Audit 5 2010 nou - CAFR-The Use of the Public Relations Opportunities in the Financial Environment. Public Relations and Audit Monica BIZON ... interes public, servicii de non-asigurare

64

22

65

70

00

01

3

SumarContents

Prof. univ. dr. Maria MANOLESCU & prof. univ. dr. Ion MIHÃILESCUExigenþe ºi provocãri ale noului Cod Etic pentru profesioniºti emis de IFAC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3- Exigencies and Challenges Regarding the New Code of Ethics

for Professional Accountants, Issued by IFAC

Prof. univ. dr. Eugeniu ÞURLEA & drd. Iancu Octavian IONESCUPragul de semnificaþie ºi atitudinea auditorului financiar faþã de risc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9- Materiality and the Financial Auditor's Risk Behaviour

Ec. drd. ing. Adrian Vintilescu BELCIUG, ec. drd. Daniela CREÞU, ec. drd. Carmen GEGEA & ec.drd. Valentin MAVRODIN

Proiectarea ºi realizarea unui sistem informatic pentru auditul public intern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15- Designing and Achievement of a Software for Public Internal

Audit Use

Lect.univ.dr. Laura DINDIREExploatarea oportunitãþilor relaþiilor publice în mediul financiar.Relaþiile publice ºi auditul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29- The Use of the Public Relations Opportunities in the Financial

Environment. Public Relations and Audit

Monica BIZONPoli de opinie cu privire la utilizarea valorii juste în condiþiile economice actuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36- Contrary Opinions Raised by the Use of the Fair Value

in the Context of Current Market Conditions

Ken GARRETTUtilizarea unor operaþii matematice în misiunile de audit . . . . . . .41- Use of Mathematical Operations in Audit Missions

Secvenþe de la o Conferinþã la alta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48

Din activitatea CAFR

De la teorie la practicã

Cercetare

Evaluãri

Revistã recunoscutã de CNCSIS, categoria B+B.D.I.: http://www.ulrichsweb.com; http://www.proquest.comEditor: Camera Auditorilor Financiari din RomâniaStr. Sirenelor, nr. 67-69, sector 5, Bucureºti

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120; Fax: (021) 410.03.48; E-mail: [email protected]; http: revista.cafr.ro

Tipar: Universal Color S.A., str.Victoriei, bl. A2-A3, Piteºti, tel.: +40 (248) 215788

ISSN 1844 - 8801

Consiliul ºtiinþific ºi colectivul redacþional nu îºi asumã responsabilitatea pentru conþinutul articolelor publicate în revistã.

Consiliul ºtiinþific

Director ºtiinþific: Prof.univ.dr. Pavel NÃSTASE, ASE Bucureºti

Director editorial: Dr. Corneliu CÂRLAN

Redactor ºef: Cristiana RUS

Colectiv redacþional: Marina ANTOFIE, Adriana COªA, Cristina DOBRE, Alexandra JORA, Alice PETCU, Daniela ªTEFÃNUÞ, Angela TUDOR

Secretar de redacþie: Cristina RADU; Marketing - publicitate: Stancu LICÃPrezentare graficã ºi tehnoredactare: Nicolae LOGIN

IntroducereDe la început considerãm cã se im-pune sã punem în evidenþã faptulcã, încã înainte de a deveni mem-bru cu drepturi depline al FederaþieiInternaþionale a Contabililor (IFAC),Camera Auditorilor Financiari dinRomânia a adoptat în integralitatecomponentele cadrului conceptualglobal armonizat privind cerinþeleinternaþionale ale profesiei contabi-le. Componentele majore ale aces-tui cadru sunt: Codul Etic al profe-sioniºtilor contabili, StandardeleInternaþionale de Audit ºi Controlde Calitate, Standardele Interna-þionale de Educaþie ºi Standarde-le Internaþionale de Contabilitatepentru Sectorul Public (IPSAS).Prin aceste componente ºi prinactivitãþile de ansamblu derulate înserviciul interesului public, IFAC ºiorganismele profesionale membresunt chemate sã aducã o contribuþiemajorã la funcþionarea eficientã aeconomiei internaþionale, iar obiec-tivele principale urmãrite privesc1:

- îmbunãtãþirea încrederii în cali-tatea ºi credibilitatea raportãrilorfinanciare;

- încurajarea asigurãrii unor infor-maþii financiare ºi non-financiarede înaltã calitate privind perfor-manþa entitãþilor;

- promovarea asigurãrii unor ser-vicii de înaltã calitate de cãtretoþi membrii profesiei contabile.

Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia, în calitate de membruIFAC (ca ºi celorlalte organismemembre ºi asociate IFAC) i se cere

3

Evaluãri

5/2010

Exigenþe ºi provocãri

ale noului Cod Eticpentru profesioniºti

emis de IFACMaria MANOLESCU* & Ion MIHÃILESCU**

Exigencies and Challenges Regarding the New Code of Ethics for Professional

Accountants, Issued by IFAC

The present article highlights the main modifications regarding the Code of Ethicsfor the Professional Accountants, issued by IFACs International Ethics StandardsBoard for Accountants (IESBA), reviewed in 2009, in order to be known andaccordingly applied by CAFR and its members. The auditors expressed their point of view that actual measures must be under-taken by CAFR and CSPAAS, as well as debates regarding the revisions com-prised by the Code of Ethics, debates that should be published in the journal, aswell as with other occasions, so that these might be understood and applied inconsequence.

Key words: professional accountant, the Code of Ethics for Professional Ac-countants, the conceptual global framework regarding the interna-tional requirements the accountancy profession, fundamental prin-ciples of ethics, public interest entities, non-assurance services

Abstract

Cuvinte cheie: profesionist contabil, Codul Etic al profesioniºtilor contabili,cadrul conceptual global privind cerinþele internaþionale aleprofesiei contabile, principii fundamentale de eticã, entitãþi deinteres public, servicii de non-asigurare

* Prof.univ.dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, vicepreºedinte al Consiliului Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia,e-mail: [email protected]

** Prof.univ.dr., Universitatea "Constantin Brâncoveanu", Piteºti, preºedintele Camerei Auditorilor Financiari din România, e-mail: [email protected]

1 IFAC, Reglementãri Internaþionale de Audit, Asigurare ºi Eticã. Audit Financiar 2008, Vol. 1, Coeditare CAFR – Editura IREC-SON, pag. 7

sã demonstreze modul în care adepus toate eforturile, prin prismalegilor, reglementãrilor naþionale ºiacþiunilor derulate, pentru a imple-menta standardele emise de acestorganism internaþional ºi de cãtreConsiliul pentru Standarde Interna-þionale de Contabilitate. Programulde conformitate privind organis-mele membre IFAC este supraveg-heat de Grupul Consultativ de Con-formitate al IFAC, care are ca obi-ectiv determinarea modului în careorganismele profesionale membreºi asociate IFAC îºi îndeplinescobligaþiile ce le revin în ceea cepriveºte asigurarea calitãþii ºi inves-tigaþiei, precum ºi programele dedisciplinã ale acestora, aºa cum aufost stabilite prin Declaraþiile privindObligaþiile Membrilor IFAC.

În calitate de participant la Progra-mul de Conformitate, CAFR esteobligatã sã efectueze o autoevalu-are a respectãrii obiectivelor cu-prinse în Declaraþia privind obligaþi-ile acesteia în calitate de membruIFAC ºi sã dezvolte planuri de acþi-une în cazul identificãrii unor dome-nii care necesitã îmbunãtãþiri.

Acest proces de autoevaluare pre-supune o preocupare permanentãa organismului profesional CAFRde a cunoaºte ºi înþelege în detaliuiniþiativele IFAC de modificare acomponentelor cadrului conceptualglobal menþionate anterior, astfelîncât sã-ºi poatã aduce contribuþiaîn procesul de dezbatere a acesto-ra, iar dupã aprobare sã le poatãaplica în mod corespunzãtor.

Prezentul articol se înscrie în aces-te cerinþe ºi îºi propune sã punã înevidenþã modificãrile principale aleCodului Etic pentru ProfesioniºtiiContabili emis de Consiliul de Stan-

darde Internaþionale de Eticã pentruContabili, varianta iulie 2009, careurmeazã a fi adoptat integral decãtre Camerã, în cursul acestui an.

Cerinþe relevante de eticã în realizarea

misiunilor de auditstatutar

În executarea misiunilor de auditstatutar, auditorii individuali saufirmele de audit îºi asumã respon-sabilitatea de a acþiona în interespublic, acest lucru presupunând –în afara rãspunderii asumate pen-tru satisfacerea nevoilor unui clientsau ale unui angajator individual –ºi un anume mod de a se încadraîn respectarea valorilor morale, de-scrise relevant în principiile funda-mentale ale Codului Etic (integrita-te, obiectivitate, competenþã profe-sionalã ºi atenþia cuvenitã, confi-denþialitate ºi comportament profe-sional).

Profesioniºtii contabili, indiferent deserviciul profesional prestat unuiclient, acþioneazã în diferite circum-stanþe ce pot favoriza apariþia unorameninþãri specifice la adresa con-formitãþii cu principiile fundamen-tale. În practicã, sunt destul de difi-cil de definit, pentru fiecare caz înparte, amplitudinea unor astfel deameninþãri ºi alegerea acelor vari-ante de mãsuri capabile sã fie apli-cate pentru a diminua la un nivel re-zonabil efectul acestor ameninþãri.De remarcat cã nu toate mãsurilede protecþie sunt adecvate acelo-raºi categorii de ameninþãri, ceeace presupune o preocupare atentãa profesionistului contabil în sferaidentificãrii, evaluãrii ºi abordãriiameninþãrilor respective.

Este extrem de dificil de a identificaîn mod exhaustiv conformitatea cuprincipiile fundamentale, întrucâtpot interveni o complexitate de fac-tori. Codul Etic descrie zona ame-ninþãrilor la adresa conformitãþii, pecare le grupeazã în ameninþãri deinteres propriu, de autodepãºire,de reprezentare, de familiaritate ºide întindere. Prin urmare, unui pro-fesionist contabil furnizor de serviciiprofesionale nu îi este recomandatsã se angajeze în nicio afacere,ocupaþie sau activitate care afec-teazã sau care ar putea afecta inte-gritatea, obiectivitatea sau buna re-putaþie a profesiei, deci care l-arplasa în zona de incompatibilitate.

Cu privire la „independenþã”, CodulEtic pune în evidenþã din nou in-teresul public, necesitatea ca mem-brii echipelor de audit, ai firmelor ºifilialelor din cadrul unei reþele sã fieindependenþi faþã de clienþii deaudit, cerinþã prevãzutã ºi în legeanaþionalã, în zona cãreia „organis-mul de supraveghere publicã…împreunã cu Camera, se asigurãcã acþionarii sau asociaþii unei firmede audit, precum ºi membrii orga-nelor de administraþie, de conduce-re ºi de supraveghere ale unei ast-fel de firme sau ale unei firme afili-ate nu intervin în efectuarea unuiaudit statutar în niciun mod în caresã se pericliteze INDEPENDENÞAºi OBIECTIVITATEA (n.n.) audito-rului statutar care efectueazã audi-tul statutar ºi unele firme de audit”2.Atât ISA 200, cât ºi ISA 220 stabi-lesc în mod explicit responsabilitãþi-le profesioniºtilor contabili privindcerinþele de eticã raportate la audi-tarea situaþiilor financiare, care, deregulã, cuprind partea A ºi B aleCodului Etic, însoþite de cerinþelenaþionale mai restrictive, stabilite

4

Evaluãri

Audit Financiar, anul VIII

2 CAFR, Ghid privind unele reglementãri ale profesiei de auditor, ediþia a III-a, revizuitã ºi completatã, editura Elfi, 2009, pag.94-95.

de organismul profesional, dacãeste cazul.3

ISQC14 cere firmelor de audit sã„elaboreze politici ºi prevederi cre-ate pentru a îi oferi o asigurare re-zonabilã cã firma ºi personalulacesteia respectã cerinþele de eticãrelevante”.

Pentru o înþelegere globalã a pozi-þiei IFAC faþã de necesitatea de re-vizuire a Codului Etic ar trebui puseîn evidenþã doar câteva aspecteimportante în legãturã cu locul ocu-pat de profesioniºtii contabili, inde-pendenþi ºi competenþi în relaþia tri-partitã din cadrul misiunilor de au-dit, precum ºi unele aspecte gene-rate de criza globalã în contextulactual.

În primul rând, de menþionat cã laînceputul mileniului III economiamondialã a fost puternic zguduitãde „cazurile” Enron, Wordcom etc.În context, este de semnalat ºi apa-riþia crizei în sectorul imobiliar, ex-tins în sectorul financiar ºi apoi încel economic, cu efect de genera-lizare.

În al doilea rând, accentuarea pro-cesului de globalizare solicitã o maimare transparenþã a tuturor pãrþilor

responsabile, inclusiv a auditorilor,o guvernanþã corporativã solidã ºi„mai curatã” ºi, nu în ultimul rând,cerinþe etice extrem de riguroase.

Elemente de comparaþie generalã

între Codul Eticrevizuit în iulie 2009

ºi Codul Etic revizuit în anul 2006

Aºa cum s-a prezentat, Codul Etical profesioniºtilor contabili emis deConsiliul de Standarde Internaþio-nale de Eticã pentru Contabili alIFAC, adoptat în integralitate decãtre CAFR, stabileºte cerinþe eticepentru profesioniºtii contabili ºioferã un cadru conceptual tuturorprofesioniºtilor în domeniu pentru aasigura conformitatea cu principiilefundamentale de eticã: competenþaprofesionalã ºi atenþia cuvenitã.Potrivit acestuia, tuturor profesio-niºtilor li se cere sã identifice ame-ninþãrile la adresa acestor principiiºi, dacã acestea existã, sã aplicemãsurile de protecþie pentru a seasigura cã principiile nu sunt com-promise. Totodatã, o organizaþie

membrã IFAC sau o firmã nu poateaplica standarde mai puþin riguroa-se decât cele enunþate de Cod,exceptând cazurile în care li se in-terzice sã respecte unele prevederiale acestuia prin jurisdicþiile proprii,în baza unei legi sau reglementãri.

1. Modificãri cu caractergeneral

a) Prevederile cadrului generalconceptual includ cerinþe cuprivire la aplicarea mãsurilor deprotecþie, atunci când este ca-zul, pentru a elimina ameninþã-rile sau pentru a le reduce la unnivel acceptabil. În varianta2006, mãsurile de protecþie tre-buiau luate în toate situaþiile încare ameninþãrile identificate„nu erau clasificate ca fiind înmod clar nesemnificative”. Învarianta revizuitã a Codului aufost eliminate toate referirile laexpresia „nesemnificative înmod evident”;

b) Cu privire la ameninþãrile la a-dresa conformitãþii cu princi-piile fundamentale, codul con-þine ºi descrierea actualizatã atermenului de „ameninþãri”, in-cluzând ºi exemple modificatecu privire la circumstanþele caregenereazã ameninþãri.

c) Secþiunea 290 cu privire la in-dependenþã a fost despãrþitã îndouã secþiuni:- Secþiunea 290, care trateazã

aspecte cu privire la misiu-nile de audit ºi revizuire;

- Secþiunea 291, care trateazãmisiuni de asigurare, alteledecât cele de audit ºi re-vizuire.

Secþiunea 291 specificã: „Aceastãsecþiune abordeazã cerinþele cu

5

Noul Cod Etic emis de IFAC

5/2010

3 IFAC, Manualul de Standarde Internaþionale de Audit ºi Control de Calitate, 2009, coeditare CAFR-Irecson4 IFAC, Manualul de Standarde Internaþionale de Audit ºi Control de Calitate, 2009, coeditare CAFR-Irecson

Codul Etic al profesioniºtilor contabili emis de Consiliul de Standarde Internaþionale

de Eticã pentru Contabili al IFAC, adoptat în integralitate de cãtre CAFR, stabileºte cerinþe

etice pentru profesioniºtii contabili ºi oferã un cadru conceptual tuturor profesioniºtilor

în domeniu pentru a asigura conformitatea cuprincipiile fundamentale de eticã: competenþa

profesionalã ºi atenþia cuvenitã

privire la independenþa misiunilorde asigurare, care nu sunt misiunide audit sau revizuire. Cerinþele deindependenþã pentru misiunile deaudit ºi revizuire sunt abordate înSecþiunea 290. Dacã clientul deasigurare este, de asemenea, cli-ent de audit sau de revizuire, cerin-þele din Secþiunea 290 se aplicã ºifirmei, reþelei ºi membrilor echipeide audit ºi revizuire.”

Toate menþiunile care au legãturãcu prevederea referitoare la servici-ile de asigurare (ISAE), altele decâtmisiunile de revizuire ºi cele deaudit, au fost transferate în Secþiu-nea 291.

d) Cu privire la misiunile de revi-zuire, se prevede cã revizuireasituaþiilor financiare constituiesubiect al aceloraºi cerinþe cuprivire la independenþã, precumauditul situaþiilor financiare.Sunt definiþi termenii „misiuni derevizuire” ºi „situaþii financiare.”

e) O altã modificare de ordin gene-ral priveºte convenþiile de re-dactare. Astfel, în cadrul Codu-lui revizuit au fost adoptate con-venþii de redactare noi ºi con-secvente. Termenul „trebuie sã”a fost adoptat cu scopul de aimpune profesioniºtilor în dome-niu cerinþa de a realiza confor-mitatea cu o prevedere speci-ficã. De asemenea, Codul aadoptat utilizarea consecventãa termenilor „a lua în conside-rare”, „a evalua” ºi „a determi-na”. Acest lucru demonstreazãcaracterul de autoritate al stan-dardelor profesionale.

2. Modificãri privindSecþiunea 290„Independenþa – Mãsuride Audit ºi Revizuire”

Independenþa este o trãsãturã foar-te importantã pe care trebuie sã o

îndeplineascã un auditor faþã de cli-entul sãu, cât ºi faþã de utilizatoriide informaþii, care aºteaptã ca prinrapoartele acestora sã se degajeimaginea fidelã prezentatã în situa-þiile financiare examinate.

Independenþa presupune onesti-tatea, sinceritatea ºi încredereaauditorilor financiari.

Ignorarea acestor trei calitãþi poatedetermina o îndepãrtare din zonaindependenþei ºi anularea credibi-litãþii auditului, cu consecinþe nega-tive asupra utilizatorilor informaþiilorsale.

Când percepþia exterioarã privindindependenþa este alteratã, audi-torul financiar ºi-a pierdut din pres-tigiu ºi din imparþialitatea sa.

a) Referitor la entitãþile de interespublic, Codul revizuit prezintã onouã definiþie a acestui termen,iar firmele ºi organismele mem-bre sunt încurajate sã ia în con-siderare dacã trebuie sã tratezeca entitãþi de interes public ºi„alte entitãþi”. De asemenea,Codul revizuit prezintã cerinþemai extinse cu privire la enti-tãþile de interes public.

b) Cu privire la „Documentaþie”,Codul prezintã îndrumãri supli-mentare în legãturã cu ceea cetrebuie sã documenteze firmele,

astfel încât sã se poatã trageconcluziile necesare referitoarela conformitatea cu cerinþele deindependenþã.

c) Cu privire la „Fuziunile ºi achi-ziþiile clientului” sunt prezen-tate cerinþe ºi îndrumãri de apli-care noi, pentru situaþiile încare, ca rezultat a unei fuziunisau achiziþii, o entitate devineentitate afiliatã a unui client.

d) Referitor la noul termen „parte-nerul cheie de audit”, Codulimpune, în cazul entitãþilor deinteres public, necesitatea anali-zei de cãtre firme a partenerilorcare pot fi consideraþi a fi parte-neri cheie de audit, în ceea cepriveºte un client de audit indi-vidual.

e) Legat de „responsabilitãþileconducerii”, acestea sunt pre-zentate într-o nouã secþiune aCodului, în care se prevede cãfirma nu îºi va asuma respon-sabilitãþile conducerii în cazulunui client de audit ºi suntdescrise activitãþile care ar tre-bui sau nu considerate ca fiindîn responsabilitatea conducerii.

f) Codul prezintã noi prevederi cuprivire la ameninþãrile care pot figenerate de anumite serviciifiscale, cum sunt:

6

Evaluãri


În executarea misiunilor de audit statutar, auditorii individuali sau firmele de audit îºi

asumã responsabilitatea de a acþiona în interespublic, acest lucru presupunând - în afara

rãspunderii asumate pentru satisfacerea nevoilorunui client sau ale unui angajator individual -

ºi un anume mod de se încadra în respectareavalorilor morale, descrise relevant în principiile

fundamentale ale Codului Etic

- întocmirea declaraþiei de ve-nituri;

- calculul impozitelor în scopulîntocmirii raportãrilor conta-bile;

- planificarea fiscalã ºi alte ser-vicii de consultanþã fiscalã;

- asistenþã în soluþionareaunor litigii.

g) Codul introduce o interdicþie a-supra unui serviciu în cadrul cã-ruia eficienþa consultanþei cuprivire la finanþele corporativedepinde de un anumit tratamentcontabil sau de o prezentarecontabilã ºi existã o suspiciunecu privire la acestea, iar efectulasupra situaþiilor financiare estesemnificativ.

h) Referitor la cerinþele cu privirela entitãþile de interes public,Codul descrie pe larg anumitecerinþe specifice cum sunt:

Angajarea – perioada de„pauzã”

Trebuie sã treacã o perioadã„de pauzã” înainte ca un par-tener cheie de audit sau par-tenerul de conducere al fir-mei (sau echivalentul aces-tuia) sã se alãture unui clientde audit care este o entitatede interes public, ocupândposturi ca:- director sau altã funcþie

de conducere, sau- angajat într-o poziþie care

îi oferã posibilitatea de aexercita o influenþã sem-nificativã asupra întocmi-rii înregistrãrilor contabileale clientului sau a situaþi-ilor financiare.

Perioada „de pauzã”:- în ce priveºte partenerul-

cheie de audit: o opiniede audit care acoperã operioadã de nu mai puþin

de 12 luni, în care parte-nerul nu a fost membru alechipei de audit;

- în ce priveºte partenerulde conducere al firmei(sau echivalentul acestu-ia): un an.

Rotaþia partenerului de audit:

În ce priveºte o entitate de in-teres public, partenerul cheiede audit trebuie rotat dupã operioadã de ºapte ani.

Partenerul de audit nu trebu-ie sã fie membru al echipeimisiunii ºi nici partener che-ie de audit pentru doi ani.

În cazuri rare, datorate unorcircumstanþe imprevizibiledin afara ariei de control afirmei, unui partener cheiede audit i se poate permitesã rãmânã în cadrul uneimisiuni dacã continuitatea saeste deosebit de importantãpentru calitatea auditului.

În anumite circumstanþe, când o fir-mã nu dispune decât de câþivaoameni cu abilitãþile ºi cunoºtinþelenecesare pentru a-ºi asuma rolulde partener-cheie de audit ºi rotaþianu este, deci, o mãsurã de pro-tecþie disponibilã, aceastã cerinþãnu este obligatorie în cazul în care:

- un organism de reglementareindependent a oferit o scutire dela rotaþia partenerului în acestecircumstanþe; ºi

- acel organism de reglementarea recomandat mãsuri de pro-tecþie alternative care sunt apli-cate.

Servicii de non-asigurare:

În plus faþã de prevederile servici-ilor de non asigurare care se aplicãtuturor clienþilor de audit, urmã-toarele servicii de non-asigurare nu

trebuie furnizate unei entitãþi de in-teres public:

Servicii de contabilitate ºide þinere a registrelor (cuexcepþia situaþiilor de urgen-þã ºi în cazul entitãþilor afili-ate nesemnificative).

Calcularea taxelor în scopulpregãtirii informaþiilor con-tabile care sunt semnificativepentru situaþiile financiare(cu excepþia situaþiilor deurgenþã).

Servicii de audit intern le-gate de:- o parte importantã a con-

troalelor interne asupraraportãrilor financiare;

- sisteme de contabilitatefinanciarã care generea-zã informaþii importanteprivind registrele contabi-le sau declaraþiile finan-ciare ale clientului; sau

- sume sau prezentãri deinformaþii care sunt sem-nificative pentru situaþiilefinanciare.

Servicii de evaluare careau un efect semnificativ pen-tru situaþiile financiare;

Elaborarea sau implemen-tarea de sisteme IT care re-prezintã o parte semnifica-tivã a controlului intern asu-pra raportãrii financiare saugenereazã informaþii impor-tante pentru înregistrãrilecontabile sau situaþiile finan-ciare;

Servicii de recrutare referi-toare la un director sau ofuncþie de conducere a enti-tãþii sau o persoanã în pozi-þia de a exercita influenþãimportantã asupra înregistrã-rilor contabile sau situaþiilorfinanciare care implicã:

7

Noul Cod Etic emis de IFAC

5/2010

- cãutarea sau determina-rea candidaþilor pentruastfel de poziþii; ºi

- verificarea referinþelor po-sibililor candidaþi pentruaceste poziþii;

Referitor la tarife contin-gente: Codul introduce o no-uã interzicere a tarifelor con-tingente pentru un serviciude non asigurare furnizatunui client de audit dacã anu-mite condiþii sunt întrunite.

Pentru evaluare ºi retribu-þie: Codul introduce o cerinþãca partenerul cheie de auditsã nu fie evaluat sau retribuitpe baza succesului acestuiaîn vânzarea de servicii denon asigurare clientului par-tenerului de audit. Acestlucru nu este menit sã inter-zicã aranjamentele obiºnuitede împãrþire a profitului întrepartenerii unei firme.

Pentru tarife – mãrimearelativã: Codul introduce onouã cerinþã atunci când tari-fele totale primite de la clien-tul de audit depãºesc 15%din tarifele totale ale firmeitimp de doi ani consecutiv.Problema trebuie discutatãcu comitetul de audit, iar mã-surile de siguranþã necesar afi aplicate sunt precizate clar.

Referitor la folosirea res-trictivã ºi rapoartele dedistribuþie: Codul conþineunele cerinþe modificate deindependenþã privind anu-mite rapoarte de audit ºi re-vizuire, iar alte pãrþi aleCodului au fost amendate carezultat al convenþiilor de re-dactare, modificãrile vizândîmbunãtãþirea claritãþii pre-vederilor acestuia. Totodatã,un numãr de definiþii au fostrevizuite ºi au fost introduseunele definiþii noi.

În concluzieÎn opinia noastrã, revizuirile aduseCodului în anul 2009 sunt consis-tente ºi impun, pe de o parte, inte-resul CAFR ºi al membrilor sãi pen-tru a fi cunoscute ºi aplicate în modcorespunzãtor, iar, pe de altã parte,sunt necesare o serie de acþiuniconcrete ale CAFR ºi ale Consiliu-lui pentru Supravegherea Publicã aActivitãþii de Audit Statutar.

Menþionãm în acest sens, cerinþade luare în considerare a tratãrii caentitãþi de interes public ºi a altorentitãþi decât cele prevãzute delegea contabilitãþii ºi rãspunsul launele cerinþe specifice referitoarela aceastã categorie de entitãþi,cum sunt: angajarea ºi perioada„de pauzã”; rotaþia partenerului deaudit; organismul de reglementareindependent care poate oferi o scu-tire de la rotaþia partenerului cheiede audit în anumite circumstanþe ºistabilirea mãsurilor de protecþiealternative aplicate în aceastã situ-aþie etc.

O serie de clarificãri sunt necesarereferitor la: interzicerea tarifelorcontingente pentru serviciile denon-asigurare; evaluarea ºi retribu-irea partenerului cheie de audit;cerinþele speciale impuse în situa-þia în care tariful primit de la unclient de audit depãºeºte 15% dinvenitul total al firmei în doi ani con-secutivi, cerinþele modificate privindindependenþa referitoare la anu-mite rapoarte de audit º.a.

Ne exprimãm convingerea cã fie-care din aceste aspecte vor faceobiectul unor analize ºi reflecþiiviitoare atât în paginile revistei„Audit Financiar”, dar ºi cu alteprilejuri: seminarii zonale, Con-ferinþa anualã a auditorilor finan-ciari, programele de pregãtire pro-fesionalã continuã etc.

8

Evaluãri


Codul etic pentru profesioniºtiicontabili, emis de Consiliul deStandarde Internaþionale deEticã al IFAC (revizuit în anul2006 ºi în anul 2009)

IFAC, Reglementãri Internaþionalede Audit, Asigurare ºi Eticã.Audit Financiar 2008, Vol. 1,Coeditare CAFR – edituraIRECSON

IFAC, Manualul de Standarde In-ternaþionale de Audit ºi Controlde Calitate, 2009, coeditareCAFR - editura Irecson

Ordonanþa de Urgenþã nr. 90/2009privind auditul statutar al situa-þiilor financiare anuale ºi al situ-aþiilor financiare anuale conso-lidate, publicatã în MonitorulOficial nr. 481/2008, adoptatãprin Legea nr. 278/2008

Bibliografie

Introducereragul de semnificaþie esteun concept-cheie atât înpractica, cât ºi în teoriaauditului.

Pragul de semnificaþie este repre-zentat de o cifrã, dar în spatele a-celei cifre se aflã un concept intensdezbãtut ºi analizat în cadrul profe-siei auditorilor financiari. Cadreleconceptuale referitoare la raporta-rea financiarã prezintã pragul desemnificaþie în contextul întocmiriisituaþiilor financiare. Conceptul deprag de semnificaþie este definit deConsiliul pentru Standarde de Con-tabilitate Financiarã (FASB) dinStatele Unite în felul urmãtor: „Omi-siunea sau declararea eronatã aunui obiect din rapoartele financia-re este consideratã a fi prag desemnificaþie dacã, în contextul res-pectiv, magnitudinea obiectuluieste de aºa naturã încât raþiona-mentul unei persoane privind acu-rateþea raportului financiar ar fischimbat prin introducerea sau co-rectarea acelui obiect.”1 Poziþia Con-siliului Internaþional pentru Standar-de de Audit ºi Asigurare (IAASB)referitoare la pragul de semnificaþiese bazeazã pe definiþia ConsiliuluiInternaþional pentru Standarde deContabilitate (IASB): „Omisiuneasau declararea eronatã a unorobiecte este consideratã a fi pragde semnificaþie dacã acestea ar pu-tea, individual sau colectiv, sã influ-enþeze deciziile economice ale utili-zatorilor bazate pe situaþiile finan-ciare raportate.”2 Aceste cadre con-ceptuale de raportare financiarã

9

Cercetare

5/2010

Pragul de semnificaþie

ºi atitudinea auditorului financiar

faþã de risc

* Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected]** Drd., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected] Financial Accounting Standards Board (FASB), Statement of Financial Accounting Concepts No. 2, Qualitative Characteristics

of Accounting Information (“Concepts Statement No. 2”), 132 (1980), traducere din limba englezã.2 International Auditing and Assurance Standards Board (IAASB), 2004, Proposed International Standard on Auditing 320

(revised) - Materiality in the identification and evaluation of misstatements (December), traducere din limba englezã.

Eugeniu ÞURLEA* & Iancu Octavian IONESCU**

Materiality and the Financial Auditor's Risk Behaviour

The concept of materiality has been at the center of many academic researchstudies from 1970 to present day. Despite all the interest, little is known about thefactors that influence the professional judgement of the financial auditor when set-ting the materiality level. In line with research studies that consider professionaljudgement a cognitive process and adding the risk behaviour dimension, this arti-cle examines the relationship between materiality and the risk behaviour of thefinancial auditor. Specifically, the research question asks whether the setting ofthe materiality level is influenced by the financial auditor's risk behaviour. Theanalysis of data collected from a sample of 91 accounting and audit postgraduatestudents revealed that there is a strong correlation between the financial auditor'srisk behaviour and the materiality level, confirming the research hypothesis.

Key words: materiality, risk, financial audit, risk behaviour, correlation

Cuvinte cheie: prag de semnificaþie, risc, audit financiar, atitudine faþã derisc, corelaþie

Abstract

P

expun acelaºi lucru, ºi anume cãdeclarãrile eronate, inclusiv omisiu-nile, sunt considerate a fi prag desemnificaþie dacã ele influenþeazãrezonabil deciziile economice aleutilizatorilor, bazate pe rapoartelefinanciare. Stabilirea nivelului pra-gului de semnificaþie este de faptun exerciþiu al raþionamentului pro-fesional al auditorului ºi este regle-mentat prin Standardul Interna-þional de Audit ISA 3203.

Conceptul de prag de semnificaþieeste aplicat de cãtre auditor atât înfaza de planificare a misiunii deaudit, cât ºi în faza de execuþie aacesteia ºi este intrinsec legat deconceptul de risc. În cursul proce-sului de stabilire a strategiei gene-rale a misiunii de audit, auditoruldeterminã nivelul pragului de sem-nificaþie cu scopul de a stabili natu-ra, timpii ºi întinderea procedurilorde analizã a riscurilor, de a identifi-ca ºi analiza riscurile de erori sem-nificative precum ºi pentru a stabilidacã sunt necesare proceduri deaudit adiþionale4. Standardul Inter-naþional de Audit ISA 200 „Obiec-tive ºi Principii Generale ce Gu-verneazã un Audit al SituaþiilorFinanciare”5 cere ca auditorul sãplanifice ºi sã execute misiunea deaudit astfel încât sã reducã risculde audit la un nivel minim accepta-bil, convergent cu obiectivul unuiaudit. Prin urmare, conceptul deprag de semnificaþie este strâns le-

gat de conceptele de risc ºi de ra-þionament profesional. Un volumsemnificativ de cercetare privinddiferite aspecte ale conceptului deprag de semnificaþie a fost efectuatîn anii ‘70, foarte puþin s-a scris înmijlocul anilor ‘80, urmând apoi orevenire a volumului de cercetareîncepând cu sfârºitul anilor ‘80 ºiînceputul anilor ‘90 pânã în pre-zent. O lucrare importantã este ceaa lui Holstrum ºi Messier (1982)6

unde se face o trecere în revistãfoarte detaliatã a cercetãrilor înprivinþa pragului de semnificaþie,rezumând descoperirile în patrucapitole principale:

(1) natura obiectului sau tranzac-þiei,

(2) forma structuralã a modeluluide decizie,

(3) importanþa relativã a factorilorce influenþeazã determinareapragului de semnificaþie ºi

(4) nivelele pragului de semnifica-þie.

Friedberg, Strawser ºi Cassidy(1989)7 au examinat manualele deaudit de la, pe atunci, cele 8 mari fir-me de contabilitate din Statele Unitepentru a determina ºi a compara în-drumãrile date auditorilor pentrustabilirea pragului de semnificaþie.Rezultatele au fost similare cu celeprezentate de Holstrum ºi Messier(1982), indicând cifra de afaceri ºi

trendul încasãrilor ca factori princi-pali ce trebuie luaþi în considerareatunci când se stabileºte pragul desemnificaþie. Martinov ºi Roebuck(1998)8 au efectuat o analizã simi-larã cu cea realizatã de Friedberg,Strawser ºi Cassidy (1989), daraproape un deceniu mai târziu, iarrezultatele prezentate sunt în liniecu cele ale lui Holstrum ºi Messier(1982). Concluzia principalã ce sedesprinde din volumul de cercetareefectuat anterior este cã naturaobiectului sau tranzacþiei, modeluldecizional, mãrimea organizaþiei ºiraþionamentul profesional sunt ceimai importanþi factori ce influenþea-zã determinarea pragului de sem-nificaþie de cãtre auditor. Lucrareaprezentã vine în completarea cerce-tãrilor efectuate pânã acum prin sta-bilirea ºi analiza unei relaþii între ati-tudinea faþã de risc a auditorului ºideterminarea pragului de semnifi-caþie.

În ceea ce priveºte riscul, existã unnumãr semnificativ de studii empi-rice în privinþa comportamentuluifaþã de risc a persoanelor ce trebu-ie sã ia decizii. Toate aceste studii,însã, nu au dus la rezultate uni-forme. Teoriile referitoare la com-portamentul faþã de risc sunt diviza-te în douã paradigme diferite: unacare pune accent pe importanþa di-ferenþelor dispoziþionale individu-ale, numitã teoria dispoziþionalã, ºiuna care pune accentul pe impor-

10

Cercetare


3 Reglementãri Internaþionale de Audit, Asigurare ºi Eticã. Audit Financiar, Federaþia Internaþionalã a Contabililor, coeditareCAFR - editura Irecson, Bucureºti, 2009.

4 Dãnescu, Tatiana, Proceduri ºi tehnici de audit, editura Irecson, Bucureºti, 20075 Reglementãri Internaþionale de Audit, Asigurare ºi Eticã. Audit Financiar, Federaþia Internaþionalã a Contabililor, coeditare

CAFR - editura Irecson, Bucureºti, 2009.6 Holstrum, G. L., ºi Messier Jr., W. F., A Review and Integration of Empirical Research on Materiality., Auditing: A Journal of

Practice and Theory, 1982, Vol. 2 (1), pp. 45-63.7 Friedberg, A. H., Strawser, J. R., ºi Cassidy, J. H., Factors Affecting Materiality Judgments: A Comparison of “Big Eight” Ac-

counting Firms’ Materiality Views with the Results of Empirical Research., Advances in Accounting, 1989, Vol. 7, pp. 187-201.8 Martinov, N., ºi Roebuck, P., The Assessment and Integration of Materiality and Inherent Risk: An Analysis of Major Firms’

Audit Practices., International Journal of Auditing, 1998, Vol. 2 (2), pp. 103-126.9 Alderfer, C. P. Bierman, H., Choices with Risk: Beyond the Mean and Variance, Journal of Business, 1970, Vol. 43, pp. 341-

353.

tanþa factorilor situaþionali, numitãteoria situaþionalã.

Teoria dispoziþionalã se concen-treazã pe diferenþele personale din-tre indivizi în ceea ce priveºte com-portamentul faþã de risc. Alderfer ºiBierman (1970)9, Bromiley ºi Curley(1992)10 ºi Sitkin ºi Weingart(1995)11, care sunt adepþii teorieidispoziþionale, considerã cã tendin-þele dispoziþionale ale persoanelorce iau decizii sunt cele care le in-fluenþeazã atitudinea faþã de risc.Ei susþin cã unii oameni au o pre-dispoziþie sau o înclinaþie naturalãspre de risc, în timp ce alþii au oaversiune naturalã faþã de risc,indiferent de situaþie sau de contex-tul problemei.

Aceastã teorie este pusã sub sem-nul întrebãrii de Weber, Blais ºiBetz (2002)12. În studiul lor, Weber,Blais ºi Betz (2002) folosesc oscarã psihometricã cu ajutorulcãreia analizeazã comportamentulfaþã de risc al persoanelor ce tre-buie sã ia decizii în cadrul a cincidomenii diferite: financiar, sãnãtate,recreaþional, etic ºi social.Rezultatul studiului a indicat cãgradul de risc arãtat de participanþia prezentat o grupare pe domenii,nefiind polarizat în general pe per-soane cu înclinaþie spre risc ºi per-soane cu aversiune la risc. Acestrezultat vine în sprijinul teoriei

situaþionale.

Multe studii empirice sugereazã cãfactorii situaþionali, cum ar fi modulde prezentare a problemei ºi con-textul în care se ia decizia au ceamai mare influenþã asupra compor-tamentului faþã de risc.

Slovic (1972)13 susþine cã în con-juncturi diferite, aceeaºi persoanãpoate avea un comportament diferitfaþã de risc, luând decizii cu graddiferit de risc. March ºi Shapira(1987)14 descoperã cã managerii,ca persoane ce iau decizii cu unanumit grad de risc, fac o distincþieclarã între risc ºi loterie, ceea ceimplicã cã situaþia sau contextul încare se ia decizia joacã un rol ma-jor în ceea ce priveºte comporta-mentul faþã de risc. Kahnemann ºiTversky (1979)15 sunt personalitãþiremarcabile în domeniul studiuluideterminaþilor comportamentuluifaþã de risc ºi aduc argumente con-sistente în favoarea teoriei situa-þionale.

Disputa nu s-a încheiat ºi, de cândKogan ºi Wallach (1967)16 au puspentru prima oarã întrebarea des-pre ce anume determinã comporta-mentul faþã de risc – factorii dispo-ziþionali sau factorii situaþionali,problema rãmâne nerezolvatã ºirãspunsul concludent este încãaºteptat.

Metodologia de cercetare

Obiectivul acestei lucrãri este de aexamina posibila legãturã dintreatitudinea faþã de risc a auditoruluiºi nivelul pragului de semnificaþiepe care acesta îl stabileºte în etapade planificare a unui audit financiar.Întrebarea de cercetare este dacãatitudinea faþã de risc a unui auditorpoate influenþa raþionamentul pro-fesional al acestuia atunci cânddeterminã nivelul pragului de sem-nificaþie.

Metoda de cercetare este formula-rea unei ipoteze ºi testarea aces-teia în vederea validãrii sau inva-lidãrii pe un eºantion reprezentativ,datele rezultate fiind prelucrate sta-tistic cu ajutorul programuluiSPSS17. Concluziile trase vor ajutala completarea tabloului privindcercetarea în domeniul pragului desemnificaþie ºi vor duce la o maibunã înþelegere a procesului destabilire a nivelului acestuia.

În urma analizei literaturii academi-ce de specialitate privind pragul desemnificaþie ºi atitudinea faþã derisc ºi având în vedere obiectivulcercetãrii, am formulat urmãtoareaipotezã principalã, din care rezultãdouã ipoteze secundare:

11


5/2010

10 Bromiley, P., Curley, S. P., Individual Differences in Risk Taking, in Yates J. F. (Ed.), Risk Taking Behaviour, 1992, Wiley,Chichester, pp.87-132.

11 Sitkin, S. B., Weingart, L. R., Determinants of Risky Decision-Making Behaviour: A Test of the Mediating Role of RiskPerceptions and Propensity, Academy of Management Journal, 1995, Vol. 38, pp. 1573-1592.

12 Weber, E.U., Blais, A. R., Betz, N.E., A Domain-specific Risk-attitude Scale:Measuring Risk Perceptions and Risk Behaviours, Journal of Behavioural Decision Making, 2002, Vol. 15, pp.263-290.13 Slovic, P., Information Processing, Situation Specificity, and the Generality of Risk-Taking Behavior, Journal of

Personality and Social Psychology, 1972, Vol. 22, pp. 128-134.14 March, J. G., Shapira, Z., Managerial Perspectives on Risk and Risk Taking, Management Science, 1987, Vol. 33,

pp.1404-1418.15 Kahneman, D., Tversky., A., Prospect Theory: An Analysis of Decision under Risk, Econometrica, 1979, Vol. 47, pp.

263-292.16 Kogan, N., Wallach, M.A., Risk Taking as a Function of the Situation, the Person and the Group, In Mandler, G., and

Mussen, P. (Eds), New Directions in Psychology III, 1967, Holt, Rinehart and Winston, New York17 SPSS Statistics Software, 2010 SPSS Inc., An IBM Company, disponibil la http://www.spss.com/

Ipoteza 1. Alegerea procentuluipentru stabilirea pragului desemnificaþie este influenþatã deatitudinea auditorului financiarfaþã de risc.

Ipoteza 1a. O atitudine pozitivã fa-þã de risc a auditorului financiareste corelatã cu alegerea unuiprocent mai mare pentru sta-bilirea pragului de semnificaþie.

Ipoteza 1b. O atitudine de aver-siune faþã de risc a auditoruluifinanciar este corelatã cu ale-gerea unui procent mai micpentru stabilirea pragului desemnificaþie.

Obiectivul acestui articol este sãrãspundã la întrebarea de cerce-tare ºi sã identifice dacã atitudineafaþã de risc a auditorului financiarinfluenþeazã decizia acestuia pri-vind alegerea procentului pentrustabilirea pragului de semnificaþie.Din cauza constrângerilor economi-ce ºi de timp, testarea ipotezelor seva face prin eºantionare. S-a folositmetoda de studiu asupra unuieºantion, metodã des întâlnitã încercetarea economicã ºi care esteîn general asociatã cu abordareadeductivã.

Culegerea datelor s-a realizat prindistribuirea unui chestionar cu 9întrebãri, unui numãr de 150 demasteranzi în contabilitate ºi auditde la Universitatea „Ovidius” dinConstanþa. Datele colectate au fostapoi analizate folosind reprezen-tarea graficã ºi programul de anali-zã statisticã SPSS, iar rezultateleau fost utilizate pentru a valida sauinvalida ipotezele.

Proiectarea chestionarului esteesenþialã pentru validitatea datelorobþinute. De aceea, o mare atenþiea fost acordatã alegerii ºi formulãriicelor 9 întrebãri din chestionar.

Întrebarea 1 este un tip de întreba-re de listare cu scopul de a identifi-ca sexul respondentului.

Întrebarera 2 este o întrebare tipcantitate cu scopul de a afla vârstarespondentului.

Întrebãrile 3, 4, 5, 6, 7, 8 ºi 9 suntîntrebãri de tip gradare, care folo-sesc o scarã Lickert în patrupuncte, în care respondentul esteîntrebat cât de mult este de acordcu o anumitã afirmaþie.

Au fost alese patru puncte pentruscara Lickert (sunt întru totul deacord, sunt oarecum de acord, nuprea sunt de acord, sunt categoricîmpotrivã) pentru a evita un rãs-puns ambiguu din partea respon-dentului, ce ar fi putut avea loc prinintroducerea punctului „nu suntsigur”. A fost aleasã scara Lickert înpatru puncte deoarece s-a dorit carespondenþii sã exprime o opinieclarã în legãturã cu afirmaþiile dinchestionar, pentru a da posibilitateadeterminãrii fãrã echivoc a aversiu-nii sau a înclinaþiei spre risc arespondenþilor.

Rezultate ºi interpretãri

Chestionarele au fost distribuite înperioada 11 octombrie 2009 - 18

octombrie 2009. Au fost primite unnumãr total de 94 de chestionarecompletate, ceea ce înseamnã oratã de rãspuns de 62,6%. Din cele94 de rãspunsuri primite, 3 nu aufost incluse în studiu deoarece erauincomplete, iar 91 au fost valide,ducând la o ratã de rãspuns efec-tivã de 60,6%. Din cei 91 derespondenþi, 49 (54%) au fost per-soane de sex masculin ºi 42 (46%)au fost persoane de sex feminin.

Rãspunsurile la întrebãrile din che-stionar au fost codificate prin alo-carea fiecãrei opþiuni de rãspuns aunui numãr întreg cuprins între 1 ºi4. Alocarea valorii 1 indicã o încli-naþie cãtre risc, iar alocarea valorii4 reprezintã o aversiune faþã derisc a respondentului. De aceea, cucât o persoanã indicã o înclinaþiemai puternicã spre risc cu atâtscorul total al riscului obþinut prinînsumarea valorilor corespondentefiecãrei întrebãri va fi mai mic.

Ipoteza 1a: O atitudine pozitivã faþãde risc a auditorului financiareste corelatã cu alegerea unuiprocent mai mare pentru sta-bilirea pragului de semnificaþie.

Pentru testarea Ipotezei 1a vor fi a-nalizate rãspunsurile repondenþilor

Testarea Ipotezei 1

12

Cercetare


al cãror scor Total risc este cuprinsîntre 10 ºi 17 inclusiv, aceste sco-ruri indicând persoanele cu încli-naþie spre risc.

Se va investiga relaþia dintre atitu-dinea faþã de risc ºi alegerea pra-gului de semnificaþie conform rãs-punsurilor la întrebarea 9. Pentru aanaliza relaþia în mai multã profun-zime, se va executa un test de co-relaþie a celor douã variabile (veziFigura 1).

Pentru eºantionul prezentat, coefi-cientul de corelaþie între Aversiu-nea faþã de risc ºi Pragul de sem-nificaþie este 0,423, deci corelaþiaeste semnificativã. Valoarea coefi-cientului de corelaþie duce la urmã-toarea interpretare:

- nu este aproape de zero, decieste dovadã cã existã o relaþieliniarã între cele douã variabile.

- este pozitiv, ceea ce înseamnãcã panta dreptei este una cres-cãtoare, indicând cã atunci cândcreºte valoarea scorului Totalrisc (înclinaþia spre risc), adicãpersoana este mai puþin încli-natã spre risc, valoarea codifi-catã a pragului de semnificaþiecreºte ºi ea, prin urmare per-soana va alege un nivel mai mical pragului de semnificaþie.

- nu este aproape de valoarea 1sau -1, deci relaþia dintre celedouã variabile nu este unafoarte puternicã.

Din cele prezentate mai sus rezultãcã existã dovezi semnificative însprijinul Ipotezei 1a care afirmã cão atitudine pozitivã faþã de risc aauditorului financiar este corelatãcu alegerea unui procent mai marepentru stabilirea pragului de sem-nificaþie. În consecinþã, Ipoteza 1aeste validatã.

Ipoteza 1b O atitudine de aversiunefaþã de risc a auditorului finan-ciar este corelatã cu alegereaunui procent mai mic pentru sta-bilirea pragului de semnificaþie.

Pentru testarea Ipotezei 1b vor fianalizate rãspunsurile repondenþi-lor al cãror scor Total risc este cu-prins între 18 ºi 28 inclusiv, acestescoruri indicând persoanele cuaversiune faþã de risc. Se va inves-tiga relaþia dintre aversiunea faþãde risc ºi alegerea pragului de sem-nificaþie conform rãspunsurilor laîntrebarea 9. Pentru a analiza rela-þia în mai multã profunzime, se vaexecuta un test de corelaþie a celordouã variabile (vezi Figura 2).

Pentru eºantionul prezentat, coefi-cientul de corelaþie între Aversiu-

nea faþã de risc ºi Pragul de sem-nificaþie este 0,405, deci corelaþiaeste semnificativã. Valoarea coefi-cientului de corelaþie duce la urmã-toarea interpretare:

- nu este aproape de zero, decieste dovadã cã existã o relaþieliniarã între cele douã variabile.

- este pozitiv, ceea ce înseamnãcã panta dreptei este una cres-cãtoare, indicând cã atunci cândcreºte valoarea scorului Totalrisc (aversiunea faþã de risc),adicã aversiunea persoanei faþãde risc creºte, valoarea codifi-catã a pragului de semnificaþiecreºte, adicã persoana va alegeun nivel din ce în ce mai mic alpragului de semnificaþie.

- nu este aproape de valoarea 1sau -1, deci relaþia dintre celedouã variabile nu este unafoarte puternicã.

Din cele prezentate mai sus rezultãcã existã dovezi semnificative însprijinul Ipotezei 1b care afirmã cão atitudine de aversiune faþã de risca auditorului financiar este corelatãcu alegerea unui procent mai micpentru stabilirea pragului de sem-nificaþie. În consecinþã, Ipoteza 1beste validatã.

Prin validarea Ipotezei 1a ºi a Ipo-tezei 1b rezultã cã Ipoteza 1 prin-cipalã, care afirmã cã alegerea pro-centului pentru stabilirea praguluide semnificaþie este influenþatã deatitudinea auditorului financiar faþãde risc, este de asemenea validatã.

Concluzii ºi recomandãri

Obiectivul acestui studiu a fost in-vestigarea relaþiei dintre atitudineafaþã de risc a auditorului financiar ºistabilirea pragului de semnificaþie.

13


5/2010

Studiul a fost concentrat pe analizaatitudinii faþã de risc a responden-þilor ºi pe identificarea unei relaþiiîntre aceste atitudini ºi alegereaunui nivel al pragului de semnifi-caþie în etapa de planificare a uneimisiuni de audit. Studiul a avut labazã rãspunsurile a 91 de maste-ranzi în contabilitate ºi audit la unchestionar conþinând 9 întrebãri.

Proiectarea chestionarului prin for-mularea ºi alegerea atentã a între-bãrilor, precum ºi metoda de codifi-care a rãspunsurilor a constituitpunctul pivotal al studiului. Analizaºi interpretarea rãspunsurilor a dusla evidenþierea unor dovezi semni-ficative în favoarea ipotezei enun-þate.

În consecinþã, rezultatele acestuistudiu duc la concluzia cã alegereaprocentului pentru stabilirea pragu-lui de semnificaþie este influenþatãde atitudinea auditorului financiarfaþã de risc.

Aceastã concluzie, împreunã cuposibilitatea de a remedia even-

tualele limitãri generate de testareape un eºantion de masteranzi potconstitui un punct de plecare pen-tru cercetãri viitoare mai aprofun-date în domeniul pragului de sem-nificaþie ºi al factorilor care îl influ-enþeazã pe auditor în alegereaacestuia.

14

Cercetare


Alderfer, C. P., Bierman, H., Choices with Risk: Beyondthe Mean and Variance, Journal of Business, 1970,Vol. 43, pp. 341-353.

Bromiley, P., Curley, S. P., Individual Differences inRisk Taking, in Yates J. F. (Ed.), Risk TakingBehaviour, 1992, Wiley, Chichester, pp.87-132.

Dãnescu, Tatiana, Proceduri ºi tehnici de audit, EdituraIrecson, Bucureºti, 2007.

Friedberg, A. H., Strawser, J. R., ºi Cassidy, J. H., Fac-tors Affecting Materiality Judgments: A Comparisonof “Big Eight” Accounting Firms’ Materiality Viewswith the Results of Empirical Research., Advancesin Accounting, 1989, Vol. 7, pp. 187-201.

Holstrum, G. L., ºi Messier Jr., W. F., A Review andIntegration of Empirical Research on Materiality.,Auditing: A Journal of Practice and Theory, 1982,Vol. 2 (1), pp. 45-63.

Kahneman, D., Tversky., A., Prospect Theory: AnAnalysis of Decision under Risk, Econometrica,1979, Vol. 47, pp. 263-292.

Kogan, N., Wallach, M.A., Risk Taking as a Function ofthe Situation, the Person and the Group, InMandler, G., and Mussen, P. (Eds), New Directionsin Psychology III, 1967, Holt, Rinehart and Winston,New York.

March, J. G., Shapira, Z., Managerial Perspectives on

Risk and Risk Taking, Management Science, 1987,Vol. 33, pp.1404-1418.

Martinov, N., ºi Roebuck, P., The Assessment and In-tegration of Materiality and Inherent Risk: AnAnalysis of Major Firms’ Audit Practices.,International Journal of Auditing, 1998, Vol. 2 (2),pp. 103-126.

Sitkin, S. B., Weingart, L. R., Determinants of RiskyDecision-Making Behaviour: A Test of the Mediat-ing Role of Risk Perceptions and Propensity,Academy of Management Journal, 1995, Vol. 38,pp. 1573-1592.

Slovic, P., Information Processing, Situation Speci-ficity, and the Generality of Risk-Taking Behavior,Journal of Personality and Social Psychology,1972, Vol. 22, pp. 128-134.

Tversky, A., Kahneman, D., Loss Aversion in RisklessChoice: A Reference-Dependent Model, QuarterlyJournal of Economics, 1991, Vol. 106, pp. 1039-1061.

Weber, E.U., Blais, A. R., Betz, N.E., A Domain-specif-ic Risk-attitude Scale: Measuring Risk Perceptionsand Risk Behaviours, Journal of BehaviouralDecision Making, 2002, Vol. 15, pp.263-290.

IFAC, Reglementãri Internaþionale de Audit, Asigurareºi Eticã. Audit Financiar 2009, coeditare CAFR -editura Irecson, Bucureºti, 2009.

Bibliografie

Acest articol a fost elaborat în cadrul proiectului POSDRU/6/1.5/S/11 “Doc-torat ºi doctoranzi în triunghiul educaþie-cercetare-inovare (DOC-ECI)”, proiectcofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 ºi coordonat de Academia deStudii Economice din Bucureºti.

This article is a result of the project POSDRU/6/1.5/S/11 „Doctoral Programand PhD Students in the education research and innovation triangle”. Thisproject is co funded by European Social Fund through The SectorialOperational Programme for Human Resources Development 2007-2013,coordinated by The Bucharest Academy of Economic Studies.

IntroducereAvând în vedere premizele ºi concluziile studiului„Cuantificarea performanþei auditului intern în cadrulinstituþiilor publice”, prezentat în numãrul 3/2010 alrevistei „Audit Financiar”, precum ºi necesitateaunei standardizãri în acelaºi domeniu, vom continuademersul de identificare a unei posibile cãi de creº-tere a calitãþii ºi performanþelor misiunilor de audit,prin proiectarea unui sistem informatic integrat.

În cadrul dezvoltãrii sistemelor ºi aplicaþiilor informa-tice în general, dar ºi în cazul particular de proiectarea unui software specific auditului intern se pot utilizametodele de proiectare obiectualã.

Începutul anilor ’90 este momentul apariþiei metodelorde proiectare orientate obiect, dintre care amintim:

OMT (Object Modeling Technique) - JamesRumbaugh

OOD (Object Oriented Design) - Greedy Booch

OOSE (Object-Oriented Software Engineering) -Ivar Jacobson

Caracteristicile metodelor orientate obiect constau atâtîn faptul cã sistemul informatic este gândit ca unansamblu de obiecte care se organizeazã ºi coope-reazã între ele, dar ºi în abordarea simultanã a datelorºi prelucrãrilor (in comparaþie cu metodele generaþiilorprecedente, precum metoda Merise, spre exemplu).

Standardizarea acestor metode a condus la un cadrude stabilitate prin utilizarea limbajului UML, care intro-duce un set de diagrame pentru descrierea unui sis-

15

Cercetare

5/2010

Proiectarea ºi realizarea unui sistem informatic

pentru auditul public intern

* Ec. drd. ing., auditor intern - Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Buzãu, ASE Bucureºti, e-mail: [email protected]

** Ec. drd., inspector - Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Buzãu, ASE Bucureºti, e-mail: [email protected]*** Ec. drd., economist - Ministerul Finanþelor Publice, ASE Bucureºti, e-mail: [email protected]**** Ec. drd., economist - Ministerul Finanþelor Publice, ASE Bucureºti, e-mail: [email protected]

Adrian VINTILESCU BELCIUG*, Daniela CREÞU**, Carmen GEGEA*** & Valentin MAVRODIN****

Designing and Achievement of a Software for

Public Internal Audit Use Designing an integrated information system of risk man-agement and effective deployment of public internal auditwould allow auditors to carry out a variety of activitiesbeing assisted during their mission. Given the Law no672/2002 on public internal audit and it's implementingrules this article will present a specific software for publicsector of internal audit.Although there are other computer applications (such asPentana or Autoaudit) this program is designed to fold onthe Romanian legislation in the matter. The applicationincludes modules for collecting data on the organization(name, type, auditors), the audit mission (objectives,auditable objects), carrying out specific risk assessmentand planning and implementing appropriate controls test-ing. Designing such a system has required a designobject that was made using UML, followed by a MicrosoftAccess implementation. This program represents a toolfor public internal auditor, but, at the same time, it offersthe possibility of elaborating studies on the nationalissued databases with the immediate purpose of increas-ing the public internal audit ability to create added value.

Key words: public internal audit, UML modeling, comput-er-assisted audit techniques

Cuvinte cheie: audit public intern, modelare UML,tehnici de audit asistate de calculator

Abstract

tem informatic (diagrama cazurilor de utilizare, diagra-ma de clase, diagrama de activitãþi, diagrama de stãri,diagrama de colaborare, diagrama de secvenþe, dia-grama de component, diagrama de amplasare).

Particularizând cadrul general al proiectãrii pentru celal unui sistem informatic specific auditului intern, iden-tificãm o suitã de activitãþi de bazã în programare,precum: definirea cerinþelor, analiza, proiectarea, im-plementarea ºi testarea.

Definirea cerinþelor este etapa care se concentreazãpe identificarea cerinþelor funcþionale ºi nefuncþionaleale sistemului, furnizând imaginea externã perceputãde utilizatorii sãi.

Rezultatul acestei activitãþi este un model al cazurilorde utilizare ce are rolul de a reprezenta într-o formãgraficã detaliatã funcþionalitãþile viitorului sistem.

Care sunt de fapt cerinþele auditorilor interni cu privirela sistemul informatic?

Auditorii interni sunt puºi în situaþia de a lua deciziirapide în ceea ce priveºte analiza riscurilor ºi trebuiesã întocmeascã documente numeroase. Având în ve-dere specificul auditului intern în instituþiile publiceromâneºti, putem considera cã principalele cerinþe aleunui sistem informatic ar fi sistematizarea lucrãrilor deaudit, gestionarea informaþiei în baze de date ºi uti-lizarea unor instrumente de audit care sã permitã efi-cientizarea misiunilor. Pe cale de consecinþã, princi-palul obiectiv constã în asistarea deciziei auditoruluiîn procesul de analizã a riscului ºi intervenþie la faþalocului.

Analiza urmãreºte obþinerea unui model al problemeiconcretizat într-o diagramã a claselor de obiecte, lacare sunt asociate diagramele de activitãþi ºi de sec-venþe, recunoscute ºi sub numele de diagrame decomportament.

Procesele specifice, relaþiile de cauzalitate, entitãþile,relaþiile auditului intern sunt parte din aceastã etapã aproiectãrii sistemului informatic. De aceea, riscurile,obiectele auditabile, obiectivele, auditorii ºi alte pro-cese constituie obiecte care trebuie integrate în sis-temul informatic.

Proiectarea presupune extinderea ºi adaptareatehnicã a rezultatelor analizei în vederea unei imple-mentãri adecvate.

Astfel, diagrama claselor - realizatã la un nivel con-ceptual, în faza precedentã, se adapteazã ºi detaliazãcorespunzãtor nevoilor implementãrii, devenind o dia-gramã a claselor de obiecte mult mai complexã, pro-prie etapei de proiectare. La acest nivel, diagramelede stare ºi colaborãri pot constitui surse importante,ce conferã detalii importante claselor de obiecte.

Implementarea implicã transpunerea conþinutuluidiagramelor ºi specificaþiilor de proiectare în formaspecificã limbajului de programare utilizat.

Testarea este activitatea ce îºi propune identificareaºi corectarea erorilor de programare ºi, totodatã, sta-bileºte mãsura în care sistemul rãspunde cerinþelorfuncþionale ºi nefuncþionale definite în prima etapã.

Metodologia de cercetare În vederea proiectãrii unui software specific audituluipublic a fost utilizatã tehnologia UML1 pentru fluxuri deaudit specifice unei entitãþi publice. Menþionãm cã nueste vorba de o instituþie anume, programul fiind des-tinat aplicãrii Legii nr. 672/2002 în general.

De aceea, vor fi formulate cerinþele sistemului infor-matic printr-o prelucrare a legii menþionate, mode-larea realizându-se urmând paºii descriºi mai sus.

Modelarea obiectualã cuprinsã în metodologia de cer-cetare, dar ºi conceperea unui astfel de sistem auurmat paºii descriºi în manualele de proiectare a sis-temelor informatice specializate2.

Evident, modelarea ºi conceperea unui astfel de sis-tem poate fi privitã în mai multe moduri ºi poate fischimbatã ºi îmbunãtãþitã. Prezentul studiu prezintãînsã un model, care, ca toate modelele, este, bine-înþeles, fals, dar utilizabil (George Box ).

Vom considera cã auditorii interni care fac parte dincompartimentul specific efectueazã misiuni de auditplanificate sau ad-hoc, cu obiective clar precizate.

Dupã stabilirea obiectivelor la începutul misiunii, audi-torul va desfãºura, într-o primã etapã, o analizã aactivitãþii auditate prin realizarea unor acþiuni de docu-mentare asupra riscurilor majore, finalitatea etapeiconcretizându-se în notificarea ºi ordinul de serviciucare declanºeazã procesul de audit propriu-zis.

16

Cercetare


1 http://www.uml.org/2 Roºca, I., Zaharie, D., Proiectarea obiectualã a sistemelor informatice, Ed. Dual Tech, 2002, Arlow, J., Neustadt, I., UML and

the Unified Process – Practical object-oriented analysis and design, Addison Wesley, 2002.

În aceastã etapã sunt efectuate aprecieri preliminarecu privire la controlul intern ºi la bugetul de timp almisiunii.

Evaluarea riscurilor este o activitate esenþialã încadrul oricãrei misiuni de audit, indiferent de obiec-tivul sãu ºi cuprinde lista centralizatoare a obiectelorauditabile, identificarea riscurilor, stabilirea nivelurilorde risc, clasarea riscurilor, tabelul cu puncte tari ºipuncte slabe.

Finalitatea etapei o reprezintã tematica în detaliu ºiprogramul intervenþiei la faþa locului. Ulterior analizeiriscurilor, auditorul va efectua testãri specifice ºi sevor întocmi fiºe de identificare a problemelor.

Diagrama cazurilor de utilizare prezentatã în figura1 descrie, într-o formã graficã, funcþionalitãþile sis-temului, proiectarea având la bazã dialogul dintre uti-lizatorii sistemului ºi proiectant.

Diagrama se individualizeazã prin reprezentarea adouã categorii de entitãþi, actorii ºi cazurile de uti-

lizare, cât ºi a relaþiilor dintre acestea.

Actorii sunt rolurile jucate de diverse persoane careinteracþioneazã cu sistemul informatic aflat în dez-voltare, ei regãsindu-se în poziþia de a introduce dateîn sistem, de a le consulta, interoga, actualiza.

În toate situaþiile, iniþiativa va aparþine actorului ºi nusistemului. Identificarea cazurilor de utilizare se faceîn corelaþie cu actorii, mulþimea cazurilor de utilizarereprezentând mai curând ceea ce sistemul trebuie sãfacã ºi nu cum. Vom considera doi actori, respectivºeful de compartiment ºi auditorii.

Un caz de utilizare reprezintã, în fapt, un model decomportament al sistemului ca urmare a dialogului cuun actor, descris printr-o secvenþã de tranzacþii ce auloc în sistem. În acest sens, cazurile de utilizare sedisting prin câteva caracteristici generale:

sunt unitãþi de sine stãtãtoare, bine delimitate (în-ceputul ºi sfârºitul unui caz de utilizare suntcuprinse în acesta);

17

Sistem informatic pentru audit

5/2010

este necesar ca ele sã fie iniþiate de un actor ºifinalizarea lor sã fie “vãzutã” de un actor;

trebuie sã îndeplineascã anumite scopuri de logicã aproblemei (dacã nu se poate gãsi un astfel de obiec-tiv, atunci cazul de utilizare trebuie regândit);

realizarea cazului trebuie sã ofere sistemului o starestabilã (nu poate fi îndeplinit doar pe jumãtate).

Ca o concluzie a elementelor prezentate, o diagramãa cazurilor de utilizare este proiectatã prin studiereaactorilor ºi determinarea operaþiilor pe care ei le vorputea realiza cu sistemul, ea reprezentând în fapt“adevãratul dirijor” al întregului proces de dezvoltare.

Pentru a oferi un element concret vom descrie în con-tinuare un caz de utilizare, reprezentat de identifica-rea obiectelor auditabile. Acest caz de utilizare este:

Actorul implicat: Auditorul

Scopul: Lista centralizatoare a obiectelor auditabilecare constituie suportul analizei riscurilor (document

formalizat, care va fi întocmit de cãtre auditor, super-vizat ºi îndosariat).

Operaþiuni derulate:

detalierea fiecãrei activitãþi în operaþii succesivedescriind procesul de la realizarea unei activitãþipânã la înregistrarea ei (circuitul auditului);

definirea condiþiilor care trebuie îndeplinite dinpunct de vedere al controalelor specifice ºi alriscurilor aferente (ce trebuie sã fie evitate);

determinarea modalitãþilor de funcþionare nece-sare pentru ca entitatea sã atingã obiectivul ºi sãelimine riscul

Ieºiri: lista centralizatoare a obiectelor auditabile.

Diagrama de activitãþi prezentatã în figura 2 exem-plificativã pentru un caz de utilizare, permite repre-zentarea derulãrii acþiunilor ºi proceselor, detaliind ºiprecizând descrierea textualã a acestora. În figura 2este prezentatã diagrama de activitate corespunzã-toare identificãrii obiectelor auditabile.

18

Cercetare


Conform diagramei de mai sus sunt identificate actelenormative ºi, apoi, operaþiunile ºi detalierea fiecãreiactivitãþi în operaþii succesive (circuitul auditului). Au-ditorul trebuie sã decidã în cadrul acestei etape dacãactivitatea elementarã identificatã aparþine domeniuluiauditat ºi dacã caracteristicile pot fi definite teoretic ºicomparate cu realitatea practicã.

Diagrama de secvenþe are rolul de a reflecta modulintern de realizare a unui caz de utilizare, ilustrândinteracþiunea dintre obiecte din punct de vedere tem-poral, acestea fiind prezentate la un nivel general, sin-tetic, fãrã precizarea argumentelor ºi a tipului de re-zultat returnat. O diagramã de secvenþe este formatãdintr-un set de mesaje schimbate între diverse obi-ecte, identificând astfel operaþiile ce trebuie sã intre încomportamentul fiecãreia dintre clasele de obiecteparticipante. Diagrama de colaborare este un instru-ment necesar în stabilirea legãturilor dintre obiecte.

Diagrama claselor de obiecte. Diagrama claselordescrie structura internã a sistemului informatic prinidentificarea claselor, a atributelor ºi operaþiilor aces-tora, cât ºi a relaþiilor dintre clase.

Literatura de specialitate nu defineºte o “reþetã unicã”de elaborare a acestor diagrame, ele fiind depen-dente de experienþa ºi judecata profesionalã a proiec-tantului. O abordare metodicã a determinãrii claseloreste aceea de a extrage substantivele esenþiale din

documentele de specificaþie a cerinþelor. În acest pro-ces de selecþie a substantivelor, experienþa practicã amarcat ºi o etapã de filtrare a acelor substantive ce nuvor reprezenta “clase bune”, urmãrindu-se astfel eli-minarea claselor candidat. Clasele sunt ºabloane decreare a obiectelor, astfel încât fiecare obiect este oinstanþã a unei clase. Obiectele, pentru a fi utile, tre-buie sã interacþioneze între ele ºi aceastã interacþiunenu este altceva decât instanþa legãturii ce sestabileºte între clasele din care fac parte.

Modelul relaþional corespunzãtor diagramei claselorde obiecte este reprezentat în figura 4.

ProiectareaProiectarea are ca punct de plecare rezultatele anali-zei, pe care le detaliazã corespunzãtor nevoilor imple-mentãrii. Astfel, diagrama claselor de obiecte este a-daptatã ºi remodelatã, punându-se un accent deose-bit pe modelarea comportamentului fiecãrei clase.

Diagrama de stãri serveºte pentru a reprezenta suitade stãri prin care poate trece un element de modelare- fie aceasta obiect sau interacþiune - în cursul exis-tenþei sale, ca reacþie la evenimentele survenite înexteriorul sãu. În acest sens, pentru exemplificare,sunt prezentate toate stãrile prin care se poate treceîn cadrul identificãrii obiectelor auditabile.

19


5/2010

Implementarea practicã a sistemului utilizând

Microsoft AccessInterfaþa aplicaþiei este datã de un meniu principal,care îºi propune sã urmãreascã etapele importanteale unei misiuni de audit ºi care permit utilizatoruluisã-ºi exprime cu uºurinþã opþiunile: introducereadatelor, listarea unor documente specifice misiunii deaudit, efectuarea unor analize care au la bazã riscurilesau sinteze aferente misiunilor de audit efectuate.

Trebuie menþionat cã acest program se doreºte înprimul rând un instrument al auditorului public interncare sã îi permitã efectuarea cu uºurinþã a proceselorspecifice de audit. Îmbunãtãþirea acestuia trebuie sãfie continuã ºi sã þinã seama de modificãrile legisla-tive, dar ºi de alte cerinþe specifice.

Este, practic, un mod de gândire al informatizãrii com-partimentelor de audit public intern.

În acest sens upgradarea programului (de exemplu,implementarea recomandãrilor sau cuantificarea plus-valorii aduse de misiunile de audit) poate fi oricândposibilã.

Referitor la prezentarea formularelor precizãm cã sis-temul se deschide cu un panou central, care cuprindeprincipalele facilitãþi (figura 5).

Întocmirea programului de audit va fi inclus în panoulde deschidere iniþial ºi va facilita accesarea unui fiºierMicrosoft Project care va asigura abordarea caproiect a misiunii de audit în vederea întocmirii pro-gramului de audit.

Un al doilea pas este definirea resurselor umanecare sunt cuprinse în formularul auditor (figura 6).

În cadrul formularului misiune de audit sunt introdusedatele referitoare la misiune, dar ºi la colectarea ºiprelucrarea informaþiilor. În aceastã etapã auditoriisolicitã ºi colecteazã informaþii cu caracter generaldespre entitatea/structura auditatã, precum:3

20

Cercetare


3 Legea nr. 672 / 2002 privind auditul public intern, publicatã în Monitorul Oficial nr. 953 din 24 decembrie 2002, OMFP nr.38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea auditului public intern, publicat în Monitorul Oficial alRomâniei nr. 130 ºi nr. 130 bis/2003

21


5/2010

a) analiza structurii/entitãþii auditate ºi activitãþiisale (organigramã, regulamente de funcþiona-re, fiºe ale posturilor, circuitul documentelor);

b) analiza cadrului normativ ce reglementeazãactivitatea entitãþii/structurii auditate;

c) analiza factorilor susceptibili de a împiedica bu-na desfãºurare a misiunii de audit public intern;

d) analiza rezultatelor controalelor precedente;

e) analiza informaþiilor externe referitoare la enti-tatea/structura auditatã.

Astfel, datele introduse în formular vor face referire laaceste aspecte precum: denumirea misiunii de audit,perioada de desfãºurare, perioada auditatã, tipul misi-unii, etc. În acest formular se atribuie misiunii de auditºi auditorii care vor efectua misiunea, dar ºi supervi-zorul.

Sunt enumerate legile ºi procedurile care au stat labaza desfãºurãrii misiunii de audit ºi de unde vor fiextrase obiectivele, obiectele auditabile ºi riscurile. Vafi formulatã ºi o concluzie preliminarã, care va implicaun anumit numãr de zile de testare ºi un punctaj afe-rent riscurilor. Structurarea misiunilor de audit la nivelnaþional va putea aduce prin analizele statistice ulte-rioare informaþii relevante ºi analize efectuate asupra

obiectivelor obiectelor ºi riscurilor luate în considerarela un nivel global (standardizãri) (figura 7).

Al treilea formular cuprinde obiectivele care sunt atri-buite fiecãrei misiuni de audit din faza programãriiiniþiale. Tot în acest formular sunt analizate vulnerabili-tatea, controlul intern ºi latura cantitativã.

S-a considerat cã vulnerabilitatea se exprimã pe treinivele.

Aprecierea controlului intern se face pe baza uneianalize a calitãþii controlului intern al entitãþii, pe treinivele: control intern corespunzãtor, control interninsuficient, control intern cu lipsuri grave.

De asemenea, pentru aprecierea cantitativã s-au luatîn considerare urmãtoarele alternative: un impact fi-nanciar slab - nivel 1; un impact financiar potrivit -nivel 2; un impact financiar puternic - nivel 3.

Se atribuie valori numerice pentru fiecare criteriu, ast-fel încât suma ponderilor celor trei criterii este egalãcu 1.

În urma completãrii ºi acestor formulare se pot listarapoartele, precum notificarea, ordinul de serviciu,declaraþia de independenþã, ºedinþele de închidere ºideschidere întocmite prin preluãri corespunzãtoaredin bazele de date (figura 8).

22

Cercetare


Al patrulea formular cuprinde obiectele auditabile.Obiectul auditabil reprezintã activitatea elementarã adomeniului auditat, ale cãrei caracteristici pot fi defi-nite teoretic ºi comparate cu realitatea practicã. În for-mularul prezentat mai jos se înscriu din actele norma-tive obiectele auditabile identificate, care sunt atribuite

fiecãrui obiectiv (introducându-se ºi anumite obser-vaþii care cuprind actul normativ ºi modul în care aufost preluate).

În urma interogãrii SQL se poate întocmi lista centrali-zatoare a obiectelor auditabile din submeniul listãri(figura 9).

23


5/2010

Detaliem pentru exemplificare interogarea SQL pen-tru lista centralizatoare a obiectelor auditabile: selectdistinct [obiecte, riscuri teste program act].nrcrt,[obiecte, riscuri teste program act].obiective, [obiecte,riscuri teste program act].denumireobiectauditabil,[obiecte, riscuri teste program act].observatii from[obiecte, riscuri teste program act];

Al cincilea formular priveºte riscurile. Riscul reprezin-tã orice eveniment, acþiune, situaþie sau comporta-ment cu impact nefavorabil asupra capacitãþii entitãþiipublice de a realiza obiectivele. Putem deci vorbi deriscuri aferente obiectelor.

Analiza riscurilor reprezintã o etapã majorã în proce-sul de audit public intern, care are drept scop urmã-toarele4:

a) sã identifice pericolele din entitatea/structuraauditatã;

b) sã evalueze dinamica mediului de control internal entitãþii/structurii auditate ºi sã identifice dacãcontroalele interne sau procedurile entitãþii/structurii auditate pot preveni, elimina sau mini-miza pericolele;

c) sã asigure, printr-o abordare ºtiinþificã, identifi-carea, prioritizarea ºi selectarea obiectelor/ac-tivitãþilor/operaþiunilor de auditat.

Mãsurarea riscurilor depinde de probabilitatea de a-pariþie a riscului ºi de gravitatea consecinþelor eveni-mentului. Pentru realizarea mãsurãrii riscurilor se utili-zeazã drept instrumente de mãsurare criteriile deapreciere.

Criteriile utilizate pentru mãsurarea probabilitãþii deapariþie a riscului sunt cele expuse la obiectivele misi-unii respectiv aprecierea vulnerabilitãþii entitãþii, apre-cierea controlului intern ºi nivelul impactului financiar

Pe scurt, procedura urmatã în cadrul analizei riscuriloreste urmãtoarea :

1. Din activitatea desfãºuratã în timpul colectãrii ºiprelucrãrii informaþiilor, se pregãteºte o listãcentralizatoare a obiectelor auditabile;

2. Se analizeazã ameninþãrile (riscurile) asociateacestor operaþiuni/activitãþi;

3. Se stabilesc criteriile de analizã a riscurilor;

4. Se stabileºte ponderea fiecãrui criteriu de anali-zã a riscului;

5. Se stabileºte nivelul riscurilor pentru fiecare cri-teriu de analizã utilizat;

6. Se stabileºte punctajul total al criteriului deanalizã utilizat;

7. Sunt clasificate riscurile pe baza punctajelortotale obþinute;

8. Sunt ierarhizate operaþiunile/activitãþile ce ur-meazã a fi auditate, respectiv se elaboreazãtabelul puncte tari ºi puncte slabe; ºi con-statãrile fãcute cãtre supervizor.

În formularul din figura 10 este definit nivelul impactu-lui riscului, apreciat prin gravitatea consecinþelor ºidurata acestora. Fiecare risc identificat de auditoreste alocat unui obiect auditabil, definindu-se ºi nive-lul impactului fiecãrui risc. De asemenea, în vedereaîntocmirii listelor de verificare sunt introduse ºi cerin-þele ce vor fi cuprinse în acestea, ºi gradul de încre-dere al auditorului. În urma introducerii riscurilor toateetapele din procedura de mai sus sunt efectuateautomat de cãtre sistem prin rapoartele rezultate. Potfi verificate separat riscurile mari, mijlocii ºi mici, riscu-rile excluse ºi se pot face simulãri în funcþie de pragulde la iniþierea misiunii (expunem mai jos, cu caracterde exemplu, interogãrile sql cu privire la stabilireanivelului riscurilor ºi la alegerea riscurilor mari).

În primul rând, în urma datelor introduse se pot întoc-mi toate documentele specifice analizei riscurilor,respectiv identificarea riscurilor, clasarea riscurilor,tabelul cu puncte tari puncte slabe introducânddiverse valori de la care sunt considerate riscurilemari ºi mijlocii.

Analiza compunerii riscurilor poate fi deschisã de labutonul corespunzãtor.

Interogarea SQL pentru stabilirea nivelului riscului sepoate scrie :

select domeniuauditat.[cod obiectiv], obiectaudita-bil.codobiectauditabil, riscuri.codrisc, domeniuaudi-tat.obiective, obiectauditabil.denumireobiectauditabil,riscuri.denumirerisc, domeniuauditat.ponderelvulne-rabilitate, domeniuauditat.[pondere impact financiar],domeniuauditat.ponderenivelcontrolintern, ris-

24

Cercetare


4 Legea nr. 672 / 2002 privind auditul public intern, publicatã în Monitorul Oficial nr. 953 din 24 decembrie 2002, OMFP nr.38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea auditului public intern, publicat în Monitorul Oficial alRomâniei nr. 130 ºi nr. 130 bis/2003

curi.nivelimpactfinanciar, riscuri.[nivel vulnerabilitate],riscuri.[nivel control intern], [ponderelvulnerabilita-te]*[nivel vulnerabilitate]/100+[pondere impact finan-ciar]*[nivelimpactfinanciar]/100+[ponderenivelcon-trolintern]*[nivel control intern]/100 as [punctaj total]

from ((misiunideaudit inner join cuprindetematicamisi-uni on misiunideaudit.codmisiune = cuprindetemati-camisiuni.codmisiune) inner join domeniuauditat oncuprindetematicamisiuni.coddomeniu = domeniuaudi-tat.[cod obiectiv]) inner join (riscuri inner join ((obiec-tauditabil inner join are on obiectauditabil.codobiec-tauditabil = are.codobiectayditabil) inner join prezintaon obiectauditabil.codobiectauditabil = prezinta.codobiectauditabil) on riscuri.codrisc = prezinta.codrisc)on domeniuauditat.[cod obiectiv] = are.coddomeniu

where (((misiunideaudit.codmisiune)=[introdu misiu-nea ]))

order by misiunideaudit.codmisiune, riscuri.codrisc;

În timpul fazei de colectare ºi prelucrare a informaþi-ilor, auditorii efectueazã testãri în concordanþã cu pro-gramul de audit public intern aprobat.

De aceea, al ºaselea formular se referã la efectuareatestãrilor. În cadrul rubricii tip testare pot fi prezentateºi tehnicile de audit în mediu informatizat. Formulareleconstatãrilor de audit public intern se utilizeazã pentruprezentarea fundamentatã a constatãrilor audituluipublic intern.

În cadrul intervenþiei la faþa locului sunt întocmitechestionare pe care le formuleazã auditorii interni.

Tipurile de chestionare sunt:

a) chestionarul de luare la cunoºtinþã (CLC) - cu-prinde întrebãri referitoare la contextul socio-economic, organizarea internã, funcþionareaentitãþii/structurii auditate

b) chestionarul de control intern.

Miezul oricãrui chestionar este constituit din întrebã-rile pe care acesta le conþine.

În funcþie de modul în care pot fi formulate rãspun-surile, întrebãrile care se includ într-un chestionar segrupeazã în mai multe tipuri: întrebãri deschise, între-bãri închise, întrebãri de control, întrebãri filtru etc.

a) Întrebãrile deschise sunt întrebãrile la care ceicãrora le sunt adresate pot rãspunde utilizândpropriile cuvinte, ele fiind folosite în stadiul ex-ploratoriu al anchetei, în care se urmãresc maidegrabã identificarea ºi descrierea evantaiuluicomplet de situaþii, comportamente, atitudinietc., decât stabilirea frecvenþei acestora (rãs-punsurile la aceste întrebãri fiind imposibil saufoarte greu de codificat).

b) Întrebãrile închise sunt cele la care nu se poaterãspunde decât în variantele prestabilite. Larândul lor, ele pot fi: dihotomice, cu rãspunsuri la

25


5/2010

alegere, semantice sau cu rãspunsuri ierarhi-zate.

c) Întrebãrile de control au rolul de a verifica dacãrãspunsurile la celelalte întrebãri au fost co-recte sau nu, dacã sunt suficient de bine funda-mentate, dacã nu sunt date în urma unei infor-mãri insuficiente etc.

De aceea, am considerat util ca la deschiderea fiºie-rului de test sã se deschidã un alt formular care sãcuprindã chestionare. În primul rând, este definitchestionarul aferent testului, scopul ºi durata aces-tuia.

Urmeazã întrebãrile care vor fi adresate ºi rãs-punsurile salariaþilor.

26

Cercetare


Fiºa de identificare ºi analiza problemelor (FIAP) - seîntocmeºte pentru fiecare disfuncþionalitate/iregulari-tate constatatã. Acest formular este legat de formula-rul test. În cadrul acestuia sunt prezentate proble-mele, constatãrile, cauzele ºi consecinþele, precum ºirecomandãrile pentru rezolvare (figura 12).

Formularul de constatare ºi raportare a iregularitãþilor(FCRI) - se întocmeºte în cazul în care auditorii interniconstatã în cadrul FIAP abateri de la regulile procedu-rale ºi metodologice, respectiv de la prevederilelegale, aplicabile structurii/activitãþii/operaþiunii audi-tate ºi care ar putea produce prejudicii pe seama fon-durilor publice ºi conþine constatarea, actele norma-tive încãlcate, recomandare, anexe ºi persoaneresponsabile.

Concluzii Fãrã a avea pretenþia exhaustivitãþii, prin intermediulacestei aplicaþii se oferã o soluþie de rezolvare a unorprobleme strict legate de auditul public intern, care vapermite eficientizarea unei misiuni de audit, în termenide timp ºi de cost. Abordarea, într-un mod structurat,a misiunilor de audit prin utilizarea unui pachet soft-ware poate oferi în primul rând un mod unitar detratare a riscurilor ºi testãrilor, ceea ce, la nivel global,ar putea conduce la creºterea calitãþii auditului publicdin România.

În acest sens iniþierea unui colectiv cu atribuþii directeîn implementarea efectivã a unui astfel de softwarepoate duce la o nouã etapã în evoluþia auditului publicromânesc, printr-o abordare integratã.

27


5/2010

Soluþia prezentatã în acest articol este implementatãîn Microsoft Acess ºi este utilizatã ca instrument ajutã-tor (tools) în cadrul unor misiuni de audit public intern.

Este vorba însã de latura utilizãrii acestui proiect soft-ware ca instrument sau unealtã de audit. Cel maiimportant lucru este însã cã implementarea pe scarãlargã a unui astfel de tip de proiect ar crea posibilitateaca pe plan naþional rezultatele misiunilor sã fiecuprinse în baze de date care sã fie analizate utilizândtehnici statistice, ce pot include data mining sau textmining, precum în tabelul exemplificat de mai sus. Sepot face standardizãri, analize ºi agregãri de date,care sã ducã inclusiv la învãþãri din experienþa tre-cutã. De aici ºi o creºtere semnificativã a actului deaudit public intern ºi a deciziilor strategice eficiente.

Ceea ce oferã acest articol este, deci, o machetã, unexemplu real, cu ceea ce trebuie sã cuprindã un soft-ware de audit intern, cum trebuie proiectat ºi ce con-secinþe ar putea avea asupra capacitãþii auditului pu-blic intern de a crea plusvaloare.

28

Cercetare


Arlow, J., Neustadt, I., UML and the Unified Process –Practical object-oriented analysis and design,Addison Wesley, 2002.

Jacobson, I., Applying UML in the Unified Process,Rational Software

Roºca, I., Zaharie, D., Proiectarea obiectualã a sis-temelor informatice, Ed. Dual Tech, 2002

***, http://www.uml.org/***, http://en.wikipedia.org/wiki/Unified_Modeling_ Lan-

guage***, http://en.wikipedia.org/wiki/Rational_Unified_ Pro-

cess***, http://www.methodsandtools.com/Legea nr. 672 / 2002 privind auditul public intern, publi-

catã în Monitorul Oficial nr. 953 din 24 decembrie2002

OMFP nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generaleprivind exercitarea auditului public intern, publicat înMonitorul Oficial al României nr. 130 ºi nr. 130bis/2003

Bibliografie

Dupã cum cititorii noºtri au fost anun-þaþi, în Monitorul Oficial al României,Partea I nr.145/05 martie 2010, a fostpublicatã Legea nr.26/2010 pentrumodificarea ºi completarea Ordo-nanþei de urgenþã a Guvernuluinr.75/1999, privind activitatea deaudit financiar.

Legea nr.26/2010 are ca obiect core-larea Ordonanþei de urgenþã a Gu-vernului nr.75/1999 cu dispoziþiileOrdonanþei de urgenþã a Guvernuluinr.90/2008 privind auditul situaþiilor fi-nanciare anuale ºi al situaþiilor finan-ciare anuale consolidate, prin care afost transpusã Directiva 2006/43/CEprivind auditul statutar al conturiloranuale ºi al conturilor consolidate.

Astfel, CAFR devine „autoritate com-petentã”, în concordanþã cu prevede-rile art.3 din Directiva 2006/43/CE,conform cãrora „fiecare stat membrual Uniunii Europene desemneazã au-toritãþi competente responsabile pen-

tru autorizarea auditorilor financiari ºia firmelor de audit”.De asemenea, Legea nr.26/2010 sta-tueazã principiul supravegherii publi-ce a activitãþii CAFR, a auditorilorfinanciari ºi firmelor de audit care serealizeazã prin Consiliul pentru Su-pravegherea Publicã a Activitãþii deAudit Statutar. Modificãrile aduse deLegea nr.26/ 2010 se referã în princi-pal la: modalitatea de înscriere lastagiu, modalitatea de exercitare aprofesiei, atribuirea calitãþii de auditorfinanciar, înscrierea auditorilor finan-ciari ºi a firmelor de audit în RegistrulPublic ºi instituirea unui RegistruluiPublic Electronic.Legea în discuþie a fost întocmitã du-pã consultarea mai multor instituþii,organizaþii neguvernamentale, insti-tute de cercetare ºi alte organismeimplicate, cum ar fi: Ministerul Finan-þelor Publice, Banca Naþionalã a Ro-mâniei, CNVM, Comisia de Suprave-ghere a Asigurãrilor, CECCAR, re-

prezentanþi ai mediului de afaceri ºi aimediului academic. La întocmirea Le-gii nr.26/2010 s-a þinut cont ºi de evo-luþia reglementãrilor emise de Fede-raþia Internaþionalã a Contabililor(IFAC) în domeniul auditului, în spe-cial în ceea ce priveºte controlul cali-tãþii, educaþia profesionalã, standar-dele internaþionale de audit ºi altestandarde. În procesul de reformã a sistemuluide audit din þara noastrã este nece-sarã revizuirea permanentã a regle-mentãrilor CAFR, urmãtoarea etapãconstând în modificarea ºi completa-rea Regulamentului de organizare ºifuncþionare a Camerei ºi a normelorproprii în concordanþã cu prevederileºi termenii Legii nr.26/ 2010, precumºi ale Ordonanþei de urgenþã aGuvernului nr.90/2008, aprobatã prinLegea nr. 278/2008.Legea nr.26/2010 poate fi consultatãpe site-ul CAFR: www.cafr.ro. [Dani-ela ªtefãnuþ, consilier juridic]

Noutãþi legislative în reglementarea auditului financiar

295/2010

IntroducereÎn aceastã „erã a pieþei”, în carecentrul de greutate s-a mutat dinzona producþiei spre cea a desface-rii, companiile zbãtându-se pentru agãsi noi debuºee, noi pieþe de des-facere, în care se folosesc tehnici ºimetode de management, marke-ting, finanþe etc. tot mai moderne ºisofisticate, în care concepte pre-cum responsabilitatea socio-finan-ciarã a firmei, dezvoltarea durabilãfac obiectul dezbaterilor, simpo-zioanelor ºi congreselor, pentru aputea fi aplicabile eficient, compani-ile cautã neîncetat noi cãi prin caresã-ºi desãvârºeascã o politicã profi-tabilã pe termen scurt, mediu ºilung. În acest context, relaþiile pu-blice reprezintã liantul dintre com-panie ºi mediul în care îºi desfã-ºoarã activitatea, care asigurã sta-bilitatea, înþelegerea reciprocã ºi fa-vorizeazã atingerea obiectivelorstrategico - financiare ale întreprin-derii. Ceea ce este important dereþinut este faptul cã relaþiile publi-ce, spre deosebire de alte activitãþipe care compania poate hotãrîdacã le integreazã în strategia pro-prie de dezvoltare, se desfãºoarãchiar independent de voinþa organi-zaþiei. Alegerea care se poate face,în acest context, este dacã procesulde relaþii publice va fi gestionat saudacã va fi lãsat sã se desfãºoare dela sine. Desigur, a doua variantãprezintã riscuri foarte mari pentrucompanie, care îi pot afecta chiarstabilitatea ºi existenþa în mediul deafaceri, deoarece chiar ºi organiza-þiile care lasã procesul sã se desfã-ºoare de la sine, emit ºi ele mesaje:atitudinea personalului, fiabilitateaprodusului, atenþia acordatã con-sumatorilor, grija faþã de mediulînconjurãtor, chiar ºi modul în carese rãspunde la telefoane conduc la

Cercetare

Exploatarea oportunitãþilor

relaþiilor publice în mediul financiar.

Relaþiile publice ºi auditul

* Lect.univ.dr., Universitatea "Constantin Brâncoveanu" din Piteºti, e-mail: [email protected]

Laura DINDIRE*

The Use of the Public RelationsOpportunities in the Financial

Environment. Public Relations and Audit The research made in order to draw up the present communication aims the analy-sis of the particular dimensions of the public relations in the financial environment,the major echo of the impact awareness of managing the public opinion on theorganizations financial efficiency and presents the concrete ways the InternationalAudit Standard 260 Communication with the people in charge of the governancein the company's public information policy might be used. As a functional - integrat-ing conception in the managerial strategy, the public relations are presented fromthe perspective of the organization's financial efficiency boost. There are also pre-sented concrete solutions and measures based on the foundation and implemen-tation of the most adequate methods and techniques of the public relationsprocess in the running of the company activity, especially in the financial area,which ensure its competitiveness and flexibility in a more and more turbulent busi-ness environment, also emphasised by the economic-financial crisis effects.

Key words: financial public relations; public opinion management; financial objec-tives promotion; informing the investors, the financial analysts, the financialmarket regulatory and control authorities

Cuvinte cheie: relaþii publice financiare; gestionarea opiniei publice; pro-movarea obiectivelor financiare; informarea investitorilor, a analiºtilorfinanciari, a autoritãþilor de reglementare ºi control al pieþei financiare

Abstract

30

Cercetare


formarea unei anumite imagini înrândul consumatorilor, investitorilor,analiºtilor financiari, ziariºtilor. Da-toritã acestui fapt este imperios ne-cesar sã se gestioneze procesul re-laþiilor publice.

Literatura de specialitate consacrão multitudine de puncte de vederecu privire la definirea relaþiilor publi-ce. Considerate la fel de vechi ca ºiomenirea însãºi, fiind vorba de oformã de comunicare interumanã,iluºtrii oameni de ºtiinþã, filozofi an-tici precum Homer, Socrate auacordat importanþa cuvenitã aces-tui fenomen. În vechile civilizaþii:babilonianã, greacã, romanã sefoloseau diverse tehnici care, înprezent, fac obiectul de studiu alrelaþiilor publice, cum ar fi: discur-surile, cuvântãrile în public, comu-nicarea oralã etc.

Peter G. Osgold, preºedintelefirmei Carl Byoir&Associates,întrebat fiind care considerã cãsunt începuturile relaþiilor publice,spunea: “Originile sunt foarte înde-pãrtate; de exemplu, practica de atrimite echipe care sã pregãteascãtotul înaintea cãlãtoriei unui demni-tar sau politician nu a fost inventatãnici de Harry Truman ºi nici deRichard Nixon. Locuitorii vechiuluiBabilon, cei din Grecia sau Romaanticã erau convinºi de eficacitateaacestui procedeu”1.

Deºi originile relaþiilor publice suntextrem de controversate ºi încã facobiectul dezbaterilor, generând di-ferite idei, un aspect este cert: evo-luþia ºi dezvoltarea relaþiilor publicea necesitat un timp îndelungat.

În prezent însã, relaþiile publice audevenit o forþã în societate, marilecompanii cu precãdere, dar nu

numai, înþelegându-le efectele be-nefice care pot sã genereze stabili-tate financiarã.


Instrumentarul de lucru pentru cule-gerea ºi interpretarea datelor, prin-cipiile ºi regulile de desfãºurare ainvestigaþiilor ºi strategiile de con-strucþie teoreticã utilizate pentruelaborarea prezentei lucrãri au fost:metode longitudinale – studiul decaz; metode calitative cu orientarede tip fenomenologic – observaþiaparticipativã realizatã pe baza fiºe-lor de observaþie aplicate cu spriji-nul specialiºtilor în comunicare/re-laþii publice în instituþiile unde s-arealizat cercetarea, analiza docu-mentelor; metode de interpretare adatelor – explicaþia cauzalã, metodadeductivã ºi comparativã.

1. Repere comprehensive alerelaþiilor publice în mediulfinanciar

Deºi fãrã o analizã preliminarã, im-pactul relaþiilor publice asupra efi-cienþei financiare a companiilorpoate fi minimalizat de cãtre uniidintre managerii companiilor româ-neºti, care îºi canalizeazã eforturilecu precãdere asupra aspectelorconcrete ale dinamizãrii performan-þelor – creºterea cifrei de afaceri, aprofitului – apreciem cã relaþiile pu-blice au rolul de a susþine perfor-manþele, cu deosebire în mediul fi-nanciar, puternic concurenþial. Pen-tru o mai bunã clarificare a proble-maticii analizate, se prezintã celemai reprezentative puncte de vede-re ale relaþiilor publice în general ºi

a relaþiilor publice în mediul finan-ciar, în special.

Analizând cele mai reprezentativepuncte de vedere se remarcã, încvasitotalitate, importanþa deosebi-tã acordatã relaþiilor publice caforþã promotoare a susþinerii perfor-manþelor ºi profitabilitãþii organizaþi-ilor, unii specialiºti chiar apreciindcã de modul în care se gestioneazãrelaþiile publice depind succesulsau falimentul organizaþiilor. Dintremultitudinea abordãrilor ºi concep-tualizãrilor relaþiilor publice diversi-ficate ºi nuanþate, le-am selectat pecele care pot fi analizate prin pris-ma dimensiunii economico-finan-ciare a companiilor, astfel:

Uniunea Internaþionalã a Relaþii-lor Publice (Mexic, 1978) a definitrelaþiile publice ca fiind “arta ºiºtiinþa socialã a analizãrii tendinþe-lor, a previzionãrii consecinþelor, aconsilierii liderilor organizaþiei ºi aimplementãrii unor programe deacþiune care vor servi atât interesu-lui organizaþiei cât ºi publicului.”2

Specialistul Rex Harlow, sinteti-zând cele circa 500 de definiþii pecare le-a întâlnit în cercetãrile sale,a concluzionat cã: “relaþiile publicesunt funcþia de management careidentificã, stabileºte ºi menþine re-laþii reciproc benefice între organi-zaþii ºi diferitele tipuri de public, decare depinde succesul sau eºeculacestora”.3

În lucrarea intitulatã Effective Pu-blic Relations, specialistul S.M.Cutlip ºi colaboratorii sãi definescfenomenul analizat astfel: “relaþiilepublice reprezintã o funcþie man-agerialã, care stabileºte ºi menþinelegãturi reciproc benefice între o

1 Wilcox, Dennis L.; Ault, Philip H.; Ages, Warren K., Public Relations- Strategies and Tactics, Harper Collins Publisher, N.Y.,1992, p. 7

2 ibidem3 Harlow, Rex; Public relations definitions through the years, Public Relations Review, 1997, p.49-63

315/2010

organizaþie ºi publicul de care de-pinde succesul sau falimentul ei”.4

Alexandru Puiu, cel care a intro-dus în literatura româneascã con-ceptul de relaþii publice, încã dinanii ’70, considerã cã „Relaþiile pu-blice în afacerile economice com-portã activitatea promoþionalã careeste desfãºuratã pentru cultivareacontactelor între o întreprindere, in-stituþie sau organism economic ºipiaþã, în scopul creãrii unei încre-deri prin formarea unei imagini fa-vorabile, în rândurile publicului larg,asupra producãtorilor ºi a exporta-torilor produselor ºi serviciilor lor” .5

Se poate concluziona cã relaþiilepublice reprezintã arta, ºtiinþa ºiprofesia comunicãrii bidirecþio-nale veridice, deliberate ºi sus-þinute dintre o organizaþie ºi pu-blicul cu care interfereazã, învederea realizãrii ºi menþineriiînþelegerii ºi încrederii recipro-ce, ce favorizeazã atingerea, încondiþii de performanþã, a unorobiective mutual avantajoase.

Se remarcã, în cvasitotalitatea defi-niþiilor, cã prin relaþii publice suntvizate crearea ºi menþinerea încre-derii reciproce dintre companie ºipublicul cu care interfereazã ºi,implicit, stimularea performanþeicompaniilor. Deci, relaþiile publicepot contribui, în mãsurã semni-ficativã, la creºterea eficienþeifinanciare a firmelor.

În afaceri, economice, relaþiile pu-blice reprezintã un instrument cuvalenþe deosebite asupra pro-ducþiei, finanþelor sau marketingu-

lui. Este vorba de valori creative in-vestite în organizaþie, care, în final,se reflectã în creºterea perfor-manþelor, a profitabilitãþii.

PRSA (Public Relations Societyof America), printre cele 14 repereorientative pe care le-a lansatasupra activitãþilor asociate în ge-neral relaþiilor publice6, evidenþiazãrelaþiile publice financiare.

Relaþiile publice în mediul finan-ciar reprezintã o activitate stabilã,de termen lung, cu un calendarprestabilit de evenimente, funda-mentându-se pe diseminarea expli-caþiilor aprofundate ale rezultatelorunei companii, stabilirea ºi menþi-nerea încrederii categoriilor de pu-blic specific.7

Dezvoltarea masivã a relaþiilor pu-blice în mediul financiar din decur-sul ultimelor douã decenii în privin-þa numãrului agenþiilor ce acordãconsultanþã în domeniu a fost de-clanºatã ºi de sumele uriaºe tran-zacþionate pe pieþele financiare,fapt care a generat o nevoie din ceîn ce mai mare a stabilirii unei ima-gini puternice de firmã ºi a impul-sionãrii comunicãrii cu piaþa. Deasemenea, pot fi menþionaþi, printrealþi factori care au condus la dez-voltarea relaþiilor publice financiare,modificarea structurii ºi internaþio-nalizarea comerþului, în general, ºi,evoluþia tehnologiei, a internetului,în particular. Activitatea susþinutãcare ar trebui sã existe între depar-tamentele de relaþii publice/comuni-care ºi investitori, în mediul finan-ciar, este remarcatã ºi de cãtre alþispecialiºti. Companiile trebuie sãinformeze permanent investitorii cu

privire la activitãþile care vizeazãdezvoltarea. Mulþi dintre ºefii com-partimentelor de relaþii publiceapreciazã cã utilizeazã aproximativdouã zile pe sãptãmânã pentru acomunica cu investitorii ºi analiºtiifinanciari8. În România, activitateade relaþii publice a început sã sedezvolte dupã 1990, mult în urmaþãrilor dezvoltate. În SUA, de exem-plu, încã de acum 100 de ani exis-tau facultãþi cu acest profil. Prinurmare, importanþa acordatã ges-tionãrii relaþiilor publice în compani-ile româneºti nu este încã la nivelulla care ar trebui. Se remarcã, to-tuºi, în ultimii ani, o creºtere a pre-ocupãrilor în acest sens. ªi în insti-tuþiile financiare, mai ales în celecare fac parte din societãþi transna-þionale, din ce în ce mai des activi-tatea de relaþii publice este gestio-natã fie de cãtre un compartimentsau un serviciu de relaþii publice, oriactivitatea este însãrcinatã uneiagenþii de comunicare/relaþii publi-ce. Utilizarea celor mai buni spe-cialiºti pentru gestionarea relaþiilorpublice în mediul financiar, dar ºi încorporaþiile nonprofit este absolutnecesarã pentru a se obþine perfor-manþe9. Alãturi de calitatea produ-selor sau serviciilor, performanþelefinanciare ale firmei se repercu-teazã asupra imaginii ºi reputaþieicompaniei. De exemplu, efectulperformanþelor financiare asupraevaluãrii reputaþiei este puternicpentru investitori ºi analiºti. De ase-menea, clienþii, în anumite sectoarede activitate, cum ar fi bãncile, soci-etãþile de asigurãri, apreciazã as-pectele financiare ale relaþiilor pu-blice reflectate în venituri, în profit,


4 Cutlip, Scott; Center, Allen; Broom, Glen, Effective Public Relations, New Jersey Prentice Hall, 1994, p.75 Puiu, Alexandru, Management în afacerile economice – promovare, negociere, contractare, tratat, vol. I, Ed. Independenþa

Economicã, Piteºti, 2008, p. 846 Newsom, Doug; VanSlyke Turk, Judy; Kruckeberg, Dean, Totul despre relaþiile publice, Ed. Polirom, Iaºi, 2003, p. 187 Moarcãº, O.; Dindire, L.; ªerbãnicã, C., Relaþii publice sectoriale, Ed. Independenþa Economicã, Piteºti, 2007, p.528 Brigham, Eugene F.; Ehrhardt, Michael C., Financial management: theory and practice, Cengage Learning, Thomson Higher

Education, 2008, p. 6789 Mancuso, Anthony, How to Form a Nonprofit Corporation, Delta Printing Solutions, Inc., p. 25

32

Cercetare


atunci când evalueazã prestigiulacestora. Conform specialistuluiT.C. Melewar, rezultã, deci, o legã-turã directã între performanþele nonfinanciare, cele financiare ºi stabili-tatea companiei10.

2. Gestionarea opiniei publi-ce - aspecte cu implicaþiiasupra eficienþei financia-re a întreprinderilor

Gestionarea opiniei publice repre-zintã elementul de referinþã al prac-ticienilor în domeniu, în sensul cãmãiestria ºi priceperea acestora sereflectã în capacitatea de a forma ºiinfluenþa opinia publicã, astfel încâtsã încline balanþa în favoarea orga-nizaþiei pe care o reprezintã. Deci,influenþarea opiniei publice esteþinta spre care îºi îndreaptã efor-turile specialiºtii în relaþii publice.

În afacerile economice opinia pu-blicã deþine o importanþã primordi-alã, de ea depinzând succesul sauinsuccesul pe piaþã. De exemplu,opinia publicã nefavorabilã pe piaþainternaþionalã a marii majoritãþi aproduselor ºi serviciilor româneºtiare un puternic impact negativ asu-pra exporturilor, cu consecinþe ne-gative asupra profitabilitãþii firmelor.

Opinia publicã reprezintã modul încare gândesc marea majoritate apersoanelor dintr-o anumitã colec-tivitate, pe o anumitã problemã.Atunci când opinia publicã esteostilã unei întreprinderi, începepropagarea undelor asupra scã-derii eficienþei financiare, astfel:diminuarea vânzãrilor, clãtinareaîncrederii investitorilor, imaginenefavorabilã în rândul jurnaliº-tilor ºi al analiºtilor financiari,slaba cotare la burse (dacã estecazul), scãderea profitului ºi se

poate ajunge, chiar, la instabili-tatea existenþei companiei.

Termenul de opinie, din punct devedere etimologic, provine din lati-nescul “opinio”, derivat din verbul“opinari”, care are sensul de “a cre-de, a formula, a exprima o pãrere”.Asociat, cuvântul “publicus”, derivatde la “populus” înseamnã “popor”.Deci, plecând de la etimologie, sin-tagma opinie publicã ar reprezentapãrerea poporului.

Bernard Hennessy este de pãrerecã “opinia publicã este complexulde preferinþe exprimate de cãtre unnumãr semnificativ de persoane peo problemã de o importanþã gene-ralã”.11

Definitã încã din vechime, BlaisePascal spunea cã: “opinia este re-gina lumii”, ceea ce poate fi inter-pretat prin faptul cã esenþa uneisocietãþi nu rezidã din aspectelemateriale, ci din opiniile pe care ºile-au format membrii acelei socie-tãþi. Cu mult timp înainte ca sonda-jele de opinie publicã sã aparã înscenã, în secolul al XIX-lea, eseis-tul Charles Dudley Warner spu-nea cã “opinia publicã este mai pu-ternicã decât legislatura ºi aproapela fel de puternicã precum CeleZece Porunci”. Iar în SUA, cerce-tãrile au demonstrat cã cea maimare parte a populaþiei considerãcã “opinia publicã are întotdeaunadreptate”.12

Din analizele efectuate se potdesprinde câteva caracteristicide bazã ale opiniei publice:

opinia publicã este deosebit deputernicã, acþiunile organizaþi-ilor fiind “judecate în tribunalulopiniei publice”;

implicã un numãr semnificativde persoane;

are un caracter instabil;

exprimã credinþe bazate nu nea-pãrat pe fapte, ci mai curând pepercepþiile sau evaluãrile unorevenimente, firme, întreprinderi,instituþii, produse sau servicii;

opinia publicã nu anticipeazãevenimente neprevãzute, cireacþioneazã doar la acestea;

este influenþatã de propriul inte-res. Tocmai de aceea existã ocorelaþie strânsã între acþiunileunei organizaþii, firme, întreprin-deri ºi consumatori, deoareceexistã o relaþie strânsã întreacestea ºi propriul interes alconsumatorilor (exemple: polu-area mediului înconjurãtor decãtre o întreprindere, creºtereapreþurilor, slaba calitate a pro-duselor etc., toate acestea suntevenimente cu impact directasupra consumatorilor);

mãsurarea opiniei publice serealizeazã la momente determi-nate de timp ºi nu poate fi gene-ralizatã pentru perioade înde-lungate, deoarece ea se schim-bã atât de repede ºi poate fiinfluenþatã uºor;

explozia ºi diversificarea comu-nicaþiilor intensificã accesul laopinia publicã.

Rezultat al relaþiilor dintre repre-zentanþii individuali ai unei organi-zaþii, inclusiv staff-ul managerial ºicei cu care vin în contact, opiniapublicã favorabilã poate fi menþinu-tã prin intermediul urmãtorului setde principii:

stabilitatea economico-socialã aoricãrei firme, întreprinderi, or-ganizaþii este direct influenþatãde atitudinile ºi de opiniile gru-purilor de public din cadrul tutu-ror mediilor în care acþioneazã;

10 Melewar, T.C., Facets of Corporate Identity, Communication and Reputation, Routledge Taylor Francis Group, 2008, p. 22211 Hennessy, Bernard, Public Opinion, ed. a IV-a, Brooks/Cole, Monterey, California, 1981, p.412 Newsom, Doug; VanSlyke Turk, Judy; Kruckeberg, Dean - op. cit., p.172

335/2010

dreptul oamenilor de a-ºi expri-ma opinia în legãturã cu decizi-ile care-i afecteazã în mod di-rect decurge din dreptul la infor-marea exactã asupra deciziilorcare îi afecteazã pe ei ºi bunã-starea lor;

importanþa primordialã a mana-gementului comunicãrii într-oorganizaþie, pentru a se asigurareacþii de rãspuns corecte ºi a-decvate atât publicului extern,cât ºi celui intern, în vedereaadaptãrii organizaþiei la schim-bãrile care intervin pe termenmediu ºi mai ales lung;

deºi tehnologia poate fi fãcutãresponsabilã pentru fragmen-tãrile societãþii actuale, aceastapoate fi folositã în scopul identi-ficãrii acestor grupuri diferite depublic.

Specialistul în relaþii publice, pentrua putea interveni ºi schimba opiniapublicã, va trebui de fapt sã mode-leze opiniile individuale, care, luateîn ansamblu, formeazã opinia pu-blicã.

Fãrã a minimiza importanþa co-municãrii cu celelalte categoriide public ale companiei asupracãreia se realizeazã auditul,Standardul Internaþional de Audit260, care reglementeazã Comu-nicarea cu Persoanele Însãrcina-te cu Guvernanþa, precizeazãrolul important al comunicãriiauditorului cu persoanele însãr-cinate cu guvernanþa, accen-tuând comunicarea bidirecþio-nalã, atât de eficientã într-un pro-ces benefic al comunicãrii. Seprecizeazã cã dezvoltarea relaþi-ilor constructive se fundamen-teazã pe un sprijin reciproc din-tre auditor ºi persoanele însãrci-

nate cu guvernanþa pentru înþe-legerea aspectelor legate de au-dit, pentru obþinerea informaþii-lor relevante pentru audit de cã-tre auditor, implementarea unuibun proces al comunicãrii pu-tând chiar sã reducã riscurile de-naturãrii semnificative a situaþi-ilor financiare.13

În acest sens, apreciem ca deose-bit de utile obiectivele Standar-dului Internaþional de Audit 260ºi bine ancorate în realitate, regle-mentând clar comunicarea dintrepersoanele însãrcinate cu guver-nanþa (care pot fi: fie membri ai per-sonalului de conducere, membriexecutivi ai unui consiliu, proprie-tari – manageri sau chiar adminis-tratori sau persoane ce au respon-sabilitatea de a supraveghea stra-tegia entitãþii ºi obligaþiile legate derãspunderea unitãþii) ºi auditor; re-glementând, de asemenea, aspec-tele ce trebuie comunicate, periodi-citatea comunicãrii ºi chiar formelede transmitere a mesajelor comu-nicaþionale: alegându-se forma ceamai adecvatã situaþiei concrete lacare se raporteazã auditorul: co-municarea în scris sau comuni-carea verbalã. În context, conside-rãm cã o atenþie deosebitã ar trebuiacordatã de cãtre auditori ºi anali-zãrii imaginii companiei evaluate înmediul extern, a modului în careeste perceputã aceasta de cãtreopinia publicã, a analizãrii moduluiîn care se reuºeºte crearea ºi men-þinerea încrederii ºi înþelegerii reci-proce cu diferitele categorii de pu-blic cu care interfereazã pe parcur-sul derulãrii activitãþii sale. De ce seconsiderã imperios necesare aces-te lucruri? Deoarece, chiar ºi o or-ganizaþie ale cãrei raportãri finan-ciare indicã o evoluþie ascendentã

a activitãþii, a profitului, dacã nu þinecont de gestionarea corespunzã-toare a procesului relaþiilor publice,aºa cum s-a demonstrat anterior,se poate confrunta cu crize organi-zaþionale, de imagine, poate fi as-pru judecatã în tribunalul opinieipublice, dacã nu ia atitudine ºi nudemonstreazã grija pentru ceea cese întâmplã ºi pentru oamenii impli-caþi ºi afectaþi, dacã nu explicã in-tenþia întreprinderii cu privire la mo-dul de rezolvare al problemei, dacãnu rãspunde în mod corespunzãtoraºteptãrilor consumatorilor sau ce-lor cãrora, prin profilul activitãþiisale, se adreseazã.

Principalele cãi de influenþare aopiniei publice sunt14:

conservarea opiniei publicefavorabile specificã acelui pu-blic sau categoriilor de publiccare susþin deja organizaþia ºinu mai trebuie convinse. Pentrua le menþine opinia publicã fa-vorabilã, singurul lucru pe caretrebuie sã-l întreprindã organi-zaþia este sã le acorde atenþiacuvenitã;

cristalizarea opiniei publicelatente sau neformate: face de-partajarea între cei care lu-creazã în domeniul relaþiilor pu-blice, ei trebuind sã-ºi demon-streze toatã mãiestria pentru a-iconvinge pe cei indeciºi sã ac-þioneze în sensul dorit: sã vizite-ze un magazin, sã-i determinecã cumpere sau sã-i convingãde superioritatea unui produs ºiexemplele pot continua;

neutralizarea opiniei publiceostile este activitatea cea maidificilã cu care se confruntã ceice activeazã în acest domeniu.De cele mai multe ori, opiniileostile provin din credinþe ºi atitu-


13 IFAC, Manual de standarde internaþionale de audit ºi control de calitate. Audit financiar 2009, coeditare CAFR ºi Irecson,2009

14 David, George, Relaþii publice - garanþia succesului, Ed. Oscar Print, Bucureºti, 2003 p. 72-73

34

Cercetare


dini, deci, este puþin probabil caacestea sã poatã fi schimbateradical. Tocmai de aceea, celmai bun efect ce poate fi obþinutprin activitatea de relaþii publiceeste neutralizarea acestor opiniinefavorabile ºi, în consecinþã,atenuarea manifestãrilor com-portamentale ostile organizaþiei.

În concluzie, apreciem cã opiniapublicã favorabilã contribuie lastabilitatea economico – financia-rã a oricãrei firme. Ca atare, dacãse pierd din vedere aceste as-pecte, este posibil ca o raportarefinanciarã beneficã în prezent,comunicatã ca atare persoanelorînsãrcinate cu guvernanþa, pestedoar puþin timp, sã prezinte situaþiinefavorabile. Auditorul ar trebui sãnu piardã din vedere aspectultemporal al comunicãrilor trans-mise ºi sã ofere ºi o analizã pre-vizionalã generatã ºi de modul încare compania asupra cãreia serealizeazã auditul reuºeºte sã va-lorifice valenþele implementãriisistemelor de relaþii publice ºi acomunicãrii bidirecþionale dintrecompanie ºi toate categoriile depublic cu care interfereazã pe par-cursul derulãrii activitãþii sale.

3. Cum poate fi utilizatStandardul Internaþionalde Audit 260 în politica deinformare publicã activã acompaniei - cerinþã priori-tarã a formãrii ºi menþine-rii unor relaþii favorabilepe pieþele interne ºiexterne

Politica de informare publicã ac-tivã constã în eforturile deliberate,conjugate, insistente, desfãºurateîn mod constant de cãtre o organi-zaþie pentru a avea certitudinea cãpublicul sãu este permanent infor-mat asupra activitãþii organizaþiei,iar informarea este realã, cuprinzã-

toare ºi adecvatã situaþiilor con-crete care intervin pe parcursulactivitãþii companiei.

Prin politica de informare publicãactivã, organizaþia îºi poate îndepli-ni obiectivele de comunicare, îºipoate promova propriile interese ºise face cunoscutã în presã. Totacest tip de politicã permite con-tracararea eventualelor informaþiieronate apãrute în presã, mesajetransmise din surse prost informatesau rãu intenþionate care pot afectagrav imaginea companiei. În acestcontext, apreciem cã în mediulfinanciar trebuie acordatã o aten-þie deosebitã promovãrii obiecti-velor financiare, informãrii in-vestitorilor, analiºtilor financiariºi ziariºtilor specializaþi pe pro-blematica economico-financiarã,autoritãþilor de reglementare ºicontrol al pieþei financiare etc.

O politicã activã presupune realiza-rea unor baze de date referitoare lamijloacele de comunicare în masã,stabilirea ºi menþinerea contactuluicu mass-media, un flux informaþio-nal continuu între organizaþie ºi jur-naliºti, dar ºi þinerea evidenþeiactivitãþilor cu mass-media.

Standardul Internaþional de Audit260 Comunicarea cu persoaneleînsãrcinate cu guvernanþa regle-menteazã, printre altele, Comuni-carea cu terþe pãrþi. Apreciem întermeni deosebit de favorabili pre-ocuparea auditorului de a pune, înanumite situaþii, ºi la dispoziþia pu-blicului rapoartele elaborate pentrupersoanele însãrcinate cu guver-nanþa, desigur cu consimþãmântulprealabil al acestora. “Persoaneleînsãrcinate cu guvernanþa pot dorisã ofere unor terþe pãrþi, cum ar fi,de exemplu, bancheri sau anumiteorganizaþii de reglementare, copiiale comunicãrilor scrise cu audi-torul”. O politicã de informare publi-cã activã a companiei, deosebit de

utilã în contextul economic actual,ar trebui sã utilizeze aceste supor-turi de comunicare financiarã pen-tru a fi diseminate. Iar, în special,atunci când rezultatul auditului estefavorabil, el poate fi utilizat chiar încadrul strategiei de publicitate fi-nanciarã a companiei, sub formamesajelor conþinând rezultatele fi-nanciare pe care compania le difu-zeazã în presa scrisã ºi audiovi-zualã, adresându-se cu prioritateacþionarilor individuali, dar ºi altoractori de pe piaþa de capital.

Alte modalitãþi prin care pot fipromovate rezultatele favorabileale auditului financiar de cãtrepersoanele însãrcinate cu guver-nanþa, considerãm cã ar putea fi:

reuniuni de informare, organi-zate de una sau douã ori pe an,în compania investitorilor poten-þiali, însoþite de prezentãri, de-monstraþii ºi comentarii asupraperformanþelor economico – fi-nanciare ºi perspectivelor com-paniei;

întâlniri individuale cu investitoriiºi analiºtii, întâlniri mai mult saumai puþin provocate de condu-cerea companiei;

mese de afaceri, coctailuri ºi vi-zite ale investitorilor potenþiali înîntreprindere, pentru a o cu-noaºte mai bine, prilej cu caresunt diseminate ºi rezultatelefavorabile ale auditului financiar;

Politica de informare publicã re-activã este politica de supravie-þuire, conform cãreia organizaþia nuare iniþiativa contactelor cu mass-media, ci încearcã sã rãspundã sa-tisfãcãtor la întrebãrile jurnaliºtilor.Acest tip de politicã nu este indicatsã fie utilizatã de cãtre companii,dar, atâta timp cât ea se utilizeazãîn practicã, vom analiza ºi acest su-biect. Prezentãm în continuare,câteva dintre cele mai frecvente

355/2010

greºeli pe care le fac organizaþiileadepte ale acestui tip de politicã:

atitudinea pasivã sau reactivãdintre companie ºi jurnaliºti;

lipsa unui plan de informare pu-blicã ce cuprinde persoane de-semnate sã menþinã relaþia cujurnaliºtii, termene ºi responsa-bilitãþi precise;

refuzul sau indiferenþa de aavea contacte cu presa;

aplicarea defectuoasã în practi-cã a planului de informare pu-blicã;

slaba implicare a echipei mana-geriale;

desemnarea unui purtãtor decuvânt al organizaþiei lipsit decredibilitate sau slab pregãtit.

Practicienii relaþiilor publice finan-ciare, pentru a reuºi sã plaseze cusucces materiale de informare pu-blicã în presã, trebuie sã þinã contde valoarea informativã a materi-alului, dacã el este important pen-tru audienþa postului respectiv deteleviziune, radio sau a instituþiei de

presã, informaþiile sã fie de nou-tate, veridice ºi complete. Altfel, re-laþia cu jurnaliºtii poate fi deterio-ratã sau, mai grav pentru com-panie, aceºtia sã ignore toate infor-maþiile ce sunt trimise de cãtrerelaþioniºtii organizaþiei.

Sã nu uitãm cã, în ziua prezentãriirezultatelor financiare anuale sausemestriale, unele companii occi-dentale, care au acþionari în di-verse zone ale lumii, organizeazãteleconferinþe naþionale ºi inter-naþionale. În acest scop, acþionarii,investitorii ºi analiºtii din diversecolþuri ale lumii sunt invitaþi ca, la oanumitã orã, sã formeze un anumitnumãr de telefon, la care preºedin-tele, directorul general sau purtã-torul de cuvânt al companiei vaputea fi auzit prezentând sinteticrezultatele financiare. Ulterior, ur-meazã o fazã de dialog în care seadreseazã întrebãri, se dau rãs-punsuri ºi se fac comentarii.

În concluzie, se poate aprecia cãprin intermediul Standardului Inter-naþional de Audit 260 Comunicarea

cu persoanele însãrcinate cu gu-vernanþa, precum ºi prin Stan-dardul Internaþional de Audit 265Comunicarea deficienþelor în con-trolul intern cãtre persoanele însãr-cinate cu guvernanþa ºi cãtre con-ducere auditorii au o bazã valoroa-sã pe care sã fundamenteze comu-nicarea în auditul financiar, iar or-ganizaþia poate utiliza rezultateleacestuia în cadrul politicii de infor-mare publicã activã, fãrã a minimi-za importanþa relaþiilor publice ºi agestionãrii opiniei publice. Apre-ciem cã prin valorificarea avanta-jelor ce derivã din practicarea stra-tegicã a relaþiilor publice, compani-ile pot observa reflectarea acestuiproces bine coordonat ºi adaptat lacerinþele concrete ale mediului deafaceri, în creºterea eficienþei fi-nanciare. De asemenea, valenþeledeosebite ale relaþiilor publice asu-pra finanþelor ce se materializeazãîn valori creative investite în com-panie, se rãsfrâng, în final, în creº-terea profitabilitãþii ºi a perfor-manþelor.


Brigham, F. Eugene; Ehrhardt C. Michael, Financial mana-gement: theory and practice, Cengage Learning,Thomson Higher Education, 2008

Coman, Cristina, Relaþii publice - principii ºi strategii, Ed.Polirom, Iaºi, 2001

Cotts, G. David; Roper, O.Kathy; Payant, Richard, The Fa-cility Management Handbook, AMACOM Div., 2009

Cutlip, Scott; Center, Allen; Broom, Glenn, Effective PublicRelations, New Jersey Prentice Hall, 1994

David, George, Relaþii publice - garanþia succesului, Ed.Oscar Print, Bucureºti, 2003;

Harlow, Rex, Public relations definitions through the years,Public Relations Review, 1997

Hennessy, Bernard, Public Opinion, ed. a IV-a, Brooks/Cole, Monterey, California, 1981

Hendrix, Jerry; Hayes Darrell, Public Relations Cases,Cengage Learning, 2009;

Hitt, A. Michael; Ireland, R. Duane; Hoskisson, E. Robert,Strategic management: competitiveness and glo-balization: concepts&cases,Cengage Learning, 2008;

Mancuso, Anthony, How to Form a Nonprofit Corporation,Delta Printing Solutions Inc., 2009

Melewar. T.C., Facets of Corporate Identity, Communicationand Reputation, Routledge Taylor & Francis Group,2008

Moarcãº, O.; Dindire, L.; ªerbãnicã, C., Relaþii publice sec-toriale, Ed. Independenþa Economicã, Piteºti, 2007

Newsom, Doug; Scott, Alan; Turk, Judy, This is PR, Wad-worth Publishing Co., Belmont, 1993

Puiu, Alexandru, Management în afacerile economice –promovare, negociere, contractare, tratat, vol. I, Ed.Independenþa Economicã, Piteºti, 2008

Sailesh, Sengupta, Management of public relations andcommunication, Vikas Publishing House PVT LTD., NewDelhi, 2003

Wilcox, Dennis L.; Ault, Philip H.; Warren, Ages K., PublicRelations - Strategies and Tactics, Harper CollinsPublisher, New York, 1992

IFAC, Manual de standarde internaþionale de audit ºi con-trol de calitate. Audit financiar 2009, coeditare CAFR ºiIrecson, 2009

Bibliografie

36

Cercetare


IntroducereObiectivul evaluãrii la valoarea jus-tã este acela de a permite com-paniilor sã reflecte cea mai bunãestimare a preþurilor pe care le-arobþine în cadrul unor tranzacþii careau loc în condiþii normale de piaþã.Pentru a atinge acest obiectiv,companiile trebuie sã încorporezeîn procesul de evaluare a valoriijuste toate informaþiile disponibilereferitoare la fluxurile viitoare denumerar ºi la ratele de actualizare.

Potrivit evaluãrii la valoare justã,companiile raporteazã pierderileatunci când valorile juste aferenteactivelor deþinute scad, respectivcresc, în cazul datoriilor. Acestepierderi conduc la reduceri ale ca-pitalurilor proprii raportate sau lascãderea veniturilor companiilor.

Odatã cu declanºarea crizei eco-nomice în anul 2008, conceptul devaloare justã a polarizat douã tipuride opinii, respectiv o viziune potrivitcãreia contabilitatea la valoare jus-tã creeazã dificultãþi ºi distorsionãriîn reflectarea fenomenelor econo-mice ºi o viziune conform cãreia u-tilizarea acestei valori permite adu-cerea activelor ºi a datoriilor enti-tãþilor la valorile actuale ale pieþei.

Susþinãtorii conceptului considerãcã acesta „nu reprezintã o cauzã acrizei actuale, valoarea justã fiindunica metodã realistã pentru con-tabilizarea instrumentelor financia-re derivate în vederea prezentãrii însituaþiile financiare anuale”1. Înacest sens ar trebui încurajatã apli-carea unui sistem bazat pe principiiºi nu pe reguli, acesta fiind trendulactual în procesul de dezvoltare aStandardelor Internaþionale de

Poli de opinie cu privire la

utilizarea valorii juste în condiþiile

economice actuale

* Drd., expert Ministerul Finanþelor Publice, e-mail: [email protected] Asociaþia Contabililor Certificaþi ºi Autorizaþi (ACCA): http://www.accaglobal.com; articole: „Fair Value Measurement”, septem-

brie 2009; Policy Paper ACCA, noiembrie 2009

Monica BIZON*

Contrary Opinions Raised by the Use of the Fair Value in the Context of Current Market Conditions

The fair value of an asset is the amount at which that asset could be bought or soldin a current transaction between willing parties, other than in a liquidation. On theother side of the balance sheet, the fair value of a liability is the amount at whichthat liability could be incurred or settled in a current transaction between willingparties, other than in a liquidation.

If available, a quoted market price in an active market is the best evidence of fairvalue and should be used as a basis for the measurement. If a quoted market priceis not available, preparers should make an estimate of fair value using best infor-mation available. As a result, difficulties occur when making estimates of fair valueand this is the reason for which this concept became a subject to many controver-sies.

Key words: fair value, amortised cost, assessment, financial instruments, liquidmarket

Cuvinte cheie: valoare justã, cost amortizat, evaluare, instrumente finan-ciare, piaþã lichidã

Abstract

375/2010

Raportare Financiarã (IFRS) de cã-tre organismul internaþional de nor-malizare.

De asemenea, evaluarea la valoa-rea justã oferã un nivel ridicat detransparenþã ºi claritate pentru ma-joritatea tranzacþiilor financiare ºi,în consecinþã, prezintã avantajesemnificative în raport cu alte bazede evaluare.

Totuºi, în acest scop, specialiºtii re-comandã ca IFRS sã prezinte con-secvenþã în ceea ce priveºte uti-lizarea acestui termen.

Totodatã, aºa cum semnaleazã ºispecialiºti din cadrul Pricewater-houseCoopers2, „trebuie acceptatfaptul cã, în contextul IFRS, uti-lizarea evaluãrii la valoarea justãnu trebuie extinsã, având în vedereproblema legatã de credibilitateavalorilor în cadrul unor pieþe lipsitede lichiditat”¨.

Atunci când lichiditatea pieþei esteserios deterioratã, aºa cum seîntâmplã în condiþii de crizã, uti-lizarea valorii juste poate determinadificultãþi pentru companiile careîntocmesc situaþii financiare. Înaceastã situaþie, companiile trebuiesã simuleze tranzacþii potenþiale,chiar dacã este posibil ca tranzacþi-ile efective sã aibã loc doar la dateulterioare.


Prezentul material a fost elaborat înurma studierii articolelor de specia-litate publicate pe site-urile organis-melor europene ºi internaþionale,precum ºi a expunerilor de proiecteºi a rezultatelor consultãrilor publi-ce lansate de instituþiile emitente

de standarde în domeniul contabili-tãþii. Articolul prezintã în mod obiec-tiv curentele de opinie formate înjurul unui concep, care a devenit demare actualitate în contextul noilorcondiþii economice, respectiv eva-luarea la valoarea justã, ca alterna-tivã la costul istoric.

Aspecte contabile discutate

la nivel politicCa urmare a implicaþiilor atribuitevalorii juste în cadrul crizei eco-nomice, contabilitatea a constituitîn ultimul an un subiect important aldezbaterilor politice. Astfel, regulilede contabilizare la valoarea justã ºirolul pe care acestea s-a presupuscã l-a jucat în cadrul crizei globalea reprezentat una din principaleleteme de pe agenda reuniunii Gru-pului G20 din noiembrie 2008.

Astfel, politicieni din Europa ºi dinStatele Unite ale Americii ºi-aureunit forþele ºi au declanºat o seriede presiuni asupra organismuluiinternaþional IASB (Consiliul pentruStandarde Internaþionale de Conta-bilitate)3, solicitând acestuia sã in-troducã o relaxare a cerinþelor decontabilizare la valoarea justã. Im-plicarea politicienilor a survenit înurma lobby-ului exercitat de cãtrebãnci ºi instituþiile financiare, aces-te grupuri considerând evaluarea lavaloarea justã ca o cauzã a pro-blemelor lor financiare.

Amploarea pe care au avut-o în ul-timul timp acuzaþiile lansate la nivelpolitic în ceea ce priveºte valoareajustã reclamã defecte ale acestuitip de evaluare, mult mai mari decâtacestea existã cu adevãrat în prac-ticã.

Astfel, este cunoscut faptul cã,pentru companiile din domeniulindustrial ºi comercial, cea maimare parte a elementelor sunt con-tabilizate pe baza costului istoric. Înschimb, în cazul bãncilor, care prinnatura activitãþii lor deþin holdingurifinanciare, pieþe identificabile ºicontrolabile existã doar în condiþiieconomice normale. Totuºi, chiar ºiîn prezent, în condiþii de crizã finan-ciarã, existã multe bãnci care, dinmotive prudenþiale, nu au apelat lavaloarea justã ºi utilizeazã în con-tinuare, în principal, evaluarea ba-zatã pe cost.

Pe de alta parte însã, existã spe-cialiºti care atrag atenþia asuprafaptului cã valoarea justã reflectãtoate schimbãrile nefaste ale pieþeiîntr-un mod exagerat negativ. Înspecial principiul de evaluare la va-loarea justã obligã companiile sãînregistreze instrumentele financia-re la preþuri de piaþã ºi, în momen-tul în care aceste preþuri sunt cumult mai mici decât costurile iniþialeale acestora, diferenþele vor con-duce la pierderi semnificative înbilanþ, determinând scãderea credi-bilitãþii pe piaþã a companiilor res-pective. Situaþia este cu totul dife-ritã în cazul în care instrumentelefinanciare sunt raportate prin uti-lizarea costului amortizat, deoarececompaniile nu sunt nevoite sãraporteze pierderile decât în cazulîn care valoarea estimatã fluxurilorde numerar viitoare este inferioarãcostului istoric.

În general, principala alternativã lavaloarea justã este reprezentatã dediferitele forme de cost amortizat.În forma sa clasicã, costul amorti-zat utilizeazã informaþii istorice re-feritoare la fluxurile viitoare de nu-merar ºi ratele de actualizare folo-

Utilizarea valorii juste

2 http://www.pwc.com, articol „Fair value challenges in the current environment”, octombrie 20093 Adresa site-ului official al IASB: http://www.iasb.org/Home.htm: Fazele planului de înlocuire a standardului IAS 39

38

Cercetare


site pentru efectuarea de ajustãriale valorilor ºi reflectarea acestoraîn bilanþ ºi contul de profit ºipierdere. Spre deosebire de cazulvalorii juste, câºtigurile ºi pierderilenerealizate nu sunt luate în consi-derare pânã la momentul în careacestea sunt realizate ca urmare acedãrii sau amortizãrii activelor.Atunci când compania cedeazã ac-tivele, aceasta înregistreazã câºti-gurile ºi pierderile nerealizate cu-mulative, care au fost generateîncepând cu momentul istoric saude la data celei mai recente amor-tizãri înregistrate.

Una din caracteristicile realitãþiieconomice actuale este aceea cãpiaþa este incapabilã sã furnizezeinformaþii utile ºi solide cu privire lavaloarea activelor. Drept urmare, s-a amplificat foarte mult în ultimultimp utilizarea diferitelor tehnici deevaluare. De exemplu, organismulamerican de evaluare US FASB(Consiliul pentru Standarde Finan-ciare ºi Contabile)4 a dezvoltat unsistem format din trei modele deevaluare, ºi anume preþurile decotare, valori de piaþã derivate (fo-losite în special în cazul tranzacþi-ilor care au loc pe o piaþã care nueste activã) ºi aºa-zisele „intrãri defluxuri de numerar invizibile”.

În condiþiile actuale, principala pro-blemã a bãncilor rãmâne însã cealegatã de acele instrumente finan-ciare pe care le deþin ºi pentru carea existat o piaþã activã, iar, într-operioadã scurtã de timp, aceastãpiaþã a încetat sã mai existe.Inexistenþa pieþei active determinãdificultãþi în efectuarea de evaluãriºi companiile sunt forþate sã utili-zeze alte modele de evaluare, cumar fi preþurile bazate pe un numãrmic de tranzacþii sau în funcþie de

vânzãri determinate de alte condiþiidecât cele specifice unei pieþeactive. De asemenea, o parte dinactive, care iniþial au fost deþinutepentru vânzare, trebuie pãstrate ºiînregistrate în prezent la valorideterminate în funcþie de veniturileviitoare din dobânzi.

Din aceste motive, la jumãtateaanului 2008, bãncile europene auiniþiat presiuni asupra organismuluiinternaþional emitent de standardecontabile. Ca urmare a recunoaº-terii circumstanþelor excepþionaleexistente în economia mondialã, înluna octombrie 2008, IASB a fostde acord sã permitã anumite re-clasificãri în contextul standarduluiIAS 39 „Instrumente financiare:recunoaºtere ºi evaluare”5, care auavut ca efect limitarea pierderilorînregistrate de companii.

IAS 39 este un standard complex,complexitatea fiind determinatã ºide faptul cã acesta se referã lapatru categorii de active, ºi anume:deþinute pentru vânzare; disponi-bile pentru vânzare; pãstrate pânãla scadenþã ºi împrumuturi ºi cre-anþe.

Conform standardului IAS 39,primele douã categorii de activesunt evaluate la valori de piaþã, întimp ce ultimele douã categorii suntevaluate pe baza costului istoric.Modificãrile agreate de IASB aupermis bãncilor sã reclasifice uneleactive, din categoria celor deþinutepentru vânzare, în alte categorii.

Aceastã schimbare introdusã deIASB a condus ºi la atenuarea dife-renþelor de tratament contabil exis-tente între regulile americane ºicele aplicabile bãncilor europene.Totuºi, existã în continuare vocicare se întreabã dacã, în timp ce în

condiþii economice avantajoasepentru companii, acestea au clasifi-cat instrumentele financiare astfelîncât sã obþinã cele mai mari bene-ficii, ulterior, în condiþii mai puþin fa-vorabile create de criza mondialã,este corect sã se permitã companii-lor sã-ºi modifice regulile de conta-bilizare a instrumentelor financiare.

Aprecieri ºi criticiaduse valorii juste

Printre avantajele valorii juste tre-buie precizat faptul cã acesta esteun concept clar, reprezentând va-loarea ce poate fi adãugatã uneiafaceri prin vânzarea sau deconta-rea elementului respectiv.

De asemenea, valorile juste prezin-tã o mai mare transparenþã. Atuncicând valoarea justã este stabilitãpe baza preþurilor existente pe pie-þele lichide, o astfel de determinareimplicã chiar mai puþine estimãridecât în cazul utilizãrii costuluiistoric amortizat. În acelaºi timp,valoarea justã este un concept maitransparent ºi în sensul cã „poziþia”,favorabilã sau nefavorabilã, estecunoscutã public.

În plus, valoarea justã are ºi avan-tajul de a fi o valoare ce încorpo-reazã mult mai multe informaþiiutile, dat fiind faptul cã aceasta sebazeazã pe condiþiile existente pepiaþã ºi reflectã „poziþiile” tuturorparticipanþilor la piaþã, nu doar vizi-unea unui singur participant, res-pectiv poziþia companiei care faceraportarea (costul istoric fiind înacest sens o valoare specificã uneisingure entitãþi).

La polul opus se situeazã opiniileconform cãrora „valorile juste pot

4 Adresa site-ului oficial al FASB: http://www.fasb.org/home 5 Handbook International Financial Reporting Standards, 2008, International Accounting Standards Board

395/2010

constitui þinta unor manipulãri, ast-fel încât prin situaþiile financiare sãfie reflectate rezultatele dorite demanageri”6. Totuºi, partizanii valoriijuste considerã cã, în practicã, prin-cipala alternativã la valoarea justã,respectiv costul istoric, poate de-veni mult mai uºor subiect al avan-tajelor urmãrite de management.

De exemplu, pentru investiþiile lacost istoric, dar pentru care sepoate determina ºi o valoare reali-zabilã, profitul poate fi influenþatdoar ca urmare a deciziei manage-mentului de a vinde activele res-pective în cadrul perioadei deraportare.

De asemenea, în cadrul unui sis-tem bazat pe cost ºi în condiþiileunei dezvoltãri tot mai rapide a con-tractelor care au ca obiect instru-mentele financiare derivate, o ga-mã largã de active ºi chiar ºi datoriinu au fost prezentate în bilanþ de-oarece acestea au costuri nesem-nificative sau nule. Totuºi, valoareaacestor elemente poate oricând sãcreascã sau sã scadã ca urmare aevenimentelor care au loc pe piaþã(modificãri intervenite în nivelul ra-tei dobânzii, al cursului de schimb,al preþurilor mãrfurilor etc.). În cazulinstrumentelor financiare derivate,valoarea justã reprezintã singurametodã realistã pentru reflectarearezultatelor tranzacþiilor în bilanþ. Înastfel de cazuri, valoarea justã estesingura bazã credibilã.

Pornind de la astfel de aspecte, sepoate concluziona cã adoptareaunei baze unice de evaluare aactivelor ºi datoriilor ar permite evi-tarea multora dintre problemele a-sociate contabilizãrii instrumentelorfinanciare (de exemplu, dificultãþigenerate de definirea limitelor din-

tre diferitele categorii de instru-mente sau cele legate de reclasifi-carea dintr-o categorie în alta).Totuºi, aºa cum susþin ºi mulþi spe-cialiºti în domeniu, utilizarea mode-lului valorii juste nu poate fi extins ºila alte categorii de active înainte dea se cunoaºte capacitatea acesteivalori de a oferi credibilitate utiliza-torilor de situaþii financiare.

În ceea ce priveºte entitãþile alecãror valori mobiliare sunt tranzac-þionate pe piaþa de capital, rapor-tarea financiarã elaboratã de aces-tea trebuie sã rãspundã nevoilor in-vestitorilor care activeazã pe piaþã.În acest sens, marii investitori ºiasociaþiile acestora par a susþinevaloarea justã ºi nu solicitã în nici-un caz introducerea de limite în uti-lizarea acesteia.

Dezavantaje ale utilizãriivalorii juste

Dintre opiniile exprimate de marileasociaþii internaþionale ale investi-torilor, principalele minusuri ale va-lorii juste sunt:

Modul în care aceasta este de-finitã în Standardele Internaþio-nale de Raportare Financiarã;

În acest sens, potrivit IASB, valoa-rea justã este definitã într-o mani-erã consecventã ca fiind o valoareactualã de ieºire pe piaþã, ceea cecorespunde multora din cazurile încare este utilizatã valoarea justã.Totuºi, experþii ACCA susþin cã„existã cazuri, de exemplu atuncicând valoarea justã este utilizatãca substituent al costului, în care arfi adecvatã o altã definire a acestuitermen (de exemplu, ca fiind o va-loare de intrare, inclusiv costurilede tranzacþionare)”7. În orice caz,este clar cã valoarea justã face

parte din categoria conceptelor deevaluare bazate pe valori actuale,alãturi de costul de înlocuire ºi va-loarea de utilizare.

Utilizarea valorii juste poatecrea prociclicitate în cadrul situ-aþiilor financiare;

În condiþiile în care economia seaflã în creºtere sau în scãdereprintr-o serie de expansiuni repeti-tive (boom-uri) sau contracþii (rece-siuni), termenul „prociclicitate” descrie acele mecanisme prin caresistemul financiar poate avea o re-acþie în sensul amplificãrii fluctuaþii-lor reale de pe piaþã, conducândastfel la o instabilitate financiarãexageratã.

Astfel, având în vedere cã principiulvalorii juste nu presupune produ-cerea unei tranzacþii efective pen-tru ca modificãrile de valoare sã fierecunoscute în contabilitate, utiliza-rea acestei valori poate conduce larecunoaºterea în mod prematur aunor profituri sau pierderi, spredeosebire de cazul în cares-ar utiliza abordarea bazatã pecost istoric. Prin urmare, atuncicând piaþa este în creºtere, reflec-tarea în funcþie de valoarea justãpoate conduce la valori mai mari ºideci la supraevaluarea profiturilorîn situaþiile financiare, iar în situaþiaîn care piaþa se aflã în scãdere,poate conduce la supraevaluareapierderilor, creând astfel fenomenulde prociclicitate.

În consecinþã, existã experþi careafirmã cã, prin faptul cã utilizareavalorii juste încurajeazã bãncile sãacorde credite excesive atuncicând piaþa este favorabilã, respec-tiv sã exagereze problemele finan-ciare cu care se confruntã în con-

Utilizarea valorii juste

6 Articol publicat în anul 2009 de Thomas J. Linsmeier, expert în cadrul organismului american FASB.7 Sursa: ACCA http://www.accaglobal.com/general/activities/policy_papers/archive/financial/cdr866

40

Cercetare


diþii economice mai puþin favora-bile, valoarea justã are capacitateade a determina ºi influenþa compor-tamentul bãncilor, nelimitându-sestrict la a reflecta activitatea bãn-cilor.

Cea mai mare problemã pe careo provoacã însã utilizarea valoriijuste se referã la credibilitateaacesteia. Deºi, în condiþii nor-male, când piaþa este lichidã,sunt disponibile preþuri de piaþãºi tranzacþiile au loc pe bazesigure, utilizarea valorii juste nuridicã probleme deosebite, ex-tinderea utilizãrii acestei valori ºiîn cazul instrumentelor care nusunt cotate pe piaþã creeazãmari riscuri. De asemenea, unalt aspect semnalat de bãnci caurmare a crizei economice s-areferit la situaþia pieþelor lipsitede lichiditate sau care înceteazãsã mai existe, ceea ce a fãcutca evaluãrile sã fie afectate deincertitudine.

Avantaje ale utilizãrii valorii juste

Dintre caracteristicile pozitive aleconceptului de valoarea justã, pot fievidenþiate:

Claritatea;

Transparenþa;

Furnizarea de informaþii com-plexe;

Contabilizarea la valoarea justãcere sau permite companiilor sãraporteze valori cu un grad ridi-cat de oportunitate ºi compara-bilitate, inclusiv în condiþii depiaþã excepþionale, faþã de cazulîn care acestea ar fi raportateprin utilizarea altor baze deevaluare;

Contabilizarea la valoarea justãcere sau permite companiilor sãraporteze valori care sunt supu-

se unor actualizãri pe baze con-tinue;

Limiteazã capacitatea manage-rilor de a manipula veniturilenete deoarece câºtigurile ºipierderile aferente activelor ºidatoriilor sunt raportate atuncicând apar ºi nu atunci când suntefectiv realizate în cadrul unortranzacþii efective;

Câºtigurile ºi pierderile carerezultã din modificarea estimãriivalorii juste reflectã evenimenteeconomice care pot solicita pre-zentãri suplimentare de infor-maþii, utile investitorilor în luareadeciziilor;

Asigurã o contabilizare adec-vatã a instrumentelor financiarederivate.

ConcluzieLumea economicã ºi Consiliul pen-tru Standarde Internaþionale deContabilitate (IASB) ar putea utilizaexperienþa crizei economice pentrua îmbunãtãþi ºi definitiva cadrulgeneral al raportãrii financiare. Deasemenea, este sigur cã subiectulvalorii juste va constitui unul dinaspectele ce va fi avut în vedere încadrul programului de convergenþãdintre organismele IASB ºi omo-logul american, FASB – Consiliulpentru Standarde Financiare ºiContabile.

Evaluarea la valoare justã reprezin-tã un sistem care a pãtruns deja înmediul de reglementare, aflându-seîn continuã dezvoltare. În condiþiileglobalizãrii pieþelor de capital ºi ainstrumentelor financiare complexeeste evident faptul cã, din punctulde vedere al investitorilor, valoareajustã a activelor ºi datoriilor prezin-tã un interes sporit în raport cu cos-tul istoric.

International Financial ReportingStandards, Handbook 2008,International Accounting Stan-dards Board

ACCA, Policy Paper on Fair Valuewww.accaglobal.com/economy

Secþiunea de Expuneri de proiectede pe pagina web a Consiliuluipentru Standarde Internaþio-nale de Contabilitate IASBhttp://www.iasb.org/Current+Projects

Documente regãsite pe site-ul ser-viciilor Comisiei Europene:http://ec.europa.eu/internal_market/accounting

Evaluãrile furnizate de grupul con-sultativ EFRAG (Grupului Eu-ropean Consultativ în Dome-niul Raportãrii Financiare),Comisiei Europene, în legãturãcu procesul de adoptare aIFRS în Europa www.efrag.org

Bibliografie

415/2010

IntroducereÎn acest articol ne propunem sã analizãm modul încare utilizarea în procesul de audit a unor noþiuni ºicalcule matematice (indici sau rapoarte) poate ajutaauditorul profesionist în formularea unei opinii deaudit cât mai clare.

Calcularea unui raport (sau a unui indice) este o ope-raþie matematicã simplã ºi, de obicei, nu înseamnãmai mult decât împãrþirea unui numãr la un alt numãr.Într-adevãr, calculele sunt atât de simple încât aces-tea pot fi predefinite într-o foaie de calcul pe compu-ter (ex. Excel). Adevãrata abilitate constã în interpre-tarea rezultatelor ºi utilizarea informaþiilor pentru aputea desfãºura un proces de audit mai bun. A afirmacã rezultatul unui raport matematic a crescut datoritãfaptului cã deîmpãrþitul a crescut (sau cã împãrþitorula scãzut) este mai degrabã inutil: aceasta este o sim-plã traducere a operaþiei matematice în cuvinte. Înacest sens recomandãm utilizarea acronimului RATIOpentru a pune în vedere cã, în timpul unui proces deaudit, se dovedeºte necesar sã aveþi mereu în vedereurmãtoarele întrebãri:

Reason (Motivul) – de ce a apãrut aceastã schim-bare?

Accident (Accident) – este aceastã modificare rea-lã sau un simplu accident din cauza proastei co-relãri?

Test (Verificare) – ce poate fi fãcut pentru a verifi-ca concluziile noastre?

Implications (Implicaþiile) – care este semnificaþiaacestei modificãri? Crizã de lichiditãþi? Manage-ment deficitar etc?

Other information (Alte informaþii) – sunt acesteinformaþii în concordanþã cu cele anterioare?

Evident, rãspunsul la aceste întrebãri nu trebuie scrisundeva anume, dar practica demonstreazã cã aceste5 clase de întrebãri este util sã rãmânã mereu înminte atunci când se desfãºoarã procesul de audit. Înîntreg mediul de afaceri existã o diversitate de afaceriºi aceastã diversitate va fi reflectatã în situaþiile finan-ciare ale fiecãrei companii. Pentru a putea emite opãrere avizatã cu privire la faptul dacã o cifrã sau ofracþie trebuie investigatã, este absolut necesar caaceasta sã fie comparatã cu echivalentul ei, fie înaceeaºi companie, având în vedere o situaþie finan-ciarã anterioarã, fie cu altele din companii din acelaºidomeniu. Comparaþiile furnizeazã valori de referinþãcare pot fi utilizate în procesele de audit.

Pentru a putea analiza câteva dintre tehnicile ºi inter-pretãrile posibile, vom utiliza situaþiile financiare aleOcset Co.1, care vor fi detaliate în tabelele 1 ºi 2.


Utilizareaoperaþiilor

matematiceîn misiunile

de audit

* Lector ACCA, e-mail: [email protected]

1 Denumire fictivã a unei companii

Ken GARRETT*

Use of MathematicalOperations in Audit Missions

The following article presents the manner in which theuse of ratios and comparisons during the audit missionscan help the auditor issue a much clearer audit opinion.

Ratios and comparisons can be used to identify wherethe accounts might be wrong, and where additional audit-ing effort should be spent.

The professional auditors must prove their ability whenthey manage the results of the comparisons and ratiosand must take into consideration all the aspects whichmight distort the obtained results.

Key words: assets, liabilities, inventory, receivables

Cuvinte cheie: active, pasive, inventar, creanþe

Abstract

42



Compararea a doi ani consecutivi

Probabil cã primul lucru care trebuie efectuat estecompararea pur ºi simplu a douã seturi de situaþiifinanciare din anul N ºi din anul N-1. Analizaþi cifrele,comparându-le între ele ºi vedeþi ce întrebãri sauipoteze puteþi fi capabili sã generaþi. Acronimul RATIOva fi utilizat pas cu pas ºi în scris pentru prima com-paraþie. Iatã unele dintre ideile care pot apãrea înurma acestui proces:

Active fixe necorporale

O creºtere substanþialã a fondului comercial.

Reason (Motivul): achiziþii? Este realã creºtereasau doar o sincronizare proastã? Cum poate ficercetatã, verificatã ºi testatã? Implicaþiile: Ce afost achiziþionat? Cum a fost achitatã achiziþia?Care este tipul de afacere? Când se încheie exer-ciþiul financiar al afacerii achiziþionate? Care suntauditorii? Se încadreazã toate acestea pe aceeaºilinie cu alte informaþii, cum ar fi active fixe,finanþare sporitã ºi aºa mai departe?

Active fixe corporale

Creºtere substanþialã. O parte ar putea rezulta în ur-ma achiziþiei, o parte poate fi organicã (sau creºtererealã). Cum au fost achitate? Cum se poate testarezultatul?

Stocuri

O creºtere relativ micã. Va fi interesantã comparareavânzãrilor.

Creanþe

O creºtere relativ micã. Va fi interesantã comparareavânzãrilor.

Lichiditãþi

O creºtere mare a acestora. De ce? Ce a condus laaceastã creºtere?

Furnizori

Rezultã o creºtere de aproximativ 15-20%. Ce a con-dus la aceasta creºtere? Datorii comerciale mari încomparaþie cu lichiditãþile ºi creanþele. Comparaþi cos-turile vânzãrilor mai târziu. Cum putem verifica aces-te pasive?

Împrumuturi pe termen scurt

Dublate, dar ar putea fi aduse la nivelul celor din anul

N-1 utilizând lichiditãþi. De ce sã dispui de lichiditãþi,dar ºi de datorii în acelaºi timp?

Active circulante comparate cu datoriile

(Active circulante minus pasive circulante). Aproxima-tiv la fel atât în anul N-1, cât ºi în anul N. Semnal dealarmã: în ambii ani se observã pasive circulantenete. În orice caz, compania a supravieþuit un an înaceastã situaþie.

Capital social. Profit nedistribuit

Nicio modificare substanþialã. S-a observat o creºtere,probabil datoritã profitului nedistribuit.

Datorii pe termen lung

O creºtere substanþialã. Probabil, acestea reprezintã osursã majorã de finanþare a activelor fixe. Este deaºteptat o creºtere a costurilor cu finanþarea. Trebuieverificat ca datoriile sã fie, într-adevãr, pe termen lung.

Venituri

O creºtere foarte substanþialã (în jur de 15%). În ceproporþie aceastã creºtere este realã sau cât sedatoreazã achiziþiei? Ne putem aºtepta la modificãriîn ceea ce priveºte atât inventarul, cât ºi datoriile.

Costul vânzãrilor

O creºtere în mare parte, care se încadreazã peaceeaºi linie cu creºterea vânzãrilor.

Costuri comerciale ºi administrative

O creºtere substanþialã. Probabil, temporarã, dupãpreluare ºi înainte de clarificarea situaþiei. Poate indi-ca un slab control al costurilor.

Impozit

O sumã destul de mare.

Dacã vi s-ar spune acum cã situaþiile financiare suntmodelate pe o afacere a unui supermarket, atunci s-ar putea sã înþelegeþi mai mult din unele dintre cifre –în particular datoriile curente nete. Supermarketurileau un volum de creanþe scãzut ºi un volum mic al sto-curilor (mare parte din el este perisabil); totuºi, pot ne-gocia dur cu furnizorii.

Ei pot, de exemplu, sã supravieþuiascã bine cu datoriicomerciale mari, încrezãtori în faptul cã stocul se vaconverti constant în lichiditãþi. În orice caz, acum cãanalizãm situaþia unui supermarket, auditorii profe-sioniºti ar trebui sã afle, în primul rând, de ce existãaceste creanþe substanþiale.

435/2010

Analiza raportului matematic

Analiza raportului matematic este utilã deoarece per-mite auditorului sã vadã dacã douã cifre au avut oevoluþie corelatã. Auditorul profesionist ar trebui sãacorde o atenþie deosebitã atunci când nu existãaceastã corelaþie.

Existã trei grupe principale de rapoarte matematice:profitabilitate, lichiditãþi ºi risc. În exemplificare, vomfolosi simbolic drept unitate monetarã dolarul ($).

Rata profitabilitãþii

Procentul de profit brut

Comentarii cu privire la procentul de profit brut

Aceasta este o creºtere semnificativã (15%) ºi o per-formanþã remarcabilã în timp de recesiune. În afaragreºelilor de contabilitate, explicaþiile posibile ar puteainclude:- Un mix de vânzãri diferit (posibil din cauza achizi-

þiei, care presupunem cã a apãrut datoritã creºteriifondului comercial)

- Obþinerea de preþuri mai bune din partea furnizo-rilor (se testeazã prin verificarea corespondenþei)

- O gestionare mai bunã a stocurilor ºi mai puþinãrisipã (verificaþi stocurile cu atenþie)

Procent de profit net

Comentarii cu privire la procentul de profit net

Un control al costurilor rezonabil de bun a fost menþi-nut în ciuda creºterilor substanþiale ale vânzãrilor.Pentru a verifica acest lucru, meritã comparate cos-turile comerciale ºi administrative cu costurile vân-zãrilor.

Raportul costuri operaþionale-vânzãri

Comentarii cu privire la costurile operaþionale

Aceste costuri sunt mici în comparaþie cu venitul. Esteacest lucru corect sau ar trebui sã fie un semnal dealarmã cu privire la faptul cã, în companie, cheltuielilesunt subestimate? Supermarketurile se bazeazã pevolume mari ºi pe marje reduse, iar acest lucru arputea explica raportul costuri-venit relativ redus, careindicã volume uriaºe de vânzãri, ce sunt propagate înmod eficient prin intermediul afacerii.

În orice caz, eficienþa activitãþilor operaþionale deteri-orate a scãzut ºi este important sã se afle cauza aces-tui lucru. Cauze clare pot fi:- Departamentul operaþional al companiei achiziþio-

nate nu este la fel de eficient ca ºi cel al holdingu-lui

- Costuri de întrerupere a activitãþii datorate preluãrii- Managementul companiei este suprasolicitat.

Aceste teorii trebuie testate. Pot exista, de asemenea,ºi alte implicaþii. Dacã managementul companiei spe-rã sã diminueze costurile operaþionale, au aceºtia înplan, de exemplu, închiderea depozitelor ºi conce-dieri? Este necesar sã se prevadã un provizion?

Randamentul capitalului investit (Return on capital employed – ROCE)

Comentarii cu privire la ROCE – randamentul capi-talului investit

Este important ca auditorul profesionist sã realizezecã acesta este primul raport matematic pe care l-amcalculat ºi care utilizeazã cifrele din declaraþiile cuprivire la poziþia financiarã.

Astfel de cifre sunt luate doar cu referire la un singurmoment în timp ºi acest lucru poate duce la distorsiu-ni în ceea ce priveºte celelalte raporturi. Modificãrile

Operaþii matematice în misiunile de audit

44



pot fi mai mult decât mici accidente de coordonare.Auditorul ar trebui sã compare o companie în carecapitalul a fost majorat în prima lunã a perioadei cu ocompanie în care majorarea capitalului s-a petrecut înultima lunã a anului.

Capitalul final al ambelor companii va includefinanþarea suplimentarã, dar este posibil ca doarprima companie sã se bucure de o creºtere semni-ficativã în ceea ce priveºte profitul operaþional.Randamentul capitalului investit al celei de a douacompanii este posibil sã scadã de la un an la altul.

Este posibil ca aceastã cauzã sã fi determinatscãderea randamentul capitalului investit, observat încazul companiei Ocset Co. ºi ar fi foarte util de ºtiutcând a avut loc orice extindere sau achiziþie.

Rotaþia activelor

Comentarii cu privire la rotaþia activelor

Acest lucru aratã cât de mulþi dolari din vânzãri suntgeneraþi de fiecare dolar din active sau altfel spus „câtde mult îºi utilizeazã o companie activele”.

Scãderea raportului aratã cã, deºi capitalul (ºi, prinurmare, activele) a crescut, vânzãrile nu au crescut înmod proporþional – dar acest fapt poate fi doar un sim-plu accident cauzat de data la care activele au cres-cut.

Notã: ROCE – randamentul capitalului reinvestit =Profit net % x Rotaþia activelor

Rapoartele lichiditãþilor

Raport curent

Comentarii cu privire la raportul curent

În mod normal, activele circulante sunt utilizate pentrua achita datoriile curente. Un raport subunitar, în pre-

zent, este deseori considerat alarmant întrucât arputea exista motive de îngrijorare, dar auditorul tre-buie sã aibã în vedere tipul de afacere înainte de atrage concluziile. Într-o afacere cum este un super-market, stocurile se vor transforma în cash (lichiditãþi)într-un mod stabil ºi care poate fi prevãzut; prinurmare, mereu va exista o rezervã de cash disponibilãpentru plata pasivelor.

Compania a supravieþuit 12 luni din anul N-1, de ladata situaþiei cu privire la poziþia financiarã pânã lasituaþia financiarã prezentã (ºi raportul curent s-aîmbunãtãþit); prin urmare, nu ar trebui sã mai existemotive de îngrijorare.

Raport rapid (sau indicele de lichiditate)

Comentarii cu privire la raportul rapid

Raportul rapid este util atunci când stocurile suntschimbate lent întrucât plata datoriilor va depinde decreanþe ºi de lichiditãþi. Un raport rapid subunitar estedeseori îngrijorãtor, dar din nou depinde de tipul deafacere ºi de elementele la care se apeleazã pentru acompara situaþiile financiare. În situaþia prezentatã, unraport rapid este mult mai generos în cazul situaþiei cuprivire la poziþia financiarã din anul N, decât în cel alsituaþiei din anul N-1. De ce? Au crescut veniturile dindobânzi?

Perioada de colectare a creanþelor

Comentarii cu privire la perioada de colectare a cre-anþelor

Într-un supermarket, pentru majoritatea vânzãrilor seprimeºte cash ºi compararea creanþelor cu vânzãrilecare nu au avut impact asupra creanþelor ar fi un lucrumai degrabã inutil. Ar fi mult mai bine dacã vânzãrilear putea fi împãrþite în plãþi cu încasare cash ºivânzãri prin credit ºi ar reieºi adevãrata perioadã de

455/2010

colectare a vânzãrilor pe credite. În orice caz, aicipare sã fi existat o disproporþie în ceea ce priveºteperioada de colectare. Motivele pentru aceastã dis-proporþie pot fi:- O abordare diferitã a vânzãrilor – probabil oferirea

de facilitãþi la contractarea creditelor pentru clienþi- O gamã diferitã de produse – probabil, oferirea de

carduri de credit pentru clienþi (în aceastã situaþietrebuie analizate minutele de la ºedinþele consiliu-lui)

- Un management slab, astfel încât controlul credi-tului se deterioreazã

- Probleme economice care cauzeazã întârzieri laplatã din partea clienþilor ºi, probabil, un risc cres-cut de creanþe nerecuperabile (ar putea existaimplicaþii în ceea ce priveºte prevederile cu referirela creditele nerecuperabile).

Auditorii ar trebui sã verifice, de asemenea, ºi cele-lalte informaþii. De exemplu, dacã dureazã mai multpânã când clienþii plãtesc (sau dacã este oferit uncard de credit) este înregistratã dobânda în balanþelefinanciare? Circulaþia creanþelor va fi importantã pen-tru a testa acurateþea totalului creanþelor.

Durata de efectuare a plãþilor datoriilor pe termenscurt

Comentarii cu privire la durata de efectuarea a plãþilordatoriilor pe termen scurt

Aici nu se observã nimic remarcabil. Creºterea arputea fi dovada presiunilor furnizorilor ºi s-ar puteaîncadra pe aceeaºi linie cu îmbunãtãþirea procentuluiprofitului brut.

Auditorul trebuie sã verifice dacã nu vor exista peviitor dificultãþi în aprovizionare, prin analizarea cores-pondenþei ºi a minutelor de la ºedinþele de consiliu.

Numãr de zile pe stoc

Comentarii cu privire la zilele de stoc

Aceasta este o scãdere cu 5% ºi pare a sugera uncontrol strict al stocurilor. În orice caz, auditorii ar tre-bui de fiecare datã sã utilizeze lista RATIO (sau mãcarsã o aibã în vedere):

Reason (Motiv) – accidental sau deliberat? Cum s-a ajuns la scãdere?

Accident (Accident) – poate fi doar o eroare tem-poralã, de exemplu, sfârºitul de an cade într-unweek-end.

Test – stocul ar trebui verificat mereu cu atenþie –existenþa, evaluarea cantitãþii.

Implications (Implicaþii) - Dacã sunt mai puþine zilede stocuri, sunt afectate în sens negativ serviciileoferite clienþilor?

Dacã aceasta este situaþia, continuarea activitãþiiar putea fi afectatã în cazul în care clienþii ar hotãrîsã îºi mute afacerea în altã parte. Continuareaactivitãþii nu pare a fi un aspect important în cadrulcompaniei, dar auditorul ar trebui sã fie mereuconºtient cu privire la acest risc – chiar dacã îleliminã rapid. S-a redus pierderea din stocuri?

Other information (Alte informaþii) – De exemplu: ainvestit compania în sisteme noi de IT care permitun mai bun control al stocurilor? A fost modificatsistemul de distribuþie? Au fost cumpãrate maimulte camioane pentru a permite companiei sãopereze cu un stoc mai mic?

Rapoarte referitoare la risc

Gradul de îndatorare al unei companii reiese clar dinsituaþiile financiare; prin urmare, riscul analizat decãtre utilizatorii externi este în mod normal relaþionatcu împrumuturile – riscul de angrenare. Împrumuturilecauzeazã riscuri deoarece dobânda trebuie plãtitãindiferent de profiturile realizate.

O creºtere a ratei dobânzilor sau o scãdere a profitu-lui poate îngreuna foarte mult plata dobânzii ºi arputea duce la punerea sub sechestru sau la lichidareaafacerii.

Riscurile din împrumuturi pot, de asemenea, apãreaatunci când este cerutã rambursarea capitalului, fie lacerere (în cazul descoperirilor de cont), fie la finalulunui termen fixat. Este foarte important sã înþelegemcum este finanþatã orice platã.


46



Coeficientul de utilizare a fondurilor proprii- efec-tul de levier financiar

Comentarii cu privire la coeficientul de utilizare a fon-durilor proprii

Coeficientul de utilizare a fondurilor proprii poate fi de-finit ºi în alte moduri, în special prin compararea fi-nanþãrii împrumutului pe termen lung cu totalul finan-þãrilor. Cu cât acest coeficient creºte, cu atât creºteriscul ca dobânda sã nu poatã fi plãtitã. Dar este difi-cil sã definim un nivel „sigur” pentru acest coeficient.De exemplu, o companie imobiliarã cu proprietãþiînchiriate va avea un venit din chirii care poate fidestul de bine estimat.

O astfel de companie ar putea probabil sã susþinãîmprumuturi substanþiale (deºi ar putea fi în dificultatedacã ar creºte semnificativ rata dobânzii). O com-panie cu resurse de venit nesigure ar trebui sãmenþinã acest coeficient mai mic, întrucât trebuie sãse asigure cã dobânda trebuie sã fie achitatã înperioadele bune.

Supermarketurile ar trebui sã aibã un venit care sãpoatã fi prevãzut cu uºurinþã: oamenii vor continua sãmãnânce ºi, prin urmare, vor continua sã cumperemâncare. Calcularea raportului „efect de levier finan-ciar” (gearing ratio) aratã cã existã o creºtere mare aacestuia în cadrul companiei. Ar trebui sã aveþi învedere urmãtoarele întrebãri:

Reason (motiv): planificare financiarã deliberatãsau probleme?

Accident (accident): Existã motive care sã ne facãsã credem cã efectul este temporar sau este vorbade un accident temporal?

Test: Acordurile cu privire la împrumuturi trebuieverificate din punct de vedere al securitãþii ºi al ter-menilor.

Implications (implicaþii) dacã perioada pentru carea fost acordat împrumutul este scurtã, cum va fiacesta achitat?

Other information (alte informaþii): ne-am aºteptaca dobânda care trebuie achitatã sã creascã (doar

dacã împrumutul a fost contractat foarte aproapede finalul anului).

Acoperirea dobânzii

Comentarii cu privire la acoperirea dobânzii

Acoperirea dobânzii aratã de câte ori se poate aceas-ta achita din câºtiguri. Nici unul dintre aceste rapoartenu ar trebui sã constituie cauzã de îngrijorare.Scãderea din anul N-1 spre anul N se încadreazã cucreºterea împrumuturilor care au fost identificate maidevreme. Sumele dobânzii ar trebui verificate pentrua vedea dacã sunt rezonabile, având în vedere ratadobânzii când împrumuturile adiþionale au fost con-tractate.

ConcluzieAnaliza rapoartelor ºi a comparaþiilor reprezintã uninstrument foarte util, care ajutã auditorii sã înþeleagãce este posibil sã se fi întâmplat într-o afacere. Înorice caz, calculul iniþial al rapoartelor ºi schimbareaprocentajelor sunt uºoare ºi mecanice.

Adevãrata abilitate trebuie demonstratã atunci cândse interpreteazã rezultatele ºi de fiecare datã rezul-tatele ar trebui sã ridice mai multe întrebãri decâtrãspunsurile pe care le-au furnizat. În tabelele dinpagina anterioarã se aflã situaþia poziþiei financiare acompaniei Ocset Co. ºi situaþia venitului global.

475/2010


http://en.wikipedia.org/wiki/Financial_audit

http://www.iasb.org/Home.htm

Bibliografie

48 Audit Financiar, anul VIII

Participare la „Întâlnirea nor-malizatorilor europeni de audit”- FEE

La 20 mai 2009, o delegaþie a Came-rei Auditorilor Financiari din Româniaformatã din prof.univ.dr. Ion Mihãi-lescu - preºedinte ºi Adriana Coºa -expert relaþii internaþionale, a partici-pat la „Întâlnirea normalizatorilor eu-ropeni de audit”, organizatã laBruxelles de Federaþia ExperþilorContabili Europeni, FEE.

Principalele subiecte abordate în ca-drul acestei întâlniri au fost imple-mentarea Directivei europene privindauditul statutar ºi procesul de tradu-cere, adoptare ºi implementare aISA-urilor clarificate, emise de IFAC.

Jurgen Tiedje, ºef al direcþiei „Au-dit”, Direcþia Generalã Piaþa Internã

din cadrul Comisiei Europene, a lãu-dat România pentru progresele re-marcabile în acest domeniu, fiindprima þarã, alãturi de Bulgaria, care atrimis cãtre Direcþia Generalã PiaþaInternã din cadrul Comisiei Europe-ne, un set de standarde traduse înlimba românã.

Întâlnire bilateralã ICAEW -CAFR

În data de 26 mai 2009, a avut loc lasediul Institutului Contabililor Au-torizaþi din Anglia ºi Þara Galilor(ICAEW) o întâlnire cu o delegaþie aCamerei Auditorilor Financiari dinRomânia.

La acest eveniment au participat dinpartea ICAEW: Martin Manuzi, di-rector al Biroului European al ICAEWºi Caroline Newton, director AfaceriEuropene al ICAEW ºi din parteaCAFR: prof. univ. dr. Ion Mihãilescu,

preºedinte, dr. Marius Burduºel, di-rector executiv ºi Adriana Coºa, ex-pert relaþii internaþionale.

Martin Manuzi a subliniat intenþiaICAEW de a coopera cu profesia dinRomânia, de a sprijini dezvoltareaacesteia, de a realiza acþiuni încomun în folosul personalului tehnicºi al membrilor.

Conferinþã organizatã de Uniu-nea Auditorilor din Ucraina

La 28 mai 2009 prof.univ.dr. Ion Mi-hãilescu, preºedintele CAFR, împre-unã cu Irina Pungaru, expert relaþiiinternaþionale, au participat la Confe-rinþa internaþionalã de audit cu temaExperienþa instituirii ºi introduceriistandardelor interne de controlul cali-tãþii în firmele de audit, organizatã deUniunea Auditorilor din Ucraina, laHarkov, în Ucraina.

În cadrul acestei conferinþe preºedin-tele Ion Mihãilescu a fãcut o prezen-tare a sistemului de control al calitãþiiserviciilor prestate de membrii Came-rei, prezentare care a fost deosebitde apreciatã de auditorii ucraineni,care au manifestat un interes ridicatpentru sistemul de control al calitãþiiactivitãþii de audit financiar din Ro-mânia.

Protocoale de colaborare cuCCIR ºi CCIB

Camera Auditorilor Financiari din Ro-mânia a semnat protocoale de cola-borare cu Camera de Comerþ ºi In-dustrie a României ºi cu Camera de

Mai 2009


Secvenþe din activitateaCamerei Auditorilor

Financiari din România,reflectate în paginile revistei

Conferinþa anualã a CAFR reprezintã, printre altele, un moment de bilanþal activitãþii organismului profesional român, al drumului parcurs de la unan la altul pentru reprezentarea acestuia atât în þarã, cât ºi pe plan inter-naþional.

Numeroasele evenimente care au avut loc în viaþa CAFR de la preceden-ta Conferinþã, desfãºuratã la 27 iunie 2009, la Cluj-Napoca, au fost mar-cate de manifestarea crizei economice mondiale. De aceea, majoritateaactivitãþilor întreprinse de CAFR au venit în întâmpinarea analizãrii ºirezolvãrii problemelor iscate de aceastã crizã.

Rememorãm, pe scurt, în paginile care urmeazã, cele mai semnificativemomente cuprinse în agenda Camerei în perioada de aproximativ un ancare s-a scurs de la Conferinþa anualã precedentã, aºa cum au fost reflec-tate în paginile revistei „Audit Financiar”.

495/2010

Comerþ ºi Industrie a municipiuluiBucureºti. Protocoalele au în vedere:promovarea în comun a unor mãsuriºi acþiuni menite sã contribuie la îm-bunãtãþirea mediului de afaceri, laîntãrirea ºi credibilizarea activitãþiientitãþilor economice, care reprezintão piaþã importantã pentru activitateade audit financiar; colaborarea pentruîmbunãtãþirea cadrului legislativ pri-vind activitatea financiar-contabilã ºide audit º.a.

O lucrare de referinþã: „Audito-rii financiari români – un dece-niu în slujba interesului public”

S-au împlinit 10 ani de la înfiinþareaCamerei Auditorilor Financiari, prinOrdonanþa de Urgenþã a Guvernuluinr. 75/ 1 iunie 1999 privind activitateade audit, prin care statul a delegatatribuþiile sale privind coordonareaacestei activitãþi Camerei, organizaþieprofesionalã de utilitate publicã, fãrãscop lucrativ.

Pentru marcarea acestui evenimenta fost editat volumul „Auditorii finan-ciari români – un deceniu în slujbainteresului public”, în care sunt sinte-tizate, prin date ºi informaþii, momen-tele esenþiale prin care au trecut au-ditorii financiari ºi organismul lor pro-fesional, evenimentele care le-aumarcat evoluþia. Cartea, apãrutã încoeditare CAFR – Editura Elfi, repre-zintã un scurt excurs în istorie, o ima-gine asupra drumului parcurs, asupratravaliului care a fost necesar pânã ase ajunge la actualele performanþeindiscutabile ale Camerei AuditorilorFinanciari ºi, implicit, ale breslei înansamblul sãu.

Participare la AMIS 2009

Facultatea de contabilitate ºi informa-ticã de gestiune din cadrul ASEBucureºti a organizat, în perioada 18-19 iunie 2009, cea de a patra Con-ferinþã internaþionalã din ciclul AMIS.

Dupã cum relata preºedintele Confe-rinþei, prof.univ.dr. Pavel Nãstase,

prorector al ASE Bucureºti, temelepuse în discuþie s-au axat pe proble-matica actualã a crizei globale, cuparticularizãrile sale în þara noastrã ºipe formularea unor soluþii ºi acþiuniutile ºi necesare, în sarcina profesio-niºtilor.

Din partea Consiliului Camerei Audi-torilor Financiari din România, a par-ticipat prof.univ.dr. Ion Mihãilescu,preºedinte, care a remarcat þinutaacademicã deosebitã a Conferinþei,marcatã de prezenþa unor mari per-sonalitãþi ale profesiei, între careAlain Burlaud, director al INTECParis ºi membru al Consiliului ªtiinþi-fic al revistei „Audit Financiar”.

Al doilea Congres al auditorilorfinanciari din România

În ziua de 26 iunie 2009, Camera Au-ditorilor Financiari din România(CAFR) a organizat al doilea Con-gres al auditorilor financiari din Ro-mânia, cu tema Naþional ºi Interna-þional în activitatea de audit finan-ciar. Auditorii ºi criza economicãglobalã.

Evenimentul s-a desfãºurat la sediulFacultãþii de ªtiinþe Economice ºiGestiunea Afacerilor din cadrul Uni-versitãþii Babeº-Bolyai ºi a reunit re-prezentanþi ai unor organisme profe-sionale din România ºi din strãinã-tate, ai mediului academic ºi universi-tar din þara noastrã, membri ai CAFR,invitaþi speciali, ziariºti. Cei 350 despecialiºti, practicieni ºi din mediulacademic, din þarã ºi din strãinãtate,prezenþi la manifestare au abordatproblemele crizei economice, auidentificat soluþii, au discutat despremodalitãþile de implicare a profe-sioniºtilor de elitã - auditorii financiari– în evaluarea corectã a situaþiei ac-tuale ºi în depãºirea dificultãþilorspecifice perioadei.

Programul manifestãrii a cuprins osesiune de comunicãri în plen, cutema Guvernanþa ºi supraveghereapublicã, urmatã de sesiuni pe ate-liere. Tematica dezbãtutã în cele 6

ateliere a fost urmãtoarea: Atelierulnr. 1 - Controlul de calitate; Atelierulnr. 2 - Codul etic; Atelierul nr. 3 -Educaþia profesionalã; Atelierul nr.4 - Criza economicã globalã ºirãspunderea auditorului; Atelierulnr. 5 - Conduita profesionalã ºiinvestigaþiile disciplinare; Atelierulnr. 6 - Profesia în Europa de Sud-Est. Probleme actuale.

Cu totul remarcabilã a fost participa-rea a 27 de specialiºti de marcã din:Marea Britanie, Belgia, Franþa, Repu-blica Moldova, Republica Srpska,Ucraina, Azerbaijan, Polonia, Bulga-ria, Turcia, Ungaria, Italia ºi S.U.A. LaCongres au fost transmise mesaje desalut din partea unor oficialitãþi româ-ne, a unor organizaþii ºi instituþii pro-fesionale din þarã ºi de peste hotare.

Organizatorii au sintetizat într-o Re-zoluþie cele mai importante abordãri,concluzii ºi soluþii rezultate din dez-bateri, care a fost prezentatã, în fina-lul Congresului de cãtre preºedinteleCongresului Emil Culda, documentulfiind dat publicitãþii ºi comunicat insti-tuþiilor ºi autoritãþilor interesate.

Acord de cooperare între CAFRºi ICAS

Un moment important în desfãºura-rea celui de-al doilea Congres al au-ditorilor financiari din România a fostsemnarea Acordului de Cooperareîntre Institutul Contabililor Autorizaþidin Scoþia ºi Camera Auditorilor Fi-nanciari din România. Semnatariiacordului au fost prof.univ.dr. IonMihãilescu, preºedintele CAFR ºiAnton Colella, directorul executiv alICAS.

În acest acord sunt prevãzute princi-palele domenii de colaborare întrecele douã institute profesionale, atâtICAS, cât ºi CAFR exprimându-ºi in-tenþiile ºi interesul de a facilita dez-voltarea contabilitãþii, auditului ºieducaþiei printr-un numãr de acþiunicomune de schimb de experienþã, in-cluzând monitorizarea auditului, pre-cum ºi alte servicii de consultanþã.

Iunie 2009



Conferinþa anualã a CamereiAuditorilor Financiari din Ro-mânia

În ziua de 27 iunie 2009, la Faculta-tea de ªtiinþe Economice ºi Ges-tiunea Afacerilor din Cluj-Napoca, s-adesfãºurat Conferinþa anualã ordi-narã a Camerei Auditorilor Financiaridin România. Au luat parte delegaþidesemnaþi pe zone geografice,reprezentând regiunile de dezvoltareale þãrii ºi, în calitate de invitaþi, mem-brii comisiilor de numãrare a voturilordin regiunile respective, precum ºimembri ai Consiliului CAFR, ai Comi-siei de Apel ºi ai Comisiei de AuditStatutar.

În cadrul Conferinþei a avut loc ale-gerea, prin vot secret, a membrilorComisiilor de apel ºi, respectiv, deauditori statutari. În urma numãrãriivoturilor exprimate, cele douã comisiiau urmãtoarea componenþã:

Comisia de auditori statutari: Ion Ma-nole, Mihai Aristotel Ungureanu,Octavia Voiculescu.

Comisia de apel: Paraschiva Bîgu,Cãlin Oprea, Aurel Petrescu, Cris-tian Jora – reprezentant al Ministe-rului Justiþiei, Alexandra Lazãr – re-prezentant al Ministerului FinanþelorPublice.

Acord de cooperare CAFR –ICAEW

În ziua de 27 iunie 2009, în deschi-derea lucrãrilor Conferinþei anuale aCAFR, a fost semnat un Acord decooperare de cãtre Martin Hagen,preºedintele Institutului ContabililorAutorizaþi din Anglia ºi Þara Galilor, ºiprof.univ.dr. Ion Mihãilescu, preºe-dintele Camerei Auditorilor Financiaridin România. Acordul prevede cãambele organisme vor coopera înceea ce priveºte activitãþile dedicatestagiarilor ºi membrilor, vor realiza unschimb de experienþã pe problemetehnice de interes la nivel europeanºi vor demara iniþiative comune,axate pe problemele administraþiei ºiorganelor de reglementare.

Ghid în sprijinul auditorilorfinanciari

La al doilea Congres al auditorilor fi-nanciari din România a fost lansatGhidul privind unele reglementãriale profesiei de auditor. În lucrare,aflatã la a treia ediþie, au fost cu-prinse cele mai recente reglementãriprivind controlul calitãþii activitãþiidesfãºurate de membrii Camerei, înexercitarea profesiei. Realizatã decãtre Departamentului de Monitori-zare ºi Competenþã Profesionalã, dincadrul Camerei, lucrarea cuprindeunele noutãþi în scopul monitorizãriimai atente a activitãþii de audit finan-ciar ºi a serviciilor conexe.

Participarea Camerei la Confe-rinþa UNCTAD

La 1 iulie 2009, Eugen Nicolãescu,prim-vicepreºedinte al CAFR ºi IrinaPungaru, expert relaþii internaþionaleîn cadrul Biroului de Relaþii PubliceInterne ºi Internaþionale al CAFR, auparticipat la Conferinþa UNCTAD cutema „Criza financiarã ºi implicaþiileacesteia asupra arhitecturii raportãriifinanciare ºi asupra stabilitãþii finan-ciare”, organizatã la Geneva, Elveþia.

„The Accountant” a publicat unarticol despre CAFR

Prestigioasa revistã britanicã de spe-cialitate “The Accountant” a publi-cat în luna iulie 2009 un articol des-pre Camera Auditorilor Financiari dinRomânia (CAFR), cu titlul: Roma-nian Audit Institute celebrates 10thanniversary - Institutul de audit dinRomânia celebreazã cea de-a 10-aaniversare.

Textul, semnat de Carolyn Canham,subliniazã implicarea CAFR pe planinternaþional pentru promovarea pro-fesiei de auditor, amintind în acestsens douã evenimente recente: ad-miterea Camerei ca membru cu drep-turi depline în IFAC ºi semnarea unuiMemorandum de înþelegere cu ICAS.

Întâlnire de lucru CECCAR –CAFR

În ziua de 31 august 2009, la Mama-ia, s-au întrunit, într-o ºedinþã co-munã, membrii Consiliului Superior alCorpului Experþilor Contabili ºi Con-tabililor Autorizaþi din România –CECCAR ºi ai Consiliului CamereiAuditorilor Financiari din România –CAFR, în care s-a semnat un Acordprin care cele douã organizaþii profe-sionale hotãrãsc sã punã în comunresursele ºi mijloacele pentru a reali-za o urmãrire coordonatã a aspecte-lor internaþionale ale profesiei conta-bile.

A apãrut lucrarea: Manual destandarde internaþionale deaudit ºi control de calitate.Audit financiar 2009

Volumul apãrut în coeditare CAFR –IRECSON, include standardele clari-ficate ºi prevederile internaþionale deaudit ºi control de calitate emise deConsiliul pentru Standarde Interna-þionale de Audit ºi Asigurare (IAASB)al Federaþiei Internaþionale a Conta-bililor (IFAC) - organismul internaþio-nal responsabil de normalizare îndomeniul auditului.

Adoptarea Standardelor Inter-naþionale de Audit

Prin Hotãrârea nr. 152/ 23.09.2009 aConsiliului Camerei Auditorilor Finan-ciari din România au fost adoptateStandardele Internaþionale de Au-dit - 2009 emise de Consiliul pentruStandarde Internaþionale de Audit siAsigurare (IAASB) al Federaþiei Inter-naþionale a Contabililor (IFAC), cuaplicabilitate pentru auditul situaþiilorfinanciare cu începere de la 1 ianua-rie 2010. Prin aceeaºi hotãrâre s-aadoptat Standardul InternaþionalPrivind Controlul Calitãþii 1 (ISQC1), cu aplicabilitate începând cu 15decembrie 2009.

Septembrie 2009

August 2009

Iulie 2009


515/2010

Întâlnirea experþilor implicaþi întraducerea ISA

La 1 octombrie 2009, o delegaþie aCamerei Auditorilor Financiari dinRomânia, formatã din Carmen Ma-taragiu, membru al Consiliul CAFRºi Adriana Coºa, expert relaþii inter-naþionale, a participat la Bruxelles lacea de-a doua întâlnire a experþilorimplicaþi în traducerea StandardelorInternaþionale de Audit clarificate,Camera Auditorilor Financiari din Ro-mânia fiind organizaþia responsabilãde traducerea în limba românã a ISA-urilor clarificate emise de FederaþiaInternaþionalã a Contabililor, IFAC.Dintre toate þãrile, România, respec-tiv CAFR, a fost cea mai avansatã,trimiþând înainte de termen toatestandardele traduse în limba românãcãtre Comisia Europeanã ºi publi-când Manualul care cuprinde ISA-urile clarificate, ediþia 2009.

Participarea Camerei la ZiuaFiscalitãþii organizatã de FEE

La Bruxelles, la 1 octombrie 2009,Federaþia Experþilor Contabili Euro-peni - FEE a organizat Ziua Fisca-litãþii, manifestare la care a luat parteºi Camera Auditorilor Financiari dinRomânia. La evenimentul care a reu-nit în jur de 200 de participanþi ºi s-adesfãºurat sub tema „Impozitele sim-ple, corecte, coordonate – o utopie înUniunea Europeanã?” a luat parte ºiCarmen Mataragiu, membru înConsiliul CAFR.

Participare la Adunarea Gene-ralã FIDEF

În calitate de membru cu drepturi de-pline al FIDEF, la 14 octombrie 2009,Camera Auditorilor Financiari dinRomânia, reprezentatã de Ion Mi-hãilescu, preºedinte ºi de AdrianaCoºa, expert relaþii internaþionale, aparticipat la Adunarea Generalã aFederaþiei Internaþionale a ExperþilorContabili Francofoni.

În cea de-a doua parte a zilei, dele-gaþia Camerei a luat parte la douãateliere organizate de FIDEF: „Audi-tul extern al riscului de credit apli-cat sectorului micro-finanþelor înþãrile în curs de dezvoltare” ºi„Prezentarea instrumentelor dedi-cate auditului”.

CAFR la Congresul OrdinuluiExperþilor Contabili din Franþa

În perioada 15-16 octombrie 2009,Ion Mihãilescu, preºedintele CAFR,Emil Culda, vicepreºedinte ºi Adri-ana Coºa, expert relaþii internaþio-nale, au participat la cel de-al 64-leaCongres al Ordinului Experþilor Con-tabili din Franþa, cu tema „De la con-tabilitate la finanþe. Restabilirea în-crederii”.

CAFR a participat la ECONO-MICFEST 2009

În perioada 15-18 octombrie 2009,Camera Auditorilor Financiari din Ro-mânia a participat la Târgul Econo-mico-Juridic ECONOMICFEST 2009,care a avut loc la World Trade CenterBucureºti.

Cu acest prilej, Camera Auditorilor Fi-nanciari din România a organizat unSeminar pe tema „Raportarea fi-nanciarã, Auditul statutar ºi Gu-vernanþa Corporativã”, care a avutun caracter interactiv, atât pentru pro-fesioniºti, cât ºi pentru reprezentanþiicompaniilor interesate de servicii deaudit financiar.

Au susþinut comunicãri: prof.univ .dr.Maria Manolescu, vicepreºedinteCAFR - „Necesitatea culturii pri-vind guvernanþa corporativã pen-tru entitãþile din România”;prof.univ.dr. Ali Eden, vicepreºedinteCAFR – „Guvernanþa corporativãºi auditul intern”; prof.univ. dr. AnaMorariu, membru al ConsiliuluiCAFR – „Probele de audit, argu-ment forte în finalizarea concluzi-ilor privind opinia de audit”;Adrian Popescu, inspector principalîn Departamentul de monitorizare ºi

competenþã profesionalã – „Asigu-rarea calitãþii activitãþii de auditfinanciar în România”. CAFR a avutun stand expoziþional propriu cuprin-zând lucrãri – cãrþi, reviste, pliante –din activitatea editorialã.

Seminar profesional la Timiºoa-ra: „Rolul auditorului financiardin România – prezent ºi viitor”

La 24 octombrie 2009, în Aula Magnaa Universitãþii de Vest din Timiºoaras-a desfãºurat primul seminar profe-sional pe regiuni de dezvoltare pen-tru perioada 2009- 2010, cu tema„Rolul auditorului financiar dinRomânia – prezent ºi viitor”. Mani-festarea, care a marcat ºi ZiuaNaþionalã a Auditorului Financiar dinRomânia – sãrbãtoritã an de an la 26octombrie, a prilejuit întâlnirea audi-torilor financiari din regiunile de dez-voltare Nord ºi Nord Vest cu membriai Consiliului CAFR, cu specialiºti dinprofesie, cu reprezentanþi ai unororganizaþii profesionale din þarã ºistrãinãtate.

În deschiderea lucrãrilor, prof. univ.dr. Ion Mihãilescu, preºedintele Ca-merei Auditorilor Financiari din Ro-mânia, s-a referit la semnificaþia „ZileiAuditorului Financiar din România”,iar Eugen Nicolãescu, prim-vicepre-ºedinte al Camerei, a citit asistenþeiMesajul Consiliului Camerei Audito-rilor Financiari din România adresatmembrilor cu prilejul Zilei Naþionale aAuditorilor Financiari din România.

În mesaj se spune, printre altele:

„Dacã privim retrospectiv activitateade la înfiinþarea Camerei ºi pânã azi,se poate afirma cã ultima perioadã afost cea mai fructuoasã din activi-tatea auditorilor financiari din Ro-mânia. Astfel, organismul nostru pro-fesional a intrat în rândul celor peste156 de organizaþii membre cu drep-turi depline din 123 de þãri ale Fe-deraþiei Internaþionale a Contabililor(IFAC). De asemenea, a fost o pe-rioadã de frãmântãri pentru a confor-

Octombrie 2009



ma reglementãrile europene cureglementãrile naþionale; ne referimla Ordonanþa de Urgenþã a Gu-vernului nr. 90/2008 privind auditulstatutar al situaþiilor financiare anualeºi al situaþiilor financiare anuale con-solidate, aprobatã prin Legea nr.278/2008, care a preluat în legislaþiaromânã Directiva europeanã nr.43/2006”.

Seminarul a cuprins patru teme demare actualitate:- Rolul Consiliului pentru Suprave-

gherea Publicã a Activitãþii deAudit Statutar – prof. univ. dr. IoanTalpoº, rector al Universitãþii deVest -Timiºoara

- Fuziuni ºi achiziþii - oportunitate,riscuri ºi implicaþii ulterioare –Carmen Mataragiu, membru alConsiliului CAFR

- Viitorul auditului financiar dupãcrizã – Smaranda ªtreangã, di-rector pregãtire profesionalã încadrul ACCA România, TrainingServices Director BDO ContiAudit SRL

- Guvernanþa corporativã în Româ-nia. Importanþa practicilor de gu-vernanþã corporativã pentru audi-torii financiari – Mariana Ciurel,expert strategii ºi dezvoltare la In-stitutul de Guvernanþã Corpora-tivã al Bursei de Valori Bucureºti.

Acorduri de cooperare cu orga-nisme profesionale din Ungariaºi Ucraina

În cadrul manifestãrii profesionale dela Timiºoara, „Rolul auditorului finan-ciar din România – prezent ºi viitor”,au avut loc douã momente semnifica-tive pentru activitatea în plan extern aorganismului profesional român:- Semnarea acordului de coopera-

re dintre Camera Auditorilor Fi-nanciari din România ºi CameraAuditorilor Financiari din Ungaria,de cãtre prof. univ. dr. Ion Mihãi-lescu – preºedinte ºi dr. EperjesiFerenc – vicepreºedinte inter-naþional.

- Semnarea acordului de coopera-re dintre Camera Auditorilor Fi-nanciari din România ºi CameraAuditorilor din Ucraina, de cãtreprof. univ. dr. Ion Mihãilescu –preºedinte ºi Mikhail Krapivko –vicepreºedinte.

Protocol CAFR – ANEVAR

Un alt moment important în cadrulseminarului de la Timiºoara, din 24octombrie 2009, l-a constituit semna-rea de cãtre prof. univ. dr. Ion Mihã-ilescu, preºedintele CAFR, ºi deAdrian Vascu, preºedintele ANE-VAR, a protocolului privind coopera-rea în domeniul recunoaºterii cursu-rilor de pregãtire profesionalã.

A apãrut cartea „Al doilea Con-gres al Auditorilor Financiaridin România: Naþional ºi inter-naþional în activitatea de auditfinanciar. Auditorii ºi criza eco-nomicã globalã”

Rãspunzând solicitãrii mai multorparticipanþi, precum ºi a unor auditorifinanciari sau universitari care nu auputut fi prezenþi la cel de-al doileaCongres al Auditorilor Financiari dinRomânia, desfãºurat la 26 iunie 2006la Cluj-Napoca, Camera AuditorilorFinanciari din România, în coeditarecu Casa de editurã Elfi, a scos desub tipar o carte în care – pe parcur-sul a 800 de pagini – sunt înmã-nuncheate 49 de comunicãri (texteintegrale) ºi 19 mesaje de salut trans-mise din partea unor oficialitãþi ro-mâne, a unor organizaþii ºi instituþiiprofesionale din þarã ºi din strãinãtateºi sunt rememorate momentele sem-nificative ale evenimentului, opiniileale unor participanþi, precum ºi reac-þiile din mass-media.

Test de verificare a cunoºtin-þelor pentru accesul la stagiu

Camera Auditorilor Financiari dinRomânia a organizat, la 31 octombrie2009, testul de verificare a cunoºtin-þelor în domeniul financiar-contabilpentru accesul la stagiu.

Cea de-a 10-a Conferinþã Inter-naþionalã a Camerei Naþionale aAuditorilor Statutari din Polo-nia

În perioada 4-5 noiembrie 2009 aavut loc, la Jachranka, în Polonia, a10-a Conferinþã Internaþionalã deAudit organizatã de Camera Naþio-nalã a Auditorilor Statutari din Po-lonia, KIBR, cu tema „Rolul audituluiîn economie”.

Camera Auditorilor Financiari din Ro-mânia a fost reprezentantã la acesteveniment de Ion Mihãilescu -preºedinte ºi Adriana Coºa - expertrelaþii internaþionale.

Participare la „Ziua ProfesiilorLiberale din România”

La 5 noiembrie 2009, Uniunea Pro-fesiilor Liberale din România a orga-nizat la Bucureºti, cea de a douaediþie a “Zilei Profesiilor Liberale dinRomânia”, eveniment marcat printr-osesiune de prezentare a asociaþiilorde profesii liberale din România ºiprintr-o conferinþã cu tema “Relaþiiledintre profesiile liberale ºi autoritãþipublice, instituþii ºi organizaþii rele-vante din România ºi strãinãtate”.

Eugen Nicolãescu, prim-vicepre-ºedinte al CAFR, a transmis MesajulConsiliului Camerei Auditorilor Finan-ciari din România.

Numirea doamnei Carmen Ma-taragiu - membru al ConsiliuluiCamerei, în Comitetul pentruNaþiuni în Curs de Dezvoltare alIFAC

Printr-o scrisoare semnatã de direc-torul executiv al IFAC, Ian Ball, Ca-mera a fost anunþatã cã, în urma ana-lizei sale, Comitetul pentru Nomina-lizãri a recomandat, în mod oficial,numirea doamnei Carmen Matara-giu – membru în Consiliul CAFR,pentru a se alãtura Comitetului pen-tru Naþiuni în Curs de Dezvoltare dincadrul IFAC. Aceastã recomandare a

Noiembrie 2009


535/2010

fost aprobatã de Board-ul IFAC.Astfel, mandatul doamnei CarmenMataragiu în cadrul IFAC urmeazã ase derula în perioada 1 ianuarie 2010– 31 decembrie 2012.

Participarea CAFR la Consiliulanual al IFAC

În perioada 16-18 noiembrie 2009 aavut loc la Washington, Statele Unite,Consiliul anual al Federaþiei Inter-naþionale a Contabililor - IFAC, lacare Camera Auditorilor Financiaridin România a fost reprezentatã deprof. univ. dr. Ion Mihãilescu – pre-ºedinte ºi Adriana Coºa - expert re-laþii internaþionale. În calitatea sa demembru cu drepturi depline al IFAC,CAFR a avut, în acest an, drept devot, exercitat de preºedintele Ca-merei. Pe lângã lucrãrile propriu-ziseale Consiliului IFAC, în care au fostprezentate ºi aprobate materialele depe ordinea de zi, delegaþia CAFR aparticipat în ziua de 17 noiembrie2009 la seminarul organizat de IFACîn douã sesiuni care au tratat„Evitarea viitoarei crize financiare” ºi„Auditul ºi raportarea financiarã îninteres public”, iar la 18 noiembrie - laatelierele „Standardele internaþionale– Standardele Internaþionale de Auditclarificate” ºi „Relevanþa profesiei-întreprinderile mici ºi mijlocii ºi practi-cile mici ºi mijlocii”.

Manifestare ºtiinþificã la Cluj-Napoca: „Convergenþa auditu-lui ºi a contabilitãþii”

În zilele de 25-27 noiembrie 2009, înorganizarea Facultãþii de ªtiinþe Eco-nomice ºi Gestiunea Afacerilor dincadrul Universitãþii Babeº-Bolyai dinCluj-Napoca, a avut loc Convenþiaanualã 2009 cu tema „Convergenþaauditului ºi a contabilitãþii”.

În prima zi a lucrãrilor, a luat cuvântulprof.univ.dr. Ion Mihãilescu, preºe-dintele CAFR, care a subliniat intere-sul organizaþiei profesionale pe careo reprezintã pentru colaborarea cumediul universitar ºi a relevat necesi-

tatea de apropiere a programelor deactivitate a organismelor profesionale– CECCAR, CAFR – în domeniuleducaþiei, de activitatea mediuluiacademic, precum ºi sprijinul pe careîl acordã Camera atât pentru asigu-rarea pregãtirii la nivel înalt a viitorilorspecialiºti în domeniu, cât ºi pentrurezultatele proiectelor de cercetareºtiinþificã.

Participarea CAFR la AdunareaGeneralã a Companiei Naþio-nale a Auditorilor din Franþa

La 4 decembrie 2009 Emil Culda,vicepreºedinte al CAFR, ºi IrinaPungaru, expert relaþii internaþio-nale, au participat la Adunarea Gene-ralã a Companiei Naþionale a Audito-rilor din Franþa, care la avut loc la Pa-ris. Evenimentul s-a axat pe tema ca-pacitãþii de adaptare a activitãþii deaudit în calitate de vector al dez-voltãrii.

Seminar profesional la Piteºti:„Abordãri ale auditului finan-ciar”

La 12 decembrie 2009, la Piteºti, s-adesfãºurat seminarul profesional cutema „Abordãri ale auditului finan-ciar”, din ciclul organizat de CameraAuditorilor Financiari din România.Au participat auditori financiari dinjudeþele Argeº, Cãlãraºi, Dâmboviþa,Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomiþa, Mehe-dinþi, Olt, Teleorman ºi Vâlcea.

În cadrul seminarului au fost prezen-tate urmãtoarele comunicãri:- Prof.univ.dr. Maria Manolescu,

vicepreºedinte al ConsiliuluiCAFR: „Necesitatea culturii pri-vind guvernanþa corporativã pen-tru entitãþile din România”

- Prof.univ.dr. Eugeniu Þurlea,membru al Consiliului CAFR:„Auditul intern ºi managementulriscurilor în entitãþile sectoruluipublic, între tradiþie ºi actualitate”

- Mircea Bozga, Director Assu-rance General Pricewaterhouse-Coopers Servicii S.R.L.: „Auditulfinanciar în contextul verificãriiproiectelor finanþate din fondurieuropene”

Seminar ºtiinþific la Chiºinãu

În perioada 10-12 decembrie 2009,în organizarea Asociaþiei Contabililorºi Contabililor Profesioniºti din Repu-blica Moldova (ACAP RM) cu sprijinulCamerei Auditorilor Financiari dinRomânia (CAFR) s-a desfãºurat, laChiºinãu, un seminar ºtiinþific pentruauditori financiari, cu tema „AplicareaStandardelor Internaþionale de Audit”.

Din partea Camerei Auditorilor Finan-ciari din România au participat ca lec-tori prof.univ.de Ali Eden, vicepreºe-dinte al CAFR, Emil Culda, vicepre-ºedinte al CAFR ºi Alexandru Gro-za, membru în Consiliul CAFR.

Temele abordate de reprezentanþiiCAFR pe parcursul celor trei zile deprelegeri au fost:- Etica ºi deontologia profesionalã

(Emil Culda)- Documentarea auditului financiar

ISA 230 (Emil Culda)- Rãspunderea auditorului financiar

(Emil Culda)- Tehnici de eºantionare ISA 530

(Ali Eden)- Proceduri analitice ISA 520 (Ali

Eden)- Guvernanþa corporativã ISA 260,

ISA 265 (Ali Eden)

În cadrul dezbaterilor Alexandru Gro-za a prezentat unele aspecte practiceale activitãþii de auditor financiar.

Au participat auditori financiari, re-prezentanþi ai autoritãþilor publice dindomeniul economic, precum ºi aimediului academic cu profil econo-mic din Republica Moldova.

Înscrierea în anul I de stagiu

Începând cu 10 ianuarie 2010 auavut loc înscrierile în anul I de stagiu

Ianuarie 2010

Decembrie 2009



pentru accederea la calitatea deauditor financiar

Participare la Conferinþa inter-naþionalã EFAA

La 19 ianuarie 2010 a avut loc, laBruxelles, Belgia, Conferinþa interna-þionalã a EFAA (Federaþia Europeanãpentru contabili ºi auditori ai între-prinderilor mici ºi mijlocii).

La aceastã conferinþã au participatorganisme membre EFAA, practi-cieni, reprezentanþi ai IMM-urilor ºiantreprenori. Camera Auditorilor Fi-nanciari din România a fost repre-zentatã de Carmen Mataragiu,membru al Consiliului.

Proceduri de atribuire a calitãþiide membru al CAFR

În ºedinþa Consiliului Camerei dindata de 27 ianuarie 2010 s-au apro-bat Procedurile de atribuire a cali-tãþii de membru al CAFR persoa-nelor care au renunþat sau cãrora lis-a retras aceastã calitate.

Aceste proceduri stabilesc reguliconform cãrora unui membru alCamerei persoanã fizicã sau juridicã,care nu ºi-a achitat obligaþiile finan-ciare faþã de organismul profesional ise va retrage calitatea de membruavând posibilitatea sã se reînscrie înmaxim 3 ani de la data la careHotãrârea de sancþionare a rãmasdefinitivã. Reînscrierea în evidenþeleCamerei se va face pe bazã de inter-viu pentru reverificarea cunoºtinþelorîn audit ºi se vor achita o taxã dereverificare, precum ºi toate obligaþi-ile financiare restante.

De asemenea, Procedurile stabilescregula cã vor fi excluse din evidenþeleCamerei ºi persoanele care nu par-ticipã la cursurile anuale pentrupregãtirea profesionalã continuãobligatorie, în condiþiile în care nu auluat parte la cursurile suplimentare ºiau fost sancþionate cu avertisment.

Seminar profesional: „Abordãriale auditului financiar 2009-2010” la Bucureºti

Camera Auditorilor Financiari din Ro-mânia (CAFR) a organizat la Bucu-reºti un seminar profesional din ciclul„Abordãri ale auditului financiar2009-2010”, în coparteneriat cu Ca-mera de Comerþ ºi Industrie a Ro-mâniei (CCIR), Camera de Comerþ ºiIndustrie a Municipiului Bucureºti(CCIB) ºi Romexpo s.a.

Manifestarea s-a desfãºurat în ziuade 23 ianuarie 2010 în Sala NicolaeTitulescu din Complexul expoziþionalRomexpo ºi a fost moderatã de prof.univ. dr. Maria Manolescu, vicepre-ºedinte al Consiliului CAFR ºi prof.univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, vicepre-ºedinte al CCIR ºi preºedinteleCCIB, care a reprezentat la acestseminar sistemul camerelor de co-merþ ºi industrie din România. Auparticipat auditori financiari din Re-giunea de Dezvoltare Bucureºti-Ilfov,cãrora li s-au alãturat, ca invitaþi,oameni de afaceri din Bucureºti ºireprezentanþi ai camerelor de comerþteritoriale.

Prof. univ. dr. Maria Manolescu a pre-cizat, în deschiderea evenimentului:„Suntem pe deplin convinºi cã pre-zenþa în aceastã salã a unor oamenide afaceri ºi manageri importanþi dineconomie, alãturi de un corp profe-sionist de elitã, cum este cel al audi-torilor financiari va fi un prilej deschimb de idei, oportunitãþi ºi relaþiicare va avea rezultate benefice pen-tru toþi.”

La rândul sãu, prof.univ.dr.ing. SorinDimitriu, vicepreºedinte al CCIR ºipreºedinte al CCIB, a relevat însem-nãtatea acestui seminar, subliniind:„Considerãm cã buna comunicare aauditorilor cu guvernanþa entitãþii ºicu ceilalþi utilizatori ai informaþiilor dinrapoartele de audit poate ajuta laefortul de depãºire a actualei situaþiieconomice.”

În cadrul seminarului au fost abor-date urmãtoarele teme: - Necesitatea culturii privind

guvernanþa corporativã pentruentitãþile din România, prezen-

tatã de prof. univ. dr. Maria Ma-nolescu, vicepreºedinte al Con-siliului CAFR

- Managementul riscurilor în pe-rioada de crizã. Implicaþii pen-tru guvernanþa corporativã,management ºi auditul finan-ciar, prezentatã de prof. univ. dr.ing. Sorin Dimitriu, vicepreºedinteal CCIR ºi preºedinte al CCIB

- Auditul financiar în contextulverificãrii proiectelor finanþatedin fonduri europene, prezen-tatã de Mircea Bozga, DirectorAssurance General, Pricewater-houseCoopers Servicii SRL

- Avantajele utilizãrii software-ului specific în activitatea deaudit financiar, prezentatã deBogdan Rãdulescu, Product Ma-nager, CIEL România.

Seminar profesional la Braºov:„Abordãri ale auditului finan-ciar”

La 13 februarie 2010, la Braºov, s-adesfãºurat seminarul profesional cutema „Abordãri ale auditului finan-ciar”, din ciclul organizat de CameraAuditorilor Financiari din România.Au participat auditori financiari dinjudeþele Alba, Braºov, Covasna, Har-ghita, Mureº, Prahova ºi Sibiu.

În cadrul seminarului au fost susþi-nute urmãtoarele comunicãri:- Carmen Mataragiu, membru al

Consiliului CAFR: „Auditul calitã-þii, mijloc de recunoaºtere a com-petenþei profesionale” ºi „Aspecteprincipale privind Ghidul «Con-trolul calitãþii», editat de CAFR ºiICAS”.

- Mircea Bozga, Director Assuran-ce General Pricewaterhouse-Coopers Servicii S.R.L.: „Auditulfinanciar în contextul verificãriiproiectelor finanþate din fondurieuropene”

- Dr. Georgeta Petre, membru alConsiliului CAFR ºi reprezentantal Ministerului Finanþelor Publice:

Februarie 2010


555/2010

„Aspecte de actualitate în dome-niul contabilitãþii operatorilor eco-nomici”

Reprezentantul ICAEW, în vizitãla CAFR

La 16 februarie 2010, Martin Ma-nuzi, director al departamentuluipentru relaþii europene în cadrulICAEW (Institutul Contabililor Auto-rizaþi din Anglia ºi Þara Galilor), a luatparte la o întâlnire cu prof. univ. dr.Ion Mihãilescu, preºedintele CAFRºi dr. Marius Burduºel, director exe-cutiv, la sediul Camerei AuditorilorFinanciari din România.

Cu acest prilej, preºedintele Ion Mi-hãilescu a prezentat realizãrile ºiproiectele Camerei din perioada2009-2010, printre care: relaþiile bila-terale de cooperare cu ICAS, cuUniunea Auditorilor din Ucraina, cuCamera Auditorilor Financiari dinUngaria, cu asociaþiile profesionaledin Republica Moldova ºi RepublicaSrpska; traducerea ºi implementareaunui Ghid de Control al Calitãþii înactivitatea de audit; traducerea ºiadoptarea standardelor ISA Clarifi-cate; traducerea noului Cod EticIFAC, cu aplicabilitate din 2011, darcare va fi adoptat înainte de aceastãdatã, de cãtre Camerã; reluarea pro-cesului de aderare la FEE.

Preºedintele CAFR, Ion Mihãi-lescu, membru de onoare alAsociaþiei Facultãþilor de Eco-nomie din România

La 19 februarie 2010, la Craiova, aavut loc Adunarea Generalã a Aso-ciaþiei Facultãþilor de Economie dinRomânia (AFER), prilej cu care Aso-ciaþia a sãrbãtorit cinci ani de activi-tate dedicatã dezvoltãrii învãþãmân-tului universitar economic.

Cu acest prilej, au fost primiþi în Aso-ciaþie patru noi membri de onoare,printre care se aflã prof. univ. dr. IonMihãilescu, preºedintele CAFR. Înscrisoarea adresatã preºedinteluiCAFR cu ocazia acestui eveniment,

prof. univ. dr. Ion Gheorghe Roºca,preºedintele AFER ºi rector al Aca-demiei de Studii Economice Bucu-reºti, se precizeazã cã acordarea ti-tlului de „membru de onoare” alAFER reprezintã o recunoaºtere acontribuþiei aduse la dezvoltareaºtiinþelor economice ºi a învãþãmân-tului superior în domeniu, precum ºila promovarea prestigiului profesieide economist.

Curs restant pentru auditoriifinanciari

Camera Auditorilor Financiari dinRomânia a organizat, în perioada 19-21 februarie 2010, la Bucureºti, se-siunea restantã de curs pentruauditorii financiari care nu au pututsã se prezinte la cursul aferent anului2009, din perioada septembrie –noiembrie 2009.

Totodatã, la curs au participat ºi audi-torii financiari care timp de doi aniconsecutiv nu au fost prezenþi la pro-gramul anual de pregãtire organizatde cãtre CAFR.

Hotãrâre a Consiliului CAFR –publicatã în Monitorul Oficial

În Monitorul Oficial nr. 139/2 martie2010 a fost publicatã Hotãrârea nr.158 din 23 februarie 2010 pentrucompletarea anexei la HotãrâreaConsiliului Camerei Auditorilor Finan-ciari din România nr. 155/2010 pri-vind atribuirea calitãþii ºi a dreptuluide exercitare a profesiei de auditorfinanciar pentru persoanele careposedã o calificare profesionalã înaudit financiar sau în profesii similareacestuia, atribuitã de alt stat în acordcu reglementãrile specifice din acelstat.

Legea de modificare a OUG75/1999 a fost publicatã înMonitorul Oficial

Legea nr. 26/2010 pentru modifi-carea ºi completarea Ordonanþei deUrgenþã a Guvernului nr. 75/1999

privind activitatea de audit financiar afost publicatã în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 145/5 martie2010.

Acord de cooperare între CAFRºi ACAP RM

În perioada 9 – 11 martie 2010, la in-vitaþia Asociaþiei Contabililor ºi Audi-torilor Profesioniºti din RepublicaMoldova (ACAP RM), s-a aflat laChiºinãu o delegaþie a Camerei Au-ditorilor Financiari din România for-matã din prof. univ. dr. Ion Mihãi-lescu, preºedinte, Emil Culda, vice-preºedinte, dr. Marius Burduºel, di-rector executiv, dr. Corneliu Cârlan,director editorial, ºi Adriana Coºa,ºef departament relaþii internaþionale.

Prof. univ. dr. Ion Mihãilescu, preºe-dinte CAFR, ºi Veaceslav Ciobanu,preºedintele ACAP RM, au semnatun Acord de colaborare între celedouã organizaþii profesionale, al cãruiobiectiv îl reprezintã cooperarea înprocesul de asigurare a conformitãþiiRepublicii Moldova cu StandardeleInternaþionale de Audit. Concret, seprevãd acþiuni în plan profesional,prin schimb de experienþã, de manu-ale ºi publicaþii, de pregãtire profe-sionalã în audit º.a.

Programul vizitei a mai inclus: o întâl-nire cu Victor Barbãneagrã, vicemi-nistrul finanþelor al Republicii Moldo-va, în cadrul cãreia s-au discutatprobleme specifice, legate de profe-sia contabilã ºi de audit, în contextulaspiraþiilor de integrare europeanã; omasã rotundã cu auditorii, cu tema:„Bunele practici în dezvoltarea profe-siei de audit. Experienþa CAFR”,moderatã de Veaceslav Ciobanu, IonMihãilescu ºi Emil Culda; o întâlnirevizând concretizarea colaborãrii in-clusiv în plan editorial ºi al împãr-tãºirii experienþei CAFR în acestdomeniu, la care au participat dr.Marius Burduºel, dr. Corneliu Cârlan,din partea CAFR, Tatiana Prisãcar ºiMarina ªelaru, din partea ACAP RM.

Martie 2010



Participarea CAFR la Conferin-þa internaþionalã a directorilorfinanciari

În perioada 16-17 martie 2010 a avutloc la Bucureºti forumul „Chief Finan-cial Officers International Confe-rence” (Conferinþa internaþionalã a di-rectorilor financiari), organizat decompania Forum Invest ºi AsociaþiaContabililor Certificaþi ºi Autorizaþi(ACCA) – filiala România.

Evenimentul a reunit peste 150 departicipanþi – oficiali guvernamentali,directori financiari, vicepreºedinþi dinsectorul financiar, controlori, ºefi detrezorerie, economiºti-ºefi ai bãncilor,preºedinþii unor importante asociaþiide reglementare, asociaþii profesio-nale, firme de avocaturã, firme deconsultanþã, mass-media etc.

La forum au participat, alãturi de ex-perþi români, ºi reprezentanþi ai unorinstituþii ºi organizaþii internaþionaleimportante: Hans van Damme - pre-ºedintele Federaþiei Contabililor Eu-ropeni (FEE), Brendon Murtagh –preºedintele ACCA (Association ofChartered Certified Accountants),Jean-Pierre Garitte - partener, De-loitte Enterprise Risk Services,Belgia.

Din partea Camerei Auditorilor Fi-nanciari din România (CAFR), prof.univ. dr. Ion Mihãilescu – preºe-dinte, a vorbit, în secþiunea referi-toare la impunerea fiscalã ºi rapor-tarea financiarã, despre „Politicile fis-cale naþionale ºi globalizare”. Înacest context a subliniat rolul audito-rilor în viaþa financiarã a unei entitãþi:„Ce înseamnã misiunea de auditfinanciar sau audit statutar la nivelulEuropei? Este o misiune ce se dez-voltã între trei actori: profesioniºtiicontabili organizaþi într-o astfel destructurã, partea responsabilã – ma-nagerii firmelor – ºi utilizatorii vizaþi,care includ ºi partea guvernamen-talã, în ceea ce priveºte taxele ºiimpozitele. Din pãcate, constatãm defoarte multe ori cã auditorii sunt per-

cepuþi ca fiind controlori, verificatori.Misiunea auditorilor este cu totul alta.Responsabilitatea raportãrilor finan-ciare cade în sarcina managementu-lui în timp ce auditorii trebuie sã-ºiexecute misiunea ºi sã formulezeconcluzii în baza cãrora sã exprime oopinie cu privire la modul în care aufost elaborate aceste raportãri. Audi-tul financiar îºi desfãºoarã activitateaîn conformitate cu cerinþele Stan-dardelor Internaþionale de Audit ºi încondiþiile respectãrii Codului etic.Managementul are obligativitatea sãpunã la dispoziþia acþionarilor setulîntreg de raportãri financiare, inclusivraportul auditorului”.

Preºedintele CAFR a mai precizat cãstandardele dupã care funcþioneazãactivitatea de audit financiar au trecutprintr-un proces de clarificare, astfelcã, începând cu anul 2010, acesteasunt mai suple, mai concise ºi oferãposibilitatea ca auditorii sã inserezeinformaþii suplimentare în rapoartelede audit.

*

* *

Cu ocazia prezenþei la Bucureºti apreºedintelui FEE, Hans vanDamme, la 17 martie 2010 a avut locºi o întâlnire de lucru comunã cuCamera Auditorilor Financiari dinRomânia (CAFR) ºi Corpul ExperþilorContabili ºi Contabililor Autorizaþi dinRomânia (CECCAR), în vedereaanalizãrii candidaturilor celor douãorganizaþii profesionale din þaranoastrã pentru aderarea la FederaþiaContabililor Europeni (FEE). Laaceastã întâlnire a luat parte ºi secre-tarul general FEE, Henri Olivier.Camera Auditorilor Financiari dinRomânia a fost reprezentatã la aces-te discuþii prin preºedintele sãu, prof.univ. dr. Ion Mihãilescu. Concluziilereuniunii au fost pozitive, fiind domi-nate de angajamentul tuturor pãrþilorde a coopera în vederea sprijiniriiprofesiei globale de contabilitate ºiaudit.

Întâlnire între reprezentanþi aiCAFR ºi CECCAR pe tema ar-monizãrii pregãtirii profesio-nale

În ziua de 23 martie a.c., la sediulCECCAR avut loc o întâlnire profe-sionalã între reprezentanþi ai Came-rei Auditorilor Financiari din România– prof.univ.dr. Ion Mihãilescu, pre-ºedinte, dr. Marius Burduºel, direc-tor executiv, ºi Alice Petcu, ºef alDepartamentului învãþãmânt ºi ad-mitere – ºi reprezentanþi ai CorpuluiExperþilor Contabili ºi ContabililorAutorizaþi din România – prof.univ.dr.Toma Marin, preºedinte, ºi ec.Daniela Vulcan, director general.

În cursul întâlnirii au fost abordateunele aspect privind procesul deaccedere a reprezentanþilor profesieidin România la Federaþia Europeanãa Contabililor (FEE).

În context, a fost discutatã temaarmonizãrii învãþãmântului teoretic ºipractic al celor care acced la profesiade expert contabil, respectiv de audi-tor financiar, astfel încât sã se evitesuprapunerile în procesul de pregã-tire ºi sã se organizeze un singurstagiu, cu specializãrile respective.

Prof.univ.dr. Ion Mihãilescu a prezen-tat succint cerinþele de pregãtire pro-fesionalã pentru auditori impuse destandardele emise de IFAC ºi a pro-pus o variantã de organizare a exa-menului de acces la stagiu ºi, apoi,de derulare a pregãtirii, care, înopinia CAFR, asigurã stagiarilor posi-bilitatea de a opta pe parcursul sta-giului pentru calificarea ca auditorfinanciar sau pe cea de expert con-tabil, ori pentru amândouã profesiile.

S-a stabilit ca, în perioada imediaturmãtoare, CECCAR sã redacteze ovariantã proprie, urmând ca repre-zentanþii celor douã organizaþii profe-sionale sã lucreze în comun în vede-rea definitivãrii unui material care sãfie supus spre aprobare organelor deconducere ale CAFR ºi CECCAR.


Documents

Audit 5 2010 nou - CAFR-The Use of the Public Relations Opportunities in the Financial Environment. Public Relations and Audit Monica BIZON ... interes public, servicii de non-asigurare