3
Ateroscleroză De la Wikipedia, enciclopedia liberă Ateroscleroza este o maladie cardiovasculară caracterizată de formarea la nivelul tunicii interne și medii a arterelor mijlocii și mari de depozite plăci ateromatoase (plăci de culoare galbenă), ce conțin colesterol , material lipidic și lipofage . Efectele și complicațiile bolii (angina pectorală, infarctul miocardic , accidentul cerebral, cardiopatia ischemică) asupra creierului, inimii, extremităților, și a altor organe constituie cauza majoră a morbidității și mortalității în țările vestice - 1/3 din decesele la persoane cu vârsta cuprinsă între 35 și 65 de ani. Placa ateromatoasă creată este alcătuită din 3 regiuni distincte: 1. ateromul - o acumulare nodulară a unui material gălbui, ușor, situat în centrul plăcilor mari și alcătuit din macrofage ; 2. cristale de colesterol LDL situate adiacent ateromului ; 3. calcifierea exteriorului unor leziuni mai vechi sau mai avansate. Trebuie făcută distincția dintre arterioscleroză (un termen general folosit pentru descrierea oricărei boli ce implică o întărire (sau pierdere a elasticității) a pereților arterelor mari sau medii, arterioloscleroză (un termen general folosit pentru descrierea oricărei boli ce implică o întărire a pereților arteriolelor (arterelor mici), și ateroscleroza, ce descrie o întărire a pereților arterelor ca rezultat al formării plăcii ateromatoase. Ateroscleroza, deși poate rămâne asimptomatică câteva decenii, produce două mari probleme: 1. Plăcile ateromatoase, deși sunt compensate de lărgirea arterelor, în cele din urmă duc la rupturi ale plăcilor și, implicit, cheaguri. Acestea se lecuiesc și se micșorează, dar pot duce la stenoza arterelor, sau, chiar mai rău, la blocajul acestora. 2. Dacă procesul lărgirii arterelor este excesiv, poate rezulta un anevrism . Complicațiile aterosclerozei avansate sunt cronice, progresive și acumulative. Cel mai des plăcile ușoare se rup, cauzând formarea unui tromb , care va încetini sau va opri fluxul sangvin, ducând la moartea țesutului alimentat de artere în aproximativ 5 minute (infarct). Unul din cele mai des întâlnite exemple este tromboză coronară a arterei coronare (infarct miocardic ), sau, un scenariu mai groaznic, este accident cerebral . Altă complicație frecventă este claudicațiea , rezultată din alimentarea insuficientă cu sânge a membrelor inferioare, din cauza atât a stenozei arterelor, cât și a unor segmente cu anevrism reduse de cheaguri. Ateroscleroza poate astfel afecta orice arteră din corp (creier, rinichi, intestine, etc).

Ateroscleroză

Embed Size (px)

DESCRIPTION

ateroscleroza

Citation preview

AterosclerozDe la Wikipedia, enciclopedia liberAterosclerozaeste o maladiecardiovascularcaracterizat de formarea la nivelul tunicii interne i medii a arterelor mijlocii i mari de depoziteplci ateromatoase(plci de culoare galben), ce conincolesterol, material lipidic ilipofage.Efectele i complicaiile bolii (angina pectoral,infarctul miocardic, accidentul cerebral,cardiopatia ischemic)asupra creierului, inimii, extremitilor, i a altor organe constituie cauza major a morbiditii i mortalitii n rile vestice - 1/3 din decesele la persoane cu vrsta cuprins ntre 35 i 65 de ani.Placa ateromatoas creat este alctuit din 3 regiuni distincte:1. ateromul- o acumulare nodular a unui material glbui, uor, situat n centrul plcilor mari i alctuit dinmacrofage;2. cristale de colesterolLDLsituate adiacentateromului;3. calcifierea exteriorului unor leziuni mai vechi sau mai avansate.Trebuie fcut distincia dintrearterioscleroz(un termen general folosit pentru descrierea oricrei boli ce implic o ntrire (sau pierdere a elasticitii) a pereilor arterelor mari sau medii,arterioloscleroz(un termen general folosit pentru descrierea oricrei boli ce implic o ntrire a pereilor arteriolelor (arterelor mici), iateroscleroza, ce descrie o ntrire a pereilor arterelor ca rezultat al formrii plcii ateromatoase.Ateroscleroza, dei poate rmne asimptomatic cteva decenii, produce dou mari probleme:1. Plcile ateromatoase, dei sunt compensate de lrgirea arterelor, n cele din urm duc la rupturi ale plcilor i, implicit, cheaguri. Acestea se lecuiesc i se micoreaz, dar pot duce lastenozaarterelor, sau, chiar mai ru, la blocajul acestora.2. Dac procesul lrgirii arterelor este excesiv, poate rezulta unanevrism.Complicaiile aterosclerozei avansate sunt cronice, progresive i acumulative. Cel mai des plcile uoare se rup, cauznd formarea unuitromb, care va ncetini sau va opri fluxul sangvin, ducnd la moartea esutului alimentat de artere n aproximativ 5 minute (infarct). Unul din cele mai des ntlnite exemple estetromboz coronara arterei coronare (infarct miocardic), sau, un scenariu mai groaznic, esteaccident cerebral. Alt complicaie frecvent esteclaudicaiea, rezultat din alimentarea insuficient cu snge a membrelor inferioare, din cauza att a stenozei arterelor, ct i a unor segmente cu anevrism reduse de cheaguri. Ateroscleroza poate astfel afecta orice arter din corp (creier, rinichi, intestine, etc).Cuprins[ascunde] 1Simptomologie 2Factori de risc 3Patologie 4Legturi externeSimptomologie[modificare|modificare surs]Ateroscleroza este asimptomatic pn la formareaateromului. Pot aparea: Stenoz; Tromboz; Anevrism; Embolie.Factori de risc[modificare|modificare surs] Obezitatea; Diet neechilibrat, stil de via sedentar; Fumatul; Diabetul zaharat; Alcoolismul; Hiperlipoproteinemie; Hipertensiune arterialPatologie[modificare|modificare surs] Modificri precoce potenial reversibile: Acumularea celulelor ncrcate cu lipide la nivelul tunicii interne a arterelor (monocite/macrofage din sngele circulant); Structuri liniare lipidice la nivelul aortei i a arterelor coronare; Modificri tardive n general reversibile: Plci ateromatoase cu necroz, fibroz, calcifiere; Scderea rezistenei structurii lamelare elastice; Neovascularizaie; Obstrucie arterial; Tromboz; Oxidarea LDL induce apoptoza celulelor musculare netede a vaselor i moarte celular; Alterarea funiei endoteliale implic predominant cile N2O i induce aderen i agregare plachetar, coagulare local i altereaz tonusul vascular; Scderea elastinei ca urmare a procesului fiziologic de mbtrnire, asociat cu degenerarea colagenului i accentuarea ngrorii tunicii interne-medii a peretelui arterial.