Upload
raluca-voinea
View
78
Download
11
Embed Size (px)
DESCRIPTION
urban planning
Citation preview
2014 AT / anul IV U şi P şi master 1
AMENAJAREA TERITORIULUI
(intervenţii)
CURS OBLIGATORIU
Partea a III-a
METODE ŞI TEHNCI DE REPREZENTARE
Conf. dr.arh.-urb. Gabriel Pascariu
UAUIM – FACULTATEA DE URBANISM
secţiile urbanism şi peisagistică şi master ATDR anul I
2014 AT / anul IV U şi P şi master 2
DOCUMENTAŢIILE DE AT – elemente de metodă şi conţinut
Definiţii
Conţinut
Metodologie de elaborare
Modalitatea de
• iniţiere
• finanţare
• avizare
• aprobare
• implementare
Metode şi tehnici de lucru – sisteme de analiză, calcul, sisteme de
reprezentare grafică, semne convenţionale
Suporturi topografice şi cadastrale
Date, informaţii statistice
OMLPAT 91 /1991
LATU – 350 /2001
Lege 190 / 2013
Ghiduri şi
metodologii MDRT
– în pregătire
2014 AT / anul IV U şi P şi master 3
DOCUMENTAŢIILE DE AT - definiţii
Stabilite inițial de OMLPAT 91 – 1991
PATIJ – se întocmeşte pentru teritorii grupate în zone cu caracteristici comune,
geografice, istorice, economice sau de altă natură; generează politici teritoriale
de interes comun, pe probleme concrete (OMLPAT 91 /91)
PATIO, PATIC – se întocmeşte pentru teritorii unde există sau sunt preconizate
cooperări pe plan economic sau pentru realizarea de infrastructuri (OUP) –
(OMLPAT 91 /1991)
Relaţia cu GAL-uri, PNDR, FEADR şi inter-comunalitatea
PATJ – se întocmeşte pentru teritoriul administrativ şi are rol coordonator de
armonizare a dezvoltării teritoriilor UAT componente (OMLPAT 91 /91)
2014 AT / anul IV U şi P şi master 4
DOCUMENTAŢIILE DE AT – definiţii
Redefinite prin legea 350 /2001
PATJ are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de
dezvoltare socio-economică a judeţului
PATZ are rol director şi se realizează în vederea soluţionării unor probleme
specifice ale unor teritorii.
Acestea pot fi:
a) intercomunale sau interorăşeneşti, compuse din unităţi administrativ-
teritoriale de bază, comune şi oraşe;
b) interjudeţene, înglobând părţi din judeţe sau judeţe întregi;
c) regionale, compuse din mai multe judeţe.
Prin OUG 7 / 2011 pentru aglomerările urbane şi zonele metropolitane definite
conform legii se elaborează strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană
/metropolitană ca documentație de planificare teritorială integrată pentru
fundamentarea planurilor urbanistice generale
2014 AT / anul IV U şi P şi master 5
DOCUMENTAŢIILE DE AT – definiţii
Cine? APL – misiunea – viziunea – ţinte comune
Obiective generale: optimizare utilizare resurse
repartiţie activităţi – populaţie
protecţie mediu
dezvoltare durabilă
corelare priorități de dezvoltare
eficientizare investiții publice
valorificare resurse naturale și culturale
La nivelul municipiilor, prin OUG 7 /2011 se cere elaborarea de planuri de
mobilitate urbană, ca instrument de planificare strategică care asigură
corelarea dezvoltării teritoriale cu nevoile de mobilitate și transport.
Rol PAT – analizează relaţia dintre potenţialul unui teritoriu şi – modul de
valorificare al acestuia.
Cum? Prin procesul
analiză – diagnoză – propunere - strategie -- politică
2014 AT / anul IV U şi P şi master 6
DOCUMENTAŢIILE DE AT – metode şi tehnici
Culori şi semne convenționale:
(stabilite inițial de OMLPAT 91 – 1991)
• limite teritoriale,
• folosinţa şi destinaţia terenurilor,
• reglementări,
• elemente funcţionale,
• căi de comunicaţie,
• reţele tehnico-edilitare şi construcţii aferente,
• caracteristici de orientare şi climă
Planul de bază
Legenda
2014 AT / anul IV U şi P şi master 7
DOCUMENTAŢIILE DE AT – metode şi tehnici
PLANUL DE BAZĂ
Suport cartografic / topografic, care cuprinde un ansamblu de elemente
grafice şi care se menţin neschimbate în procesul de elaborare a PAT
• coordonate, nivelment (curbe de nivel)
• elemente de cadru natural (păduri, hidrografie etc.)
• elemente de cadru antropic (căi de comunicaţie, vetre de localităţi etc.)
• LIMITE ADMINISTRATIV-TERITORIALE
• denumiri asociate elementelor grafice
• elemente formale: titlu, scară (grafică), puncte cardinale, roza vânturilor,
date de recunoaştere a lucrării, autori etc.
• sursa informaţiilor din planul de bază
În procesul de elaborare digitală (IT), PB este un “strat” şi implică
procesarea unor informaţii iniţiale (hărţi, planuri scanate, digitizate).
Softuri de grafică (CorelDraw) sau de tip SIG* (ArcView).
*Sisteme informatice geografice
2014 AT / anul IV U şi P şi master 8
DOCUMENTAŢIILE DE AT – metode şi tehnici
http://www.ancpi.ro/pages/wiki.php?lang=ro&pnu=hartiSiPlanuri
Suporturile
topografice şi
cadastrale se
obţin de la
instituţii
specializate:
ANCPI, DTM.
Pentru
identificarea
carourilor suport
la diferite scări
există o
codificare
specifică în
sistemul de
proiecţie “Stereo
70”.
2014 AT / anul IV U şi P şi master 9
DOCUMENTAŢIILE DE AT – metode şi tehnici
Legenda planului / cartogramei
a. Legenda planului de bază
b. Legenda specifică
Rolul LEGENDEI: explică /descrie conţinutul planului /cartogramei
O LEGENDĂ trebuie să fie:
• clar organizată
• concisă şi clară în exprimare
• sugestivă în limbaj (în alegerea semnelor şi culorilor)
Organizarea:
- pe categorii de aspecte /probleme
- de la general la specific
- de la situaţie existentă la diagnostic /propuneri
- de la semne convenţionale la semne noi /inedite
Notă: mai întâi vor fi epuizate semnele convenţionale!
2014 AT / anul IV U şi P şi master 10
DOCUMENTAŢIILE DE AT – metode şi tehnici
Compunerea unei planşe:
Cartogramele – alegerea modalităţilor de reprezentare nu este reglementată
plan + legendă aferentă
titlu şi alte elemente
fixe (nord, roză,
scară)
cartogramă +
legendă aferentă*
date de recunoaştere /cartuş
tabel, date statistice,
texte explicative
Semne /culori • Culoarea – în general pentru elemente de fond
• Haşura sau contururi de grosimi diferite pentru a delimita areale
specifice (culoare, tip de linie, grosime, dimensiune etc.)
• Semne – linii / figuri geometrice (grosime, culoare, dimensiune etc.)
* Sau o vinietă (imagine de mici dimensiuni; mai are sensul de desen cu caracter ornamental)
2014 AT / anul IV U şi P şi master 11
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Metode şi tehnici de reprezentare
Reprezentări grafice utilizate frecvent
• Hărţile
• Cartogramele
• Diagramele
• Schemele
• Graficele
• Tabelele
Partea desenată – planşe format A2, A1, A0 = GRAFICĂ + TEXT
Partea scrisă – memorii = TEXT + GRAFICĂ
Notă:
Documentaţiile de AT se
caracterizează prin prezenţa
semnificativă a elementelor de
grafică în partea scrisă.
Tendinţele sunt de a produce un
unic material (tip raport), care
să includă texte şi elemente
grafice, planşele de mari
dimensiuni reducându-se ca
număr.
2014 AT / anul IV U şi P şi master 12
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Metode şi tehnici
HARTA
instrument de
reprezentare relativ
realist, a caracteristicilor
unui teritoriu şi a
repartiţiei teritoriale a
fenomenelor şi a relaţiilor
dintre ele se construieşte
pornind de la o bază
geografică, sau de un fond
topografic
Hărţi tematice: fizice,
economice, sociale,
administrative etc.
2014 AT / anul IV U şi P şi master 13
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Metode şi tehnici
CARTOGRAMA
Imagini simplificate,
geometrizate ale unui
anumit teritoriu, care
ilustrează anumite aspecte
caracteristice ale acestuia
Apare la începutul sec. XX
Tinde să înlocuiască harta
Tendinţa pentru
schematizare,
esenţializare, scara mică
/medie, reprezentare mai
puţin realistă
2014 AT / anul IV U şi P şi master 14
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Metode şi tehnici
CARTOGRAMA
Ilustrează repartiţia unor
elemente statistice, sau a unor
fenomene, procese în teritoriu
2014 AT / anul IV U şi P şi master 15
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Metode şi tehnici
CARTOGRAMA
Ilustrează repartiţia unor elemente
statistice, sau a unor fenomene,
procese în teritoriu
2014 AT / anul IV U şi P şi master 16
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Metode şi tehnici
CARTOGRAMA
Ilustrează repartiţia unor elemente
statistice, sau a unor fenomene,
procese în teritoriu
2014 AT / anul IV U şi P şi master 17
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Metode şi tehnici
CARTODIAGRAMA – cartogramă care are
asociate diagrame în interiorul său
Modele de diagrame
2014 AT / anul IV U şi P şi master 18
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Metode şi tehnici
DIAGRAMA (exemple de notorietate)
Orice reprezentare grafică
schematică a unui fenomen sau
proces, a unui concept sau a unei
succesiuni logice de evenimente
(proces de gândire)
scopuri
mijloace
ARBORELE OBIECTIVELOR
Convertirea problemelor în realizări pozitive prin relaţia mijloace-scopuri
Distrugerea resursei piscicole stopată sau
redusă
Preţuri mai mari de vânzare
Venit crescut al micilor pescari
Habitate naturale protejate
Reducere semnificativă a
practicilor ilegale
Prelucrare îmbunătăţită a
capturii
Acces îmbunătăţit la
pieţe
efecte
cauze
ARBORELE PROBLEMĂ AJUTĂ LA STABILIREA RELAŢIEI
CAUZĂ-EFECT
exemplu
Diminuarea resurselor piscicole
Preţuri de vânzare mici
Veniturile micilor
pescari în declin
Distrugerea habitatului natural
Practici ilegale de pescuit
Calitatea redusă a capturii
Acces limitat la pieţe
2014 AT / anul IV U şi P şi master 19
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Metode şi tehnici
DIAGRAMA GANTT – utilizată pentru
programarea activităţilor
DIAGRAME VENN – indică
relaţii între diferite sectoare,
areale, actori etc.
2014 AT / anul IV U şi P şi master 20
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Metode şi tehnici
DIAGRAMA GANTT – utilizată pentru programare
activităţilor
DIAGRAMA de
relaţionare
Notă: EXCEL,
POWERPOINT, SPSS,
CORELDRAW etc.
2014 AT / anul IV U şi P şi master 21
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Metode şi tehnici
DIAGRAMA pentru
reprezentarea unor date
statistice
PIRAMIDA VÂRSTELOR
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Servicii (sector terţiar)
Agricultură
(sector primar)
Industrie
(sector secundar)
Aşezări cu funcţii mixte
Aşezări cu funcţii
de servire predominat
Aşezări cu funcţii
de tip primar
predominat
Aşezări cu funcţii
de tip secundar
predominat
localitate rurală în care
populaţia activă este
distribuită astfel: 70% în sectorul
primar şi câte 15% ăn sectoarele
secundar şi terţiar
NOMOGRAMA –
relaţii între 3
variabile
Dendrograme for grouping judete by development profiles
Index of global
development
The distance among development profiles of judete
0 5 10 15 20 25
+---------+---------+---------+---------+---------+
Caras-Sev 48
Dambovita 50
Valcea 49
Mehedinti 47
Dolj 47 medium development
Maramures 51
Braila 52
Bacau 48
Galati 51
Olt 42
Vrancea 42
Buzau 44
Salaj 45
Neamt 43 low development
Suceava 45
Tulcea 40
Bistrita 42
Iasi 46
Vaslui 31
Botosani 34
Giurgiu 35
Teleorman 38 very low development
Calarasi 39
Ialomita 41
Cluj 63
Timis 63 very high development
Sibiu 61
Brasov 66
Bucuresti 75
Alba 53
Bihor 57
Arges 57
Prahova 58
Satu Mare 53 high and medium-high development
Covasna 53
Harghita 52
Arad 55
Mures 56
Hunedoara 58
Constanta 59
Gorj 58 high development
DENDROGRAMA – relaţii
ramificate /arborescente
2014 AT / anul IV U şi P şi master 22
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Metode şi tehnici
SCHEMA
Denumire generică pentru
reprezentarea grafică, geometrizată,
stilizată a unor concepte, idei,
relaţii, caracteristici spaţiale sau de
altă natură
Commission, in co-operation
with the MS, draws up list of
eligible regions for
Objectives 1& 2
After consultation with local and
regional authorities and social
and economic partners, Member
States elaborate and present
NSFR to the Commission
Commission examines
NSFR to ensure consistency
with:
the Structural Funds
Regulations
Within 5 months of the
submission of the NSFR/OPs
Commission gives final
decision
Managing authorities inform
potential project promoters and launch
call for project proposals
Projects are selected,
approved and monitored
by managing authority
and money reaches
people on the ground
MS negotiates NSFR/OPs with the
Commission
Parallel to or following the
adoption of the NSFR, a number of
thematic or regional Operational
Programmes/ OPs are presented
to, negotiated with and approved
by the Commission in the same
manner
Commission decides in
principle on NSFR/ OPs
Structural Funds
Committee (for the ESF:
the ESF committee)
gives opinion on
NSFR/OPs/
National Strategic
Reference Framework
/NSRF
Operational
Programmes/OPs
Commission, in co-operation
with the MS, draws up list of
eligible regions for
Objectives 1& 2
After consultation with local and
regional authorities and social
and economic partners, Member
States elaborate and present
NSFR to the Commission
Commission examines
NSFR to ensure consistency
with:
the Structural Funds
Regulations
Within 5 months of the
submission of the NSFR/OPs
Commission gives final
decision
Managing authorities inform
potential project promoters and launch
call for project proposals
Projects are selected,
approved and monitored
by managing authority
and money reaches
people on the ground
MS negotiates NSFR/OPs with the
Commission
Parallel to or following the
adoption of the NSFR, a number of
thematic or regional Operational
Programmes/ OPs are presented
to, negotiated with and approved
by the Commission in the same
manner
Commission decides in
principle on NSFR/ OPs
Structural Funds
Committee (for the ESF:
the ESF committee)
gives opinion on
NSFR/OPs/
National Strategic
Reference Framework
/NSRF
Operational
Programmes/OPs
Exprimarea schematică
a unui proces complex
Exprimarea
schematică a
unui sistem de
relaţii
instituţionale
2014 AT / anul IV U şi P şi master 23
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Metode şi tehnici
SCHEMA
Expresia schematică a conceptului de
Oraş – grădină (Ebenezer Howard,
Garden Cities of To-morrow, 1902)
Secţiune prin vale (Patrick Geddes)
Ilustrare schematică a ocupaţiilor umane şi a relaţiilor om – natură, oraș - regiune
“It takes a whole region to make a city”
(Cities in Evolution, 1915)
2014 AT / anul IV U şi P şi master 24
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Metode şi tehnici
SCHEMA
Ilustrarea relaţiilor teritoriale, a
unor axe, direcţii, elemente de
interes.
La nivel de schemă
ABSTRACTIZAREA e
maximizată!!!
DN 67
DN 65C
E79DN 66
E81DN 7
DJ 665
DJ 6
46
DN 67C
spre Sebes spre Sibiuspre Petrosani
spre Craiova spre Craiova spre Craiova spre Babeni spre Pitesti
DN 67B
Bumbesti Jiu
10.500 loc.
Tg. Carbunesti8.700 loc.
Maldaresti
Costesti
Slatioara
Vaideeni Polovragi
Baia de Fier
Crasna
Tomsani
Exemple din studii teritoriale elaborate de SC URBAPLAN srl, autor: G.Pascariu)
2014 AT / anul IV U şi P şi master 25
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Metode şi tehniciSCHEMA
limbaj simplu, sugestiv, utilizează simboluri
universal acceptate – mesajul trebuie să fie uşor
de recepţionat, iar legendele nu sunt necesare
2014 AT / anul IV U şi P şi master 26
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Alte metode şi tehnici
CHOREMA
Limbajul chorematic propus
de R. Brunet (1980) –
abstractizare maximă a
reprezentării realităţii fizico-
spaţiale.
Se 7 tipuri de semne de bază
şi 4 semne secundare, care
generează 28 de choreme –
ALFABETUL GEOGRAFIEI.
Choremele pot reprezenta
acţiuni, proiecte, rezultate.
“semnătura societăţilor pe
spaţiul în care trăiesc”
Sursa: Ianoş, I. – Sisteme
teritoriale - 2000
2014 AT / anul IV U şi P şi master 27
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Alte metode şi tehnici
GRAFICELE
Ilustrarea relaţiei dintre 2 variabile
-5.6
-12.9
-8.8
1.5
7.1
3.9
-5.4
-3.2
1.8
5.3
-6.1
3.9
-15
-10
-5
0
5
10
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
PIB
LINEARE
CU BARE -
HISTOGRAME
2014 AT / anul IV U şi P şi master 28
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Alte metode şi tehnici
GRAFICELE
cu creşteri egale sau logaritmice
combinate
frecvenţe, curbe de distribuţie
histograme spaţiale, de structură
2014 AT / anul IV U şi P şi master 29
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Alte metode şi tehnici
GRAFURI (diferit de graficul
de funcţie)
Teoria grafurilor – teorie matematică
Exprimă relaţia dintre elemente ale aceleiaşi categorii.
Graf = linii şi noduri
Reţeaua
Matricea de conectivitate, număr de legături
Direcţionate, nedirecţionate
“Păianjenul de trafic” (diagrama origine-destinație)
A
B
C
D
2014 AT / anul IV U şi P şi master 30
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Alte metode şi tehnici
TABELE
Seturi de elemente /relaţii organizate
în sistemul de rânduri şi coloane.
Tabele cu 1, 2, 3 variabile
(analiză bivariată şi multivariată)
Tabele de contingenţă – cu 2 variabile
Variabila independentă (VI sau x)
Variabila dependentă (VD saz y)
De regulă VI pe orizontală (rânduri)
VD pe veriticală (coloane)
TABELE - tipuri
Matematice
aritmetice
logaritmice
trigonometrice
Statistice – demografie etc.
(vezi anuarele statistice)
Logice – tabelul adevărului
Chimice – tabelul periodic
Oceanografie – tabela mareelor
Tabele orare – mersul trenurilor
curse aeriene
orare şcolare
Tabele centralizatoare
Tabele sinoptice
Etc...
Notă: de regulă un tabel are un număr limitat de coloane şi posibil
nelimitat de rânduri
2014 AT / anul IV U şi P şi master 31
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Alte metode şi tehnici
TABELE MATRICOLE
106101010116910789Total
69p5pxxxxxxxxSârb M. Iulia Bianca
RPopescu M. Răzvan
RPetrescu I. Vasilica
96pxxxxxxxxPinzaru A. Ioana
99pxxxxxxPăun F. Marilena Ana
6xxOcheana I. Laura
109p8pxxxxxxxxMoldoveanu D. Delia
Minu C. Cristian
8pxxxxMihalcea T. Alexandru
Merlusca M. Madalina
84pxxxxxxxxLuchian G. Irina
6pxxxxLică – Ionescu R.A. Manuela
RIonescu M. Anca
95pxxxxxxxGeorgescu N. M . Eliza
Georgescu L. Simona
106p5pxxxxxxxxxCiobanu L. Irina
95p6pxxxxxxxxxBunea M. Andreea
106p7pxxxxxxxxBidu I. Georgiana
Notă
finală
Not
ă
exa
me
n
Me
die
luc
rări
L3L2L1
Tot
al
03.
05
26.
04
19.
04
29.
03.
22.
03
15.
03
08.
03
01.
03
22.
02
Numele şi prenumeleNr.
crt.
106101010116910789Total
69p5pxxxxxxxxSârb M. Iulia Bianca
RPopescu M. Răzvan
RPetrescu I. Vasilica
96pxxxxxxxxPinzaru A. Ioana
99pxxxxxxPăun F. Marilena Ana
6xxOcheana I. Laura
109p8pxxxxxxxxMoldoveanu D. Delia
Minu C. Cristian
8pxxxxMihalcea T. Alexandru
Merlusca M. Madalina
84pxxxxxxxxLuchian G. Irina
6pxxxxLică – Ionescu R.A. Manuela
RIonescu M. Anca
95pxxxxxxxGeorgescu N. M . Eliza
Georgescu L. Simona
106p5pxxxxxxxxxCiobanu L. Irina
95p6pxxxxxxxxxBunea M. Andreea
106p7pxxxxxxxxBidu I. Georgiana
Notă
finală
Not
ă
exa
me
n
Me
die
luc
rări
L3L2L1
Tot
al
03.
05
26.
04
19.
04
29.
03.
22.
03
15.
03
08.
03
01.
03
22.
02
Numele şi prenumeleNr.
crt.
Nr. de
ordine
Variabile
independente
Totalizări
sau
procente
Variabile dependente
(prezenţe, note etc.) Totalizări, procente,
medii
2014 AT / anul IV U şi P şi master 32
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Alte metode şi tehnici
Componente
ale tabelelor
Titlu şi număr de ordine
Sursa datelor sau a
tabelului
Tabel 1: Populaţia locali t ă ţ i l o r o r a ş u l u i H o r e z u *
Nr. crt. Localitate Populaţie 2002* %
1 . H o r e z u 3 9 2 2 5 7 . 5 4
2 . R o m a n i d e S u s 9 6 5 1 4 . 1 6
3 . R o m a n i d e J o s 7 7 7 1 1 . 4 0
4 . U r ş a n i 4 7 0 6 . 9 0
5 . R â m e ş t i 2 8 2 4 . 1 4
6 . I f r i m e ş t i 2 1 0 3 . 0 8
7 . T ă n ă s e ş t i 1 9 0 2 . 7 8
Total 6816 100,00
* Date neoficiale, recensământ 2002
1
1. Horezu este sediul Consiliului Local al oraşului
Note explicative aferente
Variabila
independentă
Variabila
dependentă
2014 AT / anul IV U şi P şi master 33
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Alte metode şi tehnici
Tabelul: statistica oferă date primare
în cercetare – datele trebuie prelucrate /procesate!
prezentarea – sublinierea coloanelor, rândurilor
importante
Grafica tabelelor
• Culori
• Grosimi şi tipuri de
linii
• Tipuri de caractere
• Mărimea, grosimea
caracterelor
Un tabel trebuie
“lucrat” la fel de atent
ca o cartogramă sau o
diagramă!481 (543)34 (37)1242TOTAL GENERAL ZONĂ
21812--Total Novaci
592Vile3.
918--Pensiune2.
682--Hotel1.
NOVACI
624--Total Polovragi
101--Mănăstirea Polovragi2.
523--Pensiune1.
POLOVRAGI
31 (73)6 (8)--Total Costeşti
301--Mănăstirea Bistriţa3.
12 1--Mănăstirea Arnota2.
316--Pensiune1.
COSTEŞTI
170 (190)12 (13)1242Total Horezu
201--Mănăstirea Horezu5.
641701Căsuţe turistice 4.
--541Han turistic3.
4610--Pensiune2.
601--Hotel1.
HOREZU
Nr. locuriNr. unităţiNr. locuriNr. unităţi
20051989Tip unitate
481 (543)34 (37)1242TOTAL GENERAL ZONĂ
21812--Total Novaci
592Vile3.
918--Pensiune2.
682--Hotel1.
NOVACI
624--Total Polovragi
101--Mănăstirea Polovragi2.
523--Pensiune1.
POLOVRAGI
31 (73)6 (8)--Total Costeşti
301--Mănăstirea Bistriţa3.
12 1--Mănăstirea Arnota2.
316--Pensiune1.
COSTEŞTI
170 (190)12 (13)1242Total Horezu
201--Mănăstirea Horezu5.
641701Căsuţe turistice 4.
--541Han turistic3.
4610--Pensiune2.
601--Hotel1.
HOREZU
Nr. locuriNr. unităţiNr. locuriNr. unităţi
20051989Tip unitate
Structura capacităţii de cazare pe tipuri de unităţi în arealul studiat
2014 AT / anul IV U şi P şi master 34
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Alte metode şi tehniciStatele membre ale UE în 2000
indicatori ai coeziunii
Tara
Populatie (mil) Suprafata Contributie Beneficii
EURO
/loc
total
1996 %
total
kmp % % 1996 % 2000
1 Germania 81,54 21,94 356718,0 11,18 30,00 15,34 49,33
2 Franta 58,02 15,61 543964,6 17,05 17,60 7,96 36,00
3 Italia 57,27 15,41 301316,2 9,44 12,10 15,52 71,05
4 Marea Britanie 58,50 15,74 241751,0 7,58 10,80 8,52 38,18
5 Spania 39,18 10,54 504790,0 15,82 6,40 23,47 157,10
6 Olanda 15,42 4,15 41028,9 1,29 5,80 1,44 24,41
7 Belgia 10,13 2,73 30518,1 0,96 3,80 1,00 25,79
8 Austria 8,04 2,16 83859,0 2,63 2,90 0,80 26,17
9 Suedia 8,82 2,37 410934,2 12,88 2,90 1,04 30,90
10 Danemarca 5,21 1,40 43080,0 1,35 1,90 0,41 20,43
11 Finlanda 5,10 1,37 338147,3 10,60 1,50 1,00 51,43
12 Grecia 10,44 2,81 131625,5 4,12 1,50 11,42 286,82
13 Portugalia 9,91 2,67 91906,3 2,88 1,50 10,37 274,31
14 Irlanda 3,58 0,96 68894,6 2,16 0,90 1,68 123,22
15 Luxemburg 0,41 0,11 2586,4 0,08 0,20 0,04 27,18
total 371,57 100,00
3191120,
1 100,00 100,00 100,00 70,57
30,00
17,60
12,10
10,80
6,405,80
3,802,90 2,90
1,90 1,50 1,50 1,500,90
0,20
15,34
7,96
15,52
8,52
23,47
1,441,00 1,04 0,80 0,41
11,4210,37
1,001,68
0,04
0,00
5,00
10,00
15,00
20,00
25,00
30,00
35,00
Ge
rma
nia
Fra
nta
Ita
lia
Ma
rea
Bri
tan
ie
Sp
an
ia
Ola
nd
a
Be
lgia
Su
ed
ia
Au
str
ia
Da
ne
ma
rca
Gre
cia
Po
rtu
ga
lia
Fin
lan
da
Irla
nd
a
Lu
xe
mb
urg
contributie % 1996
beneficiu % 2000
Tarile UE dupa contributiile la bugetul comunitar si beneficiile din Fondurile
Structurale
Tabele sunt “materie primă”
pentru grafice
Atenţie la ordonarea
variabilelor: crescătoare
(VC), descrescătoare (VD)
Ordonarea – în general după
VD (y)
2014 AT / anul IV U şi P şi master 35
DOCUMENTAŢIILE DE AT
Alte metode şi tehnici
MATRICEA DE RELAŢIONARE
(instrument de planificare)
PRECONDIŢII
Descriereaproiectului
-
Obiectiv
general
Obiectivul
proiectului
Rezultate
Activităţi MIJLOACE COSTURI
MATRICEA CADRULUI LOGIC
Indicatori verificabili
Surse de verificare
Ipoteze /Pre-condiţii
2014 AT / anul IV U şi P şi master 36
DOCUMENTAŢIILE DE AT – alte aspecte de metodă şi tehnici
Aspecte de discutat:
Analiză – sinteză – SWOT
Sinteza analizei – diagnoză
Propunere – prognoză (prognoză tendenţială, prognoză – obiectiv)
Strategia generală
Strategia spaţială
Strategia de implementare a strategiei!!!
Politică – politici
Programe – măsuri – planuri de acţiune
Domenii cheie – priorităţi – axe prioritare
Domenii ţintă – zone ţintă – grupuri ţintă
2014 AT / anul IV U şi P şi master 37
DOCUMENTAŢIILE DE AT – unele elemente despre SWOT
SWOT - acronim al cuvintelor englezeşti (descriind calităţi) Strengths, Weaknesses,
Opportunities, Threats, care pot fi traduse prin:
• Strengths prin Puncte Tari (în literatura de profil în franceză Strengths este tradus
prin forces)
• Weaknesses prin Puncte Slabe
• Opportunities prin Oportunităţi sau Şanse
• Threats prin Pericole sau Ameninţări
Elaborarea unei perspective sau scenariu referitoare la viitor implică analizarea
informaţiei şi punerea în balanţă a căilor alternative (pentru regiuni, organizaţii,
grupuri sau indivizi).
Tehnica analizei SWOT a fost dezvoltată în contextul planificării strategice a afacerilor de
către cercetătorii universităţii Harvard.
Analiza SWOT este azi un instrument cu largă aplicare, utilizat şi în fundamentarea
deciziilor strategice privitoare la dezvoltare economică, socială şi spaţială.
2014 AT / anul IV U şi P şi master 38
DOCUMENTAŢIILE DE AT – unele elemente despre SWOT
Prin analiza SWOT se identifică disfuncţii şi elemente de potenţial ale mediului intern şi
oportunităţi sau pericole care provin din mediul extern.
Pe baza analizei SWOT se poate stabili modul optim prin care se pot valorifica anumite
potenţialităţi şi oportunităţi, sau soluţiona problemele şi contracara pericolele.
Mediul intern este format din totalitatea variabilelor şi elementelor asupra cărora entitatea
supusă analizei, poate interveni (factori endogeni sau intrinseci).
Mediul extern, complementar celui intern, este format din totalitatea variabilelor, pozitive
sau negative, asupra cărora însă, entitatea supusă analizei, nu poate interveni (factori exogeni
sau extrinseci).
Exemple de factori exogeni:
• schimbări tehnologice
• evoluţia pieţei, climatului de afaceri şi a pieţei forţei de muncă
• modificarea politicilor guvernamentale
• evoluţia relaţiilor sociale a mentalităţilor comunitare, profilul populaţiei,
stilul de viaţă, etc.
• alte evenimente de nivel local, regional etc.
2014 AT / anul IV U şi P şi master 39
DOCUMENTAŢIILE DE AT – unele elemente despre SWOT
Domenii posibile de analiză:
• geografie şi cadru natural - poziţie, climă, resurse naturale
• accesibilitate
• economie - agricultura şi producţia agricolă, silvicultură, industrie, producţia de
energie, populaţia ocupată
• populaţie (resurse umane) - structura pe vârste, etnică, religioasă, profesională,
nivelul de educaţie, potenţialul forţei de muncă
• infrastructură - căile de comunicaţii, echipamentele publice obligatorii
(educaţie, sănătate etc.) şi neobligatorii (prestări servicii, comerţ, alimentaţie
publică etc.)
• mediul - calitatea factorilor de mediu, starea vegetaţiei, probleme de impact…
• patrimoniu construit - monumente, centre istorice …..
• patrimoniu spiritual /cultural - tradiţii, obiceiuri …
• patrimoniu natural – rezervaţii, peisaje ...
• finanţe publice - constituirea şi utilizarea bugetelor locale, investiţii din fonduri
publice, investiţii străine …
• instituţii - administraţie centrală şi locală, financiar-bancare,..
• societate civilă - ong-uri, media
2014 AT / anul IV U şi P şi master 40
DOCUMENTAŢIILE DE AT – unele elemente despre SWOT
Modalităţi de organizare a analizei pe niveluri teritoriale:
Modalităţi de organizare a analizei pe domenii sectoriale:
Domenii Puncte tari (T) Puncte slabe (S) Oportunităţi ( O ) P e r i c o l e ( P )
1 . C a d r u n a t u r a l
2 . E c o n o m i e
3 . P o p u l a ţ i e
4 . I n f r a s t r u c t u r ă
5 . M e d i u
Nivel de analiză P u n c t e t a r i ( T ) P u n c t e s l a b e ( S ) O p o r t u n i t ă ţ i ( O ) P e r i c o l e ( P )
1 . L o c a l
2 . J u d e ţ e a n
3 . R e g i o n a l
4 . N a ţ i o n a l
5 . I n t e r n a ţ i o n a l
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 1
AMENAJAREA TERITORIULUI
CURS OBLIGATORIU
Partea a IV-a
PATN
Conf. dr.arh. Gabriel Pascariu
UAUIM – FACULTATEA DE URBANISM
Licenţă U şi P / Master ATDR
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 2
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI
Stabilite de OMLPAT 91 – 1991 şi ulterior de legea 350 /2001 – Anexa 1,
completată de legea 289 /2006, OG27 /2008, legea 242 /2009, OG7 /2011
PATN – se elaborează în secţiuni, care sunt avizate de Guvern
şi aprobate de Parlament
PATZ – poate fi întocmit la nivel subjudeţean – PATZIC, PATZO, PATZM /P
sau suprajudeţean – PATZIJ, PATZR, PATZF
PATJ – este un plan obligatoriu pentru Consiliile Judeţene
este avizat de organisme centrale şi locale şi aprobat de CJ
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 3
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI
definiţii - obiective
Ansamblu de documentaţii cu caracter de sinteză, care stabileşte strategii, prevederi şi
măsuri, ce determină dimensiunile, sensul şi priorităţile dezvoltării teritoriului României,
în acord cu ansamblul cerinţelor regionale şi continentale. (cf. OMLPAT din 1991)
PATN are caracter director şi reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe
termen mediu şi lung pentru întregul teritoriu al ţării. PATN este compus din secţiuni
specializate. (cf. Legii 350 /2001)
OMLPAT 91 /1991 afirmă că PATN este o activitate continuă.
În prezent responsabil de elaborarea secţiunilor PATN este MDRT (Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului).
Principalul elaborator este INCD-URBAN-INCERC, în colaborare cu alte instituţii /structuri
de specialitate (INCD Turism, Institutul de Geografie al Academiei, IPTANA, INMH etc.).
Finanţarea PATN se face din fonduri publice.
PATN
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 4
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI
Art. 5. - În realizarea funcţiilor sale, MDRap îndeplineşte următoarele atribuţii:
I. funcţia planificare strategică:
a) elaborează strategii pentru domeniile sale de activitate:
- Strategia naţională de dezvoltare teritorială, care are la bază Conceptul strategic de
dezvoltare teritorială a României;
- (...);
- Strategia naţională de dezvoltare regională;
- Strategia naţională de dezvoltare teritorială a Mării Negre şi a Dunării;
- (…);
b) elaborează politici, programe şi planuri pentru domeniile sale de activitate:
- (…);
- politici de dezvoltare teritorială, în conformitate cu obiectivele strategice privind
coeziunea teritorială;
- Planul de amenajare a teritoriului naţional;
- planuri de amenajare a teritoriului regional, în scopul fundamentării planurilor de
dezvoltare regională;
- Regulamentul general de urbanism;
- (…);
c) corelează politicile şi strategiile sectoriale de dezvoltare pentru asigurarea unei strategii
guvernamentale coerente de dezvoltare teritorială regională şi naţională a României;
Atribuţii MDRT conf. HG 1 /2013 (extras)
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 5
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI
Secţiuni elaborate până în prezent
71 /1996; 363 /2006 SI – rețele de transport
171 /1997; 20 /2006 SII – apa
5 /2000 SIII – zone protejate naturale şi construite
351 /2001; 308 /2006;100 /2007 SIV – reţeaua de localităţi
575 /2001 SV – zone de risc natural
190 /2009 SVIII – zone cu resurse turistice
Secţiuni în curs de elaborare
Infrastructura socială – educaţie (VI), cercetare, sănătate
Zone rurale (VII)
CONCEPTUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ A ROMÂNIEI (legea 289 /2006) –
propus spre dezbatere publică în oct. 2008
PATN – planul de amenajare a teritoriului naţional
2014AT / master ATDR /an IV U şi P 6
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI
STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI -
România policentrică 2035 - Coeziune şi competitivitate
teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni
„Strategia de dezvoltare teritorială a României este documentul care stă la baza întregului sistem
de planificare spațială (amenajarea teritoriului și urbanism) la nivel național fundamentând astfel
documentele strategice de nivel regional, județean și local (strategii de dezvoltare teritorială ,
planuri de amenajarea teritoriului, planuri de dezvoltare regională) și documentaţiile operaționale
(planuri de urbanism), precum şi celelalte strategii de dezvoltare de la nivel naţional cu relevanţă
şi impact teritorial.”
Prevăzută prin OG 27 / 2008 pentru modificarea Legii 350 / 2001 (LATU):
(…)
(2) Strategiile, politicile şi programele de dezvoltare durabilă în profil teritorial (…) se
fundamentează pe Strategia de dezvoltare teritorială a României.
(3) Strategia de dezvoltare teritorială a României este documentul programatic pe termen lung
prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României şi direcţiile de
implementare pentru o perioadă de timp de peste 20 de ani, la scară regională, interregională,
naţională, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier şi transnaţional.
(www.sdtr.ro)
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 7
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea I
• rutiere autostrăzi, drumuri expres, poduri
• feroviare CF cu viteză sporită, reabilitări cf convenţionale, poduri, CF noi
• navale amenajare căi navigabile, puncte de trecere, porturi noi
• aeriene modernizări, aeroporturi noi
• noduri intermodale – modernizări terminale transport combinat, terminale noi
Obiectiv: conectarea la reţelele de transport europene şi atingerea unui nivel de
echipare comparabil cu nivelele europene
coridoarele pan-europene, IV, IX şi VII (Dunărea); TEN
Indicatori: 25% reţeaua rutieră modernizată şi 35% reţea feroviară electrificată
PATN Secţiunea I – rețele de transport
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 8
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea I
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 9
CORIDOARELE PAN-EUROPENE, IV, IX ŞI VII (DUNĂREA)
Coridorul paneuropean multimodal IV –
Dresda/Nurenberg-Praga-Viena/Bratislava-Budapesta-Arad - Bucureşti-
Constanţa/Craiova-Sofia-Salonic /Plovdiv-Istanbul
Coridorul paneuropean de transport intermodal IX –
Helsinki-St. Petersburg-Moscova/Pscov-Vitebsk-Kiev-Ljubasvika Chişinău-
Bucureşti-Dimitrovgrad,
Coridorul paneuropean de transport VII
Dunărea navigabilă, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Braţele Dunării Chilia şi
Sulina,
Coridor: traseu rutier, feroviar, naval, aerian, incluzând infrastructuri şi
instalaţii auxiliare
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea I
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 10
CORIDOARELE PAN-EUROPENE
Praga - 1991
Prima Conferinţă de Transport
Pan-European: necesitatea
dezvoltării infrastructurii în
zona est europeană – legătura cu
UE15 (orizont 2010 – extins)
Creta – 1994
A 2-a conferinţă – 9 coridoare
Helsinki – 1997
A 3-a conferinţă – 10 coridoare
Coridor – rutier + feroviar
(cu excepţia C VII – fluvial)
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 11
REŢEUA DE TRANSPORT TRANS-EUROPEANĂ – TEN – 30 axe prioritare
Fonduri ale UE
Fonduri structurale
Fonduri de pre-aderare
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 12
Axa prioritară 7 - rutieră
Igoumenitsa/ Patras–Atena–Sofia–
Budapesta
Axa prioritară 22 - feroviară
Atena–Sofia–
Budapesta–Viena–Praga–
Nuremberg /Dresda
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 13
Axa prioritară 18 – cale navigabilă interioară
Rhine /Meuse–Main–Danube
http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/site/en/maps.html
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 14
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a II-a
• Resursele de apă dulce
• Apa pentru populaţie
• Apa pentru industrie
• Apa pentru irigaţii
Sunt identificate zone cu probleme de alimentare cu apă, zone poluate, zone
care necesită lucrări de reabilitare, modernizare, extindere etc. (aducţiuni,
lucrări hidro-edilitare, amenajări pentru irigaţii)
Obiectiv: protejarea resurselor de apă împotriva epuizării şi poluării şi corelarea
resurselor cu consumurile de apă (populaţie, agricultură, industrie)
Se propun acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung (orizont 2025)
PATN – Secţiunea II - APAGestionarea resursei de apă
Bazine hidrografice
MMGA – MMDD – RN “Apele Române”
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 15
PATN – Secţiunea II - APA
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 16
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 17
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a III-a
PATN – Secţiunea III – zone protejate
• Zone protejate naturale
• Zone protejate construite
Sunt identificate zonele de interes naţional
Obiective: protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi construit de
importanţă naţională
Consecinţe:
• Instituirea ZP şi a zonelor de protecţie (pentru MI – 100m, 200m şi 500m)
• Metodologii specifice pentru ZP
• Delimitarea prin documentaţii de urbanism a ZP şi regulamente aferente
• Măsuri specifice privind gestionarea ZP
Urban --- Rural --- Extravilan
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 18
ZONE NATURALE PROTEJATE – definiţii
OG236 /2000
mediu natural: ansamblul componentelor, structurilor şi proceselor fizico- geografice, biologice şi
biocenotice naturale, terestre şi acvatice, având calitatea intrinsecă de păstrător al vieţii şi
generator de resurse necesare acesteia;
patrimoniu natural: ansamblul componentelor şi structurilor fizico- geografice, floristice, faunistice
şi biocenotice ale mediului natural a căror importanţă şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică,
biogenă, sanogenă, peisagistică, recreativă şi cultural- istorică au o semnificaţie relevantă sub
aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice, al integrităţii funcţionale a
ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea
cerinţelor de viată, bunăstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare;
bun al patrimoniului natural: componentă a patrimoniului natural care necesită un regim special de
ocrotire, conservare şi utilizare durabilă în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare;
arie naturală protejată: zonă terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru legal stabilit şi având
un regim special de ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi animale sălbatice,
elemente şi formaţiuni bio- geografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de
altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită;
ZP - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor resurse
ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. şi în care, prin documentaţiile de
amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri restrictive de protecţie a acestora prin
distanţă, funcţionalitate, înălţime şi volumetrie. – legea 350 /2001
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 19
OG236 /2000
coridor ecologic: zonă naturală sau amenajată care asigură cerinţele de deplasare, reproducere şi refugiu
pentru speciile sălbatice terestre şi acvatice;
zonă de protecţie: zonă înconjurătoare pentru un bun al patrimoniului natural, destinată să prevină
impactul activităţilor antropice asupra acelui bun;
reaua naţională de arii naturale protejate: ansamblul ariilor naturale protejate;
reţeaua ecologică a ariilor protejate: ansamblul de arii naturale protejate, împreună cu coridoarele
ecologice;
reţeaua ecologică EMERALD: reţeaua europeană de arii de interes conservativ special, creată în baza
Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Berna, 1979;
reţeaua ecologică NATURA 2000: reţeaua ecologică de arii naturale protejate constând în arii de protecţie
specială şi arii speciale de conservare, instituită prin Directiva 92/43/CEE privind conservarea
habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice;
Directiva Habitatelor - Arii Speciale de Conservare
Directiva Păsările - Arii Speciale de Protecţie
ZONE NATURALE PROTEJATE – definiţii
http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/index_en.htm
http://natura2000.ro/ce-este-reteaua-natura-2000/
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 20
OG236 /2000
Stabileşte categoriile de arii naturale protejate (art. 5)
a) categorii stabilite la nivel naţional:
• rezervaţii ştiinţifice – regim strict de protecţie – categ. I IUCN (Uniunea Internaţională pentru
Conservarea Naturii)
• parcuri naţionale – protecţia ecosistemelor – categ. II IUCN
• monumente ale naturii – conservare elemente natural specifice – categ. III IUCN
• rezervaţii naturale – conservare habitate şi specii – categ. IV IUCN
• parcuri naturale – protecţie ansambluri peisagistice – categ. V IUCN (peisaj protejat)
b) categorii stabilite prin reglementări internaţionale:
• situri naturale ale patrimoniului natural universal – UNESCO (conf. Convenţie protecţie
patrimoniu mondial cultural şi natural - 1972)
• zone umede de importanţă internaţională
• rezervaţii ale biosferei
• arii speciale de conservare – conf. Directivei 92 /43CCE şi reţeaua Natura 2000
• arii de protecţie specială avifaunistică.
Categoriile de arii naturale protejate se pot modifica şi completa prin HG la propunerea autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române.
ZONE NATURALE PROTEJATE – definiţii
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 21
Zone protejate naturale
- 17 rezervaţii ale biosferei şi parcuri naţionale şi naturale
(peste 1 mil. ha)
- rezervaţii şi monumente ale naturii (peste 800 de obiective)
14 grupări teritorială a zonelor naturale de importanţă naţională – cca. 35% din
teritoriul naţional
După 2001, prin HG au fost stabilite noi zone protejate, dintre care 10 parcuri
Alte acte normative
- legea 82 /1993 de înfiinţare a RBDD şi ARBDD
- HG 230 /2003 – delimitarea şi administrarea parcurilor naţionale şi naturale
- HG 1581 şi 2151 din 2004 – instituirea de noi zone protejate
- OUG 57 /2007 (abrogă OUG 236 /2000 completată şi modificată de legea 462
/2001) şi legea 345 /2006 privind regimul ariilor protejate;
- HG 1143 /2007 – privind instituirea de noi zone protejate
- OMDD 1964 /2007 – privind reţeaua Natura 2000 în România
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a III-a
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 22
PATN secţiunea III - zone protejate naturale şi Reţeaua NATURA 2000
OMDD 1964 din 13/12/2007 (MO 98 din 07/02/2008) privind instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura
2000 în România
• Sunt delimitate regiunile biogeografice de pe teritoriul României – sc. 1:100.000
• Sunt realizate hărţi cu limitele siturilor de importanţă comunitară, delimitate la scara 1:100.000
• Imaginea grafică accesibilă la http://maps.biodiversity.ro/sci (suport: cadstrul apelor, hărţi DTM ed.
2000 la sc. 1:100.000 şi 1:50.000, mozaicul de imagini satelitare Landsat 2000)
• Sunt identificate 273 situri cu denumirea sitului, unităţile administrativ-teritoriale în care este localizat
situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit (în procente)
Pentru toate planurile, programele şi proiectele care urmează să se desfăşoare în siturile de importanţă
comunitară, precum şi în vecinătatea acestora, se aplică prevederile legale în vigoare referitoare la
procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi la procedura-cadru de evaluare
a impactului asupra mediului
Slăbiciuni ale OMDD: nu există corelare cu listele de arii protejate din PATN şi actele normative prin
care se stabilesc noi zone protejate, nu sunt clasificate pe categorii, nu se indică suprafeţe pe judeţe,
regiuni şi total!
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a III-a
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 23
O clasificare relativă a ZP din România
RBDD
13 parcuri naţionale (din care 2 au statut de rezervaţie a biosferei – Rodna şi Retezat)
14 parcuri naturale
Peste 900 de rezervaţii naturale, ştiinţifice, monumente ale naturii şi arii de protecţie specială
avifaunistică
Cca. 150 de noi arii protejate au fost identificate şi stabilite prin HG care au urmat Secţiunii III a PATN
Completări / definiţii : legea nr. 345 din 19/07/2006
pentru modificarea şi completarea OUG 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice
• peisaj - zona terestră ce se poate delimita clar, cu o structură şi caracteristici specifice, cu valori şi structuri naturale
specifice, incluzând şi elemente ale culturii umane, unde elementele naturale şi cele create prin activitate umană se
influenţează reciproc
• ansamblu peisagistic - ansamblul de peisaje
• zone interioare ale ariilor naturale protejate - zonele definite şi delimitate prin planurile de management, în care se
stabilesc măsuri speciale de management sau se stabilesc activităţile permise
• vecinătatea ariei naturale protejate - zona din afara limitei unei arii naturale protejate, din care se poate genera un
impact asupra ariei naturale protejate de către un proiect sau o activitate, în funcţie de natura, mărimea şi/sau localizarea
acesteia
• comunităţi locale - comunităţile umane situate în interiorul sau în vecinătatea ariei naturale protejate, care deţin
proprietăţi ori desfăşoară activităţi tradiţionale pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate;
• activităţi tradiţionale - activităţile de utilizare durabilă a resurselor naturale desfăşurate de comunităţile locale în scopul
asigurării subzistenţei
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a III-a
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 24
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a III-a
Arii naturale protejate 2001
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 25
PESTE 500 DE MONUMENTE ŞI
ANSAMBLURI DE ARHITECTURĂ
ZONE PROTEJATE CONSTRUITE
1. Cetăţi
2. Curţi domneşti
3. Biserici fortificate
4. Castele, conace
5. Cule
6. Clădiri civile
7. Ansambluri urbane
8. Biserici de lemn
9. Muzee etnografice
10. Biserici rupestre
11. Biserici şi mănăstiri
12. Arhitectură industrială
13. Arhitectură populară
14. Ansambluri rurale
4 grade de concentrare (foarte mare, mare, medie, mică) în teritoriu a patrimoniului
construit cu valoare culturală de interes naţional şi valorile de patrimoniu cultural
naţional (pe UAT de bază)
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a III-a
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 26
ZONE PROTEJATE CONSTRUITE
CCA. 150 DE MONUMENTE ŞI SITURI ARHEOLOGICE
1. Complexe paleolitice
2. Aşezări neolitice şi eneolitice
3. Aşezări, necropole – epoca bronzului
4. Fortificaţii, aşezări – prima epocă a fierului
5. Fortificaţii dacice
6. Necropole şi zone sacre – a 2-a epocă a fierului
7. Castre şi aşezări civile
8. Oraşe antice
9. Edificii
10. Monumente medievale (identificate arheologic)
11. Rezervaţii arheologice
Notă: legea 5 /2000 identifică MI de interes naţionale; în 2004 prin OMCC 2314 sunt
listate peste 20.000 MI de categ. A şi B, de 4 tipuri: situri arheologice, ansambluri şi
monumente de arhitectură, monumente comemorative şi funerare (www.cultura.ro)
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a III-a
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 27
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a III-a
Arii construite protejate 2001
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 28
Propuneri pentru
alte 4 rezervaţii
naturale şi 11 MI
(biserici bizantine,
cule, cetatea Alba-
Iulia etc.)
Patrimoniul
UNESCO – 30 MI
+ RBDD listate
(1993-1999)
În 2010 este
propusă şi m.
Suceviţa
http://cnr-unesco.ro/ro/home/
http://www.cimec.ro/Monumente/UNESCO/UNESCOro/indexOrast.htm
http://www.cultura.ro/page/243
http://whc.unesco.org/en/statesparties/ro
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 29
PATN – SECŢIUNEA A IV-A – REŢEAUA DE LOCALITĂŢI
(în curs de revizuire în prezent)
Obiective: stabilirea unei anumite clasificări a tuturor localităţilor din România prin
stabilirea unui număr de şase ranguri şi promovarea unui sistem de tip normativ
/reglementator conform căruia se poate face trecerea dintr-un rang în altul.
Consecinţe: schimbarea de statut (comună – oraş; oraş – municipiu) reglementată şi
sprijin pentru zonele rurale cu probleme (depopulare şi acces redus la servicii)
• ierarhii şi criterii de încadrare a tuturor localităţilor în 6 ranguri
• probleme ale zonelor rurale: zone rurale cu scăderi de populaţie de peste
30% (1968 – 1998)
17 zone lipsite de localităţi urbane pe raze
de 25-30km
• zone metropolitane: ca asocieri voluntare de comune şi oraşe
• zone de dezvoltare în aglomeraţiile urbane: instituirea unui statut special cu
durată determinată
• centuri verzi: în jurul marilor aglomeraţii (rang 0 şi 1);
pentru protecţia mediului şi dezvoltare
spaţială controlată
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a IV-a
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 30
Urban 4 ranguri
Rural 2 ranguri
PATN – SECŢIUNEA A IV-A – REŢEAUA DE LOCALITĂŢI
Rang 0 – capitala
Rang 1 – 11 oraşe mari cu rol regional
Rang 2 – municipiile – cca. 90
Rang 3 – oraşele – peste 200
Rang 4 – sate reşedinţă de comună –
cca. 2800
Rang 5 – sate aparţinătoare –
cca. 10.000
Zone
metropolitane
Localizare geografică favorabilă
Populaţie
Rază de servire
Accesibilitate / acces la căile de comunicaţie
Funcţiuni economice
Nivel de dotare / echipare
Criterii de încadrare într-un anumit rang
Dotări minime
obligatorii(U) (R)
Notă: prin legea 308 /2006 se precizează procedura de delimitare a noilor UAT care se înfiinţează
sau se reînfiinţează (comune sau oraşe) – pe baza planurilor cadastrale avizate de OJCAPI
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 31
PATN – SECŢIUNEA A IV-A – REŢEAUA DE LOCALITĂŢI
Indicatori cantitativi / calitativi pentru trecere de la un rang la altul (conf. legii 100 /2007)
Pentru mediul urban (municipiu /oraş) Pentru mediul rural (comună)
Număr de locuitori Număr de locuitori
Populaţia ocupată în activităţi neagricole totalul populaţiei ocupate (%din totalul
populaţiei ocupate)
Populaţia ocupată în activităţi neagricole (%din totalul
populaţiei ocupate)
Potenţial economic care să asigure echilibrul bugetar al
comunei
Dotarea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă (% din totalul locuinţelor) Locuinţe construite după anul 1960 (% din numărul total
de locuinţe)Dotarea locuinţelor cu baie şi WC în locuinţă (% din totalul locuinţelor)
Dotarea locuinţelor cu instalaţie de încălzire centrală (% din totalul locuinţelor)
Număr de paturi în spitale la 1000 de locuitori Spaţii construite pentru instituţii şi dotări:
- primărie
- şcoală primară şi gimnazială
- dispensar uman, farmacie sau punct farmaceutic
- post de poliţie
- Staţie /haltă CF sau staţie transport auto
Număr de medici la 1000 de locuitori
Unităţi de învăţământ
Dotări culturale şi sportive
Locuri în hoteluri
Străzi modernizate (% din lungimea totală a străzilor) Legături între satul-reşedinţă de comună şi celelalte sate
pe drumuri publice modernizate /cu îmbrăcăminţi uşoare
(% din totalul drumurilor)
Situarea fiecăruia dintre satele componente ale comunei
propuse spre înfiinţare la distanţă mai mare de 5 km faţă
de actualul sat-reşedinţă de comună
Reducerea distanţei totale între satele componente ale
comunei propuse spre înfiinţare şi actualul sat-reşedinţă,
în raport cu distanţa totală dintre acestea şi satul-
reşedinţă al comunei înfiinţate - minimum 15 km
Străzi cu reţele de distribuţie a apei (% din lungimea totală a străzilor)
Străzi cu conducte de canalizare (% din lungimea totală a străzilor)
Epurarea apelor uzate
Străzi cu reţele de hidranţi exteriori pentru stingerea incendiilor (% din lungimea
totală a străzilor)
Spaţii verzi (parcuri, grădini publice, scuaruri) m2/locuitor
Depozit controlat de deşeuri cu acces asigurat
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 32
PATN – SECŢIUNEA A IV-A – REŢEAUA DE LOCALITĂŢI
Legea 100 /2007 stabileşte noi criterii şi proceduri pentru trecerea de la un rang la
altul
Se introduc:
- fişa oraşului propus să fie declarat municipiu
- fişa comunei propusă să fie declarată oraş şi
- fişa comunei propuse să fie înfiinţată
Sunt stabiliţi 17 indicatori (faţă de 16 în L351 /2001) pentru categoriile urbane şi 8
indicatori (faţă de 5 în L351 /2001) pentru rural (în tabel sunt trecute cu roşu noile
criterii).
Pragurile de mărime pentru populaţie sunt stabilite la:
- municipiu – 40.000 locuitori (faţă de 25.000 în L351 /2001)
- oraş – 10.000 locuitori (faţă de 5.000 în L351 /2001)
- comună – 1.500 locuitori
Legea 100 restrânge posibilitatea de declarare de noi UAT urbane / rurale prin
ridicarea pragurilor cantitativ / calitative, care trebui îndeplinite şi încurajează
formarea de noi UAT de bază prin unificare administrativă.
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 33
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a IV-a
Reţeaua de localităţi urbane 2001
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 34
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a IV-a
Reţeaua de localităţi rurale 2001
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 35
PATN - SECŢIUNEA V – ZONE DE RISC NATURAL
• CUTREMURE DE PĂMÂNT
• INUNDAŢII
• ALUNECĂRI DE TEREN
ZRN - arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un potenţial
de producere a unor fenomene naturale distructive, care pot afecta
populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot
produce pagube şi victime umane
Risc: estimare matematică a probabilităţii producerii de pierderi umane şi materiale pe o
perioadă de referinţă viitoare şi într- o zonă dată pentru un anumit tip de dezastru
Obiective: delimitarea geografică a zonelor de risc natural şi instituirea de măsuri pentru
prevenirea şi atenuarea efectelor unor fenomene cu caracter distructiv
Consecinţe: elaborare şi conţinut hărţi de risc + conţinut documentaţii de ATşiU (MLTCT,
MMGA); delimitare şi declarare de ZRN, băci de date, monitorizare (CJ); grup de lucru
interdisciplinar pt. cercetarea fenomenelor naturale distructive (MTCT)
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a V-a
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 36
PATN - SECŢIUNEA V – ZONE DE RISC NATURAL
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a V-a
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 37
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI
Promovată iniţial prin OUG 142 din 2008 şi aprobată ulterior prin legea 190 din 2009
OBIECTIVUL: sprijinirea zonelor cu potenţial turistic şi alocarea fondurilor europene şi
guvernamentale pe criterii obiective.
Sunt identificate zone cu resurse turistice naturale şi antropice cu concentrare mare şi
foarte mare precum şi probleme de infrastructură care trebuie rezolvate.
Gradul de concentrare şi nivelul critic al problemelor au fost stabilite pe baza unei
metodologii multicriteriale.
Se prevede actualizarea PUG pentru staţiuni.
Secţiunea VIII a avut o variantă iniţială în 2001 (ca Secţiune nr. VI), în care se identificau
zone defavorizate (în general montane) şi zone rurale cu factori restrictivi ai dezvoltării cu
potenţial turistic deosebit.
PATN - SECŢIUNEA VIII – ZONE CU RESURSE TURISTICE
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 38
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI
Terminologie (conf. Anexa 9):
Resurse turistice - componente ale mediului natural şi antropic, care, prin calităţile şi specificul lor, sunt
recunoscute, înscrise şi valorificate prin turism, în măsura în care nu sunt supuse unui regim de
protecţie integrală. Resursele turistice pot fi naturale şi antropice.
Resurse naturale - elemente geomorfologice, de climă, de floră şi de faună, peisaje, zăcăminte de
substanţe minerale şi alţi factori.
Resurse antropice - monumente arheologice, situri arheologice, monumente, ansambluri şi rezervaţii de
arhitectură, monumente şi ansambluri memoriale, monumente tehnice şi de artă, muzee, elemente de
folclor şi artă populară etc.
Zonă turistică - teritoriu caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice, care poate fi delimitat
distinct ca ofertă, organizare şi protecţie turistică.
Zonele cu resurse turistice - unităţile administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora există o concentrare
mare şi foarte mare a resurselor naturale şi antropice, ce pot genera dezvoltarea uneia sau mai multor
forme de turism.
Infrastructură specific turistică - resurse materiale care îşi datorează existenţa activităţii turistice şi
care sunt destinate exclusiv turiştilor.
Infrastructură tehnică - Infrastructura edilitară a localităţilor ansamblul de construcţii, instalaţii
tehnologice, echipamente funcţionale şi dotări specifice prin care sunt asigurate serviciile publice de
gospodărie comunală.
PATN - SECŢIUNEA VIII – ZONE CU RESURSE TURISTICE
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 39
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI
Cuprinde:
Anexa 1: UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE cu resurse naturale şi antropice mari şi
foarte mari
Anexa 2: ZONE CU RESURSE TURISTICE ZONE CU RESURSE NATURALE ŞI ANTROPICE (hartă)
Anexa 3: UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE cu resurse naturale şi antropice mari şi
foarte mari, care au probleme ale infrastructurii turistice
Anexa 4: ZONE CU RESURSE TURISTICE INFRASTRUCTURA SPECIFIC TURISTICĂ ÎN ZONE CU RESURSE
NATURALE ŞI ANTROPICE, MARI ŞI FOARTE MARI (hartă)
Anexa 5: UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE cu resurse naturale şi antropice mari şi
foarte mari, care au probleme ale infrastructurii tehnice
Anexa 6: INFRASTRUCTURA TEHNICĂ ÎN ZONE CU RESURSE NATURALE
ŞI ANTROPICE, MARI ŞI FOARTE MARI (hartă)
Anexa 7: UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE cu resurse naturale şi antropice, mari şi
foarte mari, care au probleme ale infrastructurii turistice si tehnice
Anexa 8: INFRASTRUCTURA SPECIFIC TURISTICĂ ŞI TEHNICĂ ÎN ZONE CU RESURSE NATURALE ŞI
ANTROPICE, MARI ŞI FOARTE MARI (hartă)
Anexa 9: Terminologie
PATN - SECŢIUNEA VIII – ZONE CU RESURSE TURISTICE
2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 40
DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a VIII-a
Turism 2009