Articol DDDD

8/19/2019 Articol DDDD

1/8

1. Conceptul de principii didactice

2. Caracteristicile principiilor didactice

3. Sistemul principiilor didactice

PRINCIPII I STRATEGIIȘDIDACTICE

Anca MACOVEIUniversitatea tefan cel Mare Suceava, RomaniaȘ

Abstract

e!"ords#

5


2/8

1. Introduction $Times Ne" Roma% 12 &old'

2.

2.1 (irst subtitle $&old'

2.2 Anot)er title * Times &e" Roman 12%&old

3. Anot)er Title * Times &e" Roman 12% &old

3.1 Anot)er subtitle * Times &e" Roman 12% &old

3.2 Anot)er subitle Times &e" Roman 12% &old

+. Conclusions and su,estions Times Ne" Roman 12% &old

Re-erences $&old' alp)abetical order

1. Bachelar, !., "#$1$%. &ilosofia lui 'U, (onon) *u+lishin -ouse Univers. for +oo/s

#. Brousseau, !., "100%. (es o+stacles 23ist2moloi4ues, 3ro+lmes et in2nierie iacti4ue.Brousseau, !. Théorie des situations didactiques, !reno+le (a *ens2e Sauvae, 100. "33.1156110%. for 3a3er7 articles from 8ournal, revues%

9. Ionescu, M., "#$19%. Eucation an school. In :ohn Smith "e.%, Education and company,"33.#1691%, Manchester Universit; *ress. for cha3ters from +oo/s.


3/8

:an Amos Comenius i6a aus contri+uGia la ientificarea i formularea 3rinci3iilor 3eaoice, care au fost menGionate Fn o3era sa JKiactica ManaL in secolul al VII6lea.

2. Caracteristicile principiilor didactice

*rinci3iile iactice au urm?toarele caracteristici )a% Caracterul normativ al 3rinci3iilor iactice reult? in funamentarea lor leic?.Res3ectarea lor se recoman? Fn toate eta3ele 3rocesului e Fnv?G?mHnt. Caracterul normativNrei? Fn funcGia lor orientativ? i relatoare, care Fi ?sete ecou Fn sta+ilirea o+iectivelor, Fnstructurarea conGinutului, aleerea formelor e realiare a 3rocesului e 3reare7Fnv?Gare i aiverselor variante ale acestuia, Fn sta+ilirea i a3licarea strateiilor iactice.L "V. *rea,

#idactica modernă, 1005% +% Caracterul obiectiv este eterminat e fa3tul c? 3rinci3iile sunt formulate Fn

concoranG? cu realitatea, acGionea? ine3enent e su+iectul i o+iectul eucaGiei, 3rinres3ectarea 3articularit?Gilor fiec?rei eta3e in evoluGia iniviului.

c% Caracterul sistemic este eterminat e fa3tul c? 3rinci3iile intr? Fn relaGie unele cu

altele, realiHn un ansam+lu e leit?Gi care se caracteriea? 3rin intere3enenG? iinteracGiune. Astfel se recoman? im3licarea simultan? sau succesiv? a 3rinci3iilor Fn

3roiectarea i realiarea o+iectivelor 3ro3use.% Caracterul dinamic "eschis% este eterminat e nevoia continu? e aa3tare a

activit?Gilor eucaGionale la realitatea mereu Fn schim+are. *rinci3iile iactice secaracteriea? 3rin eschiere Fn faGa schim+?rilor i e>ienGelor im3use e 3roreselerealiate Fn tiinGele 3siho3eaoice. Astfel 3ot a3?rea alte 3rinci3ii noi sau cele clasice 3ot fireformulate i esenGialiate Fn funcGie e cercet?rile e>istente .

3. Sistemul principiilor didactice

Sistemul 3rinci3iilor iactice cu3rine )• *rinci3iul intuiGiei "al corelaGiei intre senorial i raGional, intre concret i a+stract%• *rinci3iul le?rii teoriei e 3ractic?• *rinci3iul 3artici3?rii contiente i active a elevului la activitatea iactic?• *rinci3iul sistemati?rii i continuit?Gii Fn Fnv?Gare• *rinci3iul accesi+ilit?Gii i al iniviuali?rii "al res3ect?rii 3articularit?Gilor e vHrst? iiniviuale%• *rinci3iul Fnsuirii temeinice a cunotinGelor

Principiul intuiţiei "al corelaGiei intre senorial i raGional, intre concret i a+stract%

*rinci3iul intuiGiei e>3rim? im3ortanGa cunoaterii senoriale a realit?Gii, realiat? 3rinintermeiul simGurilor, ca +a? a cunoaterii loice, raGionale. Conce3tul e intuiţie a fostfolosit la un moment at Fn 3siholoie i 3eaoie cu sensul e cunoatere irect?, 3rinintermeiul simGurilor, a o+iectelor, fenomenelor, 3roceselor. *lecHn e la concret, elevula8une la enerali?ri i a+stracti?ri, iar atinerea acestui ultim nivel se realiea? 3rines3rinerea e atele intuitive, e concreteGea i iniviualitatea o+iectelor i 3roceselor, 3rinintermeiul Hnirii a+stracte. IntuiGia nu tre+uie FnGeleas? numai Fn sensul strict, e a veeasau a atine ceva, ci i Fntr6un sens mai lar, e a accee irect la semnificaGii, la FnGeleere,

3rintr6o tr?ire i sesiare imeiat?, irect? a realit?Gii.*rinci3iul intuiGiei se realiea? 3rin)

9


4/8

• selectarea sau confecGionarea unui material iactic +oat, 3otrivit funcGiei 3e care oFne3linete

• folosirea raGional? a materialului iactic• Fm+inarea materialului iactic intuitiv "o+iecte reale sau su+stitute ale lor% cu cuvHntul,

cu mi8loace loico matematice sau informatice• im3licarea elevului7stuentului Fn efectuarea unor activit?Gi variate e o+servare, selectare,

anali?, sinte?, com3araGie, ver+aliare• iri8area atent? a o+servaGiei elevilor7stuenGilor s3re ceea ce este constant Fn cunoatere.

J'u e>ist? nimic Fn intelect care s? nu fi fost mai FntHi Fn simGuri.L ":ohn (oc/e, $%tevacugetări asupra educaţiei, 109%

JPi ca totul s? li se im3rime cHt mai uor tre+uie a3elat, ori e cHte ori este 3osi+il, lasimGuri... s? fie unite auul cu veerea i ustul, cu mHna ..., materia care tre+uie Fnv?Gat? s? nufie oar e>3us?, ca s? 3?trun? numai Fn urechi, ci ea tre+uie 3reentat? i 3rin imaini, ca

astfel re3reentarea s? se im3rime ochiului, urechii, intelectului i memoriei. Aceasta estereula e aur a cunoaterii.L ":.A. Comenius , #idactica &agna, 19#%

Principiul legării teoriei de practică

*rinci3iul le?rii teoriei e 3ractic? e>3rim? necesitatea Fm+in?rii activit?Gii e Fnsuirea cunotinGelor teoretice cu activitatea e Fnsuire a cunotinGelor 3ractice sau e formare a

3rice3erilor i e3rinerilor 3ractice. Qot ceea ce se asimilea? Fn activit?Gile iactice se cerea fi valorificat Fn activit?Gile ulterioare "intelectuale sau 3ractice%. Contientiarea fa3tului c?ceea ce se FnvaG? va avea o a3lica+ilitate 3ractic? evine o motivaGie 3uternic?. Acest 3rinci3iuevienGia? fa3tul c? 3ractica este un ivor al teoriei, iar teoria vine Fn s3ri8inul 3racticii 3rin

funamentarea tiinGific? a mourilor e lucru.*rinci3iul le?rii teoriei e 3ractic? se realiea? 3rin )• Fm+inarea activit?Gilor teoretice cu cele 3ractice• realiarea e e>erciGii, 3ro+leme, e>3erienGe, e>em3lific?ri, arument?ri• oraniarea unor activit?Gi iactice cu caracter a3licativ, realiate Fn la+oratoare, ca+inete,

ateliere• iniGierea unor activit?Gi e 3roiectare, cercetare, e>3erimentare, care s? 3resu3un?

utiliarea cunotinGelor teoretice 3entru realiarea sarcinilor concrete• efectuarea temelor 3entru acas?• esf?urarea unor viite i e>cursii cu sco3 iactic

• realiarea la coal? a unor activit?Gi similare celor in afara colii "realiarea e revistecolare, 3artici3area la e+ateri 3e teme sociale, realiarea unor conversaGii Fntr6o lim+?str?in?%

• efectuarea unor activit?Gi e 3ractic? e>tracolar?, Fn instituGii sociale i 3rouctive.

J'u 3entru coal?, ci 3entru viaG? Fnv?G?m.L "Seneca, sec. I%JPcoala nu tre+uie s?6l 3re?teasc? 3e tHn?r 3entru viaG?, ci s? fie viaGa Fns?i.L ":ohn

Ke@e;, sec. %

Principiul participării conştiente şi active a elevului la activitatea didactică

Acest 3rinci3iu emonstrea? necesitatea reali?rii Fn 3rimul rHn a unei activi?ri aelevilor, care 3resu3une Fn mo s3ecial stimularea 3artici3?rii lor la activit?Gile instructiv6


5/8

eucative, 3artici3are care asiur? Fnv?Garea eficient? a materialului 3arcurs. Activiareainstruirii asiur? funamentul 3siholoic al iacticii moerne, care realiea? saltul e laJFnv?G?mHntul intuitivN, +aat 3e imitaGie i rutin?, 3e memorare mecanic?, Fn care elevul este

3artici3ant 3asiv, la JFnv?G?mHntul activL, care stimulea? o3eraGionalitatea Hnirii elevului,ca3acitatea acestuia e 3artici3are efectiv? la 3rocesul e o+Hnire a e3rinerilor,

strateiilor, cunotinGelor, atituinilor 3roiectate 3eaoic la nivelul 3lanului, al 3roramelor i al manualelor colare.Activiarea elevilor const? Fn asiurarea 3artici3?rii acestora la lecGie cu toate resursele

e care is3un, stimulHn im3licarea lor conitiv?, afectiv? i acGional?. *artici3areacontient? i activ? a elevilor7stuenGilor la activitatea iactic? se realiea? 3rin)• contientiarea e c?tre elevi7stuenGi a 3rinci3alelor o+iective ale activit?Gii• FnGeleerea clar? i 3rofun? a noului material 3reat• realiarea e cone>iuni Fntre informaGii• evitarea memor?rii mecanice a unor ate "Fnsuirea tiinGei la nivel e 3roces, nu e

3rous%•

inter3retarea critic?, 3relucrarea 3ersonal? a materialului• folosirea e e>3licaGii, arument?ri, e>em3lific?ri si a3licaGii• crearea i reolvarea unor situaGii 3ro+lematice• activiarea elevilor 3entru a esco3eri sinuri e>3licaGii, relaGii, arument?ri• utiliarea eficient? a factorilor motivaGionali• inamiarea ca3acit?Gii e autocontrol i autoevaluare.

n ultimele ecenii, cercet?rile 3eaoilor s6au orientat s3re coniGiile care etermin?ana8area activ? i res3onsa+il? a tinerilor Fn activitatea e Fnv?Gare. S6au conturat ou?cateorii e factori)

a' -actori co,niti/i 0i metaco,niti/i• perceperea sarcinii de !nvăţare ca pe o problemă personală "nu este 3osi+il? o Fnv?Gareautentic? ecHt ac? o+iectivele 3ro3use e 3rofesor sunt Fn concoranG? cu cele aleelevilor7stuenGilor, acetia asumHnu6i res3onsa+ilitatea 3rocesului e Fnv?Gare Fn mocontient%• libertatea de a aborda sarcinile de !nvăţare folosind stilurile predilecte de cunoaştere

"informaGiile sunt oraniate iferit i au 3entru su+iecGi iferiGi o semnificaGie iferit?,atorit? stilului conitiv s3ecific fiec?ruia, iar sarcina 3rofesorului este e a6i Fnv?Ga 3e tineristrateii e ela+orare a semnificaGiilor, e corelare a cunotinGelor, e a3licare a ceea ce auFnv?Gat, e re3reentare mental? a utili?rilor 3osi+ile ale cunotinGelor%• utilizarea capacităţilor metacognitive ale celui care !nvaţă "re3reint? o coniGie a

ao3t?rii unei atituini autoe>iente, a orinGei e a accee la niveluri su3erioare e Fnv?Gare,o coniGie a 3erseverenGei, a com3ortamentului interoativ, eci a 3artici3?rii active icontiente la activitate%

b' -actori a-ecti/i

• !ncrederea !n sine şi nivelul de aspiraţie "Fncreerea celui care FnvaG? Fn 3ro3riileca3acit?Gi Fi ? 3uterea e a6i mo+ilia eforturile, iar ate3t?rile 3ersonale Fn le?tur? cuansele e reuit? sau e eec coniGionea? nivelul e as3iraGie, e aceea 3rofesorul tre+uies?6i a8ute 3e tineri s? o+Gin? succese, s? tr?iasc? e>3erienGe 3oitive e Fnv?Gare%• claritatea scopurilor urmărite şi a propriilor orientări valorice "ierarhiarea 3riorit?Gilor Fn activitate face 3osi+il? concentrarea efortului i a eneriei Fn irecGii 3recise, cu anse mai

mari e reuit?%

5


6/8

• caracterul interesant pentru elevi'studenţi al sarcinilor de !nvăţare "o sarcin?Jinteresant?L are urm?toarele calit?Gi) varietate faG? e maniera o+inuit? e lucru, autonomieFn a+orarea sarcinii, li+ertatea celui care FnvaG? e a lua eciii, ra e ificultate

3rovocator, 3osi+ilitatea im3lic?rii altor 3ersoane, le?tura cu 3ro+lemele vieGii sociale%• motivaţia intrinsecă a !nvăţării "motivaGia e>trinsec? 3oate fi Fnlocuit? e motivaGia

intrinsec?, mult mai 3rouctiv? 3entru Fnv?Gare, 3rin) e>em3lul 3ersonal al 3rofesorului, al 3?rinGilor, al altor 3ersoane a3ro3iate, 3rin atmosfera e efervescenG? intelectual? care secreea? la unele ore, 3rin a3ariGia la cei care FnvaG? a sentimentului 3roresului 3ermanent 3ecalea cunoaterii%.

N&iecare tre+uie s? a8un? la aev?r cu 3ro3ria6i Hnire.L "Rene Kescartes%

N(a fiecare lucru tre+uie s? ne o3rim atHta vreme, 3Hn? cHn a fost FnGeles, 3Hn? cHn celce FnvaG? Fi ? seama e tiinG?.L ":.A. Comenius, #idactica &agna, 19#%

Principiul sistematizării şi continuităţii în învăţare

*rinci3iul acesta evienGia? fa3tul c? materia e stuiu, conGinutul isci3linelor eFnv?G?mHnt, tre+uie s? fie structurate Fn unit?Gi e cunotinGe, oronate in 3unct e veereloic, tiinGific i 3siho3eaoic, interate intr6un sistem informaGional unitar.

Acest 3rinci3iu se 3oate a3lica la oua niveluri)• nivelul macrostructural "nivelul sistemului e Fnv?G?mHnt Fn ansam+lu, 3rin selectarea,

aa3tarea, cooronarea materialului e stuiu%• nivelul microstructural "nivelul 3rocesului e Fnv?G?mHnt, 3rin activitatea e 3reare

coerent?, sistematic?, continu? esf?urat? e carele iactice%.(istematizarea 3resu3une ca 3rearea cunotinGelor s? se realiee Fntr6o manier?

interat?, structurat?, cooronat? i +aat? 3e e>3licaGie. Reca3itul?rile 3erioice sunt ocaiie realiare a cone>iunilor Fntre informaGiile 3reate la iferite materii sau la o materie 3e 3arcursul mai multor lecGii.

$ontinuitatea 3resu3une realiarea unei succesiuni, a unei Fnl?nGuiri loice aisci3linelor in 3lanul e Fnv?G?mHnt e6a lunul anilor e stuiu, astfel FncHt s? se s3ri8ineunele 3e altele, ar i realiarea unei succesiuni fireti a conGinutului e>istent Fn interiorulfiec?rei isci3line stuiate, e la cunoscut la necunoscut, e la uor la reu, e la sim3lu lacom3le>. &iecare unitate e conGinut nou 3reat?, fiecare lecGie nou?, tre+uie s? fie leat? eceea ce elevii tiu e8a in lecGiile anterioare, astfel FncHt elementele e noutate s? se aee lalocul 3otrivit, a?uHnu6se la sistemul e informaGii Fnsuite anterior.

*entru asiurarea Fne3linirii acestui 3rinci3iu, 3rofesorii folosesc, Fn mo

com3lementar, ou? moalit?Gi)a' tiliarea or,aniatorilor co,niti/i "sunt informaGii 3reala+ile, oferite e 3rofesori

3entru a asiura elevilor o 3rivire eneral? asu3ra materialului, Fnainte e confruntareaefectiv? cu acesta%. Oraniatorii conitivi 3ot fi e ou? ti3uri)

• )rganizatori e*pozitivi "atunci cHn cunotinGele sunt Fn Fntreime necunoscutetinerilor, 3rofesorul face 3reentarea 3e scurt a as3ectelor mai im3ortante care urmea?s? fie etaliate) titluri, su+titluri, structura tematic?%

• )rganizatori comparativi "atunci cHn noile fa3te ce vor fi 3reentate seam?n? Fntr6ooarecare m?sur? cu lucruri stuiate anterior, 3rofesorul su+linia? asem?n?rile ieose+irile%.

b' Pro,ramarea materiei "oraniarea loic?% 3rin)• #iferenţierea progresivă "trecerea e la iei enerale la etalii i s3ecificit?Gi%


7/8

• +rmonizarea cunoştinţelor "e>3licarea a3arentelor inconsecvenGe Fntre cunotinGelevechi i cele noi%

• $orelarea interdisciplinară "reliefarea cunotinGelor care 3ot facilita FnGeleerea altor omenii%

• $onsolidarea cunoştinţelor anterioare !naintea prezentării celor noi "oraniarea unor

re3et?ri, reca3itul?ri, verific?ri 3erioice%• )rganizarea secvenţială a cunoştinţelor "u3? iverse criterii) oraniarea o+iectiv? a

realit?Gii stuiate, accesi+ilitatea informaGiilor, valoarea lor a3licativ?, 3rioritatea unor informaGii Fn anumite circumstanGe locale, loica cercet?rii tiinGifice etc.%

*rinci3iul sistemati?rii si continuit?Gii cunotinGelor se realiea? 3rintr6o serie e 3roceee si strateii e structurare i oronare a informaGiilor, cum sunt) reumate, cons3ecte,sintee, 3lanuri, clasific?ri, ta+ele, scheme, rafice, evoc?ri etc.

N'oGiuni clare sunt 3entru co3il numai acelea la a c?ror clasificare e>3erienGa sa numai 3oate a?ua nimic. Acest 3rinci3iu hot?r?te Fn 3rimul rHn asu3ra succesiunii tre3telor care vor fi folosite Fn croirea rumului care uce la noGiuni clare. n al oilea rHn, hot?r?teorinea o+iectelor cu care se va Fnce3e cu co3iii e>erciGiul efiniGiilor, i Fn sfHrit acest

3rinci3iu mai hot?r?te i asu3ra momentului la care efiniGiile e orice fel 3ot s? conGin? 3entru co3il aev?ruri reale.L" :.-. *estaloi, Te*te alese, 105 %

Principiul accesibilităţii şi al individualizării "al res3ect?rii 3articularit?Gilor e vHrst?i iniviuale%

Acest 3rinci3iu susGine ieea ca materia e stuiu s? cores3un? 3articularit?Gilor evHrst? i iniviuale ale elevilor. Se recoman? astfel accesi+iliarea cunotinGelor, ceea ce

3resu3une selectarea, 3relucrarea, aa3tarea informaGiilor 3rev?ute Fn 3lanurile e Fnv?G?mHnti Fn 3roramele colare. *entru a fi 3e FnGelesul elevilor, materia tre+uie aa3tat? atHt in 3unct e veere al lim+a8ului utiliat, cHt i al formei e 3reentare "ver+al?, sim+olic?,rafic? etc.%.

*rinci3iul are la +a? funamentarea 3siholoic? a evolt?rii iniviului. *otrivitteoriei constructiviste a dezvoltării cognitive, formulat? e :. *iaet, evoltarea conitiv? ainiviului se realiea? Fn staii, Fn eta3e, cele anterioare fiin interate Fn cele su3erioare.Astfel, conGinuturile tre+uie 3reate 3roresiv i Fntr6o form? care s? cores3un? staiuluiatins e co3il Fn evoltare.

O alt? teorie 3siholoic? ce funamentea? acest 3rinci3iu al accesi+ilit?Gii este teorialui (. S. VFots/i 3rivin zona pro*imă a dezvoltării. *rin aceasta se FnGelee istanGa intre

nivelul actual al evolt?rii "ca3acitatea elevului e a reolva o 3ro+lema Fn mo ine3enent%i nivelul 3otenGial al 3erformanGei "reultatele ce 3ot fi o+Ginute ulterior, su+ Fnrumarea unuieucator%. Este vor+a es3re acele sarcini care la Fnce3ut 3ot fi soluGionate oar cu a8utorulaultului, ar care, ac? se va 3rouce Fnv?Garea, vor 3utea fi soluGionate ine3enent. Astfel,sarcinile care sunt aresate elevilor la coal? tre+uie s? se situee, ca nivel e ificultate, 3uGin

3este nivelul actual atins e elev Fn evoltare "eci Fn ona 3ro>imei evolt?ri%, 3entru a 3utea fi a+orate i reolvate cu succes, 3entru a fi stimulative i a 3rouce evoluGie, 3rores.

n aceast? viiune, eucaGia a3are ca fiin 3rinci3ala forG? motrice a evolt?rii 3sihice. *articularit?Gile i 3osi+ilit?Gile e care is3une tHn?rul la o anumit? vHrst? nure3reint? o J+arier?L e netrecut 3entru eucaGie. EucaGia nu tre+uie s? ate3te nea3?rat caelevul7stuentul s? Fm3lineasc? o anumit? vHrst? 3entru a6l Fnv?Ga anumite lucruri, ci tre+uie

s? stimulee evoltarea cHt mai ra3i? a acelor ca3acit?Gi intelectuale care vor 3ermiteFnv?Garea lucrurilor res3ective. Astfel evine 3osi+il? ceea ce :. *iaet numea Jaccelerarea


8/8

evolt?riiL iniviuale, ceea ce Fnseamn? c? vHrsta cronoloic? nu mai cores3uneFntoteauna cu vHrsta real? e evoltarea a unui tHn?r.

n ceea ce 3rivete accesibilitatea, este necesar)• s? se Gin? cont e 3osi+ilit?Gile reale ale celui care FnvaG?, ar i e ificult?Gile

FntHm3inate• ificultatea sarcinii s? se situee Fn ona 3ro>imei evolt?ri• inamismul sarcinii s? fie menGinut, 3entru o+Ginerea unei continuit?Gi a evolt?rii• cunotinGele e 3reat, incluse Fn ocumentele curriculare "3rorame, manuale%, s? fie

aa3tate i 3relucrate e c?tre 3rofesor 3entru a 3utea fi 3reentate elevilor7stuenGilor• ificult?Gile e Fnv?Gare s? nu fie eliminate, ci e>3loatate Fn favoarea

elevului7stuentului.Indi/idualiarea instruirii se refer? la fa3tul c?)

• nu toGi elevii7stuenGii 3erce3 elementele realit?Gii Fn acelai mo, nu toGi sunt atrai eaceleai su+iecte, e aceea se recoman?, e cHte ori este 3osi+il, formularea e sarciniinstructive iniviuale, Fn funcGie e a3tituinile, FnclinaGiile, interesele fiec?ruia

• este necesar? iversificarea as3ectelor e oraniare i ru3are a elevilor 7stuenGilor, 3entru a oferi fiec?ruia tim3ul e reflecGie necesar i 3osi+ilitatea unor acGiuniiniviuale

• este e orit 3ersonaliarea instruirii, 3osi+il? Fn s3ecial Fn Fnv?G?mHntul su3erior "Fncarul seminariilor%.

JIniferent e metoele utiliate si e talentul s?u 3ersonal, eucatorul nu 3oateesf?ura o activitate eficient? ecHt ac? 3ose? Fn 3rimul rHn o soli? cunoatere a co3iilor a c?ror instruire ia fost FncreinGat?, 3recum i a coniGiilor iverse e care el tre+uie s? Gin?seama 3entru ca aa3tarea colar? s? ai+? loc Fn +une coniGii.L "M. !ill;, Elev bun elev

slab, 10 %.

Principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor

*rinci3iul Fnsuirii temeinice a cunotinGelor e>3rim? necesitatea i im3ortanGareali?rii unei Fnv?G?ri 3rofune, com3le>e, trainice, e urat?, care s? asiure iniviuluica3acitatea e aa3tare la situaGiile noi, 3uterea e iniGiativ?, autocontrol i autoinstruire, mai

+ine is s? asiure interarea socio63rofesional?. *rin efiniGie, orice act e Fnv?Gare re3reint?o schim+are evolutiv? e com3ortament, iar aceasta tre+uie s? ai+? un caracter relativ

3ersistent. Ke aceea, tinerii tre+uie a8utaGi s?6i Fnsueasc? cunotinGele Fn mo a3rofunat i

s? le 3?stree Fn memorie tim3 Fnelunat, 3entru a le 3utea utilia Fn funcGie e situaGie.Realiarea acestui 3rinci3iu este e3enent? e realiarea tuturor 3rinci3iilor iacticeanterioare. *rofesorii tre+uie s? creee 3entru elevi i stuenGi situaGii eucative care s?6isolicite s? reactualiee, Fn iverse forme, cunotinGele i e3rinerile o+Hnite anterior.Kac? iactica traiGional? consiera c? re3etiGiile vor asiura temeinicia cunotinGelor, 3rincom+aterea uit?rii, iactica moern? auce Fn iscuGie Jcalitatea instruiriiL ca factor ceasiur? tr?inicia cunotinGelor.

NCeea ce este o+Hnit e elev la un moment at urmea? s? fie utiliat Fn 3ers3ectiv?,fie 3entru Fnsuirea e noi cunotinGe, fie 3entru Fntre3rinerea unor activit?Gi materiale.Qemeinicia este at? e moalitatea e Fnsuire, e fi>are i e utiliare a achiiGiei.L

"C. Cuco, Pedagogie, #$$

Documents

Articol DDDD