ASIMILAREASIDISIMILAREAIncazulcuvintelormostenite inparalelde limbi inruditedintro limbavechecomunaseproducanumitecorespondente fonetice, adica grupului consonant latinesc et ii corespunde in limbile romanice ttgeminat lacuvintemostenite in italiana,grupulit lacuvintelefrantuzesti, ch inspaniola, pt inromana.Fiecare limba pastreaza o regularitate a schimbarilor fonetice, iar intre limbile romanice se observacorespondente fonetice.Maiputinevidentaparasemanarile incazulunei familiimaimaride limbi (fam.limbilor indoeuropene). Corespondentele fonetice regulate ne ajuta sa observam ca ele au o originecomuna. Exista schimbari fonetice sistematice in germanica primitiva, adica acolo unde alte limbi indoeuropene au un P in limbile germanice apare F. Aceasta corespondenta se numeste mutatieconsonantica.Acesteasemanariaratacaexistaraporturiistoriceintrelimbi,iarpebazaacestorasepoatestabiliinrudireadintrelimbi.Evorbadenistecorespondenteregulatepecarelenumimschimbarisaulegifonetice.Schimbareafoneticaregulatasedefinestecamodificareaconstantapecareosuperaunsunetsaugrupde suneteaflat intrunanumit context fonetic inepoca tranzitiede laoetapa laalta,dinevolutiaaceleiasi limbi (v intervocalic). Orice lege fonetica se caracterizeaza prin 2 trasaturi fundamentale: a)functioneazanumai insuccesiuneadicade la limbamama ladescendentiiei,adicade la latina la limbileromanice, de la slava comuna la rusa. B) functioneaza pe o durata limitata de timp, astfel se explicacuvintelecucontexte fonetice identice,darcuevolutiidiferite (ex:solar,pectoral,salin,scara). C) legilefoneticeajutalastabilireaoriginiicuvintelordintrolimbasilaclasificarealimbilordupacriteriulgenealogic.Legile foneticenupotexplica toate fenomenele careau loc in istoriadiverselor limbi.Seobisnuieste caalaturideprincipiulcorespondetelor fonetice regulate= legi fonetice,sase intrebuintezesialteprincipiiexplicative.Acesteasuntclasificabile:a)schimbarifoneticeoccidentale,b)analogia.Acesteafiindcuprinsein tratate subnumelede complementare ale legilor fonetice.Acc. fonetice sianalogia sedeosebescdelegilefoneticeprincatevatrasaturigenerale:1)actiunealornuelimitataintimp,nuaulimitacadurata,eleidentificandusedealungulistorieiuneilimbi.2)actiuneaschimbarilorfoneticeacc.siaanalogieinuanicianvergura, nici regularitatea legalo fonetice, socotite legi tocmai pt ca functionarea lor e uniforma.Schimbarilefoneticeacc.suntdetipurimultiple;asimilarea,disimilarea,metateza.ASIMILAREAomodificareaunui sunetdintrun cuvantpetrecuta sub influenta altui sunetdina celasicuvant.Dupanatura sunetelorasimilareapoate fivocalica siconsonantica.Asimilareavocalica inseamnamodificareauneivocaledecatreoaltavocala.DISIMILAREAfenomenulcontrarasimilariicandacelasisunetaparede2oriinacelasicontextfoneticsepoateintamplacafenomenulsafieresimtitdecatreuniivorbitoricastanjenitor,dificildpdvarticulatoriualpronuntiei.Serecurge laosemplificarececonsta inmodificareauneiasaualteiadintrecele2aparitiialesunetului intrun cuvant. Pe aceasta cale avem o diferentiere in aparitie aceluiasi sunet. In alte cazurisunetuldispare.Faptedinistorialimbii(lat.fratrerom.Frate).METATEZAinversareaordiniideaparitiea2suneteintruncuvant(sculpturascluptura).ANALOGIAproducemodificaridatorita carora regularitatea legalo foneticee tulburata.Oriceanalogiepresupuneexistentaunuimodel,adicauncuvantsemodificasub influentaaltuicuvant.Modelulpoatefidenatura fonetica,morfologica,sintactica.Analogiaregularizeaza formele fonetice,grammaticaledandoanumecoerentasistemuluilingvistic.CLASIFICAREALIMBILORDUPACRITERIULGENEALOGICConformacestuicriteriumareadiversitatealimbilorsegrupeazapebazastramosuluilorcomun.Unitateadeclasifficaredupacriteriulgenealogicefamilia.Ofamilieealcatuitadinacelelimbicareprovindinaceeasilimbabaza.Inacestsensvorbimdelimbileslavecareformeazaofamilie,limbileromanice.Ofamiliepoatefialcatuitasidin familiade limbi(ex: limbabazaafam.romanicee latinacare impreunacugreaca,slavavechesiSanscrita leplaseaza in familia limbilor indoeuropene. Inaceasta situatie familia limbilor indoeuropene cuprinde familii valoroase de limbi romanice, slave, germanice. Limbile romanice constituieramura italica a limbilor indoeuropene. Limbile slave cuprind o ramura orientala (rusa, ucraineana,bielorusa), ramura occidentala (polona, ceha, slovaca), ramurameridionala in care intra sarba, croata,bulgara.Alta familiede limbi e ramurabaltica: lituaniana, letona; limbile germanice: engleza, germana,flamanda; limbile scandinave (daneza, suedeza, limbile norvegiene); greaca cu diversele ei dialecte esingura supravietuitoare aunei ramuribalcanice a limbilor indoeuropene, care ar fi cuprins si traca curamura ei limba daca. Limba traca sa pastrat in cateva inscriptii, dar lingvistii cred ca o buna parteelementele nelatine din limbile balcanice pot fi atribuite unui substrat tracic. Ramura indiana (hindi,

sanscrita, vedica) care sunt limbi vechi, sacralizate; limba urdu paterni influenzata de araba, limbatiganeascaadica limbauneipopulatiideorigine indianacarearfiplecatdin India insecolulal5leasisaraspandit in intreaga lume.Ramura indiana (persanaveche,avesticasi limbilemodernekurdasipersananoua).Familialimbilorfinougrice(maghiara,finlandeza,lapona,estona).Familialimbilorsemitohamitice(areageograficaNsiNEAfricasipeninsulaarabica,ebraica,egipteana,arabasilimbileetiopene).Ramuraegipteana (vechea egipteana si limba copta). Restul limbilor sunt mai putin studiate. Familia limbiloralcaice; ramura limbilor turce (turca, uzbeka, kirkiza), ramura mongola (limba mogola, tungusa). Existamultelimbi,dialecte,graduricaredincauzainsufficienteieicunoasterinupoatefiincadratacucertitudineintrofamiliedelimbi.FERDINANDDESAUSSURELingvistica,panalaaceadata,eraostiintacomparativasiistoricaavandcaobiectfundamentalcomparareaunor limbidiferitemaivechi.Esteepoca incaresestabilesc familiilede limbisise incearcaevidentiereaunuistramoscomuncumar fi limbile indoeuropene.Ferdinandarataca limbaartrebuistudiatasi ineainsasi,nunumaidpdvalevolutiei sale istorice. Ferdinande considerat parintele, fondatorul lingvisticiimoderne.Cursul sau va inspiranunumai stinta linguistica,dar si alte stinte,domenii, cumar fi studiulliteraturii, studiul antropologic. Prima sa observatie este aceea ca se impune o distinctie intre studiullingvisticiigeneralesigramatica;poltriviluiestestintacarestudiazalimbainsine.Lingvistiidinacestspatiustintificnusuntpreoccupatidestudiulgramaticii,gramaticaarecaobiectstudiuluzajuluicorectal limbii.Gramaticaeste:a)normativa,adicaenunturile lingvisticesuntconformeuneinorme;b)esteprescriptiva,adicagramaticastudiazaregulilecarepermitsadistingemintreocorectasau incorectautilizarea limbiisiacest lucruspuneel,ne facepecalea insusirii regulilorgrammaticale;c)centrataasupracultivarii limbii,adicarespectariiuneiutilizaricorecte.Distinctia dintre lingvistica generala si gramatica este deci una fundamentala. Gramatica vizand uzajulcorectaluneilimbi,darptaelaboranormelelingvistice,regulileuneilimbitrebuiesaavemobazateoreticacare sa permita intelegerea descrierii si functionarii limbii. Saussure revolutioneaza studiul lingvisticdefinind limbacaunansambludeelemente interdependente,adicadefininf limbacaostructura.MeritulluiSaussureesteaceladeafiintrodusinstudiullimbiicatevadistinctiisaudihotomii(douaaspectealeuneirealitaticareseopun insine).Dihotomiilesaussurienesunt: limbasivorbire (limbavs.Vorbire), limba silimbaj, axa paradigmatica si axa sintacanatica, axa sincronica si axa diacronica. Saussure observa ca inansamblulmanifestarilor lingvisticetrebuiedistinsceeaceseevidenteazaafiactiune individualaariabila,unica,imprevizibilanumitavorbiredeceeaceesteconstantsicomunsubiectilorvorbitoricareestelimba.Amandoua (limba sivorbirea) suntpartiale limbajului care reprezintautilizarea constantaaunor formesimbolicecufinalitaticomunicative.PorninddelaunexempluconcretRazboiul,vospuneu,razboiul....Saussureobservacateva realitati:1)vorbitorul repetade2oriacelasisubstantiv;2)continutulefectiv siconcret psihologicpe care cuvantul razboiul il comunicade fiecaredataeste cevadiferitdupa cum siactul fonator (pronuntarea) concretaprin care cuvantul razboi este realizat sa aparade fiecaredatadeasemeneadiferit.Rostindsubstantivulrazboiuluniivordeavea inmintedrapele,altidezastre,oameni,casedistruse.Saussurevreasaspunacapanasiaceeasipersoanarepetade2oriacelasisubstantivincazuldeforta,vacomunicalucrurioarecumdiferite.Felulconcretdeapronuntacuvantulrepetatvafidiferitdefiecaredata.Acesteobservatiisunt intemeiateulteriorpetesteledeasocierepecare la faceatuncicandauzimonotiunesipedealtapartedeinstrumenteledeanalizaelectroacustica.Casaputemafirmaacestedistinctiiaparuteinvorbireaconcretaavorbitorilortrebuiesarecunoastemexistentaunuipunctfermcarenu variaza si carene ingaduie sa spunem caun lucru variaza.Ceva in vorbireaatatdediferitade launindivid la altul trebuie sa ramana identicpt caoamenii sapoata comunica.Acestpunct identicnu suntacteledevorbireconcreteciestelimba.CONCLUZIALimbapotrivit luiSaussureesteformaparticularaa limbajului introanumitacomunitatesociala.Vorbireavorbitorilor unei limbi este un act individual de vointa si de inteligenta care reprezinta de fiecare dataactualizarea(punereainactasistemuluiuneilimbiincomportamentulcomunicativalindividului.Saussurearemerituldeafidistruslimbadintroanumitacomunitatesocialadevorbirecarereprezintadefaptceeace facvorbitoriicu limba.Faptulcaestevorbadedouarealitatidistincte (limbaceeacestiuvorbitorii;

vorbireceeacefaceiculimbaconcret)estedoveditdefaptulcaexistaindivizicareintelegmesajuladicacodul limbiidarnupot sa leproduca fiindca in cazdeboala leesteafectatavorbirea.Altexempluesteinvatareauneilimbimoarte,adicacitit,produsfaraaovorbi.