Atitudinile europenilor fa ță de schimb ă · 3.1.3 Impactul asupra economiei europene ... În cursul ultimilor ani, schimbările climatice au devenit o prioritate a agendelor politice

DV\786491RO.doc

� RO RO

Atitudinile europenilor

față de schimbările climatice

Eur

obar

omet

rul s

peci

al 3

13 /

Val

ul 7

1.1

– T

NS

Opi

nion

& S

ocia

l

Raport

Teren: ianuarie-februarie 2009

Publicare: iulie 2009

Eurobarometrul special 313

Acest sondaj a fost solicitat de Comisia Europeană și Parlamentul European și coordonat de Direcţia Generală pentru Comunicare din cadrul Comisiei Europene. Acest document nu reprezintă punctul de vedere al Comisiei Europene sau al Parlamentului European. Interpretările sau opiniile exprimate în această lucrare aparţin exclusiv autorilor.

COMISIA EUROPEANĂ

PARLAMENTUL EUROPEAN

EUROBAROMETRUL SPECIAL 313 Atitudinile europenilor faŃă de schimbările climatice

2/50

CUPRINS

CUPRINS ................................................................................................................................................... 2

INTRODUCERE ....................................................................................................................................... 3

1. PERCEPțII ASUPRA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE șI ÎNCĂLZIRII GLOBALE ................................................ 6 1.1 Cele mai grave trei probleme cu care se confruntă lumea ......................................................... 6 1.2 Evaluarea gravității problemei................................................................................................. 16

2. NIVELUL DE INFORMARE CU PRIVIRE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE...................................................19 3. COMBATEREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ........................................................................................ 25

3.1 Atitudini față de schimbările climatice și modalități de combatere a acestora........................ 25 3.1.1. Carburanţii alternativi .........................................................................................................................27 3.1.2 Măsurile personale luate în scopul combaterii schimbărilor climatice ...........................30 3.1.3 Impactul asupra economiei europene...........................................................................................33 3.1.4 Schimbările climatice nu reprezintă un fenomen ireversibil ........................................36 3.1.5 Impactul emisiilor de CO2 asupra schimbărilor climatice .............................................39 3.1.6 „Gravitatea” schimbărilor climatice nu a fost exagerată ...............................................42

CONCLUZIE ............................................................................................................................................ 46

SPECIFICAŢII TEHNICE ................................................................................................................. 48


3/50

INTRODUCERE Acest raport prezintă rezultatele unui sondaj referitor la atitudinile europenilor faţă de schimbările climatice, sondaj care a avut loc în ianuarie și în februarie 2009. În cursul ultimilor ani, schimbările climatice au devenit o prioritate a agendelor politice internaţionale. Uniunea Europeană este hotărâtă să acţioneze în mod constructiv în direcţia unui acord mondial pentru limitarea schimbărilor climatice și deschide calea luând măsuri ambiţioase din proprie iniţiativă1. În decembrie 2008, ea a adoptat un pachet integrat de măsuri legislative privind energia și clima pentru a pune în practică obiectivele ambiţioase pe care conducătorii Uniunii le-au fixat în martie 2007 cu data limită 2020. Aceste obiective vizează construirea unui viitor durabil graţie reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, reducerii consumului de energie printr-o eficacitate energetică sporită și recursului la surse de energie regenerabile pentru a satisface o mai mare parte din nevoile noastre energetice. Problema schimbărilor climatice nu preocupă doar nivelurile politice cele mai ridicate. Mass-media (la nivel internaţional) îi acordă, de asemenea, o atenţie deosebită și, prin aceasta, au suscitat o vie dezbatere publică. Aceasta este perspectiva din care a fost realizat prezentul sondaj Eurobarometru, obiectivul global fiind de a studia atitudinile cetăţenilor europeni faţă de schimbările climatice. Acest sondaj se axează pe următoarele aspecte: � Percepţia cetăţenilor asupra schimbărilor climatice, în raport cu alte probleme

mondiale.

� Percepţia cetăţenilor asupra gravităţii schimbărilor climatice.

� Măsura în care cetăţenii se simt informaţi în legătură cu schimbările climatice - cauzele acestora, consecinţele lor și modalităţile de a le combate.

� Atitudinile cetăţenilor faţă de carburanţii alternativi și emisiile de CO2.

� În ce măsură cetăţenii simt că schimbările climatice pot fi stopate sau dacă s-a exagerat în această privinţă și care este impactul asupra economiei europene.

� În ce măsură cetăţenii au luat măsuri personale pentru a lupta împotriva

schimbărilor climatice.

Prezentul sondaj Eurobarometru a fost comandat de Direcţia Generală pentru Comunicare din cadrul Comisiei Europene la solicitarea Parlamentului European și a Comisiei Europene. El a fost realizat de reţeaua TNS Opinion & Social între 16 ianuarie și 22 februarie 2009. Au fost intervievaţi 26 718 cetăţeni din 27 state membre ale Uniunii Europene, cele trei ţări candidate la integrarea în Uniunea Europeană (Croaţia, Turcia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei) și Comunitatea turco-cipriotă.

1 http://ec.europa.eu/environment/climat/aviation_en.htm.


4/50

Metodologia utilizată este cea a sondajelor Eurobarometru realizate de către Direcţia Generală pentru Comunicare (Unitatea „Cercetare și analiză politică”)2 din cadrul Comisiei Europene. O notă tehnică referitoare la modul în care au fost realizate interviurile de către institutele din reţeaua TNS Opinion & Social este anexată prezentului raport. Această notă indică metodele de intervievare și intervalele de încredere3. Rezultatele acestui sondaj sunt analizate mai întâi la nivelul Uniunii Europene și apoi la nivel de ţară. Atunci când era cazul, diverse variabile sociodemografice – cum ar fi sexul, vârsta, nivelul studiilor, profesia și orientarea politică a respondenţilor – au fost utilizate pentru a aprofunda analiza. În plus, următoarele variabile cheie au fost utilizate în cadrul analizei pentru a înţelege mai bine opiniile cetăţenilor cu privire la schimbările climatice: � Nivelul de informare subiectiv al respondenţilor în legătură cu cauzele și

consecinţele schimbărilor climatice și cu modalităţile de combatere a acestora: QE3: „Personal, credeţi că sunteţi sau nu bine informat cu privire la...? Diversele cauze ale schimbărilor climatice; diversele consecinţe ale schimbărilor climatice; Modalităţi de combatere a schimbărilor climatice.”

� Percepţia respondenţilor asupra gravităţii schimbărilor climatice: QE2: „Cât de gravă consideraţi că este problema schimbărilor climatice în prezent? Vă rugăm utilizaţi o scală de la 1 la 10, în care „1” ar însemna că „nu este deloc o problemă gravă” și „10” ar însemna că „este o problemă extrem de gravă”.

2 http://ec.europa.eu/civiljustice/index_ro.htm3 Tabelele de rezultate sunt incluse în anexă. Se va nota că suma procentelor din tabelele acestui raport poate depăși 100% atunci când respondentul poate da mai multe răspunsuri la aceeași întrebare.


5/50

În acest raport, ţările sunt reprezentate prin abrevierile lor oficiale. Abrevierile utilizate în acest raport se bazează pe următoarea corespondență:

ABREVIERI

UE27 Uniunea Europeană - 27 de state membre NS/NR Nu știu/Niciun răspuns BE Belgia BG Bulgaria CZ Republica Cehă DK Danemarca D-E Germania de Est DE Germania D-W Germania de Vest EE Estonia EL Grecia ES Spania FR Franţa IE Irlanda IT Italia CY Republica Cipru* CY (tcc) Regiune necontrolată de guvernul Republicii Cipru LT Lituania LV Letonia LU Luxemburg HU Ungaria MT Malta NL Olanda AT Austria PL Polonia PT Portugalia RO România SI Slovenia SK Slovacia FI Finlanda SE Suedia UK Marea Britanie HR Croaţia TR Turcia MK Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei**

* Cipru în ansamblu este unul din cele douăzeci și șapte de state membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, „acquis-ul comunitar” este suspendat în partea ţării care nu este controlată de guvernul Republicii Cipru. Din motive practice, numai interviurile realizate în partea ţării controlată de guvernul Republicii Cipru figurează în categoria „CY” și sunt incluse în media UE27. Interviurile realizate în partea ţării necontrolată de guvernul Republicii Cipru figurează în categoria „CY(tcc)” [tcc : Turkish Cypriot Community - Comunitatea turco-cipriotă]. ** Cod provizoriu care nu afectează în niciun fel denumirea definitivă a ţării, care va fi adoptată după încheierea negocierilor care au loc în prezent pe această temă în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite.


6/50

1. Percepţii asupra schimbărilor climatice și încălzirii globale 1.1 Cele mai grave trei probleme cu care se confruntă lumea

- Sărăcia, declinul economic la nivel mondial și schimbările climatice sunt considerate cele mai grave probleme cu care se confruntă lumea -

Atunci când se examinează ansamblul răspunsurilor agregate ale respondenţilor4 în legătură cu ceea ce ei consideră a fi cele mai grave probleme5, 66% consideră că „Sărăcia, lipsa alimentelor și a apei potabile constituie una din problemele cele mai grave pentru lumea de astăzi”. În a doua poziţie se află „Un declin economic major la nivel mondial”, care este menţionat de două ori mai des (de la 24% în primăvara lui 2008 la 52% în ianuarie-februarie 2009). Creșterea numărului de răspunsuri „Un declin economic major la nivel mondial” a determinat o diminuare a numărului de răspunsuri „Schimbările climatice”, a cărui frecvenţă atingea 62% în primăvara lui 2008. Astăzi, „schimbările climatice”, menţionat de 50% ca una din cele mai grave probleme pentru lumea noastră, se situează pe a treia poziţie. În condiţiile în care criza economică este mai importantă în raport cu „schimbările climatice” și în care acestea sunt mai puţin frecvent menţionate ca înainte, este important de observat că aceste trei probleme (sărăcia, economia și schimbările climatice) sunt cele mai menţionate de cel puţin jumătate din eșantion. După aceste trei probleme, respondenţii consideră „terorismul internaţional” ca fiind o problemă gravă (42 %), cu toate că, în acest caz, și frecvenţa acestui răspuns a scăzut (în condiţiile în care era de 53% în toamna lui 2008). Pe poziţia a cincea se află „conflictele armate”, menţionate de 39% dintre respondenţi. Aproximativ o cincime din respondenţi consideră „proliferarea armelor nucleare” (19%, faţă de 23% în primăvara lui 2008), „creșterea populaţiei mondiale” (19%, la același nivel ca în primăvara lui 2008) și „răspândirea bolilor contagioase” (18%, faţă de 23% în primăvara lui 2008) drept cele mai grave probleme cu care se confruntă lumea. Din nou, se observă că creșterea răspunsurilor care menţionează gravitatea declinului economic a determinat o scădere a menţionării altor probleme mondiale. Graficul care urmează recapitulează situaţia generală evocată:

4 Această analiză se bazează pe toate răspunsurile date de către respondenţi (i.e primul și celelalte răspunsuri)5 QE1 În opinia dumneavoastră, care consideraţi că sunt cele mai grave probleme cu care se confruntă în prezent lumea, în ansamblu? În primul rând? Și alţii?


7/50

In your opinion, which of the following do you consider to be the most serious problem currently facing the world as a whole?

Firstly? Any others? - % EU

67%

24%

62%

53%

38%

22%18%

24%

66%

52% 50%

42%39%

19% 19% 18%

Pove

rty,

lack

of foo

d a

nd

drinki

ng

wat

er

A m

ajor

glo

bal

econ

omic

dow

ntu

rn

Clim

ate

chan

ge

Inte

rnat

ional

terr

oris

m

Arm

edco

nfli

cts

The

pro

lifer

atio

nof

nucl

ear

wea

pon

s

The

incr

easi

ng

wor

ldpop

ula

tion

The

spre

adof

an

infe

ctio

us

dis

ease

EB69 EB71

Dacă se iau în considerare numai primele răspunsuri ale respondenţilor, „Sărăcia, lipsa alimentelor și a apei potabile” ajunge în vârful listei de probleme grave cu care se confruntă lumea. Această evoluţie se înscrie în linia măsurilor precedente. Cu toate acestea, se înregistrează o creștere considerabilă a numărului de respondenţi care consideră că „Un declin economic major la nivel mondial” este problema cea mai gravă cu care se confruntă lumea de azi, frecvenţa acestui răspuns crescând de la 5% în primăvara lui 2008 la 22% în ianuarie-februarie 2009. Aceasta a determinat o diminuare a menţionării în primă poziţie a „schimbărilor climatice”, cu toate că această chestiune este în continuare menţionată de aproape un respondent din cinci.


8/50

18%

22%

30%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

Climate change

A major global economic downturn

Poverty, lack of food and drinking water

QE1a In your opinion, which of the following do you consider to be the most serious problem currently facing the world as a whole? Firstly?

% EU

+1

+17

-12

Respondenţii portughezi și croaţi sunt în special dispuși să creadă că „sărăcia, lipsa alimentelor și a apei potabile” reprezintă cea mai gravă problemă cu care se confruntă în prezent lumea noastră. „Schimbările climatice” sunt menţionate drept cea mai gravă problemă (menţiune în prima poziţie) de două ţări - Austria și Suedia, suedezii confirmând din nou deosebita lor sensibilitate la chestiunile de mediu. La nivel naţional, „schimbările climatice” sunt considerate o problemă gravă în special de cetăţenii din Suedia (82%), din Cipru (76%) și din Grecia (71%). În plus, cetăţenii din Suedia, Malta și din Comunitatea cipriotă menţionează „schimbările climatice” ca fiind cea mai gravă problemă cu care se confruntă în prezent lumea noastră. Frecvenţa cu care aceasta chestiune este menţionată în Polonia (33%), în Republica Cehă (33%), în Turcia (32%) și în Portugalia (30%) este mai scăzută. Graficul care urmează ilustrează rezultatele în funcţie de fiecare ţară.

+ and – indicate evolution from EB69 Spr. 2008


9/50

„Sărăcia, lipsa alimentelor și a apei potabile” este considerată cea mai gravă problemă cu care se confruntă lumea în majoritatea ţărilor în care s-a efectuat sondajul, în special de către francezi, ciprioţi, suedezi și croaţi. O mare parte din restul ţărilor au menţionat „un declin economic major” drept cea mai gravă problemă cu care se confruntă lumea de azi, frecvenţa acestei menţiuni fiind în special ridicată în Lituania, în Bulgaria, în Slovenia și în Slovacia. „Terorismul internaţional” este cel mai des menţionat în Bulgaria și în Malta, în timp ce „conflictele armate” sunt, de asemenea, menţionate de mai mult de jumătate din bulgari, estonieni, spanioli și ciprioţi. „Proliferarea armelor nucleare” este în principal menţionată de cetăţenii din Grecia și Cipru, „creșterea populaţiei mondiale” în special de cei din Finlanda și Olanda, iar „răspândirea bolilor contagioase” de către respondenţii din Irlanda și din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.


10/50

Poverty, lack of

food and drinking

water


Climate changeInternational

terrorismArmed conflicts

The proliferation of nuclear weapons

The increasing

world population

The spread of an infectious disease

EU27 66% 52% 50% 42% 39% 19% 19% 18%

BE 69% 54% 54% 37% 34% 21% 22% 15%

BG 62% 71% 43% 50% 52% 18% 9% 14%

CZ 45% 69% 33% 42% 38% 19% 11% 24%

DK 71% 61% 64% 45% 43% 16% 22% 15%

DE 75% 54% 65% 46% 39% 23% 31% 19%

EE 56% 65% 37% 33% 54% 13% 20% 22%

EL 72% 68% 71% 39% 42% 32% 12% 12%

ES 73% 50% 44% 49% 51% 19% 9% 11%

FR 80% 44% 51% 34% 35% 24% 26% 18%

IE 59% 67% 58% 36% 28% 19% 21% 28%

IT 56% 43% 41% 48% 34% 21% 8% 23%

CY 81% 55% 76% 33% 51% 30% 25% 19%

LV 60% 69% 43% 29% 46% 9% 9% 25%

LT 51% 76% 47% 35% 44% 20% 8% 18%

LU 76% 45% 54% 42% 33% 25% 30% 21%

HU 73% 67% 61% 27% 30% 16% 28% 27%

MT 52% 53% 61% 50% 22% 15% 9% 26%

NL 75% 58% 57% 31% 42% 14% 32% 16%

AT 67% 41% 63% 47% 42% 29% 28% 22%

PL 58% 42% 33% 42% 43% 15% 5% 19%

PT 77% 52% 30% 32% 41% 13% 10% 22%

RO 57% 66% 51% 41% 39% 14% 7% 21%

SI 76% 73% 61% 34% 34% 15% 18% 16%

SK 61% 70% 53% 47% 49% 16% 17% 22%

FI 70% 57% 67% 29% 35% 19% 33% 22%

SE 82% 33% 82% 25% 41% 21% 40% 26%

UK 49% 55% 46% 45% 33% 13% 27% 14%

CY (tcc) 42% 51% 61% 36% 30% 20% 17% 11%

HR 81% 50% 46% 39% 43% 14% 6% 17%

TR 51% 41% 32% 40% 30% 21% 15% 7%

MK 69% 47% 42% 38% 35% 14% 3% 28%

QE1T Which do you consider to be the most serious problems currently facing the world as a whole? Firstly? Any others?

Highest percentage by country Highest percentage by item

SPECIAL EUROBAROMETER 313 Europeans’ attitudes towards climate change

11/50

Sa ne concentrăm acum analiza asupra unei comparaţii a rezultatelor la nivel naţional în ianuarie - februarie 2009 cu rezultatele înregistrate în primăvara lui 2008. Ţările în care se observă cea mai mare creștere a frecvenţei menţiunii „sărăcie, lipsa alimentelor și a apei potabile”, în comparaţie cu primăvara lui 2008 sunt Letonia (de la 51% la 60%) și Lituania (de la 42% la 51%). În schimb, în Grecia și în Turcia se înregistrează cea mai mare scădere în frecvenţa cu care această problemă este menţionată (Grecia: 86% faţă de 72% și Turcia: 63% faţă de 51%).

In your opinion, which of the following do you consider to be the most serious problem currently facing the world as a whole - % EU

66%

82%

81%

80%

77%

76%

76%

75%

75%

73%

73%

72%

71%

70%

69%

67%

62%

61%

60%

59%

58%

57%

56%

56%

52%

51%

49%

45%

42%

81%

69%

51%

EU27

SE

CY

FR

PT

LU

SI

DE

NL

ES

HU

EL

DK

FI

BE

AT

BG

SK

LV

IE

PL

RO

EE

IT

MT

LT

UK

CZ

CY (tcc)

HR

MK

TR


+ and – indicate evo lution from EB69 Spr. 2008

-1

-12

0

-13

-2

-8

-6

-3

+9

-3

+2

-1

+1

+8

-3

+4

+6

-5

+1

+8

-4

+2

-4

+4

-7

+1

-2

-4

+4

0

-11

-2


12/50

În ceea ce privește ipoteza conform căreia „un declin economic major la nivel mondial” ar fi cea mai gravă problemă cu care se confruntă lumea, toate ţările europene cunosc o creștere a frecvenţei cu care este menţionată această problemă. În mod global, 52% din cetăţenii europeni menţionează această problematică, ceea ce reprezintă o creștere de 28% faţă de ultima măsură. În special, Republica Cehă, Slovacia, Olanda și Slovenia înregistrează creșteri de cel puţin 46% de la ultima măsură.


52%

76%

73%

71%

70%

69%

69%

68%

67%

67%

66%

65%

61%

58%

57%

55%

55%

54%

54%

53%

52%

50%

45%

44%

43%

42%

41%

33%

51%

50%

47%

41%

EU27

LT

SI

BG

SK

LV

CZ

EL

HU

IE

RO

EE

DK

NL

FI

CY

UK

DE

BE

MT

PT

ES

LU

FR

IT

PL

AT

SE

CY (tcc)

HR

MK

TR


+28

+25

+35

+41

+45

+24

+20

+11

+33

+18

+26

+16

+22

+27

+29

+19

+27

+24

+30

+38

+30

+46

+40

+21

+30

+30

+53

+40

+46

+44

+46

+40



13/50

Sensibilitatea Suediei faţă de schimbările climatice, astfel cum o arată alte sondaje Eurobarometru, se confirmă. Suedia este singura ţară care înregistrează o creștere a frecvenţei cu care schimbările climatice sunt menţionate de la sondajul anterior (de la 80% în primăvara lui 2008 la 82% în ianuarie - februarie 2009). Cetăţenii din Suedia menţionează acum schimbările climatice ca reprezentând o problemă la fel de gravă ca „sărăcia, lipsa alimentelor și a apei potabile”. În plus, în Suedia „un declin economic major” este cel mai puţin menţionat ca problemă gravă cu care se confruntă lumea, un astfel de rezultat fiind din nou în contradicţie cu cele din alte ţări europene.


50%

82%

76%

71%

67%

65%

64%

63%

61%

61%

61%

58%

57%

54%

54%

53%

51%

51%

47%

46%

44%

43%

43%

41%

37%

33%

33%

30%

61%

46%

42%

32%

EU27

SE

CY

EL

FI

DE

DK

AT

SI

HU

MT

IE

NL

BE

LU

SK

RO

FR

LT

UK

ES

BG

LV

IT

EE

CZ

PL

PT

CY (tcc)

HR

MK

TR

Climate change

-12

-26

-4

-6

-11

-4

-25

-17

-13

+8

-9

-15

-19

-23

-9

-23

-14

-16

-7

-16

-11

-5

-11

-9

-18

-8

-10

-9

-7

-19

-18

+2



14/50

Analiza socio-demografică: Să revenim acum la analiza tuturor răspunsurilor date de către respondenţi (primul și celelalte răspunsuri). Atunci când se iau în calcul diferitele variabile sociodemografice, reiese că:

� „Sărăcia, lipsa alimentelor și a apei potabile” este considerată cea mai gravă problemă de bărbaţi și femei, deși femeile menţionează mai des decât bărbaţii acest aspect (68% faţă de 64%). În plus, femeile sunt mai înclinate să menţioneze „răspândirea bolilor contagioase”. În ceea ce-i privește pe bărbaţi, aceștia sunt mai dispuși să menţioneze „un declin economic major” și „creșterea populaţiei mondiale” drept una din problemele cele mai grave.

� Este mai puțin probabil ca respondenții mai vârstnici (55 de ani sau peste) să menționeze

„schimbările climatice” drept o problemă gravă (44%), în comparație cu toate celelalte grupe de vârstă mai tinere. Este mai probabil ca grupele de vârstă medii (25 la 54 de ani) să menţioneze „un declin economic major la nivel mondial” (25 la 39 de ani: 54%, 40 la 54 de ani: 52%), ceea ce arată o sensibilitate la climatul economic actual similară cu cea a grupelor mai tinere (15 la 24 de ani: 55%), dar mai mare decât cea a grupelor mai vârstnice (55 de ani sau peste: 44%).

� Respondenţii care au studiat până la vârsta de 20 de ani sau peste sunt mult mai înclinaţi decât cei care și-au încheiat studiile la vârsta de 19 ani sau înainte să considere că sărăcia, schimbările climatice și creșterea populaţiei mondiale sunt probleme grave. În schimb, terorismul internațional și răspândirea bolilor contagioase sunt menționate mai frecvent de cei care și-au încheiat studiile mai devreme.

� Respondenţii cu afinităţi politice de stânga menţionează „schimbările climatice”, „sărăcia” și „conflictele armate” mult mai des decât cei cu afinităţi politice de dreapta. Pe de altă parte, „terorismul internaţional” și „un declin economic major” sunt menţionate mai des de către respondenţii cu afinităţi politice de dreapta decât de cei cu afinităţi politice de stânga.

„Schimbările climatice” este menționat cel mai frecvent de către manageri și studenți și, invers, cel mai puțin frecvent de către persoanele casnice și pensionari. Chestiunea „schimbărilor climatice” apare ca a doua sau a treia problemă în ordinea importanţei în toate categoriile sociodemografice, ceea ce reflectă importanţa sa în rândul cetăţenilor care au participat la sondaj.


15/50

EU27

Sex

Male

Female

Age

15-24

25-39

40-54

55 +

Education (End of)

15-

16-19

20+

Still studying

Self-employed

Managers

Other white collars

Manual workers

House persons

Unemployed

Retired

Students

Left-Right scale

(1-4) Left

(5-6) Centre

(7-10) Right

Respondent occupation scale

55%

54%

47%

62%

72%

69%

67%

56%

57%

48%

63%

65%

68%

66%

55%

54%

52%

68%



Climate change

64% 54%

44%

49%

54%

51% 50%

67%

64%

45%

55%

51%

66% 52% 50%

48%

42%

49%

57%

61%

66%

62%

51%

54%

55%

70%

63%

66%

68%

67%

65%

67%

57%

58%

58%

54%

46%

52%

48%

48%

50%

59%

51%

50%

46%

51%

45%

61%

Which do you consider to be the most serious problems currently facing the world as a whole?

Măsura în care respondenţii se simt informaţi în legătură cu anumite subiecte referitoare la schimbările climatice, adică nivelul lor de informare subiectiv, are o influenţă crucială asupra percepţiei lor asupra „schimbărilor climatice” (pentru mai multe informaţii cu privire la nivelurile de informare subiective ale respondenţilor, a se vedea capitolul 2). Cei care declară că sunt informaţi în legătură cu acest subiect sunt în mod mai semnificativ mai înclinaţi să creadă că „schimbările climatice” constituie una din cele mai grave probleme cu care lumea noastră se confruntă astăzi.

Poverty, lack of food and

drinking water


Climate change

EU27 66% 52% 50%Causes of climate changeInformed 67% 54% 58%Not informed 65% 51% 42%Consequences of climate changeInformed 67% 54% 58%Not informed 65% 51% 42%Ways to fight climate changeInformed 67% 54% 57%Not informed 66% 51% 45%

Which do you consider to be the most serious problems currently facing the world as a whole?


16/50

1.2 Evaluarea gravităţii problemei

- Deși puse în umbră de criza economică, o mare majoritate a europenilor consideră că schimbările climatice constituie o problemă foarte gravă -

Respondenţii au fost invitaţi să evalueze nivelul de gravitate al schimbărilor climatice pe o scară de la 1 la 10. Mai mult de două treimi din europeni consideră că „schimbările climatice” reprezintă o problemă foarte gravă (67%), în timp ce 20% consideră că este vorba despre o problemă destul de gravă, iar 10% nu cred că este vorba despre o problemă gravă6. În același mod în care schimbările climatice sunt mai puţin frecvent menţionate ca o problemă gravă cu care se confruntă lumea, numărul europenilor care consideră „schimbările climatice” o „problemă foarte gravă” a scăzut (75% în primăvara lui 2008 faţă de 67% în ianuarie-februarie 2009). Prin urmare, este din nou probabil că gravitatea percepută a declinului economic a determinat o scădere a nivelului de preocupare faţă de schimbările climatice.

Ciprioţii și grecii sunt în special înclinaţi să considere că „schimbările climatice” constituie o problemă foarte gravă, peste nouă respondenţi din zece exprimându-se în acest sens. Rezultatele se situează, de asemenea, peste media UE în Slovenia, în Ungaria și în Franţa, în care peste opt respondenţi din zece consideră că această problemă este foarte gravă. Proporţiile de cetăţeni care susţin părerea contrară, și anume că „schimbările climatice” nu constituie o problemă foarte gravă, ating nivelurile cele mai ridicate în Marea Britanie și în Estonia. În aceste ţări, peste 15% din cetăţeni susţin că nu sunt de părere că schimbările climatice constituie o problemă gravă.

6 Un punctaj între 7 și 10 este încadrat în categoria „foarte gravă”, între 5 și 6 „destul de gravă” și între 1

și 4 „o problemă care nu prezintă gravitate”.


17/50

QE2T How serious a problem do you think climate change is at this moment?

6 2 %

6 7 %

7 3 %

7 6 %

4 9 %

5 1%

5 6 %

5 7 %

6 1%

6 3 %

6 3 %

6 4 %

6 5 %

6 5 %

6 7 %

6 7 %

6 7 %

6 9 %

6 9 %

7 0 %

7 0 %

7 0 %

7 1%

7 1%

7 2 %

7 5 %

7 9 %

8 1%

8 3 %

8 3 %

9 2 %

9 4 %

2 4 %

16 %

19 %

17 %

3 1%

3 0 %

2 7 %

2 8 %

2 2 %

2 4 %

2 3 %

2 2 %

2 3 %

2 2 %

2 0 %

2 1%

2 2 %

19 %

2 1%

19 %

19 %

17 %

19 %

15 %

19 %

2 0 %

14 %

14 %

13 %

12 %

8 %

9 %

6 %

5 %

18 %

17 %

15 %

14 %

12 %

12 %

13 %

13 %

10 %

10 %

11%

6 %

8 %

10 %

7 %

10 %

9 %

9 %

4 %

4 %

6 %

8 %

5 %

4 %

5 %

6 %

4 %

3 %

3 %

5 %

3 %

9 %

8 %

1%

4 %

1%

1%

10 %

1%

4 %

4 %

4 %

5 %

3 %

3 %

1%

2 %

2 %

1%

1%

1%

1%

1%

2 %

2 %

2 %

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

MK

TR

HR

C Y (tcc)

EE

UK

LV

NL

PL

LU

AT

DK

IE

LT

UE27

BE

PT

IT

FI

BG

C Z

ES

DE

RO

SE

SK

MT

FR

HU

SI

C Y

EL

A very serious problem (7-10) A fairly serious problem (5-6)Not a serious problem (1-4) DK


18/50

Din punct de vedere sociodemografic, se observă că respondenţii care consideră „schimbările climatice” o problemă foarte gravă sunt în principal cei care:

� sunt de sex feminin � au vârsta cuprinsă între 15 și 54 de ani � au studiat până la vârsta de 16 ani sau mai mult � sunt studenţi, lucrători independenţi sau angajaţi � sunt politic de stânga � se simt informaţi cu privire la cauzele și consecinţele schimbărilor climatice și

la modalităţile de a le combate Grupul de persoane care nu consideră că „schimbările climatice” constituie o problemă gravă, are, într-o mare măsură, caracteristici opuse faţă cele ale grupului anterior; respondenţii sunt în principal cei care:

� sunt de sex masculin � au mai mult de 55 de ani � sunt pensionaţi � sunt politic de dreapta

Not a serious problem

(1-4)

A fairly serious problem

(5-6)

A very serious problem(7-10)

DK

EU27 10% 20% 67% 3%

Male 11% 20% 67% 2%

Female 8% 20% 69% 3%

15-24 9% 19% 70% 2%

25-39 8% 20% 70% 2%

40-54 10% 18% 70% 2%

55 + 11% 21% 64% 4%

15- 11% 22% 63% 4%

16-19 10% 20% 68% 2%

20+ 9% 18% 72% 1%

Still studying 8% 16% 73% 3%

Self-employed 10% 18% 70% 2%

Managers 10% 20% 69% 1%

Other white collars 8% 19% 71% 2%

Manual workers 9% 22% 67% 2%

House persons 8% 20% 69% 3%

Unemployed 9% 21% 67% 3%

Retired 12% 20% 64% 4%

Students 8% 16% 73% 3%

(1-4) Left 10% 17% 72% 1%

(5-6) Centre 10% 23% 66% 1%

(7-10) Right 12% 21% 65% 2%

Left-Right scale


Education (End of)

QE2 And how serious a problem do you think climate change is at this moment?

Sex

Age


19/50

2. Nivelul de informare cu privire la schimbările climatice

- Mai mult de jumătate din europeni se simt informaţi cu privire la schimbările climatice -

Mai mult de jumătate din europeni se simt foarte bine sau destul de bine informaţi cu privire la diferitele aspecte ale schimbărilor climatice; 56% confirmă că sunt bine informaţi atât cu privire la cauzele, cât și la consecinţele schimbărilor climatice, în timp ce 52% indică faptul că se simt bine sau destul de bine informaţi cu privire la modalităţile de combatere a acestui fenomen. Cu toate acestea, pentru aceste trei aspecte ale schimbărilor climatice, mai mult de patru respondenţi din zece nu se simt foarte bine informaţi sau se simt neinformaţi total. Doar mai puţin de un respondent din zece confirmă că nu este deloc informat. Opiniile referitoare la acest subiect sunt categorice, după cum o arată numărul scăzut de răspunsuri „nu știu”. În comparaţie cu măsura din primăvara lui 2008, rezultatele sunt stabile, fără ameliorarea, în general, a nivelurilor de informare ale cetăţenilor. Rezultatele arată că există o corelaţie între cele trei elemente diferite.

QE3 Personally, do you think that you are well informed or not about…? % EU

8%

8%

8%

48%

48%

44%

34%

33%

37%

8%

9%

9%

2%

2%

2%

The different causes ofclimate change

The differentconsequences of climate

change

Ways in which we canfight climate change

Very well informed Fairly well informed Not very well informed Not at all informed DK

Cetăţenii din Suedia, Olanda și Finlanda se simt cel mai bine informaţi în legătură cu chestiunile referitoare la schimbările climatice. Cel puţin trei sferturi din respondenţii din aceste ţări se simt informaţi cu privire la cauzele și la consecinţele schimbărilor climatice și cel puţin șapte din zece au impresia că cunosc modalităţile în care pot fi combătute schimbările climatice. Cetăţenii din Marea Britanie par, de asemenea, a se simţi bine informaţi în legătură cu modalităţile de combatere a schimbărilor climatice. Nivelurile cele mai slabe de informare (subiectivă) pot fi identificate în rândul cetăţenilor bulgari, români, portughezi și turci. De fapt, în aceste ţări, mai mult de șase respondenţi din zece se consideră slab informaţi cu privire la cauzele și consecinţele schimbărilor climatice, precum și la modalităţile de a le combate.


20/50

Cu toate că rezultatele rămân relativ stabile în mod global, în comparaţie cu primăvara lui 2008, anumite schimbări sunt vizibile la nivelul ţărilor: în Irlanda și în Slovenia, nivelurile de cunoaștere a cauzelor și a consecinţelor schimbărilor climatice, precum și a modalităţilor de a le combate, au crescut. Spre exemplu, nivelurile subiective de informare cu privire la modalităţile de combatere a schimbărilor climatice au crescut de la 62% la 69% în Slovenia și de la 60% la 67% în Irlanda. În cazul cetăţenilor greci se înregistrează, de asemenea, o creștere a nivelurilor de cunoaștere în raport cu diferitele cauze ale schimbărilor climatice (de la 46% la 55%) și a diferitelor consecinţe ale acestora (de la 53% la 58%).

QE3.1 Personally, do you think that you are well informed or not about…?The different causes of climate change - Well informed

27%

51%

49%

43%

34%

36%

33%

36%

43%

37%

43%

47%

43%

51%

51%

46%

50%

46%

54%

60%

55%

66%

59%

70%

64%

66%

80%

73%

75%

82%

88%

25%

46%

49%

44%

30%

31%

31%

38%

41%

42%

42%

44%

45%

46%

49%

50%

51%

55%

55%

58%

58%

60%

66%

66%

68%

72%

73%

73%

77%

80%

87%

56%56%

TR

MK

HR

CY (tcc)

PT

BG

RO

CZ

IT

LT

PL

MT

SK

EE

ES

AT

LV

EL

HU

FR

CY

BE

IE

LU

DE

SI

DK

UK

FI

NL

SE

EU27

EB71.1

EB69.2


21/50

QE3.2 Personally, do you think that you are well informed or not about…?Ways in which we can fight climate change - Well informed

45%

24%

39%

31%

25%

28%

34%

34%

30%

37%

37%

39%

43%

40%

50%

41%

47%

48%

45%

51%

62%

55%

63%

59%

72%

60%

62%

77%

72%

71%

77%

42%

22%

35%

39%

21%

26%

28%

35%

36%

36%

38%

38%

41%

42%

46%

46%

47%

48%

49%

50%

54%

55%

60%

61%

66%

67%

69%

72%

72%

75%

76%

52%52%

HR

TR

MK

CY (tcc)

BG

RO

PT

CZ

LT

SK

IT

PL

EE

LV

EL

AT

HU

CY

MT

ES

BE

FR

LU

DE

DK

IE

SI

NL

UK

FI

SE

EU27

EB71.1

EB69.2


22/50

Pe de altă parte, în Belgia și Danemarca se înregistrează o scădere a nivelurilor de informare, în special în ceea ce privește consecinţele schimbărilor climatice (de la 66% la 57% pentru Belgia; de la 79% la 70% pentru Danemarca). În ceea ce-i privește pe cetăţenii greci, aceștia sunt mai puţin bine informaţi cu privire la modalităţile de combatere a schimbărilor climatice (de la 50% la 46%).

QE3.2 Personally, do you think that you are well informed or not about…? The different consequences of climate change - Well informed

26%

55%

53%

44%

34%

37%

37%

37%

44%

45%

45%

40%

50%

52%

45%

51%

53%

56%

60%

66%

53%

60%

59%

70%

66%

79%

72%

69%

76%

83%

85%

26%

49%

51%

45%

29%

31%

33%

37%

42%

43%

44%

44%

46%

46%

48%

51%

53%

57%

57%

57%

58%

64%

65%

68%

68%

70%

72%

74%

77%

78%

84%

56%56%

TR

MK

HR

CY (tcc)

PT

RO

BG

CZ

IT

SK

PL

LT

MT

EE

AT

ES

LV

HU

FR

BE

EL

CY

IE

LU

DE

DK

UK

SI

FI

NL

SE

EU27

EB71.1

EB69.2


23/50

Din punct de vedere sociodemografic, la lectura tabelului, se constată că:

� Bărbaţii se simt mai bine informaţi decât femeile cu privire la cauzele schimbărilor climatice, la consecinţele acestora și la modalităţile de combatere a lor.

� Respondenţii mai vârstnici (55 de ani și peste) se simt în mod semnificativ mai puţin informaţi decât omologii lor mai tineri în legătură cu aceste chestiuni.

� Nivelul de informare perceput în rândul respondenţilor crește în funcţie de nivelurile lor de studii.

� Managerii, studenţii, ceilalţi angajaţi și lucrătorii independenţi se simt cel mai bine informaţi în legătură cu aceste chestiuni, în timp ce pensionarii, șomerii și lucrătorii manuali se simt cel mai slab informaţi.

� Locul de reședinţă al respondenţilor influenţează nivelul lor de informare subiectivă; respondenţii din zonele rurale se simt mai des slab informaţi în legătură cu schimbările climatice decât cei care trăiesc în orașe mari.

� Persoanele care consideră că schimbările climatice constituie o problemă foarte gravă se simt mai bine informate cu privire la diferitele lor cauze și consecinţe (59% și 60% se consideră „bine informate” pentru cele două aspecte, faţă de o medie de 56% la nivelul UE27) decât cele care nu consideră că este vorba despre o problemă gravă (dintre acestea din urmă, 54% și 55% se consideră „bine informate”, faţă de o medie de 56% la nivelul UE27). Cele care consideră schimbările climatice o problemă destul de gravă se simt cel mai puţin informate în legătură cu toate chestiunile legate de schimbările climatice (cauzele acestora, consecinţele lor și modalităţile de le combate; 48% din aceste persoane se consideră „slab informate” cu privire la cauzele și, respectiv, consecinţele acestora, faţă de 42% la nivelul UE27 și 50% se consideră „slab informate” cu privire la modalităţile de combatere a schimbărilor climatice, faţă de 46% la nivelul UE27).


24/50

Total "Well informed"

Total "Badly informed"

DKTotal "Well informed"


DKTotal "Well informed"


DK

EU27 56% 42% 2% 56% 42% 2% 52% 46% 2%

Sex

Male 59% 39% 2% 59% 39% 2% 55% 43% 2%

Female 52% 46% 2% 53% 45% 2% 49% 48% 3%

Age

15-24 56% 42% 2% 57% 41% 2% 52% 46% 2%

25-39 58% 40% 2% 58% 40% 2% 54% 43% 3%

40-54 59% 40% 1% 59% 40% 1% 54% 44% 2%

55 + 51% 47% 2% 52% 46% 2% 47% 50% 3%

Education (End of)

15- 41% 56% 3% 41% 57% 2% 38% 59% 3%

16-19 55% 43% 2% 55% 43% 2% 51% 47% 2%

20+ 69% 30% 1% 70% 29% 1% 65% 34% 1%

Still studying 65% 33% 2% 63% 34% 3% 57% 40% 3%

Left-Right scale

(1-4) Left 62% 37% 1% 62% 37% 1% 57% 42% 1%

(5-6) Centre 60% 39% 1% 62% 37% 1% 58% 41% 1%

(7-10) Right 56% 42% 2% 56% 42% 2% 53% 45% 2%

Self-employed 59% 39% 2% 59% 38% 3% 56% 41% 3%

Managers 73% 26% 1% 72% 26% 2% 68% 31% 1%

Other white collars 59% 39% 2% 60% 38% 2% 57% 41% 2%

Manual workers 54% 44% 2% 55% 43% 2% 50% 48% 2%

House persons 42% 56% 2% 44% 54% 2% 40% 57% 3%

Unemployed 48% 50% 2% 48% 51% 1% 46% 52% 2%

Retired 51% 47% 2% 51% 47% 2% 47% 50% 3%

Students 65% 33% 2% 63% 34% 3% 57% 40% 3%

Perception of climate change

A very serious problem 59% 40% 1% 60% 39% 1% 55% 44% 1%

A fairly serious problem 50% 48% 2% 50% 48% 2% 48% 50% 2%

Not a serious problem 54% 44% 2% 55% 43% 2% 52% 45% 3%

Personally, do you think that you are well informed or not about…?


The different consequences of climate change

Ways in which we can fight climate change

The different causes of climate change


25/50

3. Combaterea schimbărilor climatice 3.1 Atitudini faţă de schimbările climatice și modalităţi de combatere a

acestora

- Cu toate că schimbările climatice sunt percepute ca o problemă gravă, aceasta poate fi soluţionată -

Respondenţii au fost invitaţi să își exprime opinia asupra unei serii de afirmaţii referitoare la problema schimbărilor climatice7. Atitudinile lor pot fi rezumate după cum urmează: problema schimbărilor climatice este gravă, însă procesul nu este imposibil de oprit. Dacă aproape două treimi din europeni (65%) nu cred că gravitatea schimbărilor climatice a fost exagerată, aceștia rămân totuși optimiști, iar cea mai mare parte (58%) nu sunt de acord cu afirmaţia conform căreia acest proces este ireversibil. Cu toate acestea, mai puţin de o treime din europeni (31%) sunt mai degrabă pesimiști și consideră că schimbările climatice constituie un proces care nu poate fi oprit. În ceea ce privește gravitatea schimbărilor climatice, aproximativ un sfert (26%) din europeni cred că aceasta a fost exagerată. Conform unei mari majorităţi a europenilor (75%), carburanţii alternativi ar trebui utilizaţi pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Încrederea în carburanţii alternativi a crescut, de asemenea, în măsura în care se situa la 70% în primăvara lui 2008. Un alt indicator al unei creșteri importante și încurajatoare este convingerea că lupta împotriva schimbărilor climatice poate avea un efect pozitiv asupra economiei europene (56% în primăvara lui 2008 și 62 % în ianuarie - februarie 2009), ceea ce este remarcabil în lumina declinului actual al economiei. Proporţia de răspunsuri „nu știu” este destul de ridicată, și anume 17 %. În ceea ce privește cauzele schimbărilor climatice, majoritatea cetăţenilor (62%) nu sunt de acord cu afirmaţia conform căreia emisiile de CO2 nu au decât un impact marginal asupra schimbărilor climatice. În ceea ce privește contribuţia personală a cetăţenilor la lupta împotriva schimbărilor climatice, constatăm că o majoritate clară (59%) confirmă că a luat deja măsuri în acest sens. Cu toate acestea, faţă de primăvara lui 2008, un număr mai mare de respondenţi afirmă că nu au luat măsuri personale pentru a contribui la combaterea schimbărilor climatice (31% în primăvara lui 2008 și 34% în ianuarie - februarie 2009). Impactul crizei economice și financiare actuale asupra vieţii respondenţilor joacă probabil un rol în această privinţă. 7 QE4 Pentru fiecare dintre următoarele afirmaţii, vă rugăm să ne spuneţi dacă sunteţi total de acord, tindeţi să fiţi de acord, tindeţi să nu fiţi de acord sau nu sunteţi deloc de acord. Schimbările climatice sunt un proces care nu poate fi oprit, nu putem face nimic în acest sens. Gravitatea schimbărilor climatice a fost exagerată; Emisiile de CO2 au doar un impact limitat asupra schimbărilor climatice; Combaterea schimbărilor climatice poate avea un impact pozitiv asupra economiei europene; Combustibilii alternativi, cum ar fi „biocombustibilii”, ar trebui utilizaţi pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră; Dumneavoastră personal aţi luat măsuri în vederea susţinerii luptei împotriva schimbărilor climatice.


26/50

QE4 For each of the following statements, please tell me whether you totally agree, tend to agree, tend to disagree or totally disagree.

- % EU

75%

62%

59%

31%

30%

27%

15%

21%

34%

62%

58%

65%

AgreeDisagreeDK

Fighting climate change can have a positive impact on the European

economy

Alternative fuels, such as "bio fuels", should be used to reduce greenhouse

gas emissions

You personally have taken actions aimed at helping to fight climate change

Climate change is an unstoppable process, we cannot do anything about it

Emission of CO2 has only a marginal impact on climate change

The seriousness of climate change has been exaggerated 8%

12%

7%

7%

17%

10%+5

+6

-2

0

0

+1

-3

-3

+3

+2

+3

0



27/50

3.1.1. Carburanţii alternativi În medie, trei sferturi din europeni consideră că ar trebui să se utilizeze carburanţii alternativi pentru a reduce gazele cu efect de seră (75%), 15% nu sunt de acord cu aceasta și 10% spun că nu au nicio opinie în legătură cu această chestiune. Rezultatele la nivel naţional sunt relativ omogene. De fapt, o majoritate absolută a persoanelor interogate în ansamblul ţărilor acoperite de sondaj sunt în favoarea utilizării carburanţilor alternativi (cu excepţia Turciei, unde 41% sunt de acord). Cea mai mare încredere în utilizarea carburanţilor alternativi se înregistrează în Grecia, în Danemarca, în Slovenia și în Slovacia, cu toate că în majoritatea celorlalte ţări, peste șase cetăţeni din zece cred, de asemenea, că carburanţii de acest tip ar trebui utilizaţi pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Această opinie crește cel mai mult în Germania (54% în primăvara lui 2008 și 68% în ianuarie - februarie 2009) și mult, de asemenea, în Bulgaria (72% la 82%) și în Lituania (75% la 84%). La cealaltă extremitate, după cum s-a menţionat, se află Turcia și Comunitatea turco-cipriotă, unde 41% și, respectiv, 58% aprobă utilizarea carburanţilor alternativi. Cu toate acestea, trebuie notat că o treime sau mai mult din cetăţenii din aceste ţări consideră că nu cunosc îndeajuns subiectul pentru a-și exprima opinia, 41% din persoanele interogate în Turcia și 33% în Comunitatea turco-cipriotă răspunzând „nu știu” la această întrebare. Un nivel similar de necunoaștere a subiectului se observă în Malta (33% de răspunsuri „nu știu”). Malta și Turcia înregistrează, de asemenea, cel mai mare declin în încrederea în utilizarea carburanţilor alternativi - 64% din maltezi preconizează acum utilizarea carburanţilor alternativi (faţă de 73% în primăvara lui 2008), deși această evoluţie este în mare măsură datorată creșterii numărului de maltezi care nu au o opinie. În Turcia, totuși, încrederea în carburanţii alternativi a scăzut de la 50% la 41% ca urmare a faptului că din ce în ce mai multe persoane nu sunt de acord cu afirmaţia conform căreia carburanţii alternativi ar trebui utilizaţi în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.


28/50

Analiza rezultatelor în funcţie de variabilele sociodemografice arată că:

� Femeile sunt mai înclinate decât bărbaţii să nu aibă o opinie în legătură cu utilizarea carburanţilor alternativi în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, după cum o arată nivelurile mai ridicate de răspunsuri „nu știu”. Prin urmare, proporţii mai ridicate de bărbaţi sunt de acord și, în același timp, nu sunt de acord cu faptul că astfel de carburanţi trebuie utilizaţi în acest scop.

� Cele mai mici două grupe de vârstă (15-39 de ani) sunt cele mai înclinate să

creadă că carburanţii alternativi ar trebui utilizaţi pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Respondenţii în vârstă de 55 de ani și peste sunt cei mai înclinaţi să creadă contrariul. Ei sunt, în același timp, în raport cu respondenţii din alte grupe de vârstă, cei mai înclinaţi să nu se pronunţe în legătură cu acest subiect.

� În raport cu nivelurile de studii, este mai frecvent ca subiectul în cauză să

le fie mai puţin familiar persoanelor care și-au încheiat studiile la vârsta 15 ani sau înainte (17% de răspunsuri „nu știu”), ele fiind, prin urmare, mai puţin înclinate să se pronunţe „de acord” cu utilizarea carburanţilor alternativi în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu toate că mai mult de trei sferturi din persoanele care și-au continuat studiile până la vârsta de 20 de ani sau peste cred în carburanţii alternativi (76%), ele sunt, de asemenea, mai numeroase în a se pronunţa „în dezacord” cu utilizarea acestor carburanţi în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră (18%). Se poate constata, astfel, că cetăţenii care au urmat studii mai bune sunt mai înclinaţi să aibă o opinie în legătură cu acest subiect.


29/50

� În ceea ce privește diversele categorii de angajaţi, trebuie notat că este

mai probabil ca subiectul să fie mai puţin familiar persoanelor casnice și pensionarilor.

� Respondenţii care se simt informaţi cu privire la cauzele și la consecinţele schimbărilor climatice și la modalităţile de combatere a acestora sunt în mod semnificativ mai înclinaţi să fie de acord cu această afirmaţie, spre deosebire de cei care se simt slab informaţi în legătură cu acest subiect. Aceasta se datorează nivelului mult mai ridicat de răspunsuri „nu știu” în rândul respondenţilor care se declară slab informaţi.

� Cei care cred că schimbările climatice constituie o problemă foarte gravă

sunt în mod considerabil mai înclinaţi să creadă că carburanţii alternativi ar trebui utilizaţi în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră decât cei care au sentimentul că schimbările climatice nu reprezintă o problemă serioasă.


30/50

3.1.2 Măsurile personale luate în scopul combaterii schimbărilor climatice Aproximativ șase europeni din zece (59%) afirmă că au luat măsuri personale în scopul combaterii schimbărilor climatice, în timp ce puţin mai mult de o treime (34%) declară că nu au făcut-o. La nivel naţional, cea mai mare proporţie de respondenţi care au luat măsuri personale pentru a contribui la combaterea schimbărilor climatice se observă în Suedia (82%). Slovenia și Marea Britanie înregistrează, de asemenea, mari proporţii de persoane care au luat măsuri. La cealaltă extremitate, în Lituania, în România și în Letonia, doar aproximativ o treime din cetăţeni au luat măsuri în direcţia contribuţiei la combaterea schimbărilor climatice. Cu toate acestea, trebuie notat că în Lituania, numărul persoanelor care au contribuit personal la combaterea schimbărilor climatice a crescut față de măsura precedentă (26% în primăvara lui 2008 și 34% în ianuarie - februarie 2009). O diminuare a nivelurilor de participare la combaterea schimbărilor climatice se observă în special în Cipru (de la 72% la 50%), în Slovacia (de la 67% la 51%) și în Grecia (de la 72% la 58%), dacă se compară rezultatele din primăvara lui 2008 cu cele din ianuarie - februarie 2009. În România, Turcia, Bulgaria și Comunitatea turco-cipriotă, cel puţin un cetăţean din cinci nu poate spune dacă a luat măsuri în direcţia contribuţiei la combaterea schimbărilor climatice, aceasta reprezentând o valoare superioară în raport cu media de 7% la nivelul UE.


31/50

Analiza în funcţie de variabilele sociodemografice arată că: � O creștere a vârstei respondenţilor crește probabilitatea ca aceștia să fi luat

măsuri personale. Cu toate acestea, rezultatele aferente celei mai ridicate categorii de vârstă (55 de ani sau peste) nu se conformează acestei tendinţe.

� „Luarea unor măsuri personale” este mult mai curent în rândul respondenţilor

care au realizat studii de lungă durată (încheiate la vârsta de 20 de ani sau peste) decât în rândul celor care și-au încheiat parcursul educativ la o vârstă relativ tânără. Cei care și-au terminat școala la 15 ani sau mai puţin sunt mult mai înclinaţi să dea răspunsuri „nu știu” decât respondenţii din alte categorii de studii.

� Măsurile în direcţia contribuţiei la combaterea schimbărilor climatice au fost

mai frecvent luate de către respondenţii cu afinităţi politice de stânga decât cei care se consideră „de dreapta”.

� În rândul categoriilor profesionale, managerii confirmă cel mai frecvent că

au luat în mod personal măsuri în direcţia contribuţiei la combaterea schimbărilor climatice. Studenţii și șomerii sunt cei care au luat cel mai puţin măsuri. Luarea de măsuri de combatere a schimbărilor climatice poate fi costisitor, aceasta putând explica de ce categoriile care iau măsuri personale sunt cele care au nivelul de viaţă cel mai ridicat.

� „Luarea de măsuri” pentru combaterea schimbărilor climatice este mult mai

răspândit în rândul respondenţilor care se simt bine informaţi cu privire la schimbările climatice (cauzele acestora, consecinţele lor și modalităţile de a le combate) decât în rândul celor care se simt slab informaţi în legătură cu acest subiect.

� În mod foarte logic, este în mod considerabil mai probabil ca persoanele care

cred că schimbările climatice constituie o problemă foarte gravă să fi luat măsuri personale în direcţia combaterii schimbărilor climatice decât cele care cred că nu este vorba despre o problemă gravă.


32/50

Totally agree

Tend to agree

Tend to disagree

Totally disagree

DK Agree Disagree

EU27 15% 44% 22% 12% 7% 59% 34%

SexMale 15% 44% 22% 13% 6% 59% 35%Female 16% 44% 22% 11% 7% 60% 33%Age15-24 11% 40% 26% 16% 7% 51% 42%25-39 16% 48% 21% 10% 5% 64% 31%40-54 18% 46% 20% 11% 5% 64% 31%55 + 14% 43% 22% 13% 8% 57% 35%Education (End of)15- 13% 39% 25% 14% 9% 52% 39%16-19 15% 45% 22% 12% 6% 60% 34%20+ 20% 50% 17% 9% 4% 70% 26%Still studying 11% 41% 26% 16% 6% 52% 42%Respondent occupation scaleSelf-employed 15% 50% 20% 8% 7% 65% 28%Managers 20% 54% 16% 7% 3% 74% 23%Other white collars 16% 49% 21% 9% 5% 65% 30%Manual workers 16% 43% 21% 13% 7% 59% 34%House persons 15% 40% 26% 11% 8% 55% 37%Unemployed 15% 39% 24% 16% 6% 54% 40%Retired 14% 42% 22% 14% 8% 56% 36%Students 11% 41% 26% 16% 6% 52% 42%Left-Right scale(1-4) Left 17% 47% 20% 12% 4% 64% 32%(5-6) Centre 17% 48% 20% 10% 5% 65% 30%(7-10) Right 14% 43% 25% 12% 6% 57% 37%

You personally have taken actions aimed at helping to fight climate change

For each of the following statements, please tell me whether you ...


33/50

3.1.3 Impactul asupra economiei europene Mai mult de șase europeni din zece (62%) cred că lupta împotriva schimbărilor climatice poate avea un impact pozitiv asupra economiei europene, în timp ce aproape unul din cinci (21%) este de părere opusă, iar 17% declară că nu știu. După cum s-a menţionat deja, în ciuda crizei economice și financiare, măsura îndreptată către un impact pozitiv asupra economiei înregistrează o creștere considerabilă din primăvara lui 2008 (56%). La nivel naţional, mai mult de opt ciprioţi din zece (81%) și mai mult de șapte din zece dintre respondenţii greci (74%), slovaci (72%), suedezi (72%) și danezi (71%) cred că lupta împotriva schimbărilor climatice ar putea avea un impact pozitiv asupra economiei europene. Cu toate acestea, mai mult de o treime din persoanele supuse sondajului în Letonia (39%) și în Olanda (35%) sunt de părere contrară. Finlanda este în dezacord la 33%. Deși anumite percepţii negative sunt evidente în Olanda, se remarcă, în același timp, că în această ţară se înregistrează cea mai mare creștere a numărului de persoane care cred că lupta împotriva schimbărilor climatice poate avea un impact pozitiv asupra economiei europene (38% în primăvara lui 2008 și 52% în ianuarie - februarie 2009). Printre celelalte ţări în care se înregistrează creșteri ridicate din primăvara lui 2008 se numără Spania (35% la 55%), Marea Britanie (51% la 61%) și Cipru (72% la 81%). Patruzeci și trei la sută dintre maltezi, 41% dintre turci și 36% dintre resortisanţii Comunităţii turco-cipriote afirmă că nu știu dacă lupta împotriva schimbărilor climatice ar avea un efect pozitiv asupra economiei europene. De asemenea, 32% dintre cetăţenii spanioli și bulgari răspund „nu știu”.


34/50

Considerând influenţa factorilor sociodemografici asupra opiniilor respondenţilor, remarcăm că:

� Bărbaţii, mai curând decât femeile, cred că lupta împotriva schimbărilor climatice poate avea consecinţe pozitive asupra economiei europene. De asemenea, femeile sunt mai puţin înclinate decât bărbaţii să aibă o opinie în legătură cu acest subiect, ceea ce se traduce prin niveluri ridicate de răspuns „nu știu”.

� Considerând grupele de vârstă, este mai probabil ca respondenţii mai

vârstnici (55 de ani sau peste) să nu aibă nicio opinie în legătură cu acest subiect, unul din cinci (20%) răspunzând că „nu știu”.

� Opinia conform căreia lupta împotriva schimbărilor climatice are un efect pozitiv asupra economiei europene crește o dată cu nivelul de studii al respondenţilor. Aceasta se poate explica parţial prin nivelurile ridicate de „nu știu” în rândul persoanelor cu cel mai scăzut nivel de educaţie.

� Respondenţii cu afinităţi politice de stânga sunt mai înclinaţi să fie de acord

decât cei cu afinităţi politice de dreapta (67% faţă de, respectiv, 62%).

� Nivelul de aprobare cel mai ridicat este observat în rândul managerilor. Variaţiile în termeni de categorii profesionale sunt clar legate de diferenţele importante existente la nivelul proporţiilor de răspunsuri „nu știu” între aceste grupe.

� Este, de asemenea, cazul pentru nivelul subiectiv de informare al

respondenţilor. Datorită diferenţelor semnificative în proporţiile răspunsurilor „nu știu”, cei care se simt bine informaţi în legătură cu diferitele aspecte ale schimbărilor climatice sunt de acord într-o mai mare măsură că economia europeană ar fi influenţată în mod pozitiv de lupta împotriva schimbărilor climatice decât cei care nu se simt bine informaţi.

� O mare majoritate a respondenţilor care consideră că schimbările

climatice constituie o problemă foarte gravă cred că lupta împotriva acestui fenomen poate avea un impact pozitiv asupra economiei europene (62%), faţă de un acord de numai 44% în rândul respondenţilor care nu cred că schimbările climatice reprezintă o problemă gravă.


35/50

Totally agree

Tend to agree

Tend to disagree

Totally disagree

DK Agree Disagree

EU27 17% 45% 16% 5% 17% 62% 21%


Fighting climate change can have a positive impact on the European economy



36/50

3.1.4 Schimbările climatice nu reprezintă un fenomen ireversibil

Majoritatea europenilor (62%) nu sunt de acord cu afirmaţia conform căreia schimbările climatice constituie un proces imposibil de stopat, în timp ce mai puţin de o treime cred că este vorba de un proces ireversibil (31%). Alţi 7% spun că nu știu. În doar trei ţări, Letonia, Polonia și Estonia, nu există o majoritate absolută a cetăţenilor în dezacord cu afirmaţia. În Suedia, Malta și Grecia se înregistrează cel mai mare optimism în această privinţă - în alţi termeni, în aceste ţări se înregistrează cei mai mulţi respondenţi în dezacord cu afirmaţia. În aceste ţări, mai mult de șapte cetăţeni din zece nu sunt de acord cu faptul că schimbările climatice reprezintă un proces ireversibil, în timp ce mai puţin de un sfert susţin opinia contrară. Dacă nivelurile de răspuns „nu știu” sunt scăzute în Suedia și în Grecia, ele ating 13% în Malta. În plus, în Malta, un număr semnificativ mai mic de cetăţeni sunt de acord cu afirmaţia conform căreia schimbările climatice constituie un proces ireversibil (19% în primăvara lui 2008 pentru a scădea la 8% în ianuarie - februarie 2009), ceea ce se datorează parţial unor niveluri mai ridicate de răspuns „nu știu”, dar și unui mai mare optimism. Cea mai mare proporţie de cetăţeni care cred că schimbările climatice constituie un proces imposibil de stopat se înregistrează, în schimb, în Estonia, Letonia, Marea Britanie și Polonia. Cipru este, de asemenea, o ţară în care a crescut numărul de persoane de acord cu afirmaţia, în comparaţie cu sondajul precedent, întrucât 31% dintre respondenţi consideră acum că schimbările climatice sunt ireversibile (faţă de 19% în primăvara lui 2008). Proporţiile cele mai ridicate de răspunsuri „nu știu” se înregistrează în Portugalia (20%), în România (19%) și în Turcia (18%).


37/50

Dintr-o perspectivă sociodemografică, remarcăm că:

� Deși nivelurile de dezacord în raport cu afirmaţia sunt egale între cele două

genuri, femeile sunt mai înclinate decât bărbaţii să nu aibă o părere în legătură cu caracterul reversibil sau nu al procesului schimbărilor climatice.

� Este mai puţin probabil ca respondenţii din grupele cele mai vârstnice (55 de ani sau peste) să simtă că schimbările climatice pot fi stopate, în comparaţie cu celelalte grupe de vârstă. Aceasta se explică prin faptul că sunt mai înclinaţi să accepte afirmaţia conform căreia schimbările climatice reprezintă un proces ireversibil (34%) sau că nu au nicio opinie în legătură cu acest subiect (10%).

� Nivelurile de dezacord cresc o dată cu nivelul de studii al respondenţilor. Pe de altă parte, nivelurile de răspuns „nu știu” cresc pe măsură ce nivelul studiilor scade.

� Persoanele cu afinităţi politice de stânga sunt mai înclinate să nu fie de acord

cu afirmaţia (65%) decât cele cu afinităţi politice de dreapta (60%).

� Pensionarii și șomerii sunt cel mai frecvent de părere că schimbările climatice reprezintă un proces ireversibil, în timp ce managerii, studenţii și ceilalţi angajaţi sunt cei mai înclinaţi să își exprime dezacordul.

� Respondenţii care se simt bine informaţi cu privire la cauzele și consecinţele

schimbărilor climatice și la modalităţile de a le combate sunt mai degrabă în dezacord cu această afirmaţie decât cei care nu se simt bine informaţi în legătură cu aceste subiecte. Aceasta se poate explica parţial prin faptul că această ultimă grupă furnizează mult mai frecvent decât prima răspunsul „nu știu”.

� Este, de asemenea, interesant de remarcat că persoanele care consideră

schimbările climatice o problemă foarte gravă par mult mai înclinate decât cele care susţin că nu este o problemă serioasă să considere că este posibil să se stopeze fenomenul.


38/50

Totally agree

Tend to agree

Tend to disagree

Totally disagree

DK Agree Disagree

EU27 7% 24% 37% 25% 7% 31% 62%


Climate change is an unstoppable process, we cannot do anything about it



39/50

3.1.5 Impactul emisiilor de CO2 asupra schimbărilor climatice Dacă majoritatea europenilor (58%) nu sunt de acord cu faptul că impactul emisiilor de CO2 asupra schimbărilor climatice este doar marginal, 30% cred că emisiile de CO2 au numai un impact marginal și 12% confirmă că nu știu. Maghiarii sunt cei mai înclinaţi să fie în dezacord cu această afirmaţie (76%), deși acesta este de asemenea pe larg cazul danezilor, grecilor, slovenilor, slovacilor și suedezilor - în toate aceste ţări, cel puţin 7 din 10 respondenţi consideră că emisiile de CO2 au mai mult decât un efect marginal asupra schimbărilor climatice. Respondenţii irlandezi, olandezi, estonieni și britanici sunt, în schimb, convinși în mod special că emisiile de CO2 au numai un impact marginal asupra schimbărilor climatice. În Irlanda, proporţia respondenţilor care sunt de această părere (50%) este mult mai ridicată decât cea a persoanelor care nu sunt de acord cu afirmaţia conform căreia emisiile de CO2 nu au decât un impact marginal. Majoritatea estonienilor (45%) consideră, de asemenea, că impactul emisiilor nu este decât marginal. În Olanda și în Marea Britanie, opinia pare substanţial divizată. Dacă se compară rezultatele la nivel naţional cu cele din primăvara lui 2008, se constată că Letonia și Lituania înregistrează, în plus faţă de Irlanda, de asemenea niveluri mai ridicate ale sentimentului că emisiile de CO2 nu au decât un impact marginal asupra schimbărilor climatice (pentru Letonia: 31% la 40%). pentru Lituania 23% la 32%). Nivelurile de răspuns „nu știu” sunt în special ridicate în Malta, în Turcia (37% în cele două cazuri) și în Portugalia (32%).


40/50

Analiza în funcţie de variabilele sociodemografice arată că:

� Bărbaţii sunt mai frecvent de acord cu afirmaţia decât femeile; în alţi termeni, ei sunt în special înclinaţi să creadă că emisiile de CO2 au doar un efect marginal asupra schimbărilor climatice. Cu toate acestea, nivelurile de răspuns „nu știu” sunt mai ridicate în rândul femeilor.

� Respondenţii cei mai vârstnici (55 de ani și peste) sunt mai puţin înclinaţi

decât ceilalţi să nu fie de acord cu afirmaţia conform căreia emisiile de CO2 au numai un impact marginal asupra schimbărilor climatice. Aceasta se poate foarte probabil explica prin proporţiile mult mai mari de răspunsuri „nu știu” în această categorie de vârstă.

� Nivelurile de dezacord cresc o dată cu nivelul de studii al respondenţilor.

Acest lucru trebuie, de asemenea, clar corelat cu proporţiile de răspunsuri „nu știu” care cresc serios atunci când nivelul de studii scade.

� Cei care au afinităţi politice de stânga sunt mai frecvent în dezacord decât

cei cu afinităţi politice de dreapta cu afirmaţia conform căreia impactul emisiilor de CO2 asupra schimbărilor climatice ar fi numai marginal.

� Managerii constituie categoria profesională cea mai susceptibilă de a fi în

dezacord cu afirmaţia conform căreia emisiile de CO2 ar avea numai un efect marginal asupra schimbărilor climatice, în cazul persoanelor casnice și al respondenţilor aflaţi la pensie înregistrându-se niveluri mai ridicate de răspuns „nu știu”.

� Respondenţii care se simt bine informaţi cu privire la cauzele și consecinţele

schimbărilor climatice și la modalităţile de a le combate tind să fie în dezacord cu această afirmaţie mai frecvent decât cei care nu se simt bine informaţi în legătură cu aceste subiecte. Va trebui să se ia în considerare faptul că această ultimă grupă furnizează mai frecvent un răspuns „nu știu”.

� Cei care consideră că schimbările climatice constituie o problemă foarte

gravă sunt mult mai înclinaţi să nu fie de acord cu afirmaţia conform căreia impactul emisiilor de CO2 ar fi numai marginal decât cei care cred că schimbările climatice nu reprezintă o problemă gravă.


41/50

Totally agree

Tend to agree

Tend to disagree

Totally disagree

DK Agree Disagree

EU27 7% 23% 33% 25% 12% 30% 58%


Emission of CO2 (Carbon dioxide) has only a marginal impact on climate change



42/50

3.1.6 „Gravitatea” schimbărilor climatice nu a fost exagerată Aproximativ două treimi din europeni (65%) nu cred că gravitatea schimbărilor climatice a fost exagerată, în timp ce puţin mai mult de un sfert (27%) cred că acesta a fost cazul. Schimbările climatice sunt considerate deosebit de grave de către respondenţii din Slovenia și din Grecia. Mai mult de opt din zece respondenţi sloveni și greci (respectiv 83%) afirmă că nu cred că gravitatea schimbărilor climatice a fost exagerată. Tendinţa opusă poate fi observată în Olanda, Luxemburg și Marea Britanie, unde în jur de patru respondenţi din zece afirmă că gravitatea fenomenului a fost exagerată. Această opinie atinge de asemenea niveluri relativ ridicate în Estonia (37%), unde menţionările au crescut considerabil în raport cu 30% în primăvara lui 2008. Alte ţări în care respondenţii afirmă mai des că gravitatea fenomenului a fost exagerată sunt în special Letonia (de la 18% la 28%), Polonia (de la 18% la 25%), Estonia (de la 30% la 37%) și Republica Cehă (de la 22% la 29%). Proporţiile de răspunsuri „nu știu” se situează mult peste media de 8% din Uniunea Europeană în România (23%) și în Portugalia (20%).


43/50

Distribuţia sociodemografică arată că:

� Bărbaţii, mai frecvent decât femeile, cred că gravitatea schimbărilor climatice a fost exagerată.

� În plus, respondenţii care și-au încheiat studiile la vârsta de 20 de ani sau

peste par a fi mult mai des în dezacord cu afirmaţia decât cei care și le-au încheiat la o vârstă mai tânără. Proporţia răspunsurilor „nu știu” este mult mai mare în această ultimă grupă decât în prima.

� Simpatizanţii de dreapta consideră mult mai des că gravitatea problemei a

fost exagerată.

� Cei care se simt bine informaţi cu privire la cauzele și la consecinţele schimbărilor climatice, precum și la modalităţile de a le combate sunt mai susceptibili de a nu fi de acord cu afirmaţia, în comparaţie cu cei care nu se simt bine informaţi cu privire la aceste subiecte, cu toate că acest lucru se explică prin faptul că o mai mare proporţie din această ultimă grupă nu are nicio opinie.

� Respondenţii care consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă

foarte gravă sunt mult mai înclinaţi să nu fie de acord cu afirmaţia decât cei care cred că schimbările climatice nu constituie o problemă gravă.


44/50

Totally agree

Tend to agree

Tend to disagree

Totally disagree

DK Agree Disagree

EU27 6% 21% 34% 31% 8% 27% 65%


The seriousness of climate change has been exaggerated



45/50

Rezumatul rezultatelor sociodemografice În rezumat, se constată că respondenţii cu studii de durată mai lungă, care se simt bine informaţi în legătură cu schimbările climatice (cauzele lor, consecinţele acestora și modalităţile de a le combate) sau care consideră că acest fenomen reprezintă o problemă foarte gravă sunt mai înclinaţi să creadă că schimbările climatice sunt grave, că acest proces poate fi stopat, că ar trebui să se utilizeze carburanţi alternativi pentru combaterea lor și că lupta împotriva schimbărilor climatice ar avea un impact pozitiv asupra economiei europene decât respondenţii care au studiat mai puţin, care se simt destul de prost informaţi cu privire la acest subiect sau care nu simt că schimbările climatice reprezintă o problemă gravă. Este mai probabil ca respondenţii din primele grupe să fi luat măsuri personale împotriva schimbărilor climatice sau să știe că emisiile de CO2 au un impact care nu este doar marginal asupra schimbărilor climatice decât cei din ultimele grupe.


46/50

CONCLUZIE Schimbările climatice sunt încă văzute drept una din cele mai grave trei probleme cu care se confruntă lumea de astăzi, cu toate că gravitatea acestei chestiuni (ca aceea a numeroase alte probleme mondiale) s-a diminuat în raport cu declinul economiei, care domină opinia publică (și preocupările percepute). Mai mult de două treimi din europeni consideră în continuare că schimbările climatice constituie o problemă foarte gravă și că gravitatea schimbărilor climatice nu a fost exagerată. Cu toate acestea, europenii consideră că schimbările climatice pot fi stopate, iar proporţia persoanelor care cred că lupta împotriva schimbărilor climatice poate avea un impact pozitiv asupra economiei a crescut. Fără îndoială, faptul că majoritatea europenilor se simt bine informaţi cu privire la schimbările climatice, la consecinţele acestora, la cauzele lor și la modalităţile de a le combate contribuie prin faptul că permite oamenilor să se alăture luptei. Cu toate acestea, atunci când li se cere să spună dacă au luat măsuri la nivel personal, proporţia europenilor care afirmă că au acţionat personal pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice s-a diminuat din primăvara lui 2008. Este important totuși de remarcat divergenţele între răspunsurile date la nivel naţional, considerând în special că este nevoie de un efort colectiv pentru a lupta eficient împotriva schimbărilor climatice. În acest scop, se observă că în Turcia, România, Bulgaria și Lituania, în special, cetăţenii admit că nu sunt bine informaţi în legătură cu cauzele și cu consecinţele schimbărilor climatice, precum și cu modalităţile de combatere a acestora. Prin urmare, cetăţenii din aceste ţări fie nu iau măsuri personale împotriva schimbărilor climatice, fie nu sunt capabili să spună dacă iau sau nu măsuri. În plus, mai multe ţări se caracterizează printr-o necunoaștere (care se traduce prin niveluri de răspunsuri „nu știu” mai ridicate) a consecinţelor și a efectelor schimbărilor climatice, atunci când li se adresează întrebări legate de aspecte specifice. Spre exemplu, Turcia prezintă niveluri ridicate de necunoaștere a impactului schimbărilor climatice asupra economiei europene, a eficienţei utilizării carburanţilor alternativi, a posibilităţii sau nu de a stopa schimbările climatice și a impactului emisiilor de CO2. De asemenea, Malta, Comunitatea turco-cipriotă, România și Portugalia înregistrează niveluri de necunoaștere peste medie a mai mult de unul dintre aceste aspecte. La cealaltă extremitate a spectrului, Suedia, Slovenia, Marea Britanie și Irlanda sunt ţări în care un număr de cetăţeni peste medie sunt bine informaţi în legătură cu schimbările climatice și, în același timp, iau măsuri personale pentru a lupta împotriva acestora. În Irlanda și Slovenia, proporţiile de cetăţeni care se simt bine informaţi în legătură cu cauzele și cu consecinţele schimbărilor climatice, precum și cu modalităţile de a lupta împotriva acestui fenomen au crescut din primăvara lui 2008. Dacă ne referim la percepţiile și atitudinile privind schimbările climatice, respondenţii din Suedia, Grecia, Danemarca și Slovacia afirmă că emisiile de CO2 au un impact semnificativ asupra schimbărilor climatice. În plus, toate aceste ţări consideră că


47/50

gravitatea schimbărilor climatice nu a fost exagerată, deși procesul poate fi stopat. Olanda și Marea Britanie se distanţează de această tendinţă - cu toate că, asemeni ţărilor menţionate mai sus, se simt bine informate cu privire la schimbările climatice, mai mult de patru cetăţeni din zece din aceste ţări consideră că gravitatea fenomenului a fost exagerată și că emisiile de CO2 nu au decât un impact marginal asupra schimbărilor climatice. Există deci un diferend mai mare de opinie în aceste două ţări, care face ca numai jumătate din cetăţenii din Marea Britanie și Olanda să descrie schimbările climatice ca o problemă „foarte gravă” (mult mai puţin decât media din Europa). În termeni sociodemografici, femeile, persoanele cu studii de durată mai mică și cetăţenii în vârstă (55 de ani sau peste) se consideră cei mai puţin informaţi în legătură cu schimbările climatice. În general, există o corelaţie pozitivă între nivelul perceput de cunoștinţe legate de schimbările climatice și gravitatea percepută a chestiunii. Se poate concluziona că, în ciuda crizei economice și financiare, preocupările referitoare la schimbările climatice rămân bine ancorate în spiritul publicului. Chiar daca se observă variaţii considerabile de la o ţară la alta, există o bază pozitivă de cetăţeni informaţi și activi în lupta împotriva schimbărilor climatice.


48/50

SPECIFICAŢII TEHNICE Între 16 ianuarie și 22 februarie 2009, TNS Opinion & Social, un consorţiu creat între Taylor Nelson Sofres și EOS Gallup Europe, a realizat valul 71.1 al EUROBAROMETRU, la comanda Direcţiei generale pentru comunicare a COMISIEI EUROPENE, unitatea „Cercetare și analiză politică” și a PARLAMENTULUI EUROPEAN. EUROBAROMETRUL SPECIAL Nr. 313 face parte din valul 71.1 și acoperă populaţia de 15 ani și peste - având naţionalitatea unuia din statele membre ale Uniunii Europene - și cu reședinţa într-unul din statele membre ale Uniunii Europene. EUROBAROMETRUL SPECIAL Nr. 313 a fost realizat de asemenea în cele trei ţări candidate (Croaţia, Turcia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei) și în Comunitatea turco-cipriotă. În aceste ţări, studiul a acoperit populaţia naţională și cetăţenii din toate statele membre care au reședinţa în aceste ţări și cunosc limba naţională suficient de bine pentru a răspunde la chestionar. Principiul eșantionării aplicat în toate statele participante la acest studiu este o selecţie aleatorie (probabilistă) în mai multe etape. În fiecare ţară, s-au selectat diferite puncte de prelevare cu o probabilitate proporţională cu dimensiunea populaţiei (pentru a acoperi totalitatea ţării) și cu densitatea populaţiei. În acest scop, aceste puncte de prelevare au fost selectate sistematic în fiecare din „unităţile regionale administrative”, după ce au fost stratificate pe unitate individuală și pe tip de regiune. Ele reprezintă astfel ansamblul teritoriului ţărilor care participă la studiu, în conformitate cu EUROSTAT-NUTS II (sau echivalentul) și cu distribuţia populaţiei care locuiește în ţară în termeni de zone metropolitane, urbane și rurale. În fiecare din punctele de prelevare selecţionate, o adresă de plecare a fost desemnată în mod aleatoriu. Alte adrese (fiecare adresă N) au fost apoi selecţionate printr-o procedură de „random route” pe baza adresei iniţiale. În fiecare gospodărie, respondentul a fost selecţionat în mod aleatoriu (conform regulii „celei mai apropiate zile de naștere”). Toate interviurile au fost realizate faţă în faţă la domiciliul respondenţilor și în limba naţională corespunzătoare. În ceea ce privește tehnica de culegere a datelor, sistemul CAPI (Computer Assisted Personal Interview) a fost utilizat în toate ţările în care era posibil.


49/50

În fiecare ţară, eșantionul a fost comparat cu universul. Descrierea universului se bazează pe datele de populaţie EUROSTAT sau care provin de la Institutele naţionale de statistică. Pentru toate ţările acoperite de studiu, o procedură de ponderare naţională a fost realizată (utilizând ponderări marginale și încrucișate), pe baza acestei descrieri a universului. În toate ţările, sexul, vârsta, regiunile și dimensiunea localităţii au fost introduse în procedura de iterare. Pentru ponderarea internaţională (adică mediile UE), TNS Opinion & Social recurge la cifrele oficiale de populaţie, publicate de EUROSTAT sau de institutele naţionale de statistică. Cifrele complete de populaţie, introduse în această procedură de post-ponderare sunt indicate mai sus. Trebuie amintit cititorilor că rezultatele unui sondaj sunt estimări a căror exactitate, în condiţii de egalitate a elementelor, depinde de dimensiunea eșantionului și de procentajul observat. Pentru eșantioane de aproximativ 1 000 de interviuri, procentajul real variază în limitele următoarelor intervale de încredere:

Procentaje observate 10% or 90% 20% or 80% 30% or 70% 40% or 60% 50%

Limite de încredere ± 1.9 points ± 2.5 points ± 2.7 points ± 3.0 points ± 3.1 points

ABREVIERI ŢĂRI INSTITUTE NR. INTERVIURI

DATE TEREN

POPULAŢIA 15+

BE Belgia TNS Dimarso 1.018 22/01/2009 22/02/2009 8.786.805 BG Bulgaria TNS BBSS 1.000 16/01/2009 30/01/2009 6.647.375 CZ Republica Cehă TNS Aisa 1.050 22/01/2009 12/02/2009 8.571.710 DK Danemarca TNS Gallup DK 1.016 19/01/2009 18/02/2009 4.432.931 DE Germania TNS Infratest 1.523 17/01/2009 10/02/2009 64.546.096 EE Estonia Emor 1.003 17/01/2009 09/02/2009 887.094 EL Grecia TNS ICAP 1.000 21/01/2009 12/02/2009 8.691.304 ES Spania TNS Demoscopia 1.003 20/01/2009 13/02/2009 38.536.844 FR Franţa TNS Sofres 1.035 17/01/2009 11/02/2009 46.425.653 IE Irlanda TNS MRBI 1.000 20/01/2009 12/02/2009 3.375.399 IT Italia TNS Infratest 1.060 21/01/2009 06/02/2009 48.892.559 CY Rep. Cipru Synovate 504 21/01/2009 15/02/2009 638.900

CY(tcc) Comunitatea turco-cipriotă

KADEM 500 24/01/2009 11/02/2009 143.226

LV Letonia TNS Latvia 1.001 23/01/2009 11/02/2009 1.444.884 LT Lituania TNS Gallup

Lithuania 1.010 22/01/2009 03/02/2009 2.846.756

LU Luxemburg TNS ILReS 504 17/01/2009 13/02/2009 388.914 HU Ungaria TNS Hungary 1.023 23/01/2009 13/02/2009 8.320.614 MT Malta MISCO 500 16/01/2009 12/02/2009 335.476 NL Olanda TNS NIPO 1.044 24/01/2009 21/02/2009 13.017.690 AT Austria Österreichisches

Gallup-Institut 1.000 16/01/2009 09/02/2009 7.004.205

PL Polonia TNS OBOP 1.000 25/01/2009 17/02/2009 32.155.805 PT Portugalia TNS EUROTESTE 1.000 26/01/2009 13/02/2009 8.080.915 RO România TNS CSOP 1.043 16/01/2009 12/02/2009 18.246.731 SI Slovenia RM PLUS 1.008 17/01/2009 13/02/2009 1.729.298 SK Slovacia TNS AISA SK 1.025 20/01/2009 13/02/2009 4.316.438 FI Finlanda TNS Gallup Oy 1.017 23/01/2009 17/02/2009 4.353.495 SE Suedia TNS GALLUP 1.017 22/01/2009 13/02/2009 7.562.263 UK Marea Britanie TNS UK 1.314 22/01/2009 18/02/2009 50.519.877 HR Croaţia Puls 1.000 18/01/2009 02/02/2009 3.734.300 TR Turcia TNS PIAR 1.005 17/01/2009 10/02/2009 47.583.830 MK Fosta

Republică Iugoslavă a Macedoniei

TNS Brima 1.009 17/01/2009 24/01/2009 1.648.012

TOTAL 30.232 16/01/2009 22/02/2009 453.865.399


50/50

Documents

Atitudinile europenilor fa ță de schimb ă · 3.1.3 Impactul asupra economiei europene ... În cursul ultimilor ani, schimbările climatice au devenit o prioritate a agendelor politice