Victoria

Daisy Goodwin

Copyright @ 2016 Daisy Goodwin Productions

rx##*ivr\Atz,ta.

Alma este marcd inregistrati a Grupului Editorial Litera

O.P, 53; C.P.212, sector 4, Bucuregti, RomAnia

tel.: 021319 63 93;075210!777

Victoria

Daisy Goodwin

Copyright @ 2018 Grup Media Litera

pentru versiunea in limba romAniToate drepturile rezervate

Editor: Vidragcu gi fiiiRedactor: Mira Velcea

Corector: Citelina Cilinescu

Coperti: Flori Zahiu

Tehnoredactare 9i prepress: Ioana Cristea

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei

GOODWIN, DAISYVictoria / Daisy Goodwintrad.: Cristina Tache, Gabriel Drighici - Bucure;ti: Litera, 2018

ISBN 978-606-33-29s9-3

I. Tache, Cristina (trad.)

II. Drighici, Gabriel (trad.)

821..777 (7 3) -31 = 1 3 5. 1

DAISY GOOOWIN

1/,rar*Traducere din limba engleze

Cristina Tache, Gabriel Drdghici

t-ttena@2018

Palatul Kensington, septembrie L83 5

O ruzd de lumind la revirsatul zodlor se risfrAngea pe cripituradin colpl plafonului. Cu o zi in urmi ardtase ca o pereche de oche-lari, dar peste noapte un piianjen isi brodase plasa peste fisurd aco-perind golurile, aga cI acum semina, se gAndea ea, cu o coroani. Nucoroana pe care o purta unchiul ei, care i se pdruse grea Ei incomodi,ci genul pe care ar putea si-l poarte o regini - dantelati, delicati gitotugi puternicd. La urma urmelor, capul ei era extrem de mic, dupicum nu conteneau si remarce mama gi Sir John; cAnd va sosi timpul,gi acum nu mai putea si existe nici o indoiald ci momentul acela vaveni, va avea nevoie de o coroani care sd i se potriveasci.

Dinspre patul cel mare se auzea un sforiit, si mama care se luptacu demonii din somn, strigAnd: ,Nein, nein". Atunci cind va veni we-mea, se gAndi ea, va insista si aibi propriul ei iatac. Mama va plAnge,firi doar si poate, gi va spune ci nu incearcl decAt sd o protejeze penepreluita ei Drina, dar ea va fi neclintiti. igi imagina cum va spune:

,,Mami, in calitate de regini md apiri cele doud regimente de gardil.imi inchipui cd voi fi in siguranli in propriul iatac".

Sigur va fi regini intr-o buni zi; acum gtia acest lucru. Unchiul ei,regele, era betrAn si intr-o stare de slnAtate proasti, gi in mod lim-pede era prea tArziu pentru ca sofia lui, regina Adelaide, si mai deanaftere unui mogtenitor al tronului. Dar Victoria - cum igi spuneaea, degi mama ei gi togi ceilal$ o strigau Alexandrina, sau gi mai riu,Drina, diminutiv pe care ea il gisea mai curAnd umilitor decAt fer-mecAtor - nu qtia cAnd va veni clipa aceea. Dacd regele avea si moardinainte de majoratul ei, peste doi ani, era foarte probabil ca mama ei,ducesa de Kent, sd fie numiti regentd, iar Sir John Conroy, prietenulei personal, avea si-i rimAnd loial. Victoria se uiti la plafon; Conroy

1in limba englezi, Household CavaTry, format din doui regimente ale armatei bri-tanice, cu rolul de a o apera pe regini (n.tr.)

{

Daisy goodwin

era precum piianjenul - isi gesuse pAnza peste palat - mama ei fuse-se prinsi rapid, dar cind va veni timpul, se gindea Victoria, ea nu seva lisa prinsi in capcani.

Victoria se infiori, desi era o dimineati calda de iunie. in fiecaresdptdmAnd se ruga in biserici pentru sdnitatea unchiului ei, regele,si in mintea ei adiuga intotdeauna un mic mesaj pentru Atotputer-nic, ci daci chiar se hotirdgte sd-l cheme la sAnul Siu pe MaiestateaSa William al IV-lea, ar putea oare - din suflet il roagd. - si aqteptepAni dupi aniversarea celor optsprezece ani ai ei?

Victoria nu avea o idee prea clari despre ce avea si insemne si fieregini. Primea lecfii de istorie de la guvernanta ei, Lehzen, gi medi-tafii despre constitutie de la Decanul de la Westminster, dar nimeninu putea si-i spunS ce fi.cea de fapt toati ziua o regini. Unchiul ei,regele, pirea si-gi petreaci mai tot timpul prizilnd,tutun gi plingAn-du-se de ceea ce numea ,,afurisigii de liberali". Victoria nu-l vizusepurtindu-gi coroana decAt o singuri dati, gi asta pentru cd il rugasesi si-o puni pentru ea. Ii spusese cd o poarti atunci cAnd deschidesesiunile parlamentului, si o intrebase daci i-ar plicea sd vini cu el.Victoria ii rispunsese cd i-ar pldcea foarte mult, dar mama ei ziseseci este prea mici. Dupi aceea, Victoria o auzise pe mama vorbinddespre asta cu Sir John; ea era in spatele unei sofale gi se uita la unalbum cu acuarele, aga cd nu o vizuserd.

,,De parcA i-ag permite Drinei si fie vizuti in public cu batrinulacela ingrozitor", spusese mama ei supdrati.

,,Cu cAt se pripidegte mai curAnd din cauza biuturii, cu atAt maibine. lara are nevoie de un monarh, nu de un bufon", replicase SirJohn.

Ducesa suspinase: ,,Biata micuta Drina. Este aga de tAniri pentruo asemenea responsabilitate".

Sir John pusese o mAni pe braful mamei sale gi spusese: ,,Darnu va conduce singuri. Eu gi Excelenla Ta vom avea grijd sd nu facinimic nesibuit. Va fi pe mAini bune".

Mama ei zAmbise cu timiditate, asa cum ficea de fiecare datd. cAndo atingea Sir John. ,,Biata mea fiicd orfand de tati, ce norocoasi estesi te aibi alituri, un barbat care o va sprijini in toate."

Victoria auzi pasi pe hol. in mod obisnuit, trebuia si stea in patpind cdnd venea mama ei si o trezeascd,, dar astizi se duceau laRamsgate, pentru aerul de mare, si urmau si plece la ora noud. Astep-ta cu atAta neribdare si plece de acasi! Mdcar la Ramsgate va putea sise uite pe fereastri gi sd vadi oameni adevdrafi. Aici, la Kensington,

6

-yictoria

-nu vedea niciodati pe nimeni. Majoritatea fetelor de vArsta ei igificeau debutul in societate deja, dar mama ei gi Sir John spuneauci este prea periculos pentru ea si fie impreund cu persoane de

vArsta ei. ,,Reputa[ia ta este prefioasi. Odati pierdutd, dusi e pe veci.

O fati tAnriri, asa ca tine, va face cu siguranfi gregeli. Este mai binesi nu ai aceasti ocazie", spunea mereu Sir John. Victoria nu spunea

nimic, aflase cu mult timp in urmi cd protestele erau zadarnice, vo-

cea lui Conroy era intotdeauna mai puternici decAt a ei, iar mama eiil susfinea mereu pe el. Tot ce putea face era si agtepte.

Ducesei, ca de obicei, ii luI mult timp si se imbrace. Victoria gi

Lehzen erau deja in trisuri cAnd igi ficu aparilia mama ei cu Conroyqi doamna de onoare, Lady Flora Hastings. Victoria ii vdzu pe to,titrei pe trepte, rdzdnd de ceva. Din felul in care aruncard o privirespre trisuri, Victoria gtiu cd vorbeau despre ea. Apoi ducesa ii spuse

ceva lui Lady Flora, care cobori treptele spre trisuri.-Buni dimineafa, Altela Voastri Regali, baroani. Lady Flora,

o femeie spre treizeci de ani, cu pir nisipiu, care ducea intotdeauna o

Biblie in buzunar, se urci in trlsuri. Ducesa mi-a cerut si vi insolescpe Domnia Voastri si pe baroani la Ramsgate. Lady Flora zAmbi,

dezgolindu-qi gingiile. $i m-am gindit ci ar fi o ocazie buni ca sistudiem citeva aspecte legate de protocol. Zilele trecute, cAnd a ve-nit fratele meu in viziti, am observat ci v-afi adresat cu ,,inilfimeaVoastrd". Ar trebui si gtili insd ci numai unui duce i te adresezi cu

,,inalqimea Voastri". Un biet marchiz, cum e fratele meu - qi aici gin-giile deveniri gi mai evidente - nu este indreptifit la un astfel de

titlu. A fost incAntat, desigur - orice marchiz iEi doregte si deviniduce -, dar mi s-a pirut ci este de datoria mea si vi aduc lacunostin-

[i aceasti gregeali. Este o chestiune mirunt5, stiu, dar aceste detaliisunt atAt de importante, dupd cum sunt siguri cd vegi fl de acord.

Victoria nu spuse nimic, dar ii arunci o privire lui Lehzen, cireiaii displicea in mod evident Ia fel de mult ca gi ei amestecul lui LadyFlora. Lady Flora se apleci inainte.

-Neindoielnic, baroand, sunteli o guvernantd admirabili, darsunt nigte nuanfe pe care, dumneavoastri fiind nemtoaicd, nu neputem a$tepta si le infelegeqi.

Zirnnd o urmi de tremur pe chipul lui Lehzen, Victoria spuse:

- Cred ci mi doare capul. O si incerc sd dorm in trisuri.Flora didu din cap aprobator, degi vizibil iritati ci nu mai are

ocazia sd. scoati in evidenld lipsurile Victoriei gi ale lui Lehzen. Ui-tindu-se la fafa ei pimAntie 9i dezamdgiti, Victoria inchise ochii,

4

-

Daisy Qood",v{n

uguratd. in timp ce o lua somnul, se intrebd - nu pentru prima oari -de ce mama ei alegea intotdeauna sd impartd trisura cu sir JohnConroy si niciodati cu ea.

cu toate ci durerea de cap din trisurd fusese un siretlic ca si evitepredicile nesuferite ale lui Lady Flora, Victoria chiar incepu sd nu sesimti bine in a doua zi a vrzitei la Ramsgate. CAnd se trezi, o dureaasa de tare in git, incAt abia putea sd inghiti.

Se duse la patul mamei sale. Ducesa dormea dusd, gi Victoria funevoitd si o zgalfaie de umir destul de tare inainte ca aceasta sIdeschidi ochii.

-Was ist los, Drina? spuse iritati. De ce mi trezesti? Este incifoarte deweme.

-Mi doare in gAt gi foarte tare capul, mama. Cred ci poate artrebui si mi vadd un doctor.

Ducesa suspini si, ridicAndu-se in capul oaselor in pat, puse omand pe fruntea victoriei. Simfea mana ricoroasd gi catifelati pepiele. victoria se sprijini de ea, cu doringa bruscd de a se intiniein pat gi de a pune capul pe umirul mamei. poate ci mama i_ar fipermis si. se suie in pat lAngi ea.

-Ach, e normali. Exagerezi intotdeauna, Drina. Ducesa pusecapul plin cu moafe de hArtie pe perne si se culci la loc.

CAnd Lehzen o vdzu pe Victoria cum se strAmbd incercAnd siinghiti ceaiul la masa pentru micul dejun, veni de indati. la ea.

- Ce s-a intAmplat, Altega, nu vri sim(ifi bine?-Mi doare cAnd inghit, Lehzen.Degi marea ei pldcere in zilele pe care le petrecea la Ramsgate

era si se plimbe pe mal si sd priveasci marea gi rochiile celorlaltedoamne, impreund cu cockerul ei Dash, care ii alerga printre picioa_re, astdzi tot ceea ce voia victoria si faci era si zacd. intr-o inciperericoroasd si intunecoasi.

De data aceasta Lehzen fu cea care puse mAna pe fruntea Victo-riei. Era mai caldi decat mana mamei, gi nu la fel de catifelatd, darreconfortantd. Guvernanta o mangaie cu timiditate pe victoria peobraz, apoi se duse la ducesi, care isi bea cafeaua impreune cu SirJohn 9i cu Lady Flora, la o masd lAngi fereastri.

-Cred, doamnd, ci ar trebui si-l chemdm pe doctorul Clark de laLondra. Mi tem ci prinfesa nu se simte bine.

-Oh, Lezhen, intotdeauna faci prea mult caz din orice. De dimi_neali am pus chiar eu mAna pe fruntea Drinei, si totul era in reguli.

6

-

\/ictoy'i,5tr

-

-Am crea prilej de mare panicl dacl l-am convoca pe doctorulregal de la Londra, spuse Conroy. Nu ne dorim ca oamenii sd-siinchipuie ci prinfesa este plipAndi. Daci chiar nu se simte bine -qi trebuie si spun ci mie mi se pare ci arati foarte bine -, atunci artrebui si consultlm un medic local.

Lehzen ficu un pas spre Conroy gi spuse:

-Vi repet, Sir John, prinfesa trebuie sd fie consultatd de un doc-tor, de unul bun. Ce conteazi ce crede lumea cind sinitatea ei estein pericol?

Ducesa ridicd exasperati mAinile si spuse cu accentul ei ger-rnan puternic:

-Oh, baroand, intotdeaunaexagereziasa de tare. Nu este decAt ordceal5 de vard, si nu este cazul sd te frimAnli atAt.

Lehzen era pe punctul de a protesta din nou cAnd ducesa ridic;i ornAni ca si o opreascd:

- Baroani, cred ci gtiu ce este bine pentru fiica mea.Conroy aprobi din cap si spuse cu vocea lui baritonali autoritari:- Ducesa are dreptate. Dupi cum stim, printesa are tendinfa de a

se preface bolnavi.Victoria nu auzi rispunsul lui Lehzen, cici o cuprinse ameleala

i;i se trezi cdzdndpe pardoseali.Se trezi intr-o incipere intunecoasd. Dar nu era ricoroasi; de

fapt, ii era atAt de cald, incAt se gAndea ci probabil o si se topeasci.Probabil ci ficuse weun zgomot, cdci Lehzen fu la cipitAiul ei gi iipuse o compresi rece pe obraji gi pe frunte.

- imi este aga de cald, Lehzen.

-Este de la febrd, dar o si treacS.

-Unde este mama?Lehzen oftd:- O sd vind curAnd, Liebes, sunt convinsd.Victoria inchise ochii gi cdzu iar in sornnul agitat, cu convulsii

de la febr5.La un moment dat in cursul acelei zile lungi, Victoria isi mai veni

in fire gi simti mirosul apei de lavande cu care se didea mereu mamaei. incerci si o strige, dar vocea ii era doar un sunet slab qi riguqit.CAnd deschise ochii, incdperea era tot intunecatd, si nu vedea nimic.Apoi o auzi pe mama ei vorbind.

- Biata micula Drina, este asa de bolnavi. Sper cd nu-i va afectainfSliqarea.

Daisy Qoodw{n-- Doctorul Clark spune cd este puternici si ci se va face bine, ris-

punse Conroy.

- Dacd i s-ar intAmpla ceva, viala mea ar lua sfArgit. Ar trebui sdmi intorc la Coburg.

-Dupi ce trece febra, cred cd ar trebui si facem nigte aranjamen_te pentru viitor. Daci eu ar urma si devin secretarur ei particular, arinsemna cd se va termina cu... prostelile.

Victoria o auzi pe mama ei spunind:-Dragd Sir John. O vei indruma pe Victoria asa cum m_ai indru_

mat intotdeauna gi pe mine. Victoria auziun suspin gi pe urmi nisteguqoteli, dupi care Conroy zise cu voce scizuti:

- O rrom indruma impreund.-intotdeauna.victoria intoarse capul ca si gdseasca un coltisor de pernd mai

rdcoros, apoi se cufundA in visele ei febrile.Data urmitoare cand deschise ochii, intra lumina prin fereastrd,

iar chipul ingrijorat al lui Lehzen era aplecat deasupraei.- Cum vi simfifi, Alteqd?Victoria zimbi.-Bine, cred.Simti cum o mAni ii apuci incheietura, 9i il vizu pe doctorul Clark

la cdpitAiul ei.

- Pulsul este mult mai puternic astizi. Cred cd printesa ar puteasd primeasci ceva de mAncare, pufind supd de legume sau de vila.

-Desigur, domnule doctor, md voi ocupa de asta imediat.

, Lehzen se indrepta spre ugi cAnd ducesa intri precipitat, cu pd

rul aranjat intr-o coafuri complicati cu bucle lungi de o parte gidecealalti a capului.

- Drina! Am fost atat de ingrijorat;i. se uiti spre doctorul Clark.Pot si o ating, doctore?

Doctorul se inclini.-Acum, ci febra a trecut, nu existd pericolul contagiunii, doamni.Ducesa se agezi pe pat si incepu sd mAngAie obrazul Victoriei.- Egti a9a de palidi gi slab6, dar vei arita din nou bine. Vom avea

mare griji de tine.Victoria se strddui sd zAmbeasci, dar efortul i se piru prea mare.

se gAndi ci mama ei aratd foarte bine in dimineagi aceea. purta orochie din mdtase in dungi pe care Victoria nu i-o mai vizuse, si laurechi ii atArnau niste cercei noi cu diamante.

l0

-

Yictoy'i,ct

-

-Slavi Domnului ci am trimis dupi dumneata la Londra, dom-nule doctor Clark. Altminteri, cine stie ce s-ar fi putut intAmpla?spuse ducesa,

-Cred ci printesa a contractat febri tifoidi, care poate fi fatali,rlar sunt convins ci dacd va fi ingrijiti cum trebuie, Altega Sa Regalise va face bine complet.

Lehzen se intoarse cu un bol cu supi de legume. Se asezd pe partear ealaltd a patului si incepu si-i dea Victoriei in guri cAte o linguri.

-Multumesc, Lehzen, dar o voi hrini eu pe fiica mea.Ducesa lud lingura qi bolul din mAinile baroanei. Victoria o privi

pe Lehzen ducAndu-se spre capS.tul inciperii, unde rimase in picioa-rc. Mama impinse lingura spre buzele Victoriei care lisl supa si-ialunece picdturi cu picituri pe gAt.

- $i acum, incd una, Liebes.Ascultitoare, Victoria deschise gura.O scAnduri din podea scArtAi zgomotos cAnd in incipere intrd

Conroy.

-Ce scend induiositoare! Mama devotatd hrlnindu-qi fiica inconvalescenfi.

Victoria inchise gura.

- Numai putin inci, Liebes, spuse ducesa, dar Victoria scuturi dincap ci nu.

Conroy, care stitea in spatele mamei ei, se profila deasupra eiuriag gi dominator.

-Trebuie si vi felicit, Altega Voastri Regali, pentru insinito-gire. Slavi Domnului ci ali mostenit constitutia robusti a mameidumneavoastri.

Ducesa surAse.

- Drina este o adeviratd Coburg.Conroy isi dezveli dintii intr-un zimbet adresat Victoriei.-Acum insi, ci sunteti pe cale si vi insinitositi, trebuie si ne

ocupim de o chestiune. Spre deosebire de Domnia Voastri, rege-le nu este prea robust, si este necesar sd fim pregitifi pentru ce vaurma. Duse mAna la haini gi scoase o bucatd de hirtie acoperiticu un inscris. Am pregitit un document prin care sunt numit se-cretar privat al Domniei Voastre. Eu gi ducesa credem ci este ca-lea cea mai buni de a ne asigura ci veli fl apdrati cAnd vefi ajungepe tron.

- Da, Drina, egti atAt de tiniri 9i de plipindd. Sir John va fi spri-jinul Ei ajutorul tiu oricAnd.

ll

-

Daisy Qoof,win

De acolo de unde zicea, Victoria vedea mAna lui Conroy odih-nindu-se pe umirul mamei sale gi imbujorarea care radia pe obrajiiei. Conroypuse hArtia pe pat l6ngi mAna ei gi lud o pand qi o cilimardde pe secreterul din dreptul ferestrei.

-Totul este foarte simplu. Conroy gedea lAngi pat cu pana gi cer-neala. Dupd ce semnali hArtia, voi face toate aranjamentele.

-Egti atAt de norocoasi, Drina, ci ai pe cineva care-fi va apiraintotdeauna interesele, spuse ducesa.

Conroy se apleci cu pana, si Victoria aproape cd simfea mirosulambi$ei in respirafia lui. il privi fix in ochii negri, cletinind din cap.

Conroy o [intuia cu privirea, iar in coltul gurii ii tresirea unmuqchi aproape invizibil.

-Agtept cu neribdare si vi servesc cu aceeagi credinfi cu care amservit-o pe mama Domniei Voastre.

Victoria scuture din nou din cap. Conroy se uitd la ducesi, carepuse o mAni peste a fiicei sale.

- Nu vrem decAt si facem ce este mai bine pentru tine, Iiebes. Site apdrdm de unchii tii cei rii. Acel ingrozitor Cumberland va facetotul ca si te impiedice si fii regini.

Victoria incercd sI se ridice in capul oaselor, dar trupul o trddi,iar ea simti cum ochii i se umplu de lacrimi de frustrare. O vizu peLehzen aplecAndu-se inainte, cu mAinile inclestate gi ochii arz6rnd defurie impotriva lui Conroy. MAnia guvernantei o incurajd pe Victo-ria 9i ii readuse increderea. intoarse capul spre mama ei si spuse cAtputu de tare:

-Nu, mama.Buclele mamei tremurari usor.

- Oh, Drina, esti inci slabita din cauza febrei. Vom vorbi despreasta mai tirziu.

Simli cum Conroy ii pune cu forfa pana in mAni, apoi o apasipe hArtie.

- Putem si vorbim despre amdnunte desigur, dar mai intii trebu-ie sd semnati asta.

Victoria se intoarse spre Conroy gi spuse cu mare efort:- Eu... nu... voi... semna... niciodati.Mina lui Conroy spori strAnsoarea asupra incheieturii ei, iar el se

aplecd si ii sopti in ureche:

- Dar trebuie sd o facefi.Cumva, ea gisi forfa si-gi tragi mAna. Iar in migcare, risturnd

cilimara al cdrei conlinut se virsl pe agternuturi formind o pati

t2

Ytctorta '-

rnare neagri.. Alarmatd, mama ei scoase un fip5t 9i se ridici pentru.r q;i feri rochia cea noui.

-Vai, Drina, ce-ai fdcut!Conroy o fintui cu o privire furioasi.- Nu permit asemenea... purtare. Nu permit.Ridici mAna, gi pentru o clipi Victoria se gAndi cd ar putea si o

krveascA, dar Lehzen pSgi in fala lui.-Cred ci prinlesa este aprinsi la fafd, nu sunteti de acord, dom-

rrule doctor? Poate ci ar trebui si-i controla! pulsul in caz ciare dinrrou febri.

Doctorul Clark eziti, nevoind si o supere pe ducesi, protectoa-rca lui. Reflecti insi ci ar fi mai riu sd i se impotriveascd moqte-nitoarei tronului, aga cd ficu un pas inainte gi apucd incheieturarniinii Victoriei.

- intr-adevir, pulsul pare si fie ceva mai ridicat. Cred ci printesa.rr trebui si se odihneasci acum - ar f, din cale afari de grav daci i-arrcveni febra.

Ducesa il privi pe Conroy, care stitea nemigcat, cu chipul albdc furie.

-Nu-i nimic, Sir John, vom vorbi din nou cu Drina cAnd va fi iarin apele ei. Este prea bolnavi, gi nu gtie ce face. LuAndu-l de bral, iltrase afari din incdpere, iar doctorul Clark ii urmi.

DupI ce plecari, Victoria ridici privirea spre Lehzen care incercasi impiedice pata de cerneali si se intindd pe asternuturi gi gopti:

-Mul;umesc.Baroana se apleci gi o sirutd pe frunte.-Ati fost atAt de curajoasi, Altefi. Sffanse mAna Victoriei. $tiu ci

vefifiomareregini.Victoria surAse inainte si inchidi ochii, epuizati. Mai distingea

inci mirosul slab de lavandi. Nu o va ierta niciodati pe mama ei pen-tru ci-i permisese lui Conroy si incerce si o intimideze in felul aces-

ta. Cum de nu inlelegea mama ci propria ei fiici era mai importanti<lecAt birbatul acela ingrozitor? Aveau sI se intoarcd, gtia, cu hArtia:lceea a lor. Dar ea nu avea si o semneze niciodatd. Le va pirea riu -mamei, lui Conroy, lui Lady Flora - pentru ri,utatea lor. Credeau ciea este o nulitate, un pion care poate fi mutat de colo-colo, dar intr-obuni zi ea va fi regini. $i atunci totul va fi altfel. Numai de-ar trdiregele, unchiul ei, pAni cAnd va implini ea optsprezece ani.

13

I Capitofuf t

Palatul Kensington,20 iunie 7837

CAnd deschise ochii, Victoria vizu un petic anemic de luminiintrand printre obloane. O auzea pe mama ei cum respiri. in patul celmare din cealalti parte a inciperii. Dar nu va mai dura mult. CurAnd,

se gAndi Victoria, va avea propriul dormitor. CurAnd va putea sI co-boare scirile firi si o mai fini de mAnd pe Lehzen; curAnd va puteast faci orice avea chef. igi sirbitorise a optsprezecea aniversare lunatrecuti, aga ci atunci cAnd va sosi clipa, va domni singuri.

Dash inilp capul, gi atunci Victoria auzi paqii gribili ai guver-nantei. Daci Lehzen venea acum, nu putea sd insemne decAt un sin-gur lucru. Se didu jos din pat, se duse la ugd gi o deschise exact cindLehzen intindea mAna si ciocineasci. Baroana arita asa de comic,cum stdtea cu mdna intinsi, ci Victoria incepu si chicoteasci, dar se

controli cAnd vizu expresia de pe chipul guvernantei.

-Mesagerul de la Windsor este jos. Poarti pe braf o bandero-Itr neagri. Lehzen se inclini intr-o pleciciune adinci, adiugAnd:Maiestatea Voastri.

Victoria simli cum zAmbetul i se rispAndeste pe tot chipul inain-te sd se poati controla. intinzAnd mAna, o trase pe Lehzen aproapede ea, gi fu migcati de devotamentul pe care iI vizu in ochii cipruilngrijorafi ai femeii mai virstnice.

-Scumpa mea Lehzen, sunt atAt de bucuroasi cd tu egti priqna

persoani care-mi spune aga.

Guvernanta privi spre silueta care dormea in pat, dar Victoriascuturi din cap.

-Nu vreau si o trezesc pe mama inci. Primul lucru pe care iI vaface va fi sd-l cheme pe Sir John, gi apoi amAndoi vor incepe si-mispuni ce si fac.

Buzele lui Lehzen se str6nseri convulsiv.

Daisy Qoof,win-- Dar esti regina, Drina. Se opri, ddndu-gi seama de gafi. Vreau sd

zic, Maiestate. Nimeni nu mai poate si-!i spuni ce sd faci acum.Victoria zAmbi.Se deschise o u9i in capitul coridorului, 9i se nipusti induntru

Brodie, tAnirul servitor, care incetini pasul respectuos la vederea ce-lor doui femei. Pe cAnd se apropia, Victoria observi cum eziti, apoicum igi ia seama gi se inclini adinc. Simfi ci-i vine si zAmbeascd;era aproape la fel de mic ca ea, asa ci gestul lui pdrea caraghios, darstia cd acum datoria ei era sd pdstreze un aer serios. O regini aveavoie si rAdi, dar nu de supugii ei.

-Arhiepiscopul este aici, anunti el, dupd care addugi in grabd:Maiestatea Voastri.

Pe fefigoara pistruiati a lui Brodie se citea o mare u$urare ci i se

adresase corect.Lehzen il privi pitrunzitor.-$i nu ai mai spus niminui?Bdiatul scuturd din cap.

-Am venit direct la Domnia Voastri, doamni baroani, ata cumam fost instruit.

Urmi un scurt rigaz pini cind Lehzen scoase o monedi dinsdculetul ei de mAni qi i-o didu beiatului care o lui la goani entuzi-asmat de recompensd, uitAnd de orice pretenlie de demnitate.

- Maiestate, ar trebui si vi duceli acum, inainte si...Lehzen arunci o privire peste umirul Victoriei, la silueta din pat.Victoria igi trase mantia peste cimaga de noapte. Desi ar fi pre-

ferat si se imbrace mai int6.i, gtia ci pini avea sd termine si se aran-jeze, toatd casa se va fi. trezit, iar mama ei gi Sir John ar incepe dejasi se amestece. Nu, se va duce acum; avea si inceapi asa cum avea degind si continue.

Victoria o urmi pe Lehzen prin Galeria Regali, pe lAngd portre-tul reginei Anne care, dupi cum ii tot amintea firi incetare Lehzen,era ultima femeie care stdtuse pe tronul Angliei. TrecAnd prin falachipului posomorAt gi nefericit al lui Anne, Victoria nddijdui si nuarate vreodate atat de nipiistuiti. Se ziri fugitiv in oglindi. Obrajiiii erau trandafirii, iar ochii albagtri striluceau de entuziasm. Nu eraimbrdcatl ca o regini, aga cum era in cimaga de noapte, cu pirul des-pletit cdzut pe umeri, dar se gAndi cd astizi arati ca o regini.

CAnd ajunseri in capul scirilor impozante, Lehzen intinse mAna,aga cum ficea mereu.

Victoria trase addnc aer in piept.

16

- \)ictoria

-

* Mullumesc, Lehzen, dar md descurc gi firi sd fiu ajutati.Chipul celeilalte femei fu strdfulgerat pe rAnd de surprizd, apoi

tk'ingrijorare.- $tii ce mama ta mi-a spus ci trebuie si fiu tot timpul in preajma

t.r, daca cumva cazi.Victoria igi inalqi privirea spre ea.

- Sunt perfect capabili si cobor scirile firi weun incident.Lehzen incerci sA protesteze, dar vizAnd privirea din ochii Vic-

toriei o lesi mai moale.Victoria porni in jos pe scdri 9i spuse, privind peste umir:-Lucrurile nu pot rdmAne cum au fost, Lehzen, acum ci sunt

rcgini.Lehzen rimase nemigcati, cu piciorul in aer, gata siJ puni pe

t rcapti, de parci ar fi inghept aga' Vorbele ei erau domoale, dar

pline de durere:

-Presupun cd nu vei mai avea nevoie de guvernanti. Poate ci a

sosit wemea si mi intorc acasi, la Hanowa.Victoria intinse mina gi chipul i se imblAnzi'

- Oh, Lehzen, nu asta am wut si spun. Nu vreau si pleci nici-iuri. Doar pentru cI am hotir6t si cobor scirile singuri nu inseamnici nu te weau lAngi mine.

Lehzen lui mina Victoriei, 9i culoarea incepu si-i revini lnobraji.

- Nu weau si te pdrisesc niciodati, Maiestate. Singura mea do-

rin[i este si te slujesc.

- $i aga va fi, Lehzen. Dar nu mai este nevoie si mi ajufi si cobor

scarile. Victoria privi in sus unde mama ei continua si doarmd. Par-

tea aceea din viala mea a luat sfArEit.

Lehzen didu din cap ci infelege.

- $i poli si le spui servitorilor cd in noaptea asta mi mut inrtormitorul reginei Mary. Consider ci a venit timpul si am propria

incdpere, nu crezi?Lehzen zimbi:- Ba da, Maiestate. Cred ci o regini nu doarme intr-un pitu! lAn-

ga patul mamei sale.

La capitul de jos al scirilor se opri. fuhiepiscopul gi lordul gambe-

lan erau in spatele ugii de la bibliotecd. Agteptase atAt de mult timpacest moment, qi totugi acum cAnd sosise, trebui sd lupte impotrivaunui impuls subit de a se refugia in tihna inciperii ei de studiu.

t7