shade, etc. A largeproportion of non-residentialbuildings in Europe are behindthe times from an energy pointof view and offer massive potential for savings. In Germanyalone, according to a study by Hirschberg, three quarters ofthe 240,000 existing non-residential buildings needrefurbishing.

The savings potential is around 45% (heating 30%,electricity 15%), which at current energy prices correspondsto an annual saving of around EUR 5 billion in energy costs.

The corresponding CO2 reduction is more than 27million tonnes.

According to the VHK study , as much as 53% of the total isdue to heating of non-residential buildings (see diagram).

Depending on howthe building is equipped,there is an additional energyrequirement of 13% forventilation, air-conditioning,lighting, shade, etc. A largeproportion of non-residentialbuildings in Europe are behindthe times from an energy pointof view and offer massive potential for savings. In Germanyalone, according to a study by Hirschberg, three quarters ofthe 240,000 existing non-residential buildings needrefurbishing.

The savings potential is around 45% (heating 30%,electricity 15%), which at current energy prices correspondsto an annual saving of around EUR 5 billion in energy costs.

The corresponding CO2 reduction is more than 27million tonnes.

Type of building Number Total area in sq.m.Homes in multi-family buildings 16,102,051 966,123,060Office buildings 25,000 50,000,000Schools 18,662 33,591,600Universities and Polytechnics 359 13,120,000Hospitals 3,650 7,300,000Hotels 11,500 8,700,000Restaurants 92,000 27,600,000Wholesale and retail outlets 368,100 128,835,000Theatres 682 1,227,600

The breakdown of existing buildings in Germany1) is as follows:

The total potential for energy savings is around 91 TWh heat andaround 8 TWh power.An average of 25 percent of this figure could be achieved by means ofbuilding automation measures. In Germany alone this is a saving ofaround Euro 1.3 billion, producing corresponding savings in theoperating costs budget.

Efficiency of public buildings, Professor Dr.-Ing. Rainer Hirschber1)

Energy saving potential of existing buildings in GermanyEnergy saving potential of existing buildings in Germany

Heat in MW h/a Power in MW h/a

7,856,292

23,568,876

primary energy100,003,732

90,912,484

0

20,000,000

40,000,000

60,000,000

80,000,000

100,000,000

120,000,000

MW

h/a

According to European standard EN 15232 “Energy performance ofbuildings. Impact of building automation”, building automation can,depending on building type and equipment standard, produce thefollowing potential savings of energy as determined by means of

building simulation.

Hospitals

18%

Residential

Energy efficiency with certificate

Investing in efficient building automation is one of the most profitablemeasures with the shortest payback periods.Investment in building automation results in sizeable emission reductions andenergy savings. It makes a considerable contribution to the climate changemitigation targets set at political level. Building automation systems are madeby highly innovative enterprises, united in the Building Control andManagement Association AMG within the German Engineering FederationVDMA (www.VDMA.org).Products by these companies are based on European or global standards andrepresent assured quality according to eu.bac (www.eubaccert.eu).

Sistemul KNX poate fi utilizat de la case de locuit la spitale, şcoli, clădiri debirouri, depozite, aeroporturi, hoteluri etc.

2. Date Tehnice Generale

Sistemul KNX este un sistem descentralizat format din echipamente localedotate cu inteligenţă proprie(micropocesor), echipamente care au capacităţi decomunicare fără intervenţia unui echipament supervizor, astfel nu este nevoiede existenţa nici unui echipament central dedicat realizării comunicaţiei.

Comunicaţia între echipamentele sistemului KNX este ocomunicaţie tip BUS.

Echipamentele sistemului KNX sunt interconectate prin intermediulunui cablu torsadat cu două perechi de fire, denumit şi cablu de bus. O perechede fire este utilizată pentru alimentarea echipamentelor cu tensiune de busrespectiv pentru comunicaţie de date între echipamente. A doua pereche defire poate fi utilizată pentru tensiuni auxiliare ( de ex. 24 V).

Alimentarea echipamentelor KNX are loc în majoritatea cazurilor pe24 VDC, însă la unele echipamente mai complexe sau cu consum de energiecrescut se utilizează alimentare complementară la 24VAC/DC sau 230VAC.

Comunicaţia între echipamente se realizează prin modulareainformaţiei pe tensiunea de bus.

Echipamentele utilizate în cadrul sistemelor KNX sunt de mai multe tipuri dupăcum urmează :

• Ieşiri binare/analogice

• Intrări binare/analogice

• Tastere

• Termostate

• Servomotoare pentru acţionare vane

• Module logice

• Regulatoare

• Panouri sinoptice, etc.

• Surse de alimentare

• Cuploare de linie

Sistemul KNX poate fi utilizat de la case de locuit la spitale, şcoli, clădiri debirouri, depozite, aeroporturi, hoteluri etc.

2. Date Tehnice Generale

Sistemul KNX este un sistem descentralizat format din echipamente localedotate cu inteligenţă proprie(micropocesor), echipamente care au capacităţi decomunicare fără intervenţia unui echipament supervizor, astfel nu este nevoiede existenţa nici unui echipament central dedicat realizării comunicaţiei.

Comunicaţia între echipamentele sistemului KNX este ocomunicaţie tip BUS.

Echipamentele sistemului KNX sunt interconectate prin intermediulunui cablu torsadat cu două perechi de fire, denumit şi cablu de bus. O perechede fire este utilizată pentru alimentarea echipamentelor cu tensiune de busrespectiv pentru comunicaţie de date între echipamente. A doua pereche defire poate fi utilizată pentru tensiuni auxiliare ( de ex. 24 V).

Alimentarea echipamentelor KNX are loc în majoritatea cazurilor pe24 VDC, însă la unele echipamente mai complexe sau cu consum de energiecrescut se utilizează alimentare complementară la 24VAC/DC sau 230VAC.

Comunicaţia între echipamente se realizează prin modulareainformaţiei pe tensiunea de bus.

Echipamentele utilizate în cadrul sistemelor KNX sunt de mai multe tipuri dupăcum urmează :

• Ieşiri binare/analogice

• Intrări binare/analogice

• Tastere

• Termostate

• Servomotoare pentru acţionare vane

• Module logice

• Regulatoare

• Panouri sinoptice, etc.

• Surse de alimentare

• Cuploare de linie

Structura backbone este prezentată în figura 3.:

3. Adresarea echipamentelor şi transmisia de date

În cadrul sistemului KNX fiecare echipament este identificat printr-oadresă unică, denumită adresă fizică.Utilizând această adresă fizică fiecare echipament este identificat fărăechivoc, mai ales că nu este permisă existenţa a două echipamentediferite cu aceeaşi adresă fizică în cadrul aceluiaşi sistem KNX.Structura adresei fizice permite determinarea exactă a amplasăriiechipamentului respectiv în structura sistemului.Principiul adresării fizice este prezentată în figura 4. :

3. Adresarea echipamentelor şi transmisia de date

În cadrul sistemului KNX fiecare echipament este identificat printr-oadresă unică, denumită adresă fizică.Utilizând această adresă fizică fiecare echipament este identificat fărăechivoc, mai ales că nu este permisă existenţa a două echipamentediferite cu aceeaşi adresă fizică în cadrul aceluiaşi sistem KNX.Structura adresei fizice permite determinarea exactă a amplasăriiechipamentului respectiv în structura sistemului.Principiul adresării fizice este prezentată în figura 4. :

2. Arhitectura sistemului de automatizare BMS-KNX implementat

Sistemul BMS-KNX ofertat la „Imobil Birouri MULTINVEST ” are următoareaarhitectură, după cum urmează :

• O linie backbone la care sunt conectate liniile de de bus

• 8 linii de bus la care sunt conectate echipamentele din întreagaclădire.

În camera tehnica din subsol există interfaţa IP-Router KNX aferenta linieibackbone care permite conectarea calculatorului la sistem.

Întregul sistem BMS-KNX ofertat este monitorizat prin intermediul unuisoftware de vizualizare instalat pe un PC. Deasemenea în camera tehnicaexistă şi un panou de semnalizare tip TouchPanel prin care se pot afişa mesajede avarie.

2. Arhitectura sistemului de automatizare BMS-KNX implementat

Sistemul BMS-KNX ofertat la „Imobil Birouri MULTINVEST ” are următoareaarhitectură, după cum urmează :

• O linie backbone la care sunt conectate liniile de de bus

• 8 linii de bus la care sunt conectate echipamentele din întreagaclădire.

În camera tehnica din subsol există interfaţa IP-Router KNX aferenta linieibackbone care permite conectarea calculatorului la sistem.

Întregul sistem BMS-KNX ofertat este monitorizat prin intermediul unuisoftware de vizualizare instalat pe un PC. Deasemenea în camera tehnicaexistă şi un panou de semnalizare tip TouchPanel prin care se pot afişa mesajede avarie.

3. Funcţiile sistemului BMS

a) Comanda iluminatului

a. Iluminatul din birouri

Aprinderea şi stingerea iluminatului din birouri se poate face prin tastereleamplasate pe pereţi. După părăsirea birourilor, luminile se vor stinge automatdupă expirarea unui interval de timp prestabilit (de ex. 15 min) prin comenzidate de către senzorii de prezenţă.

b. Iluminatul din holuri, coridoare şi casa scăriilor

Aprinderea şi stingerea luminilor de pe coridoare, holuri, se face cu ajutorulsenzorilor de prezenţă.

b) Comanda sistemului de încălzire/climatizare

Comanda sistemului de climatizare cuprinde comanda CTA-urilor respectivcomanda ventiloconvectoarelor.

a. Centrale de tratare aer

Comanda centralelor de tratare aer cuprinde următoarele funcţii :

• Controlul temperaturii aerului introdus, realizat prin comandaservomotorului de acţionare a ventilului cu 3 căi de pe alimentarea baterieide încălzire (şi a bateriei de răcire dacă este cazul) pentru obţinerea uneitemperaturi dorite a aerului refulat

• Comanda (deschiderea/ închiderea) jaluzelelor de pe gura deaspiraţie a aerului la pornirea respectiv oprirea instalaţiei

• Se asigură protecţia antiîngheţ a instalaţiei prin montareaunui termostat antiîngheţ imediat după bateria de încălzire şi care în cazde pericol de îngheţ va opri toată instalaţia şi va închide jaluzeaua de pegura de aspiraţie respectiv va deschide la maxim ventilul cu 3 căi de pebateria de încălzire, la sesizarea unei temperaturi mai mici de 5C dupăbateria de încălzire

3. Funcţiile sistemului BMS

a) Comanda iluminatului

a. Iluminatul din birouri

Aprinderea şi stingerea iluminatului din birouri se poate face prin tastereleamplasate pe pereţi. După părăsirea birourilor, luminile se vor stinge automatdupă expirarea unui interval de timp prestabilit (de ex. 15 min) prin comenzidate de către senzorii de prezenţă.

b. Iluminatul din holuri, coridoare şi casa scăriilor

Aprinderea şi stingerea luminilor de pe coridoare, holuri, se face cu ajutorulsenzorilor de prezenţă.

b) Comanda sistemului de încălzire/climatizare

Comanda sistemului de climatizare cuprinde comanda CTA-urilor respectivcomanda ventiloconvectoarelor.

a. Centrale de tratare aer

Comanda centralelor de tratare aer cuprinde următoarele funcţii :

• Controlul temperaturii aerului introdus, realizat prin comandaservomotorului de acţionare a ventilului cu 3 căi de pe alimentarea baterieide încălzire (şi a bateriei de răcire dacă este cazul) pentru obţinerea uneitemperaturi dorite a aerului refulat

• Comanda (deschiderea/ închiderea) jaluzelelor de pe gura deaspiraţie a aerului la pornirea respectiv oprirea instalaţiei

• Se asigură protecţia antiîngheţ a instalaţiei prin montareaunui termostat antiîngheţ imediat după bateria de încălzire şi care în cazde pericol de îngheţ va opri toată instalaţia şi va închide jaluzeaua de pegura de aspiraţie respectiv va deschide la maxim ventilul cu 3 căi de pebateria de încălzire, la sesizarea unei temperaturi mai mici de 5C dupăbateria de încălzire

• Comanda recuperatorului de caldura.

• Urmărirea temperaturii aerului la refulare în încăpere

• Monitorizarea stărilor de funcţionare ale ventilatoarelor deintroducere şi evacuare prin presostate diferenţiale, cu decuplareaalimentării cu energie electrică ale ventilatoarelor în caz de avarie

• Monitorizarea gradului de colmatare a filtrelor de aer cusemnalizare la dispecer.

CTA-urile pot funcţiona în regim automat respectiv manual. În regimautomat funcţionează după un program prestabilit asigurînd aportul de aerproaspăt la temperatura constantă prestabilită. În regim manual se asigurăfuncţionarea ventilatoarelor cu ventilele cu 3 căi deschise manual. Valoareatemperaturii aerului introdus, şi a semnalizărilor de avarii se poate urmăriipe panoul operator şi indicatoarele luminoase din tablourile deautomatizare CTA.

b. Ventiloconvectoare

Aceste echipamente au rolul de a asigura temperatura dorită în încăpere.Comanda lor cuprinde comanda ventilelor cu trei căi pentru realizarea unuireglaj continuu a debitului de apă caldă/rece care trece prin bateriaventiloconvectorului şi comanda ventilatorului. Ventilatoarele sunt cu treitrepte de viteză. Viteza ventilatoarelor se alege manual de la termostat sause poate programa sa se modifice automat in functie de diferenta dintretemperatura dorita si cea masurata. Temperatura dorită se reglează prinbutoanele termostatului din încăpere.

Ventiloconvectoarele sunt trecute in mod stand-by la deschidereaferestrelor, semnalul fiind asigurat de de contactele magnetice montate peferestrele mobile.

• Comanda recuperatorului de caldura.

• Urmărirea temperaturii aerului la refulare în încăpere

• Monitorizarea stărilor de funcţionare ale ventilatoarelor deintroducere şi evacuare prin presostate diferenţiale, cu decuplareaalimentării cu energie electrică ale ventilatoarelor în caz de avarie

• Monitorizarea gradului de colmatare a filtrelor de aer cusemnalizare la dispecer.

CTA-urile pot funcţiona în regim automat respectiv manual. În regimautomat funcţionează după un program prestabilit asigurînd aportul de aerproaspăt la temperatura constantă prestabilită. În regim manual se asigurăfuncţionarea ventilatoarelor cu ventilele cu 3 căi deschise manual. Valoareatemperaturii aerului introdus, şi a semnalizărilor de avarii se poate urmăriipe panoul operator şi indicatoarele luminoase din tablourile deautomatizare CTA.

b. Ventiloconvectoare

Aceste echipamente au rolul de a asigura temperatura dorită în încăpere.Comanda lor cuprinde comanda ventilelor cu trei căi pentru realizarea unuireglaj continuu a debitului de apă caldă/rece care trece prin bateriaventiloconvectorului şi comanda ventilatorului. Ventilatoarele sunt cu treitrepte de viteză. Viteza ventilatoarelor se alege manual de la termostat sause poate programa sa se modifice automat in functie de diferenta dintretemperatura dorita si cea masurata. Temperatura dorită se reglează prinbutoanele termostatului din încăpere.

Ventiloconvectoarele sunt trecute in mod stand-by la deschidereaferestrelor, semnalul fiind asigurat de de contactele magnetice montate peferestrele mobile.

c) Urmărire prezenţă tensiune

În tablourile electrice de pe fiecare nivel în parte sunt amplasateechipamentele care permit urmărirea prezenţei tensiunii(pe fiecare fază) întablouri cu semnalizare în caz de avarie.

d) Semnalizări

În camera tehnica este amplasat un panou tip TouchPanel pe care suntafişate semnalizările de avarie: lipsă tensiune, colmatare filtre, defectventilator, alarmă îngheţ , etc..

e) Centrala termică – funcţii realizate cu sistemul BMS

Rolul sistemului BMS în cazul CT va fi acela de monitorizare si comanda.

Schematic sistemul arata ca in figura de mai jos:

Echipamentele client care se conecteaza la server pot fi telefoane mobileinteligente (iPhone), touchpaneluri, browser de Internet, etc,

Principalele facilitati ale aplicatiei server sunt urmatoarele:

- Design liber al interfetei grafice, se pot alege liber imaginile de fond,informatiile afisate pe fiecare pagina.

- Calendar : permite crearea de evenimente predefinite in timp, care sa aibaloc la o anumita data sau intr-o anumita zi.

- Alarme: sunt afisate alarmele actuale, istoricul de alarme. In caz de alarmase poate transmite automat SMS by mail, Email catre orice adresa de mailsau numar de mobil.

Schematic sistemul arata ca in figura de mai jos:

Echipamentele client care se conecteaza la server pot fi telefoane mobileinteligente (iPhone), touchpaneluri, browser de Internet, etc,

Principalele facilitati ale aplicatiei server sunt urmatoarele:

- Design liber al interfetei grafice, se pot alege liber imaginile de fond,informatiile afisate pe fiecare pagina.

- Calendar : permite crearea de evenimente predefinite in timp, care sa aibaloc la o anumita data sau intr-o anumita zi.

- Alarme: sunt afisate alarmele actuale, istoricul de alarme. In caz de alarmase poate transmite automat SMS by mail, Email catre orice adresa de mailsau numar de mobil.

- Arhivare date si afisarea acestora in diferite grafice.

- Definire de utilizatori cu nume si parola pentru accesarea serverului.

- Realizare de scenarii.

Descrierea interfetei grafice pentru managementul cladirii

Interfata grafica pentru managementul cladirii este compus din mai multepărţi importante: monitorizarea si controlul sistemului de iluminat,monitorizarea si controlul sistemului de ventilaţie şi climatizare (centrale detratare a aerului, ventilo-convectoare), monitorizarea centralei termice,chillerului, arhivarea datelor colectate pe mediul de stocare al calculatorului şifuncţii de alarmare.

Monitorizarea sistemului de iluminat

Aceasta cuprinde afişarea stării corpurilor de iluminat pe interfaţa grafică darşi comanda lor de la distanţă. Lămpile sunt aşezate pe planul de prezentare aîncăperilor aşa cum sunt ele montate în clădire iar stările lor sunt afişate cusimboluri de genul celor de mai jos. Simbolul din stânga arată că lampa estestinsă, iar simbolul din dreapta arată că lampa este aprinsă. Fiecare tip delampă poate fi afişată cu alt simbol şi inscripţionată pentu a putea fi distinsă.

Pe planul încăperii se poate amplasa si un taster cu butoane cu ajutorul căroralămpile pot fi comandate de la distanţă.

- Arhivare date si afisarea acestora in diferite grafice.

- Definire de utilizatori cu nume si parola pentru accesarea serverului.

- Realizare de scenarii.

Descrierea interfetei grafice pentru managementul cladirii

Interfata grafica pentru managementul cladirii este compus din mai multepărţi importante: monitorizarea si controlul sistemului de iluminat,monitorizarea si controlul sistemului de ventilaţie şi climatizare (centrale detratare a aerului, ventilo-convectoare), monitorizarea centralei termice,chillerului, arhivarea datelor colectate pe mediul de stocare al calculatorului şifuncţii de alarmare.

Monitorizarea sistemului de iluminat

Aceasta cuprinde afişarea stării corpurilor de iluminat pe interfaţa grafică darşi comanda lor de la distanţă. Lămpile sunt aşezate pe planul de prezentare aîncăperilor aşa cum sunt ele montate în clădire iar stările lor sunt afişate cusimboluri de genul celor de mai jos. Simbolul din stânga arată că lampa estestinsă, iar simbolul din dreapta arată că lampa este aprinsă. Fiecare tip delampă poate fi afişată cu alt simbol şi inscripţionată pentu a putea fi distinsă.

Pe planul încăperii se poate amplasa si un taster cu butoane cu ajutorul căroralămpile pot fi comandate de la distanţă.

Pentru fiecare lampă sau grup de lămpi există o pereche de butoane (On şiOff). Inscripţia situată între butoane arată ce lampă sau grup de lămpicomandă butoanele respective.

Monitorizarea sistemului de ventilaţie şi climatizare

Monitorizarea centralelor de tratarea a aerului• Centralele de tratare a aerului (CTA) sunt reprezentate pe planul clădirii cu

simbolul de mai jos.

Apăsând pe simbol apare pagina detaliată a centralei de tratare a aerului undese poate vedea modul de funcţionare actual, temperatura aerului introdus,starea de alarmă, temperaturile prescrise pentru fiecare mod de funcţionare şiprogramul de funcţionare.

Pentru fiecare lampă sau grup de lămpi există o pereche de butoane (On şiOff). Inscripţia situată între butoane arată ce lampă sau grup de lămpicomandă butoanele respective.

Monitorizarea sistemului de ventilaţie şi climatizare

Monitorizarea centralelor de tratarea a aerului• Centralele de tratare a aerului (CTA) sunt reprezentate pe planul clădirii cu

simbolul de mai jos.

Apăsând pe simbol apare pagina detaliată a centralei de tratare a aerului undese poate vedea modul de funcţionare actual, temperatura aerului introdus,starea de alarmă, temperaturile prescrise pentru fiecare mod de funcţionare şiprogramul de funcţionare.

Programul de funcţionare a centralei termice este împărţită în 6regime de funcţionare. Pentru fiecare regim se poate selecta modul defuncţionare a centralei (Automat, Comfort, Precomfort, Economic, Protecţie)şi ora de începere a regimului. Pentru fiecare mod de funcţionare se poateseta temperatura prescrisă a aerului introdus.

Aceste valori sunt trimise la un controler Synco care comandăcentrala după setările făcute de operatorul programului. În colţul din dreaptasus a paginii se poate vedea modul de funcţionare actual a centralei,temperatura aerului introdus şi starea de alarmă (Normal sau Alarmă). Dacăapare o alarmă aceasta poate fi confirmată apăsând butonul Confirmare darpoate fi şi resetată apăsând butonul Reset Avarie. Dacă starea de alarmă nurevine la Normal după comanda de resetare atunci însemnă că alarma încăpersistă.

Temperatura prescrisă, măsurată şi poziţiile vanelor cu trei căi sunt afişate şigrafic pe diagrame unde se poate vedea evoluţia acestora în timp real.Perioada de eşantionare a datelor este programabil.

Monitorizarea centralei termice

Această parte a programului se ocupă cu monitorizarea funcţionăriicentralei termice. De centrala termică aparţin mai multe echipamente carepot fi monitorizate. Deschizând pagina centralei termice din planulsubsolului apare schema funcţională a acesteia. Aici sunt monitorizatefuncţionarea cazanelor, chillerului, pompelor de apă.

Descrierea alarmelor

În programul de vizualizare este implementată o funcţie de alarmare.Alarmele sunt adunate de la diferite senzori şi aparate aflate în clădire:senzori de condens, centrale de tratare a aerului, chiller, cazane, generator.

Atunci când apare o alarmă la oricare dintre aparatele menţionatemai sus, programul afişează un mesaj de alarmă care conţine informaţiidespre tipul, locul şi data apariţiei alarmei dar emite şi o alarmă sonoră. Lasfârşitul mesajului apare între paranteze cuvântul Activ, iar când disparealarma apare din nou mesajul de alarmă dar atunci la sfârşitul mesajuluiapare cuvântul Inactiv. Acestea sunt folosite pentru a putea fi distinse celedouă tipuri de mesaje.

Arhivarea datelor

Toate datele colectate de program sunt arhivate pe mediul de stocare (harddisk) al calculatorului. Arhivarea datelor porneşte automat la pornireaprogramului de vizualizare. Datele sunt arhivate periodic, din x în x minute(valori care pot fi modificate), (ex: temperaturi măsurate) sau când are loc oschimbare (ex: pornire / oprire ventilator).

Descrierea alarmelor

În programul de vizualizare este implementată o funcţie de alarmare.Alarmele sunt adunate de la diferite senzori şi aparate aflate în clădire:senzori de condens, centrale de tratare a aerului, chiller, cazane, generator.

Atunci când apare o alarmă la oricare dintre aparatele menţionatemai sus, programul afişează un mesaj de alarmă care conţine informaţiidespre tipul, locul şi data apariţiei alarmei dar emite şi o alarmă sonoră. Lasfârşitul mesajului apare între paranteze cuvântul Activ, iar când disparealarma apare din nou mesajul de alarmă dar atunci la sfârşitul mesajuluiapare cuvântul Inactiv. Acestea sunt folosite pentru a putea fi distinse celedouă tipuri de mesaje.

Arhivarea datelor

Toate datele colectate de program sunt arhivate pe mediul de stocare (harddisk) al calculatorului. Arhivarea datelor porneşte automat la pornireaprogramului de vizualizare. Datele sunt arhivate periodic, din x în x minute(valori care pot fi modificate), (ex: temperaturi măsurate) sau când are loc oschimbare (ex: pornire / oprire ventilator).

Evaluarea sistemului conform EN 15232

The European Standard EN 15232

A key contribution to worldwide energy efficiency

Around the world new legislation is promoting the use of energyefficient technologies. The European Standard EN 15232 (“Energyperformance of buildings – Impact of Building Automation, Controls andBuilding Management”) was compiled in conjunction with the Europe-wide

implementation of the directive for energy efficiency in buildings (EnergyPerformance of Buildings Directive EPBD) 2002/91/EG. The standard describesmethods for evaluating the influence of building automation

and technical building management on the energy consumption of buildings.

Four efficiency classes A to D have been introduced to thispurpose. After a building has been equipped with building automation andcontrol systems, it will be assigned one of these classes. The potential savingsfor thermal and electrical energy can be calculated for each class based on thebuilding type and building purpose. The values of the energy class C are usedas the reference for comparing the efficiency.

The European Standard EN 15232

A key contribution to worldwide energy efficiency

Around the world new legislation is promoting the use of energyefficient technologies. The European Standard EN 15232 (“Energyperformance of buildings – Impact of Building Automation, Controls andBuilding Management”) was compiled in conjunction with the Europe-wide

implementation of the directive for energy efficiency in buildings (EnergyPerformance of Buildings Directive EPBD) 2002/91/EG. The standard describesmethods for evaluating the influence of building automation

and technical building management on the energy consumption of buildings.

Four efficiency classes A to D have been introduced to thispurpose. After a building has been equipped with building automation andcontrol systems, it will be assigned one of these classes. The potential savingsfor thermal and electrical energy can be calculated for each class based on thebuilding type and building purpose. The values of the energy class C are usedas the reference for comparing the efficiency.

The following diagram shows the differences in energyconsumption for three building types in the energy efficiency classes A, B and Drelative to the basis values in rating C. For example, by using class A, 30 % ofthe thermal energy can be saved in offices.

Function list and assignment to energy performance classes (section fromtable 1 of the EN 15232:2007 [D])

Heating/ Coolingcontrol Ventilation / Air conditioning control Lighting Sun protection

A Individual room control withcommunication betweencontrollers

Indoor temperature control ofdistribution network watertemperature

Total interlock between heatingand cooling control

– Demand or presencedependent air flow control atroom level

– Variable set point with loaddependant compensation ofsupply temperature control

– Room or exhaust orsupply air humidity control

– Automatic daylight control– Automatic occupancy

detection manual on / autooff

– Automatic occupancydetection manual on /dimmed

– Automatic occupancydetection auto on / auto off

– Automatic occupancydetection auto on / dimmed

– Combined light/blind/HVAC control

B – Individual room controlwith communicationbetween controllers

– Indoor temperaturecontrol of distributionnetwork watertemperature

– Partial interlock betweenheating and cooling control(dependent on HVAC system)

– Time dependent air flowcontrol at room level

– Variable set point with outdoortemperature compensation ofsupply temperature control

– Room or exhaust orsupply air humidity control

– Manual daylight control– Automatic occupancy

detection manual on / autooff

– Automatic occupancydetection manual on /dimmed

– Automatic occupancydetection auto on / auto off

– Automatic occupancydetection auto on / dimmed

– Motorized operation withautomatic blind control

– Individual room controlwith communicationbetween controllers

– Indoor temperaturecontrol of distributionnetwork watertemperature

– Partial interlock betweenheating and cooling control(dependent on HVAC system)

– Time dependent air flowcontrol at room level

– Variable set point with outdoortemperature compensation ofsupply temperature control

– Room or exhaust orsupply air humidity control

– Manual daylight control– Automatic occupancy

detection manual on / autooff

– Automatic occupancydetection manual on /dimmed

– Automatic occupancydetection auto on / auto off

– Automatic occupancydetection auto on / dimmed

C – Individual room automaticcontrol by thermostaticvalves or electroniccontroller

– Outside temperaturecompensated controlof distribution networkwater temperature

– Partial interlock betweenheating and cooling control(dependent on HVAC system)

– Time dependent air flowcontrol at room level

– Constant set point ofsupply temperaturecontrol

– Supply air humidity limitation

– Manual daylight control– Manual on/off switch +

additional sweepingextinction signal

– Manual on/off switch

– Motorized operation withmanual blind control

D – No automatic control– No control of

distribution networkwater temperature

– No interlock betweenheating and coolingcontrol

No air flow control at room levelNo supply temperature controlNo air humidity control

– Manual daylight control– Manual on/off switch +

additional sweepingextinction signal

– Manual on/off switch

– Manual operation for blinds

Dezvoltări ulterioare la instalaţia deautomatizare – software

Further automation - sofware expansions

Vă mulţumesc pentru atenţiaacordată!

Thank you for your attention!

Vă mulţumesc pentru atenţiaacordată!

Thank you for your attention!