«• 0L

laaî * Sl'îsa iSO ura&rtd I coroană (ÖÖ bani) Marţi 20 Iulie 1129

întemeiată ia 1838 de George Bar:! Braşov, Piaţa Libertăţii 28

I lP U d v |ila | Bucureşti, ss. Voevozi 50

Administraţia J 28 Medactori

Cu tot ^dispreţul pentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore n’ar fi fost în stare să susf nă singuri statul (Istoria Transilvaniei) G. BARIŢIU

I I ff rt o » CI?? p ip I a I

! W i r o i n i w St , 1 fl ß <? d’

£ 8# Ü* SM Ipi* WSsarstap és Victor JSranisce Ptttfmior PäsponsahU: I m B re tea

Concesiunea anunţurilor şi abonamentelor: Prima Agcrtie Română de publicitate GH. 1L1ESCU Bucureşti, s. Ioni ' Ci

ABONAMENTULTrei luni Şase luni Wn an

România : Lei 80 90 Cor.) 60 (180 Cor.) 12C (860 C*J Pentru streinătate abonament îndoit

TELEFON, BRAŞOV 226

Atitudinea României înfaţa situaţiei polone.

In şedinţa de Sâmbătă a Camerei d-1 Take Iocescu, răspuniând interpelării dep. Cristescu în privinţa unei even­tuale cooperări a armatelor române ‘ cu trupele poloneze, a declarat că »Polonia n’a cerut niciodată aju tor Rom âniei nici direct, nict p r in alţii* .

Declaraţia aceasta făcută de pe banca ministerială pune prin urmare capăt diverselor svonuri, cari au circulat' zilele din urmă prin ziare şi prin cercurile politice.

Sa însă nu indică atitudinea României în faţa situaţiu- nei extrem de critice în care au ajuns vecinii noştri poloni în arma deaaetrului suferit pe frontul lor. In privinţa aceasta găsim însă totuşi unele indigetări, cari ne lasă să întreve­dem atitudinea Remâniei.

Oficiosul guvernului, în n-rul apărut eri la Bucureşti, declară pe baza informaţiilor primite din „cercurile iniţiate, guvernamentale şi diplomatice*, că în 2 — 3 sile Polonia va cete oficial pacea R usiei sovietice. In consecinţă Ro­mânia nu intervine. Totuşi — adaugă oficiosul guvernului— măsurile de apărare a graniţelor vor fi luate cu toată străş- nicia, D-1 general Răşcanu, ministru de răsboiu a şi întec- mit un plan militar de pază a frontierelor.

Parlamentul— Şedinţele din • 16 talie. —

Camera.

Eri, Duminecă, la amiazi, s’a ţinut la Palat sub presi- denţia Suveranului un consiliu important. Până în prezent nu cunoaştem hotărîrile aduse. Ceeace ştim însă cu sigu­ranţă este, că în acest consiliu s’au luat ultimele dispoziţii privitoare la desfăşurarea militară destinată apărării frunta­riilor ţărei.

Tot eri Duminecă, a espirat şi terminul, până la care guvernul sovietist era dator să răspundă ultimei note * gu­vernului englez în chestia semnării unui armistiţiu imediat cu Po­lonia. Se ştie că în această notă-ultimat, guvernul englez a adus la cunoştinţa guvernului dela Moscova, că în cazul re­fuzului propunerilor engleze şi a continuării acţiunei ostile în Polonia, „(guvernul englez se sim te lega t să ajute na­ţiunea palonâ cu toate mijloacele pe care le are la d is- poziţie*.

Prin urmare azi sau mâne se va alege: de va fi pace sau continuarea ostilităţilor.

Pentru orice eventualitate România aşteaptă cu arma la picior desfăşurarea evenimentelor întru apărarea graniţelor ţării.

Retragerea rublelorşi coroanelor

Dl ministru Greceanu a dat ci­tire alaltfieri la Cameră proectu- l«i de lege al unificarei valutei.

Aceţt proect cuprinde :Art I. Ministrul de Finanţe este

autorizat să relrsgă din circula- ţiune, prin Banca Naţională a Ro­mâniei, la epoca ce se va hotărî, rablele şi coroanele îniocalnda-le ca bilete sie Băneai Naţionale.

Art. II. Ministerul de Finanţe este autorizat să fixeze prin re­gulament sau instrucţiuni, felul monedelor admise la preschim­bare în monedă efectivă sau în alte titluri; de asemenea să de­termine împreună cu Banca Na­ţionali organele însărcinate cu executarea acestei operaţiuni.

După expirarea termenului de retragere a rublelor şi coroanelor acestea nu vor mai avea nici o putere obiigatorie in tot cuprinsa! României.

Art. Iii. Cursul rublelor şi co­roanelor se va stabiii la timp prin- tr’un jcsrtial al consiliului de mi-

.niştri, după propunerea ministeru­lui de Finanţe.

Art. IV. Cei ce vor contraveni sau încerca a contraveni în ori ce mod la vreuna din dispoziţiu- nlle ce se vor lua cu privire la prescimbarea acestor mGnez!, se vor pedepsi cu amendă dela 1000—10.000 lei iar moneda care va face obiectul delictului, se va confişca în folosul Statului.

(Urmează o serie de sancţiuni şi modul de judecată al contra­venţiilor).

Art. VI. Denunţătorii şi consta­tatorii oontravenţiunilor vor primi

o primă până la 40 Ia sută din valoarea sumelor coofişcate şi a amenzei rămasă definitivă $1 înca­sată de Stat după aprecierea Mi­nisterului de Finanţe.

Condiţiile soiietiştiloFpentru pacea cu Polonia

O telegramă particulară ne pune în măsură să anunţăm condlţiunile’ formate de republica sovietelor ruse pentru a încheia pacsa cu Polonia. E!e sunt următoarele :

1. Polonia renunţă la toate drep­turile asupra Wilne!, Minsk, Grod- no precum şi regiunea Choîm. Rusia sovietică va hotărî soarta acestui teritoriu pe baza unei în­ţelegeri cu populaţia.

2. Polonia predă Rusiei tot ma­terialul de răsboiu, demobilizează armata, reţinând milita.

3. Un plebiscit, ce va trebui ţi- \ nat în curs de un an, va hotărî

care va fi guvernul care să sem­neze pacea. In acela? timp autori­tatea să fie a unui guvern popu­lar format în acord cu sovietele.

4. Rusia sovietică va lăsa re­zerva militară pe teritoriul po­lonez.

5. Minele poloneze de cărbuni şl sare vor fi puse sub controlul guvernului sovietic rus pentru ga­rantarea plăţei către Polonia a re- paraţiunilor şi cheltuielilor de răs- boi ale Rusiei.

„îndreptarea.“

Dep. Potarca anunţă o interpelare în ministerul de răsboiu asupra revizuirii prizonierilor.

Păr. Ioan Moţa anunţă o interpelare în chestia soldaţilor ardeleni cari au servit şi în monarhia anstro-nngarăpână la 2 ani şi cari ar urm», în mod logic, «ă-şi complecteze stagiul în armata ro­mână, nu să-l facă din nou. Părintele Moţa este de părer® să se concentreze aceşti tineri pentru un stagiu scurt de naţionalizare, după care să li-se consi­dere satisfăcută legea recrutării.

Sălbăticiile d n Basarabia.Dep. CodrearM (basarabean) adresează

• interpelare asupra eazului căpitanului Russo, care la Cerneşti a împuşcat 3 ţărani şi a rănit 2. Ministrul Răşcanu cere raportul proeuromlui asupra celor petrecute la Corneşti şi spune că instan­ţele civile vor stabili responsabilităţile. Dep. Crihăn cer# o anchetă parlamen­tară, care să stabilească adevărul. Mi­nistrul de justiţie Matei Ganlacuziuno este contra unei anchete parlamentare şi roagă pe deputaţi să aştepte rezulta­tul justiţiei când se va putea discuta chestiunea. ,

Discuţia Mesajului.Dep Gharbert (guvernamental) ■ pro­

pune diferit# soluţiuni pentru rezolvirea problemelor dela ordinea zilei. Intre al­tele preconizează un oficiu de legislaţie compus din reprezentanţi ai tuturor par­tidelor. Termină cu dorinţa transformării parlamentului în tră cooperativă a gân­dirii, în car# să primeze numai intere- resele superioare ale statului.

Dep. Ungureanu (bucovinean opozi- ţionist) trec# în revistă suferinţele în­dărăt# de Românii bucovineni din par­tea naţionalităţilor străine. Condamnă campania electorală a guvernului, care a făcut pact toemai cu aceste naţiona­lităţi dându-Je speranţe prea mari. A- duce elogii d-lui Nistor pentru manca desfăşurată. Cere de urgenţă unificarea monetară, reforma agrară şi impozite pe câştigurile realizat© în timpurile râs- bo'ului.

Dep. HANEŞ (din Federaţie) face un scurt istoric al vieţii politice de până acum arătând cum ar trebui să fie o- mul ideal politic al viitorului. Vorbeşte de reiorma agrară, de educaţia sufle­tească a ţăranilor şi muncitorilor, con­statând că Me?agiul nu vorbeşte nimic de opera culturală. Ordinea nu poate fi menţinută cu arma. I d e e a este noua armă a ordninei şi armata ideii este în- vâţătorimea. Vorbitorul termică, arătând lupta dusă pentru izbânda ideii naţio­nale de d-nij Iorga, Pelivan, Incnleţ, Maniu, Vaida şi alţii, cari astăzi s’au întâlnit spre a lupta împrennă pentru consolidarea Unirii.

D-1 B ro şu vcrbeşle îa chcstîc personala cu d i N. Iorga. Vorbi­torul spune că d-1 N. Iorga obiş- nueşte să tipărească îo două edi­ţii cărţile sale—una în franţuzeşte, alta în româneşte — spre a putea face faţă tuturor împrejurărilor. (Majorităţile aplaudă).

D-I N. Iorgai Va să-zică ea sunt un falsificator?

D-1 Brodii citeşte câteva paiagli din „Istoria Românilor® în care critică acţiunea partidului naţional. Vorbitorul explică pentru ce a pă­răsit partidul naţional.

D l Vaida-Voevod: N’ai fost nici odată îa partidul naţional.

D l Broşa: Ro'gă pe d-1 Iorga să retragă cuvintele ce i a adresat.

D 1 Al. Vaida-Voevod: Vorbeşte de tratativele dintre contele Tisa şi partidul tsaţonai, în 1913. Spu­ne că, la Bucureşti, d sa a edas la cuno^tinţt oamanilor politici câ n-ar ii bine să se primească pac tu l Am dus tact ca aceasta: Joc cu două feţe, pentru că eram da­tori să faoem aşa din cauza acţiu­nei lui Maagra, cate izbutise să inducă poporul in eroare:, Noi am luptat în deplină înţele­gere cu toţi factorii eompetinfi ai politicei din vechiul rcg*t.

Aminteşte că în Camera ungară în numele poporalul român, a de­clarat că nu voeşte să aibă nimic comun cu menarhia. (Opoziţia în picioare aplaudă).

Cere d iui Bioşu mai multă mo* destie şi termină, cu următoarele cuvinte:

Dacă noi ne-rm luptat ca tigrii maghiari şi du ne au mâncat, cum are să ne mănânce ploşniţele,

D-1 N. Iorga spune că-i vine foarte greu să răspundă unui tâ ­năr care a ţinut o cuvântare în care lăuda dinastia maghiară toc­mai pentru biruinţele pe cari ie repurta contra trupelor române.

Afirmă câ d-1 Broşu, a luat bur­să, doi ani de zile dela Liga Cul­turală, bursă pentru streinătate

,Telegram Ini Yaid┩a*»rzr»

De cât-vs timp, iîb fte-eiare zi, „Vătorul* şi sţhe zlsre oligarhic^ prăsesc spaţiu tîîfcp să se ocupe de „telegrama d-lui Vaida" fn chestia îegei sgrsre & d-lui Mi4 hsiache. î

Chiar în rtuaţia grea extern în care nc «•! rnie să ce ik grame cu r trigă, nerr:?!* abilitatea c zescu.

N’ara crezi şî noi în z<•:Wgă, pfî niei publicprobleme ave > u .■spre vezu %

N’am4i#' i •:d-lui VW-

/Ujntecwfc!

pentru »numite studii pe car! nu le-a făcut.

Expiră de ce a expus altfel în ed ţie franerzS chestiunea naţională de peste Carpsţi, Csrtea româ­nească trebuia să îndârjească un neam la lupta naţională. Cartea franţuzească erk m»nitâ să srato sfrălastătii cs in - lupta mfonală n-a fost nici m moment o dev’a- ţie, !n drumul călăuzitor al fr®n- tasilor de peste Cifpati.

Cât priveaţi ; afirmaţia de şarîa- taniam, d 1 N. lorggs, spune că a auzit da uruite ori acest cuvânt totdeauna spus. îrîiă, de şarlatani.

D. Maniu spun* câ Katiidul na­ţional s fost s ingu r organizaţie a conştiinţei pooulare din Astdeah care t*mp de 72 de ani a c o n ^ “*1 lupta contra Uoguriîor, Să an no«̂ teze că în tot acest timp el .nu aj făcut nici o declarase de aderare Ia politica de supunere către msghisri fcpre deosebire de partidele.mior­lăite nat'Onr l tâţi. » ^ l

D. Mowa răspunde spot telul Lucaci\ pe care sl con'sliîelâ prin trecutwl d sa’e c» oVirftSi i«- tcrkă a neamului. „Respectăm ti­nereţile d Ude, părin te adaogă d-sa fă ne să-ţi putem respecţi şi bă­trânelele.

Răspunde apoi şi dlel Broşu, îndeamlnd ca flecar# să-şi o:cpe locul, pe care 1 indică munga şi merit©!© proprii şi numai după aceea să judece acţiunea altora, (Aplauze).

SenatulSe fac o serie de interpelări şi eomu-

nicări. Păr. Tasilie Alexe eere un tablou de permisele de export acordate dela 1 Iulie în vederea unii interpelări. JPejpo- vici (basarabeani adresează o interpelare în che'tia asasinării ţăranilor din Baea- rabia. G. Dinescu în chestia grevei funa- ţionarilor poştali.

Urmează coatinuzrea discuţiei gene­rale asupra legii izlazurilor. Vorbesc senatorii N Castian din majoritate Geor_ gescu (ţârăaist), generai Popovici, Of Dinescu şi I. Hera.

*Şedinţa Camerei de Sâmbătă,

27 Iulie. '•Dep. Dobrescu interpelează pe

ministru* de interne 1) asupra si­tuaţiei din judeţul Făgăraş şl ac-

p*-efwtufiA>t vasu Şl ti80 “ pra numire! d iui V. Bontesca în trei posturi de încredere. Dep. Tul­bure interpelează asupra situaţiei şcolare din Ardeal şl a profesori­lor maghiari, cari a*au depus jură mântui. Dep. Chiroiu (part, naţ.) în eheâtia acaparării coroanelor mici do cătrâ un grup de bănci din Oradea-mare precum şi a fa­vorului, care s’a acordat acelor bănci de-a subscrie 20 milioane cor. îa împrumutai naţional pe cursul da 1 la 2.

Păr. Mânu (part. naţ) aduce ia c^soştinţa ministrului refacerii, că ţărani! din Trimsilvania n’au făină, iar funcţionarii din Cluj şi alte lo­calităţi n*£u primit cota do făină, nici pânzfctsri etc., cari li s’su fă­găduit înainte de alegeri. Cere să m curma ac»astâ ştire pentru a se satisface cererile ţăranilor.

Şedinţa Senatului din 17 Iulie.D. Dinescu anunţă o interpe-

lăsre cs privire la aiitadmea Ro­mâniei faţa de Polonia. Dr. Liviu Mlcşa interpelează în chestia abu­zurilor săvârşite de pr©fe:tul din Solnoc-Dobâca.

Coniinuându-se discuţia legii izlazurilor vorbesc senatorii D. Lâzărescu, Grlgorovici şi M. Vlă- descu.

Starea, 4$ asudii cenzura

I *■Stă cfm;ifv*dé 1 pr« 'W •»i’iţril

Uf,im cl

Monitorul Oficial de eri publică următoarea decizie a consiliului de miniştri:

Art. I. Starea de asediu şi censura presei se res­trâng la zonele militare în atingere cu frontiera ungară şi frontiera rusă.

Art. II. Censura scriso rilor şi a telegramelor se ridică în tot cuprinsul re gatului.

$0 de

^>.1 Va telegrama nerea unul

UUIspiî

îi.• f. f'.pu* c iî să £8 k proîdfti .ao

t’

'■■ ■.L îi'*! % ,7

wu» Iprovoca căderea guvernului I

momentul U » ^ f ^ ^ j |s e p p - nate pentru ţa rf ln sfielnîllfe.

Aşa dar tm iiuţdtfă eri împo­triva prQ k^M & ,jdeo*re-ce arei Intfeâgaifliprobare a s i m dovada este pia tepMtore* ' i r - ' ^ r a din iniţiativa pâcIaflifnâiltLi b0bii|ieî unite — ei fimiiUrl -foAtol dc guvern eri bina fnfcţioll^ oî d a -; punerea aceaţţii iproledtd provo ea căderea gu^drtmlnt. i r. *

Ce*am apuâlnoi ?r«-odată %U-, ceva şi de'ace : mai anevoie de publicare* uiiel telegrame nuite de Inaărşi trimiţitoral « ?

Faptal rămâne: proiectul legd agrare Mihallche a piovocat căde­re» guvernului Vaida şi venirea la cârma {Statului — cu bsnavoitorul coucm» hcult al liberalilor, cad as trsa sforile după ce mu du* o campanie cu scazare de trădare împotriva generalului Averescw.

D-1 Mâizeseu a vrut să demon­streze tocmai contrariul, dar după

pe care a făcat-o în d&medi descoperind poliţia secretă libe­rală care «ustrăgea acteîe secrete ale fostului guvern — zizrel» corn- plecîeazâ gafa demonatrlnd c i ca-

îib^mio-avercscaîiîă a lucrat împotriva ysroiectului de lege agrară depps în Camera trecută.

Ţara ştia acest iucru şl fără campania de azi a liberalilor.

v I «k „ U » .

Ghimpi

Unde da! şi unde crDin vlzinnfle urni minfj

împotriva soecfs/istuîui d« afa­ceri. Cf-re conducă azi Min de Industrie şi Comerţ, s’*u 1 şi re aduc cele mai multa , 1WâVA acuze. Cbier bărbaţi ş1 v ciri dpc o politică de «F' iF;-*—*-*- - -«'»»’rnnîtfL

pipotrivr rtată de v ‘>

te na ş tria Stih i«l şf asluî. V if \].-ş npsnîe,»t felul de ^i şl periata* d# rşiboglii i «eria

•ţ ■: r «coper, r 1 :zlu al „t ţ

:îfi ârii induil >i i.• : acti die ;Jg,-al* Ir» a ar al < <* n

vt director al „L« >;*uşi lues«f

aceşte în raze d 5 »».«■.» »t icnrila ct î a’® r ic;

, dânsul t a ■ ptfn* bruec că nV» chef ua iîs- ţmadă. Ier acum înir’u* Io" >n‘‘ acordat „Dimiaîţli* — de^aţ. întreagă această chestisne ;J v bind fără ca *ă »pi/arsingar cavbt în materia în ;• dator «â vorbească p^ntr» » . ? justifica Îs faţa opinie! — d*» Tâsiăuanu cea mal pu !t„ 4 afirmaţie şî de^onerire a wouh-.-L Că adecă w cana leului ro*» ‘ * * = dela 19 la 31 ctUme este r tul politicei economice vnau « de ministerul său.

Reşiţa — urcarea leului *\ h- u ?ac î! Sau: Tăslăssia — p -'M- ^conomîcă — fie şi «ub î âa H ’bsbarg, Tăsîăuam <St Comp

To«iă lumea românească şti- urcarea leulci se dâtoreşte re.o: *\ bune a Ţări! româneşti. Şi d . ă a îptreagă Ţara unul siogur n’o ştii aceasta, acela nu e decât c afirmă că ridicarea leului d*!a v îa 31 centime m atribue wpc’ v'c«; economice a ministerului si» ’1’.

Dar, iu sfârşit poat® să n i f dreptate. Căci aai cel da j~ c.î putem privi dela îaăiţimear v "o* folia!«! ministerial. Mult® şi cu-

: rioâse sunt viziunile miaiste ».!c,

nyăţâaâoM special a! pedagogiei medicale

Unul autentia din dezbaterile Camerei.D-) Oct Gogsi, adresându-se d-lui Iorga:

„M’ai acuzat câ fac parte dintr’un ’gu­vern de ciocoi“.

D-1 N. Iorga: „D-ta numai îţi închipui că faci parte din guvern“.

Majoritatea a aplaudat în râsetele opoziţiei. *

Renaşterea R. a stat în legătură cu bolşevicii dela Moscova prin trimisul său Const. Cazana.

Şi încă nu s-a cerut ridicarea imuni­tăţii parlametare d-lor Goga?

Limba română înprovinciile alipite.

Ia urma alipirii provinciilor li­berate şi a substituirii ded a lim- bei române ca limbă oficială !n local celor existente sub vtchiai regim, s’au iscat nedumeriri fu ceea ce priveşte iu*erîpţ*a strado- lor şi firmelor dela prăvăiiî.

Pentru a pune capăt nedumeri­rilor şi a înlătura nepotrivirile dela localitate la localitate, consiliul de miniştrii a adoptat următoarele norme:

1. Inscripţia stradelor, indi­catoarele drumurilor precum şi ori-ce inscripţiune perma­nentă publică să fie făcută în limba română şi în limba sau în iimbile populaţiunii din localitate.

2. Inscripţiunile dela prăvă­lii să fie făcute obligator în limba română şi facultativ şi în limba ce ar dori proprieta­rul, coadiţiuno ca ambele in- scripţiuni să fie făcute cu ca­ractere de aceeaşi dimensiune.

di-

Uu;

Instituie sanitare seu msiii î de educafiime şi instruc\O alternativă pentru curt universitare proiectate cvalipcarea profesorilor i

co-pedagogici.De Mih&il Hurducacin, prof

— Urmare —Lucrul cel ma? greu şl n

căpetenie m educaţia ne» şi ttenea pedagogiei medicali de^a da cunoştinţele nsces lor cu defecte îatr’an mod :- bit, prin an metod special, î- vit, a micşora defectele şi c inţa defectuosităţii acelora, diu pricina vitregiei sorţii lor s i t gaido-piuţi, orbi etc,

Va sâ z că, partea specială a profesurei siâ, tocmai în căutarea

l prelucrării pedagogice a materft- luipl, şi deci spinarea profesării pedagogiei medicale o formează — aflarea modulul specia!, de-a da cunoştinţele necesar» elevilor ab­normii! nu în proporţia desvoltă- rii normale, ci tocmai în afară d# aceasta — va să zică amăsarat dsf*ct«&ozită|îi acestora.

Să face acum îutrsbarea. Cari cunoştinţa şi ce fel d® cunoştinţe pot să se gervsascl de bază sufi­cientă pentru viitorii profesori, când păşesc pe pragul datoriaţs- lor strâns legate de vocaciunw viitoare a pedagogiei speciale? Cu ce cunoştinţe şl dibăcie trebue să fie înzestraţi pentru a putea traduce în realitate, prin proces practic şi metodic an numai toate îndelet­nicirile pedagogiei normale, ci pe baza cărora să poată îi capabili; de a însuşi în mod conştient metoade speciale — îa interesui pedagogiei medicaie, spre o apli­care practică corespunzătoare.

(Va urma)

■r.« « | 6 ül Si B T A T R A N S I L V A N I I ! ï Nr. 150—1920

C araghioslâcurii lp o c a « şi „ î n d r e p t a r e a “ p u b l ic ă „ d o c u m e n te :

b a s a r a b e n e d e p e v r e m e a r e v o lu ţ i e i —

v s ciitt * Epoca® şi flpoi res“ cu documentele b?~

bene din vremea revoluţieibc> tvîr pro* "»te pini r. cai'ph’o cot; ! : b mini

, cu. tendinţa de a corn- P? deputatul Gherm^a

— s*a putut cotsvtege de âu< pa c* re îi încearcă * fâră nici o răspundere

3.

*013 $r; 2.

boiçmbitre s 3şl d*

Er Hice a ret-

ca“ şi tiarol guvernuluiea află — şi te prefac d© indignate că revoluţia vbte a fost Ia început

: ţi numai ru mari greu-'! ap fruntaşilor bafarabeni

şi d i German Pântea — ’orma o armată naţională ţatocomfa Basarabiei,

racii cari tac gă se pu- • mente din prima oeijlpadfi

t ■ inse ou tendinţa de-a '■o n’a publică — haita r n’au

insensnat lupta, pe viaţă rrc ctăţiie insurmontabile

! :st îi urmărirea ţelului cidovet bor baş^jMjn^ îa curentelor din , £JaJ nai ale» tei dinţa câţrt

' Rusia b)lşevicf!ă jt oew nr«.« * -s - l-,v

Cei cpri inspiră „Epoca*-şi „In" drrpterea“ — cari de sigur ntec văzut nici odată primejdia sub ochi ei su sfat comod a părţf,e seden­tare, egrii nu ştia ce era revoluţia din Basarabia — sa prefac că se indig«et;zâ împotriva scrima care teemai luând parte activă la miş- fcarea :evoI iţicnsrilor soldaţi ruşi a putut obţine comenda armatei moldoveneşti csre a asigurat «pol triumfal cauzei niitionale.

In loc să-şi plece capul ssb ruşi­nea uscatelor {scorului politic din vechiul regst, zisrele cari repre­zintă acest fanar — încearcă a &- isca tocmai o activitate csre face cinste fi er te şi Or basarabenî.

Mai bice « r jA u rd e Ia gravele acuzări de c o l ţ i i tale cu ucigaşii de azi din Rsâarrois — la care dl gen®*«! Averescuja tăcut deşi Cfi- •mera între*gâ şşjepta lămuririle necesare.

Carsgbi slâcurl’e unor ziare nu pot înlocui dovezile aduse do de­putaţii basarabiei în acuzaţiile grave pe cari ie fâC gnve nulai şi orga­nelor lui în R«c-rabi2.

q a r d e l e a nj ud tar în Basarabia

i â n z i B * e

o î& e d f is g f i& ă c u v e s t ă , aproape nonă la Dumitru Con­stantin, Pajişte D) No. 1. 3 «' 3

Se căită D o ic ă . In*fo rm a ţiu n i

ia administraţia ziarului.

Piane moderne, fabricatele cele mai bune, se

află de vânzare în Str. Porţii No. 9—11 în curte la stânga. 4 ...4

vânzareo maşină de treerat cu motor de benzină de 6 cai, atât ba­toza cât şi w clorul în stare foarte bună.

Informaţii, Str. Sfânt. Ni* coîae c) No. 5. Braşov. 6 — 6

fest

ptircş h revl s !n &buteaBraşovOra so­nii c? R filiaţia poată tea şi < venite.

fă s:

ru

Lh HIEß,Re&’cle.

•roşti la

\ 1 prjf-ca po-

df

t-mp, pe;- n Braşov şi jur ş i

mi cu toată dragos- ; toate onorurile eu-

b

Rituell pV T deci cu t. mflios^s.1 F p;,s Marit

u2i oficiu public: söilic) în limba

[or la ôm- a fost ia ve

•ojéeö.coor l m \ *deffcitdfeom m éé]pe bircul

S ©o o a s ătărie îa Morii 13.

w á í i z a r acu 2 odăi şi bucă-B raşovul-vechi Str.

Tnfi î V-riÄ.“<37117, jziioh

i fericirilor: Unga- 72 Braşov, printre un- • aspândrsc de câte-va i despre edenul ma-

dclc Budapesta, r ui s’* eftinit, viaţa e

ah refulată, abundenţă{î 1 c ■ 'rit. De pildă: 1 kg. zvtm ecroane, o perecheda f e V 500 coroane şi aşa mai dep vteS

vai lege scopul urmărit «o 'v nea ştiri absolut min-

• >î t, Adică conducerea :r-if<h ră e atât de bună în edi i cd i să reguiamenieze ■’('5' ec nomică din Ungaria ca î i dea o adevărată feri- Ci' popi apel.

• V fi ot e tocmai pe dos. Cd< 5tOi\ streini cari vin din Ung in ic spun că viaţa efo nimpâ şi că terorismul

i albe de nesuferit.l mii de fo şti ofi~$ funcţionari rămaşi u ijb t pe urma redu-

fv :rtutui ungar ar râ- fâră pâine în cazul

mobilizări. Aceştia povară pe Siafal ungar terorizează populaţia,

<:feră, şi oe lipsuri şi de iala din statul ungar.

gär#Zi aferitc *ă terei

tai « me

ii i otriânesc a fost co- oaităeri la Paris 36 cf n-

.'01 Augmtin Paul fost secretar ş! uşii k Btdăpesîa a fost mi: c iul. *

îndreptarea“ face un fals. Publice? un document de pe u-.mea revoluţiei ruse în Ba- sar abia sul datează astfel:

/ • 123 din 26\10/920 la tel. rana Iov. Pântea.

? UtQrama de fa p t era din1 9 1 7 , \ ' ' *

D ht ce nu face ziarul g u - Seinului Ctî să poată scoborî fru pi’ basa rab eni la nivelul arpeAvanilor şi tăslăunilor.

In zadar însă; prea sunt ioc aceştia din urmă şi prea

iţeaţi sus, cei dintâi.

DI coi A. no rc TübUüul çtie lieg taţtilc cf g*ră. A ţie Nr. i Bănci ir,

>nel fa m erci Băndîă aă să atragem atenţiunea . ii cà nu toità lumea /cşie ca să înţeleagă ci-

tdmite îu limba un­ie’ d-sa a primii o cita- | 4/920 p® numele d© A.

:omeîemist în Braşov,

iş r i ^ . Damian.

lupteci|aţen©Hk| ,fur». Re ^ a Smor- gou+- Kr*v0 —Bodz respins«tacnnl© bolşevice. In Voîeşia ne retr^gom fără ca inafeienl să neurmăreşte că deaproape.

Prin contraatacuri am ocupat Dubno.

Moscova. — Comunicat 15 Iulie: Rojii aşa ajuns ia fAţa Vllnel. La v st de Molodejne am ocupat Rc- nibni şl Oişani; în regiunna Ko- vel am ajuns la răul Ştir. In sec­torul Bodvoîojiska şi Kambuit— Podolsk luptele continuă. Negocierile Austriei cu So­

vietele ruse.Viene, ~~ lo decisu l negocieri­

lor între delegatul austriac dop. Paul R5whtcr ţî utvjiîov din parteasovietelor ruse, ia Copernags, re ­feritor Îs repatrierea prizonierilor de război — Liivincv a decterat că republica sovietelor consideră şi pe refsgîaţ’i comunişti diu Un™ gana în Austria ca un guvern aii&t şi atitudinea sovietelor depinde do modul cum comisarii unguri vor îi ,trataţi la Vlena,

Litvicov a cerat guvernului sus» trlac să rămână absolut neutru în războiul ruso-polofl.

Deputâtui Rlchter a dat explică­rile necesare, a iscălit convenţia po care sovietele au ratificat-o la 9 Iulie.Cabinetul austriac a comunicat comîîetuiuî executiv al «dunărei naţionale da;â este dispusă să ra­tifice această convenţie, carg a'a ei ratific*t ia 16 iulie.

Cu ocazia primului transport de prizonieri ruş* s’a permi* şi comi- ssriilor maghiari int®rna|i în Aus™ tria să plece în Rusia.

Oderberg. Erî a trecut primul tren cu prizonieri n?şi.

Comisarii popsdari msghiari e- liberaţi nu sa afiaa în acest tre», pe care se c?cde câ P&u părăsit mai înainte.Cine formează guvernul în

Ungaria?Budapesta. — Contele Paul Te-

ieki a fost însărcinat ca rezoivi- r«& crizei ministlrisle. Tritativele cu partidele su un. curs favorabil.

O «ouă telegramă din Budapesta asigură că contele Tekkl va reuşi a forma guvernul.Manifestaţii italiene la Pola

Borna. Agenţia [Steisnl anunţă că la Pola a avut loc o mare ma nifestaţie pentru anexarea oraşului «a Italia

Manifestaţia trecând prin faţa casei croate un foc de armă . s-a tras din casă. Mulţimea înfuriată a năvălit îa casă incendiindu-o.

Doi bQrsaglieri au fost răniţi.

C o m u n a f e a tu lu n gNo. 1070^920.

FpbMcaţiimeComnna Satulúng (jud. Bra­

şov) în 31 Iulie 1920 i» ora 9 a. m. exarâ&dează prin licita­ţi une publică orală dreptul de

«t de pe întreg teritoriul ionel ps timp de 10 ani.

vf Preţul strfgărei este f xat ctf*3()00 cor. vadiu 10 •/• preţul strigărei.

.^andiţiuaile de licitaţiune pe pot iedea la primăria com u­nali. %

Satţdiung, la 12 Iulie 1920, Prim ăria comun ala.

Gheorghe Comşa primseeretar.

Pape in arendă livadăîn întindere de peste 1200 ju- găre, iarbă întreagă, pentru în­grăşat oi, berbeci, vite cor­nute, ets.

Ofertele de arendare se pri­mesc la primăria comunală.

Primarul comunei. Apaţa 1— 4 (ss.) Ion Eremit.

De închiriatNotarul din Comuna Baci-

falău închiriază la localul pri­măriei lângă Şoşeaua Piinci- pală 5camere, bucătărie, grajd şi şopron; doritorii pot primi informaţiile! la Primăria Baci- falău.

Banca de Scont a RomânieiS-u.c'u.rsala, d-Iaa. SIToIvx

iPîSîlfă nn /lAntijhi! cu referinţe bune care să cunoască U dula lili O ji l ld l l i şi limba reinână şi germană.

Ofertele se vor trim ite Băncii de Scont din Sibiu.

AGENCE FRANCO-ROUMAINEPARIS 8-e — 21, RUE DE TURIN — PARI« «-€

AGENTSÉDITION-PUBLICITÉ — RENSEIGNEMENTS •DE JOURNAUX ROUMAINS.

COMMISSION — IMPTORATION — EXPOTÀTÏON CONTENTIEUX ROUMAIN

C0N8ÜLTATISNS-RÉDA«T1AR d’ACTES-RICSlVRlMlNl», •*•.

A V I Z CORRESPOND EN FRANÇAIS ET EN ROUMAIN

A sosit mare asortiment de pielărie, Cbevro, Boox, B ănc*k leţe# TovalHşe, Meşlnî colorate, Talpă, Capse, Cârlige, Cauciuc, Şireturi de ghete şi pantofi, cauciu­curi de ghete, Cremă toate co­lorile $l ceară de ghete şi toate

/C X » O C X X X X X X » â:X X X X X X X X X X X X X 7 V

s i© s j ! s í d e s c h i s N o u ! X

D r o g h e r i aarticolele pentru încălţăminte I Q . | íIBjiLj Bj. ,llI1L̂ If. ou 1 % la sută mai eftin ca ori O Jf TOI © öt €*«"■!«$

f l î l vânzare. Al i ş l I á U i se adresa Po-

moşia Popovici sau £>tr.iană Prundului 12. 1 - 2

unde,geţi.

1 —2

încercaţi să va convin-

Antal Ferencz jun.Braşov, Str. Lungă 28.

N. H. Caragea

Se caută un vânzător sau o vânză­

toare pentru g ^ ia g a z in ttl d s C o lo n ia le ş i l o d e g a

Ioan I- Avi’igeaanStrada Prundului 7.

(via-â-vîs de Liceul clasic).

S’a pierdut în trenulde Braşov

u n g e a m a n t s n . Rog pecel de Ta aflat sa restitue in­dexul medical pe numele Hart Sándor şi testimoniul de ma­turitate al nepoatei mele, la redacţia ziarului sau să mi le trimeată pe numele meu la Eeghinubsâsesc. 1—3

Ü S H 1 Ü &W1'mm18$;.gţ0tş i

&'fi­rny-*

MÊ

i i

Sprijimţi firmele româneşti

Frizeria High-LifeS tra d a Vătwil 22, BRAŞOV.

S’a deschis frizeria românească HIGH L1FE în strada Vămii 22. Frizeria veche ce a fost aci, am renovat-o şl am Introdus confortul modern. Instalaţia şi aranja­mentul nou al Frizeriei HIGH-LIFE sunt în condiţiile narilor frizerii din capitali.

Se întrebuinţează loţiuni (ipă d® cap), odicolon fin comprese de apă caldă. Serviciu prompt şi conştiincios.

In localul frizeriei avem o mare cantitate de articole preţioase de to a le tă : parfumuri fine, pastă do dinţi apă W d® gură, ape pentru faţă, brilariiins, perii de dinţi etşi ®

Contăm la sprijinul publicului românesc din oraş o. oro vinde.

mmIßmmmmfa

5i|ţ;mM,

BRAŞOV, Strada Hirscher 2. (Casa Eremia).Bine asortată cu to t feînl de medicament«,

X P a n sa m en te , Vată, Specia lităţiX indigene, ş i stră in e^ p re c u m şi cu to a teX A rtlc c f le le d e P a r i n m e r i e ş l t o a l e t ă .H D evisa noastră este: mai eftin ca oriunde. QQ 13—0 ~~ E n - g r o s , E n -« le t» îl« — Q

Cocxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxy^ â a â a â a a a â â a a â â a a a a â â a a a a â ^A i ►

► ► ►

► > > ► ► ► ► ► ► ► ►

►►

◄

◄

%<

<

«*!

◄î<<<

„industria Ardealului46r a s o v

►◄Serviciul de transporturi ►◄posedă cam ioane şi cam ionete-

M liU C tlItlSd autom obile noul, cu cari executăTRANSPORTURI do MĂRFURI şi PERSOANE, în cor- dîţinni avantagioase, în toate direcţiunile ţării.

F ace redu ceri la con tracte le perm anentaCererile se vor adresa ia sedinrile Societăţii : în Braşov Strada Vămei Nr. 17 (Telefon Nr. 761) şi în Bucureşti Strada Sit. Ionică Nr. 9, în Palatul Muntelui de Pietate. 29—0 (Telefon Nr. 22/50).

O m n i l i b e r d e m iK---- -------- --

inia cum părărilor este rentier, i

m

mmi i1

62—90Cu stimă

Frizeria High-Lîfe.

pm;S&my 0

m

I i ie Creûit i Pnua I©

©©©

©

Societate Anonima Capital Lei 20 milioane ,

Telefon 15/10. S t r a d a l i l p s e a n i N r. 9. B u c u r e ş t i , Telefon 15/10 Plăţi şl scrisori de Credit pentru toată Ceho-S!ovacia şi staţiunile Karlsbad,

Franzensbad, Marienbad etc. efectulază în cele mai avantajoase condiţiuni.3-20

o&&*o•m9Ana9

i e © e æ 0 e a a © © e a © s e a s e ;0 æ a a e '

„ R O M Â N I A "Societate anonimă Transilvăneană de Asigurări

f o s t !

(Banca Generală de Asigurare)Reprezentanţa Generală Braşov

Edificiul „ALBINA»

Contractează cu cele mai favorabile condiţii î Asigurări asupra vieţii pen tru cazul de m oarte sau viaţă, asigurări de capital pe sam a copiilor

si asigurări contra incendiilor i c ) t o i si contra18.

Achizitori şi agenţi locali află angajament

invalizi iateiiţfgnţi şi penzionlştiallă csnpaţla plă- snfă şl uşoară, Impraunată cu vanii considerabil

------------------------------- - ş - ş .

Fondată de toftte băncile româneşti din Trans.

I R A D U ş i C O L A N

I Croitorie moderni c iv ilă şl m ilitară

©

©©©

Aduc la cunoştinţa on. clientei®, că m’am des­părţit de fostul meu tovarăş din Strada Neagră şl am desebis un nou Atelier de croitorie, împreună cu tovarăşul Colan, în Str. Mihalţ Wesş Nr. 10.

R u g ă m on. p u b lic c a ş i în v i i to r s ă tolB e v o la sc ă a u e c e rc e ta A te lie ru l n o s t r u d e c ro ito r ie . 5 -5

O& © ▼ ▼ ▼ ▼ V V V V V V V V V V V V V V V V V V W Â #

▼►►►►►►►►►►►►

Kalust AntonC o n s t a n ţ a , Str. General Manu 22.

Vechiul şi cunoscutul magazin de manufac­tură şi galanterie ,,en-gro$‘‘ posedă Stămburi, americi, Zeiiruri, Şifoane, Madepoloane, bumbace şi alte diferite articole de manufactură cu preţuri convenabile, produse ale fabricelor engleze, fran­ceze, italiene şi americane. 47—-75

Censurât de Ion Brotea

◄◄◄◄◄-◄◄◄◄◄◄

@@©©®@®®©®©a©@©@©©©@@©®@©@@ I s a ^ a a u u â a a a a a a a &a a a a a a a a •TIPOGRAFIA A, MUREŞIANU, BRAN1SCE & Comp.

«