6
ATLAS rsToRtc scoLAR t Plange didactice O PREISTORIE O ANTICHITATE O EVUL MEDIU O EPOCA MARILOR DESCOPERIRI cEoGRAFtCE o REVOLUTTA TNDUSTRTALA O PRIMUL RAZBOI MONDIAL Referent gtiin!ific de specialitate; drd. DRAGOg SEBASTIAN BECHERU Facultatea de lstorie, Universitatea Bucuresti EDITLJRA|CL) PRESS \,\! \! ad p r e s s r o O Copyright CD PRESS, 2017

Atlas istoric scolar - cdn4.libris.ro istoric scolar.pdf · Atlas istoric scolar Keywords: Atlas istoric scolar Created Date: 10/2/2019 12:27:21 PM

  • Upload
    others

  • View
    64

  • Download
    2

Embed Size (px)

Citation preview

  • ATLASrsToRtc scoLARt

    Plange didactice

    O PREISTORIE O ANTICHITATEO EVUL MEDIU O EPOCA MARILOR DESCOPERIRI

    cEoGRAFtCE o REVOLUTTA TNDUSTRTALAO PRIMUL RAZBOI MONDIAL

    Referent gtiin!ific de specialitate;drd. DRAGOg SEBASTIAN BECHERU

    Facultatea de lstorie, Universitatea Bucuresti

    EDITLJRA|CL) PRESS\,\! \! ad p r e s s r o

    O Copyright CD PRESS, 2017

  • Iiliil. Ii.i,if( 1] jli'it:.qi!

    CUPRIhIS

    Preistorie E

    Antichitate E

    :.. \\ \. , : i) I i

    nHr6lt . cmfi $c0uxi o thiluttl otcll [ o D0lifl $c0n[tPrima alegere in domeniul produselor

    5i al proiectelor educalionale romanegtide calitate pentru 5coali 5ifamilie

    layoutr ceorge BIRI!Tehnoredactare: Clara ARU$TEIRedactor: Mihaela STANESCU

    Referent gtiinlific de specialitate:drd. DragoE Sebastian BICHERU

    Facultatea de Istorie, Universitatea BucuregiImagni: CD PRESS, Dreamsrine, Wikinedia Commons

    (pas. 6 7: lohn Hill, CC-BY SA-2.5,2.0.1.0: Mbzt CC By 3.0)

    #dedkEditua CD PRESS

    Bucuretti, stl. Logofetul Teutu nr. 67,sector 3, cod 031212

    Tel: 021 .337 .37 .17 , 021.337 .37 .27 , 021 .337 .37 .37F^x. 021.337.37 .57

    e mail: [email protected] wrvr,r.cdpress.ro o fl Edirura CD pRIsS

    Comenzi:X [email protected]

    @ 02t.337 .37 .37: 07 52. 237 .87 8€ www.cdpress.ro

    CD PRESS editeaze publica_tiile educalionaleTERRA MAGAZIN 9i DOXI

    Evul Mediu @

    Epoca mariiot' descoperiri geografice E

    Revolu[ia lndustriald E(ea mai cititS publi(alie

    romeneas(ide popularizare a ttiinlelor

    PUBU(AJTT PTNTRU (0P -NUMARUTIlN R0MANtA

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiAtlas istoric Acolar - Bucure$ti : CD PRESS, 2017

    ISBN 978 606-528 356-5

    94(100)(084.4)

    o Logo uril€ si numele Terra Mrgazin 9i DOXI sunt mirci inregistrateCD PRESS. Toate dreprurjle rez€rvare. Reproducerea oricerui marerialdir aceasti lucrare este categoric inleuisi in lipsa consnnlimentului

    prealabil al CD PRltSS.

    Prirnul Razboi Mondial E

  • II)IILJIiA Ptt[!s

    HOMO SAPIENS CUCERESTE PLANETAOamenii de gtiinld consider; ci specia umand care populeazd azi planeta - Homo sapiens - ar fi apdrut in Africa inurm6 cu aproximativ 200 000 de ani. De aici, omul s-a rdsp6ndit in Asia, apoi in Europa ;i Australia. Modul in care omula populat planeta este urmdrit cu ajutorul fosilelor, al artefactelor 5i al probelor ADN. Conform unei teorii, oamenii auajuns in America de Nord venind din Asia, peste Stramtoarea Bering (harta mare). Cercetdri mai noi sugereazd cd Americade Nord ar fi fost colonizatd de oameni venili din Europa, prin nordul Atlanticului (harta micd).

    Pegtera cu Oase, RominiaAcum 40 000 de aniUn craniu de om gisitintr-o peiter5arad ci primii europeni au venit dinLevant, de-a lungul M;rii Negre.

    d/l

    Taforalt, MarocAcum 82000 deaniS-au descoperitcochiliigdurite giacoperite culut probabil purtatecandva ca biuterii.

    Herto, EtiopiaAcum 160 000 deanicraniile a doiadulli tiun copilsuntcele mai vechi rbmStile de

    Homo sdpieni gdsite vreodati.

    Pettera Border,Afiica de SudAcum 82 000 deaniSchelete anatomic moderne

    aufost gisitealituri deunelte de piatri mainoi.

    Arnhem, AustraliaAcum 55 000 de aniUn addpost din stanc;, numitMalakunanja ll, este cea mai veche

    dovadd a prezenlei sedentarea oamenilor in Australia.

    o

  • SiberiaAcum 43 000 de aniUnelte vechi aratd cA primii sosi,ti in inte-riorul Asiei au venit din Orientul Mijlociu,de-a lungul stepelor asiatice.

    Asia centraleAcum 60 000 de aniAnalizele ADN arati legaturicomplexe ti valuri multiplede colonizare.

    Pestera Tianyuan, ChinaAcum 40 000 de aniCel mai vechi schelet umandatat sigur din China.

    Clovis, 5UAAcum 13 500 de aniDe atunci dateaza cea maiveche a;ezare din America

    de Nord, desi tot mai multedovezi arati ci oameniiau ajuns aicicu 2 000-3 000de ani mai devreme.

    -lt-(n(,

    -lonn(nnot-n

    h>'lbV bo*-t-, _^q

    St'

    !.,hlrI

    J

    Monte Verde, ChileAcum 15 000 de aniVetre, structuride lemn tipolen provenit de la plantemedicinale indepdrtatesugereaz; o migratie costali,cu ajutorul bdrcilor.

  • MESOPOTAMIAPrimele orase ale lumiiCele dintdi orage au apdrut in Mesopotamia, in bazinele 16urilor Tigru 9i Eufrat, in jurul anului 4500 i.H. Functia inilialda acestor orase timpurii era reglarea schimburilor comerciale, impuse de necesitatea de a schimba produse agricolepe altele care lipseau din zoni. Unul dintre cele mai dezvoltate asemenea ora5e a fost Babilon.

    Cale ProcesionalSEra un drum principal ce traversaora;ul si lega multe dintre cl;di,rile importante ale Eabilonului.

    Poartd a zei_tei lshtarPortile oraselor mesopotamiene indeplineau roluri multiple. Ele erau locuride cult, spalii unde se desfdlurau spectacole si unde igi ficeau aparitia regii.Uimitoarea Poarte Ishtar servea ca intrareprincipali in orasul Babilon. Porlilesi acoperisul erar din Iemn de cedru, iarcadrul po'tii era consffuit din caramizismiltuite sau acoperite cu lapislazuli(o piatrd semipre,tioasi de culoarealbastrat si rnpodooit cu basoreliefurireprezentand animale siflori. Poarta afost construit; de regele Nabucodonosoral ll-lea, in secolul al Vl lea i,H.

    , wt,Ni lfii6tm$\ . -r- . -,, ,4 ,

    Un oras proie(tatOralele mesopotamiene au fostprintre primele ce au implicat oplanificare urbana; existd dovezi carearatd ci unele orase, precum Eabilon.au fost construite dupa planurifixe.

    Locuinte etajatei\4ajoritatea oratelor mesopotamiene aveau clddiri cu maimulte etaje.

    Zidurile BabilonuluiAtingeau in;ltimea conside-rabili de 27 m si erau consi-derate de necucerit.

    +e

    /0,1

    ,!^ a

    ;0m',.ffi /

    (-

    :t

    ..t

    71" r'r\1:'ll')W41. /, . tit/ " ir i'."r/

    ^a) ,, .l ./t1,.

    {"1' ,:r'','P;

  • Fundatii nesigureintrucAt majoritatea clidirilor erau con-struite din cirdmizi de lut uscate la soare,ele erau instabile, fiind adesea distruse sireconstruite.

    Turnul Etemenankiin centrul vielii babiloniene se gdsea Turnul Etemenanki,un ziqurat inchinat zeului i\4arduk, celebrdnd creareacerului si a Pdmantului. Avea 7 etaje, o in;llime de 91 m;i este posibil si fifost acoperit cu aur;i argint.Ziguratele erau temple construite pe platforme inalte,cu trepte. Au ap;rut in orasele sumeriene in jur de 2000 i.H.gi s-au rdsp6ndit in toat; i\4esopotamia,

    =t-lt1(,

    -{onn(nnot-n

    -4..

    +

    RAul EufratRdultrecea prin orat tiera folosit de negustori

    ;i meStetugari pentru a-titransporta si comercializabunurile de a IungulMesopotamiei.

    lrigatiiPentru a controla apele Eufra-tului, babilonienii au construitcanale, porturi si diguri.

    {u

    ld

    Isotn r

    GridinisuspendatePosibil construite de Nabucodonosor al ll lea(605-562 i.H.), dacd chiar au existat ln realitate,grddinile suspendate erau o realizare ingine-reascd uimitoare, in;llendu-se pe patruterase pani la 77 m in;ltime.

    illi

    @

    {