1

Articol despre Omega 3 și

produsul Coral Club „Omega 3/60”

Pulsul mărilor nordice

Marea ascunde în adâncurile ei o lume plină de mistere care a fost

studiată și cercetată de-a lungul timpului de către savanți și cercetători

cu scopul de a găsi răspunsuri la întrebările legate de viața subacvatică.

Unul dintre aceste mistere este codificat chiar în vietățile mărilor și

oceanelor, ele necunoscându-și adevărata importanță pe care o au pentru

alte ființe - Homo Sapiens.

Acizii graşi polinesaturaţi din grăsimea de peşte marin au deținut și

încă dețin un rol esenţial în alimentaţie, în special pentru cel mai

important organ al unui organism - inima.

„Inima de oţel” a eschimoşilor din Groenlanda

Ce reprezintă acizii graşi polinesaturaţi (AGPN)? Vă propunem să

încercăm să înțelegem mai bine acest termen. Denumirea de „acizi graşi

polinesaturaţi” reflectă structura chimică a moleculei care este alcătuită dintr-

un lanţ de atomi de carbon. În momentul în care majoritatea atomilor de

carbon formează o legătură simplă se obţine un acid saturat, dar în cazul în

care atomii de carbon se formează prin dublă legătură atunci se obține un acid

nesaturat. Dacă în moleculă există câteva astfel de legături, acidul obținut se

numeşte acid gras polinesaturat sau AGPN. Legăturile nesaturate sunt necesare

pentru sinteza multor substanţe care contribuie la procesele de schimb. Astfel,

acizii Omega reprezintă o parte a componentelor esenţiale ale unei nutriții

sănătoase și echilibrate.

2

Ce este şi ce înseamnă Omega-3?

Legăturile nesaturate sunt situate mai aproape de „capătul” moleculelor

de acizi graşi polinesaturaţi, de aceea cercetătorii au stabilit să calculeze

distanţa până la cea mai apropiată dublă legătură nu de la primul, ci de la

ultimul atom de carbon din moleculă. În mod tradiţional, atomii sunt

simbolizaţi cu litere din alfabetul grecesc, ultima literă fiind „omega”.

Cunoscând cele enunțate mai sus putem spune că în cazul acidul gras

polinesaturat Omega-3 cea mai apropiată legătură dublă se află la al treilea

atom terminal.

Omega-3 reprezintă o clasă de acizi graşi polinesaturaţi (AGPN) care

aparţine categoriei denumite acizi graşi esenţiali. Aceşti acizi se găsesc, mai

ales, în grăsimile marine şi în unele grăsimi vegetale. Din categoria acizilor

Omega-3 cei mai importanți sunt acidul alfa linoleic (ALA), acidul

eicosapentaenoic (EPA) şi acidul docohexaenoic (DHA). Organismul uman nu

poate sintetiza acizii graşi polinesaturaţi din substanţe mai simple, de aceea

trebuie asigurat aportul acestora prin alimentaţie sau suplimente nutritive.

Acizii graşi polinesaturaţi participă la schimbul de lipide şi colesterol din

organism și exercită acţiuni multiple de restabilire asupra diverselor sisteme

ale organismului. Carenţa acestora din alimentaţie poate cauza probleme

serioase de sănătate. Deficitul de Omega-3 poate favoriza dezvoltarea

afecțiunilor cardiovasculare deoarece nivelul colesterolului „rău” crește subit,

iar acest lucru determină apariția ateroamelor sclerotice pe pereții vaselor

sangvine. Încă din anii 1930 acizii Omega-3 sunt cunoscuţi ca fiind substanţe

biologic active necesare dezvoltării normale a organismului, însă studierea

activă și aprofundarea influenţei acestora asupra sănătăţii a început abia în anii

1970, atunci când savanţii danezi au studiat eschimoşii (inuiţii) care locuiau

într-un climat sever pe insula Groenlanda. În timpul cercetărilor s-a observat

faptul că eschimoşii, spre deosebire de europeni, nu au întâmpinat problemele

grave cauzate de excesul de colesterol din sânge (ateroscleroza, urmată de atac

cerebral, boala cardiovasculară ischemică, atacul de cord sau „blocarea”

3

arterelor periferice). Mai mult decât atât, alţi parametrii, precum nivelul

trigliceridelor, tensiunea arterială şi pulsul erau mai bune decât în cazul altor

grupuri de populaţie. Încercând să găsească principiile acestei veritabile

„sănătăţi nordice”, savanţii au studiat raţia alimentară zilnică a locuitorilor

Groenlandei, a cărei bază o constituie produsele marine cu un conţinut ridicat

de grăsimi. S-a constatat că grăsimea de peşte şi a altor vieţuitoare din adâncul

mărilor, consumată de către locuitorii acelei zone, deține proprietăţi unice,

acest tip de grăsime deosebindu-se față de grăsimea animalelor terestre. În

timp ce grăsimea faunei terestre conţine acizi saturaţi (acest tip de grăsime

este cel care poate cauza multora dintre europeni probleme grave de sănătate),

în corpurile vieţuitoarelor din mările nordice se găsesc acizi graşi

polinesaturaţi. Acizii graşi Omega-3 sunt studiaţi cu atenţie de către

cercetătorii mai multor ţări, astfel stabilindu-se o listă de efecte pozitive asupra

sănătăţii.

Pe data de 8 septembrie 2004 Agenţia pentru Controlul Alimentelor şi

Medicamentelor din SUA (FDA) a atestat înformația conform căreia consumul

de acid eicosapentaenoic (EPA) şi acid docohexaenoic (DHA) poate reduce

riscul de apariţie a bolii cardiovasculare ischemice. Guvernul Canadei a

confirmat, la rândul său, importanţa DHA pentru menţinerea sănătăţii

sistemului nervos şi a organismului în general.

Tehnologia de prelucrare şi producţie

a grăsimii de peşte

În marea majoritate a cazurilor, grăsimea de peşte este obţinută din ficat

de cod şi un număr de alte specii de peşte prin utilizarea a două metode: de

fabrică şi manuală (utilizată de către pescari).

Prima metodă presupune următoarele etape: peştele proaspăt prins se

eviscerează, se scoate ficatul, se separă vezica biliară de ficat, se spală bine cu

apă şi se pune într-un cazan mare cu pereţi dubli care se încălzeşte pe baie de

4

abur sau, în anumite cazuri, cu dioxid de carbon.

Ficatul pur, introdus în cazane pentru obţinerea grăsimii de peşte de cea

mai bună calitate, este încălzit până la temperatura de 50°C. Grăsimea

eliminată din ficat sub acţiunea temperaturii ridicate şi a presiunii se extrage

din cazan şi se lasă la răcit la temperatura de 0°C (în Norvegia adesea la -5°C).

Grăsimea nesolidificată, transparentă, uşor gălbuie se comercializează sub

denumirea de “grăsime albă de peşte”. Ficatul rămas în cazan continuă să fie

încălzit şi, printr-o uşoară presare, se obţine un alt preparat de grăsime de

peşte denumită „grăsime roşie sau galbenă de peşte”. Continuând încălzirea cu

ajutorul presei, sunt obţinute sortimente maronii de grăsime ce sunt utilizate

pentru consumul tehnologic.

Menţinerea produsului la o temperatură destul de ridicată contribuie la

eliminarea eficientă a grăsimii şi coagularea proteinelor, asigurându-se astfel

păstrarea tuturor proprietăţilor nutritive benefice. Urmează apoi ca masa

lichefiată încălzită să fie mutată într-un vas intermediar care asigură

uniformizarea admisiei materiei prime pentru etapa de separare şi curăţare

ambivalentă a substanţelor. Imediat după fierbere, masa lichefiată de peşte se

transvazează într-un dispozitiv special numit decantor, unde se face separarea

în masă cleioasă şi în grăsime de peşte. Separarea ulterioară a grăsimii de peşte

pe componente se realizează în separator, de unde grăsimea iese deschisă la

culoare şi fără impurităţi. Această metodă de prelucrare permite obţinerea unei

calităţi superioare a grăsimii de peşte obţinute.

A doua metodă, mai simplă, este utilizată de către unii pescari ce nu au

posibilitatea să prelucreze imediat captura zilnică. Această metodă se rezumă

la următoarele: ficatul curăţat se depozitează în butoaie care se închid ermetic

după umplere. Peste 3-4 săptămâni, după terminarea sezonului de pescuit,

butoaiele sunt aduse acasă şi deschise. În ele există deja grăsimea care s-a

eliminat singură, de culoare portocaliu-închis cu miros înţepător şi gust amărui

de peşte. Ficatul rămas se fierbe în apă şi se obţin sortimente maro de grăsime.

Un ficat bun de cod, de dimensiuni mari, cântăreşte în jur de 2 kg şi din el se

5

pot extrage aproximativ 250 g de grăsime albă şi de 4 ori mai multă grăsime

roşie.

Extragerea grăsimii de cod se practică în special în Norvegia. O altă ţară

în care producţia de grăsime de peşte a ajuns la cantități industriale şi se

desfăşoară în condiţii tehnologice superioare este SUA, centrul acestei industrii

aflându-se în statul Rhode Island.

Aici pentru topirea grăsimii este utilizat heringul american care se

pescuiește masiv. Peştele, prins cu năvodul marin de mari dimensiuni, este

transportat cu ajutorul vaselor la cheiul uzinelor de topire a grăsimii. Cu

ajutorul liftului, captura de câteva mii de kilograme este transferată destul de

rapid de pe vas şi este ridicată la etajul superior, către camerele cu abur. Masa

de peşte fiartă în abur este transferată spre presele hidraulice de dimensiuni

foarte mari care pot extrage în 10 ore grăsimea din 200-300.000 de peşti.

Grăsimea extrasă se colectează şi se curăţă, iar reziduul se foloseşte pentru

îngrăşământ.

În principiu, conform procedeului de fabricaţie şi aspect, există trei

categorii de grăsime de peşte: maroniu, galben şi alb. Grăsimea maronie are un

miros şi un gust neplăcut, fiind utilizată doar în scop tehnologic (producţia de

lubrifianţi, prelucrarea pieilor etc.). Grăsimea galbenă se utilizează uneori în

medicină, dar numai după purificarea acesteia, iar grăsimea albă este

întrebuințată atât în medicină sau industria farmaceutică, cât şi pentru uz

intern.

Producția grăsimii de peşte de calitate superioară conţine câteva etape

de bază care permit obţinerea unor produse de primă clasă. Unul dintre aceste

produse, „Omega 3/60”, fabricat pentru compania

Coral Club, reprezintă grăsime de peşte concentrată de

puritate superioară, obţinută dintr-una sau mai multe

specii de peşte marin (ton, sardine, anşoa, somon, cod)

– toate din mările Norvegiei.

6

Procesul de producţie a grăsimii de peşte cuprinde următoarele etape:

curăţarea, detoxifierea, fracţionarea, filtrarea organică şi distilarea moleculară.

În procesul de curăţare şi detoxifiere substanțele toxice din produs se

neutralizează integral. Fiecare lot de grăsime de peşte fabricat este supus

controlului obligatoriu în conformitate cu 250 de parametri, printre care și

controlul impurităţilor organice: 220 pesticide, 6 metale grele, 7 bifenili

policloruraţi (PCB), 12 dioxine şi furani. Trebuie menționat faptul că în grupul

impurităţilor organice rezistente se regăsesc sute de substanţe chimice,

inclusiv izomeri ai bifenililor policloruraţi, dioxine şi furani, pesticide

clororganice - toate extrem de nocive. Cele mai periculoase sunt dioxinele şi

compuşii similari dioxinei care afectează la animale şi la oameni următoarele:

ficatul, sistemul nervos, endocrin şi imunitar, exercitând influenţă negativă

asupra dezvoltării liniei genetice şi posibilitatea apariției tumorilor.

7

Fracţionarea reprezintă recircularea amestecului lichid în scopul

separării gliceridelor cu nivel crescut de saturare cu punct de topire mai

ridicat, de gliceridele mai puţin saturate și cu punct de topire scăzut. Procesul

constă în îngheţarea treptată a grăsimii de peşte cu ajutorul aerului rece sau al

unui agent de răcire lichid. Grăsimea parţial solidificată este presată cu ajutorul

presei hidraulice sau mecanice şi a unui solvent. Amestecul răcit trece apoi prin

filtre rotative cu vacuum care separă gliceridele tari cristalizate de cele lichide,

rămase în soluţie.

Următoarea etapă în producţia grăsimii de peşte este filtrarea organică.

Filtrarea organică reprezintă procesul de separare al suspensiilor

8

organice de produsul curat cu ajutorul unor grilaje de filtrare ce permit

trecerea lichidului sau gazelor, dar care reţin particulele tari. Filtrarea se face

cu ajutorul unor filtre speciale şi presupune 3 etape:

a) separarea propriu-zisă a suspensiilor (separarea particulelor tari din

suspensii depuse pe grilajele de filtrare prin care este evacuată cea mai mare

parte a lichidului);

b) îngroşarea suspensiilor (creşterea concentraţiei de particule tari, în

urma evacuării prin grilajele de filtrare a unei părţi din lichid);

c) purificarea lichidului obţinut (curăţarea de mici cantităţi de particule

rezultate în urma procesului).

Ultimul proces este distilarea moleculară - recircularea sau evaporarea

lichidului cu răcirea ulterioară şi condensarea aburului. Acest proces permite

separarea substanţelor nu în funcţie de temperatura de fierbere, întrucât

evaporarea are loc la o temperatură mai scăzută, ci în funcţie de masa

moleculară a substanţelor chimice recirculate care reflectă presiunea

caracteristică a aburului saturat (PAS). Diferenţa de PAS determină cât de uşor

un compus complex poate fi despărțit pe componente separate. În cadrul

acestui proces se utilizează un vas special în care este pompat în permanenţă

lichid. O serie de spatule speciale distribuie lichidul într-un strat subţire pe

pereţii exteriori fierbinţi. Lichidul mai consistent se adună în partea de jos a

9

vasului, iar cel mai puţin consistent este eliminat sub formă de vapori. După

evaporarea integrală a părţii mai puţin consistente a amestecului, se obţine un

produs purificat de calitate superioară, de culoare deschisă, lipsit de impurităţi,

miros sau gust specific.

Un aspect important pentru păstrarea produsului finit este procesul de

microermetizare al capsulelor. Picăturile de lichid sunt divizate într-o

membrană subţire, dar suficient de rezistentă, şi acoperite ulterior cu un strat

de substanţă de încapsulare, de obicei gelatină. Acest proces permite

protejarea AGPN din grăsimea de peşte împotriva oxidării şi degradării

proprietăţilor benefice ale acestora, asigurându-i astfel o păstrare sigură şi de

durată a produsului.

Soft Gelatin Preparation

Din adâncul mărilor

„Aurul mărilor” permite menţinerea comorii celei mai de preţ a omului –

sănătatea. Nu întâmplător acizii Omega-3 sunt denumiţi acizi graşi „esenţiali”.

Această denumire a fost stabilită de către cercetători care au conchis rolul

acestora în dezvoltarea normală a copiilor. Concentraţia crescută de DHA aflată

în materia cenuşie a creierului (aprox. 3% din masa uscată) şi în segmentele

externe ale celulelor fotoreceptoare din retină demonstrează că DHA este vital

pentru funcţiile creierului şi ochilor. Cercetările ştiinţifice efectuate au arătat

10

că acizii Omega-3 sunt necesari pentru buna funcţionare a creierului,

asigurându-i un flux rapid de energie, necesar pentru transmiterea

impulsurilor nervoase. Acest lucru permite îmbunătățirea capacităţilor

cognitive, memoriei și atenției. Acidul DHA este transportat în mod activ prin

placentă de la mamă la făt și este prezent în laptele matern. Toate aceste date

demonstrează importanţa biologică a DHA pentru dezvoltarea fătului,

creşterea şi dezvoltarea postnatală.

Examinând diversele acțiuni benefice pe care le exercită AGPN asupra

organismului, le vom enumera pe cele principale datorită cărora acizii Omega-

3 sunt foarte cunoscuți:

exercită acţiune benefică asupra schimbului de grăsimi şi colesterol,

contribuind la dimunuarea conţinutului de lipoproteine „rele” cu

densitate mică şi foarte mică, ele reprezintând principalul factor în

apariţia aterosclerozei;

exercită acţiune benefică asupra ritmului cardiac şi coagulării sangvine,

datorită modificării compoziţiei lipidelor din membranele celulare,

contribuie la reglarea circulaţiei sangvine cerebrale;

minimizează procesele inflamatorii la nivelul ţesuturilor, blocând

acţiunea agenţilor inflamatori: prostaglandinele şi leucotrienele;

reduc inflamaţia şi împiedică degenerarea ţesuturilor cartilaginos şi

ligamentos, îmbunătăţind atât elasticitatea, cât și mobilitatea

11

articulaţiilor şi ligamentelor;

contribuie la procesele de fortifiere ale imunităţii şi are efect antialergic.

Omega deține un rol particular în cazul proceselor de reglare ale nivelului

de colesterol total şi al lipoproteinelor cu densitate mică. Colesterolul

reprezintă o componentă foarte importantă în procesele schimbului de

substanțe de la nivelul organismului uman. Aproximativ 80% din colesterol

este produs de organism (în ficat, intestin, rinichi, glande suprarenale, glande

sexuale), iar restul de 20% provine din alimentaţie. Colesterolul asigură

stabilitatea membranelor celulare și este necesar pentru secreţia diverşilor

hormoni steroizi (cortizol, cortizon, aldosteron) în glandele suprarenale, a

hormonilor sexuali feminini (estrogen şi progesteron) și a hormonului sexual

masculin (testosteron). Totodată, conform ultimelor cercetări, are un rol

important în activitatea sinapselor creierului şi a sistemului imunitar și ajută,

inclusiv, la protejarea organismului împotriva apariției cancerului. Întrucât

colesterolul nu se dizolvă în apă, acesta nu poate fi transportat către ţesuturile

organismului prin fluxul sangvin (la baza căruia se află apa). În schimb,

colesterolul, în combinație cu proteinele, formează structuri hidrosolubile sub

denumirea de lipoproteine.

Există câteva tipuri de lipoproteine care sunt clasificate în funcție de masa

moleculară, gradul de asemănare cu colesterolul, gradul de dizolvare şi nu în

ultimul rând, gradul de depunere al cristalelor de colesterol şi de formare al

ateroamelor aterosclerotice. Este vorba despre lipoproteinele cu densitate

mare (HDL), lipoproteinele cu densitate mică (LDL), lipoproteinele cu densitate

foarte mică (VLDL) şi chilomicroni (grăsimi neutre, formate în intestinul

subţire în timpul procesului de absorbţie al lipidelor exogene).

Lipoproteinele cu densitate mare (HDL) posedă proprietăţi antiaterogene.

Concentrația crescută de lipoproteine HDL reduce în mod substanțial riscul

apariției aterosclerozei și al afecțiunilor cardiovasculare, fiind denumit uneori

și „colesterol bun”, spre deosebire de LDL și VLDL, „colesterol rău”, care

favorizează apariția aterosclerozei. Pentru menţinerea sănătăţii optime este

12

foarte importantă păstrarea unui raport echilibrat între diverse grupe de

lipoproteine în sânge, astfel riscul apariției aterosclerozei poate fi redus la

minim dacă se asigură un schimb corect de colesterol. În mod normal,

organismul menţine cu succes un raport optim între diverse grupe de

lipoproteine din sânge, dar în acest scop are nevoie de o alimentaţie echilibrată

cu aport de acizi esenţiali Omega-3. Dacă aportul de Omega-3 este insuficient,

balanţa se înclină în favoarea LDL şi VLDL, favorizând brusc capacitatea

„colesterolului rău” pentru formarea ateroamelor pe pereţii vaselor sangvine și

care conduc la apariţia afecţiunilor cardiovasculare. Factorii care determină

creşterea „colesterolului rău” sunt, în special, alimentaţia incorectă (consumul

de hrană bogată în colesterol şi săracă în acizi graşi nesaturaţi), stările

prelungite de stres, fumatul, greutatea corporală în exces sau obezitatea,

hipodinamia sau activitatea fizică insuficientă și abuzul de băuturi alcoolice.

Consumul de acizi graşi Omega-3 este, probabil, cel mai sigur şi bun tratament

al hiperlipidemiei, care este asociată cu risc crescut de ateroscleroză şi boli

cardiace.

Spectrul larg de acţiune al acizilor nesaturaţi asupra sănătății nu se

opreşte însă aici. Conform datelor cercetătorilor australieni, pacienţii cu artrită

reumatoidă, cărora le-a fost administrată grăsime de peşte pe parcursul a trei

ani, au înregistrat reducerea parametrilor procesului inflamator: tromboxan B2

- 35%, prostaglandine E2 - cu 41%. La încheierea studiului, necesitatea

tratamentului specific în grupul de pacienţi a scăzut cu 75% faţă de 37 % la

pacienţii care nu au primit grăsime de peşte.

Un alt studiu foarte interesant este cel al eschimoşilor care au

demonstrat beneficiul grăsimii de peşte cu ajutorul propriului lor exemplu. În

cazul acestora s-a observat faptul că datorită consumului mare de pește,

implicit de acizi grași polinesaturați, riscul apariției cancerului colorectal

(cancer de colon și intestin drept) este extrem de rar. Studiind modul de viaţă

al inuiţilor din Nord, cercetătorii europeni au decis să facă propriile lor

experimente. În urma studiilor efectuate în segmentul bolnaviilor de cancer

13

colorectal, în a căror raţie alimentară zilnică au adăugat acizi graşi

polinesaturaţi, s-a constatat o îmbunătățire a stării de sănătate și o diminuare a

procesului de avansare a cancerului.

Acizii graşi polinesaturaţi manifestă şi activitate antialergică, deoarece

ajută la procesul de stabilizare al membranelor celulare ale mucoasei şi pielii,

inhibând sensibilitatea la substanţele biologic active, inclusiv la histamină,

substanță care stimulează inflamaţia alergică.

Dacă vă place grăsimea de peşte, nu trebuie să vă îngrijorați pentru

sănătatea dumneavoastră. Cum trebuie să procedeze, însă, cei care nu agreează

mirosul de pește sau cei cărora până și aspectul peștelui le provoacă o stare de

repulsie? În acest caz, cea mai bună metodă pentru a completa raţia alimentară

cu acizi Omega-3 o reprezintă suplimentele nutritive biologic active. Acestea

sunt comercializate sub formă de capsule inodore. Cel mai important este să

alegeţi un produs eficient și de calitate. Trebuie să acordați atenție conţinutului

de acizi Omega-3 care se regăsește în compoziția produsului, în special la

conţinutul de acizi EPA şi DHA. Spre exemplu: fiecare capsulă de „Omega 3/60”,

produsul companiei Coral Club, conţine 300 mg de EPA (50% din doza zilnică

recomandată), 200 mg de DHA (30% din doza zilnică recomandată) şi 100 mg

de alţi acizi Omega-3.

Special pentru copii, sub o formă mai accesibilă, planificăm elaborarea

unei formule noi din sortimentul de Omega-3, îmbogățită cu vitamina D.

Grăsimea de peşte în activitatea copiilor

Informaţii pentru părinţi şi copii: care este beneficiul grăsimii de peşte

pentru copii, care sunt dozele şi sub ce formă se pot administra? Profesorul

Robert Wilson, de la Institutul de Biologie Reproductivă al Royal College din

Londra, este sigur de faptul că grăsimea de peşte administrată copiilor

reprezintă cea mai bună hrană pentru creier, întrucât este una dintre cele mai

bune surse de acizi graşi polinesaturaţi Omega-3. Timp de patru luni, doctorul

14

Wilson a efectuat un studiu la care au participat copii cu Sindromul Deficitului

de Atenţie cu Hiperactivitate (ADHD). În cadrul cercetării sale s-au aflat copiii

care prezentau întârziere de şase luni faţă de copiii cu o dezvoltare normală.

După trei luni de administrare zilnică a grăsimii de peşte, copiii au reuşit să

recupereze și să aibă același ritm cu ceilalți copii. Rezultatele studiului au

arătat schimbări pozitive în comportamentul şi starea de sănătate a copiilor

după şase săptămâni de administrare zilnică a grăsimii de peşte precum:

dezvoltarea accelerată a motricii fine - capacitatea de a efectua mişcări

exacte cu palmele, degetele de la mâini şi picioare ca urmare a acţiunii

coordonate a celor trei sisteme: nervos, muscular şi osos;

creşterea nivelului de IQ;

îmbunătăţirea capacităţii de concentrare şi memorare;

îmbunătăţirea capacității de citire şi scriere.

Experimentul doctorului Wilson a demonstrat că acizii Omega-3 sunt foarte

benefici în cazul copiilor. Totodată, cea mai bună şi plăcută variantă pentru

administrarea grăsimii de peşte la copii rămâne hrana naturală precum:

somonul, tonul, păstrăvul, scrumbia şi heringul. Specialiştii recomandă un

consum zilnic de peşte de aproximativ 350 g. Pe lângă binecunoscuţii AGPN,

grăsimea de peşte conţine şi vitaminele A şi D, necesare organismului aflat în

dezvoltare. Vitamina A participă la mecanismul chimic al vederii, intră în

compoziţia pigmentului vederii numit rodopsină (se găsește în retină),

participă în mod activ la procesul de creştere al oaselor şi smalţului dentar la

copii. De asemenea, este necesară pentru asigurarea unei funcţii complete a

sistemul digestiv, echilibrează schimbul de substanţe, protejează pielea şi

mucoasele împotriva leziunilor și posedă proprietăţi antioxidante. Vitamina D

este necesară pentru absorbţia corectă a calciului şi fosforului la nivelul

intestinului, participând astfel la formarea ţesutul osos la copii.

15

Conţinutul de acizi Omega-3 din produsele alimentare

Cunoscând rațiile de consum de AGPN şi conţinutul acestora din produsele

alimentare, pentru un adult sănătos se poate calcula necesarul zilnic de

produse de origine marină cu scopul menţinerii echilibrului necesar de acizi

nesaturaţi.

Specie peşte/

animal marin

Conţinut Omega-3

în % din masa

produsului

Necesarul zilnic de produs proaspăt (g/zi)

pentru asigurarea normei zilnice de

Omega-3

Scrumbie 1,8–5,3 15–90

Hering 1,2–3,1 30–135

Somon 1,0–1,4 60–160

Ton 0,5–1,6 50–320

Păstrăv 0,5–1,6 50–320

Halibut 0,4–0,9 90–400

Creveţi 0,2–0,5 160–800

Cod 0,2–0,3 270–800