Arterele capului şi gâtului

• Arterele principale care vascularizează capul şi gâtul sunt cele două artere carotide comune; ele urmează un traiect ascendent la nivelul gâtului şi fiecare se divide in câte două ramuri: carotida externă,

vascularizând exteriorul capului, faţa şi cea mai mare parte a gâtului;

carotida internă, vascularizând majoritatea organelor intracraniene si cavitatea orbitală.

Artera carotidă comună• Arterele carotide comune diferă

în lungime şi origini.• Cea dreaptă începe la

bifurcarea arterei omonime, în spatele articulaţiei sternoclaviculare şi aparţine strict gâtului.

• Cea stângă se desprinde din porţiunea cea mai superioară a arcului aortei la stânga şi într-un plan posterior faţă de artera omonimă, prin urmare descrie o porţiune toracică si una cervicală.

• Porţiunea toracică a arterei carotide comună stângă urcă prin mediastinul superior la nivelul articulaţiei sternoclaviculare stângi, de unde se continuă cu porţiunea cervicală.

Artera carotidă comună. Raporturi

• Porţiunea toracală a arterei carotidă comună stângă:

Anterior este separată de manubriul sternal de către mș. Sternohioidian şi mș.Sternotiroidian, porţiunile anterioare ale pleurei stângi şi plămânului şi timus;

Posterior, stă pe esofag, trahee, nervul recurent stâng şi ductul toracic;

În partea sa dreaptă se află traheea, venele tiroidiene inferioare şi timusul;

În partea sa stângă se află vagul stâng şi nervul frenic, pleura stângă şi plămânul.

Artera carotidă comună. Raporturi

• Porţiunile cervicale a ambelor artere carotide comune sunt asemănătoare; fiecare vas urmăreşte un traiect oblic şi superior, din spatele articulaţiei sternoclaviculare, până la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid, unde se divide în arterele carotide externă şi internă.

Artera carotidă comună. Raporturi• În partea inferioară a gâtului artera

carotidă comună este situată în profunzime, fiind acoperită de piele, fascia superficială, Platysma şi fascia cervicală profundă, SCM şi Omohioid;

• În porţiunea superioară a traiectului său este mai superficială, fiind acoperită numai de piele, fascia superficială , Platysma, fascia cervicală profundă şi marginea medială a SCM.

• Când muşchiul SCM este înlăturat se vede că artera se află situată într-un spaţiu triunghiular, triunghiul carotidian, mărginit posterior de SCM, superior de Stilohioidian şi de bursa posterioară a Digastricului, iar inferior de bursa superioară a Omohioidianului.

Artera carotidă comună. Raporturi• Posterior artera este separată

de procesele transverse ale vertebrelor cervicale de către Longus Colli şi Longus Capitis. Artera tiroidiană inferioară încrucişează porţiunea inferioară a vasului.

• Medial are raporturi cu esofagul, traheea şi glanda tiroidă, artera tiroidiană inferioară şi nervul recurent fiind interpuse; mai superior vine in raport cu laringele şi faringele.

• Lateral de arteră se află vena jugulară internă şi nervul vag.

• În partea inferioară a gâtului, nervul recurent drept trece oblic în spatele arterei; vena jugulară internă dreaptă este divergentă faţă de arteră, dar cea stângă se apropie şi uneori trece peste arteră.

Artera carotidă comună. Raporturi

• În spatele unghiului de bifurcaţie al arterei carotide comune se găseşte un corp oval, brun-roşcat, cunoscut sub numele de glomus caroticum.

Artera carotidă comună. Circulaţie colaterală

• După ligaturarea arterei carotide comune, circulaţia colaterală poate fi stabilită de comunicarea care există între cele două artere carotide comune de partea opusă şi prin mărirea ramurilor arterei subclaviculare de partea pe care artera a fost legată. Principala comunicare în afara craniului se face între arterele tiroidiene superioară si inferioară. Artera vertebrală ia locul arterei carotide interne în interiorul craniului.

Artera carotidă externă

• Artera carotidă externă îşi are originea de partea opusă a cartilajului tiroidian. Are un traiect curbat, trece în sus şi înainte, apoi se înclină înapoi spre spaţiul din spatele gâtului mandibulei, unde se divide în artera temporală superficială si artera maxilară internă.

Artera carotidă externă. Raporturi

• Artera carotidă externă este acoperită de piele, fascia superficială, Platisma, fascia profundă şi marginea anterioară a SCM; este încrucişată de nervul hipoglos de venele linguală, facială comună şi tiroidiană superioară şi de mș. Digastric şi Stilohioid; superior intră în glanda parotidă, unde se află în apropierea nervului facial şi a joncţiunii venei temporale cu vena maxilară internă

• Medial faţă de ea se află osul hioid, peretele faringelui, nervul laringeu şi o porţiune din glanda parotidă.

• Lateral faţă de arteră, în porţiunea inferioară a traiectului său se află artera carotidă internă.

• Posterior de arteră, în apropierea originii sale este nervul laringeu superior; iar mai sus este separată de carotida internă de catre mș. Stiloglos şi Stilofaringian, nervul glosofaringian, ramura faringeală a nervului vag şi o parte din glanda parotidă.

Artera carotidă externă. Ramuri

- Ramuri colaterale: Tiroidiană superioară Occipitală Linguală Auriculară posterioară Faringiană ascendentă Maxilară externă(faciala)

- Ramuri terminale:• Temporala superficială• Maxilara internă

Artera tiroidiană superioară

• De la originea sa sub marginea Sternocleidomastoidianului merge în sus şi înainte pe o distanţă scurtă în triunghiul carotidian, unde este acoperită de piele, platysma şi fascie;

• Apoi se arcuieşte în jos câtre polul superior al tiroidei, încrucisându-se în traiectul său cu mș. omohioidian.

Artera tiroidiană superioară. RamuriRamuri colaterale: Ramura infrahioidiană – ptr. mș.

infrahiodian Ramura

sternocleidomastoidiană – ptr. mș. SCM

Artera laringee superioară – perforează membrana tirohioidiană , este însoțită de ramul intern al n. laringeu sup. asigură vascularizația laringelui în etajul supraglotic

Ramura cricotiroidiană – perforează lig și mș. cricotiroidian, asigurănd vascularizația mș. cricotiroidian și a etajului infraglotic al laringelui

Ramuri terminale:- ram medial – se anastomozează cu cel de partea opusă

= arcada supraistmică- ram lateral- ram posterior – se anastomozează cu un ram similar din

artera tiroidiană inf. – ram din art. subclaviculară

Artera linguală• Prima sa porţiune, oblică, este

superficială şi şi se află în triunghiul carotidian; stă pe mș. constrictorul medial al faringelui şi este acoperită de mș. platisma şi de fascia gâtului.

• A doua porţiune a sa, curbată, stă de asemenea pe mș. constrictorul medial al faringelui, fiind acoperită mai întâi de tendonul mș. digastric şi stilohioidian şi apoi de hioglos.

• A treia porţiune, orizontală, se află între mș. hioglos şi genioglos.

• A patra porţiune, cea terminală, urmăreşte un traiect pe suprafaţa inferioară a limbii până în vârful acesteia;

Artera linguală

Ramura suprahioidiană – asigură vascularizația mș. suprahioidieni

Artera dorsală a limbii – are un traiect vertical se îndreaptă către marginea laterală a limbii, asigurând vascularizația mucoasei și mș. de la acest nivel

Artera sublinguală – continuă direcția arterei linguale, dând un ram care se anastomozează cu artera submentală din artera facială

Artera facială(maxilară externă). Raporturi• la nivelul gâtului originea sa este

superficială, fiind acoperită de tegument, mș. platisima şi fascie; trece apoi sub mș. digastric şi stiloid şi o parte din glanda submaxilară şi în mod frecvent sub nervul hipoglos.

• stă pe mș. constrictorul faringian medial şi pe cel superior. La nivelul feţei, unde trece peste corpul mandibulei, este relativ superficială, aflându-se direct sub mș. platisma, rizorius şi zigomatic. Stă pe buccinator şi caninus, trece peste capătul infraorbital al pătratului buzei superioare.

• Vena facială anterioară se află lateral de arteră şi urmează un traiect mai direct de-a lungul feţei. La nivelul gâtului se află superficial faţă de arteră

• Ramurile nervului facial încrucişează artera dinapoi înainte.

Artera facială(maxilară externă).Ramuri• Ramurile arterei se pot divide în două categorii: cele

cervicale şi faciale. Ramuri cervicale:

Palatină ascendentă – se distribuie amigdalei palatine, mș. constrictor sup. al faringelui, stilo-faringian, pterigoidian intern

Pterigoidiană – ptr. mș. pterigoidian intern Glandulară – ptr. glanda submaxilară Submentală – se distribuie glandei submaxilare dând 5-6 ramuri

descendente, mș. pterigoidieni ant., teg. regiunii suprahiodiene Maseterină infer. – ptr. mș. masterin

Ramuri faciale: Coronare sau labiale – destinate buzelor = cercul arterial coronar Nazală laterală – destinată aripii nasului, dosului și lobului nasului Angulară – reprezintă ramul terminal al art. faciale. Dă ramuri

destinate mș. pielii. Se anastomozează cu artera nazală din oftalmică făcând legătura dintre sistem. carotidian extern și intern.

Artera Occipitală. Raporturi

• Îşi are originea opus faţă de artera facială

• Vascularizează partea posterioară a scalpului si muşchiul sterno-mastoidian, precum si muşchii profunzi ai gâtului şi spatelui

Artera occipitală. Raporturi

• originea arterei este acoperită de burta posterioară a mş. digastric şi de mş. stilohioid

• nervul hipoglos înconjură artera pe o direcţie dinspre posterior spre anterior

• superior încrucişează artera carotidă internă, vena jugulară internă, nervii vag şi accesor.

Artera occipitală. Raporturi

• îşi schimbă traseul şi merge vertical sup., străpungând fascia care uneşte tendonuI cranial al mș. trapez cu SCM. Urmărind un traiect şerpuit în fascia superficială a scalpului, se divide în numeroase ramuri unde se anastomozează cu arterele auriculară posterioară şi temporală superficială.

• Porţiunea sa terminală este asociată nervului mare occipital.

Artera occipitală. Ramuri• Artera occipitală este ramură a arterei carotide externă şi

se împarte la rândul său în mai multe ramuri:r. musculare se distribuie mș. burta post. a digastricului,

splenius, marele și micul complexart . stilomasoidiană se distribuie casei timpanului, cavităților

mastoidieneși canalelor semicirculareart. sternocleidomastoidiană superioară care se distribuie

mș. SCM care pătrunde pe fața profundăart. meningeală – se distribuie durei mater din regiunea

mastoidiană

După ce perforează mș. trapez artera occipitală se împarte în 2 ramuri terminale:

- ram. externă – se anast. cu ramuri din artera auriculară post.

- ram. internă – se anast. cu cea de pe partea opusă și cu ram. din temporală superf.

Artera auriculară posterioară. Raporturi

• este o arteră mică se desprinde din artera carotidă externă, deasupra muşchiului digastric, de partea opusă faţă de apexul procesului stiloid.

• urcă posterior pe sub glanda parotidă, pe lângă procesul stiloid al osului temporal, între cartilajul urechii şi procesul mastoid al osului parietal pe partea laterală a capului.

• vascularizează scalpul posterior de auricul şi auriculul in sine.

Artera auriculară posterioară. Ramuri

• Artera auriculară posterioara ia naştere din artera carotidă externă şi are ca ramuri:

r. muscularer. glandularer. tegumentarea. stilo-mastoidiană

Ramuri terminale:

- ram ant. auricular se distribuie feței interne și externe a pavilionului

- ram post. mastoidian se distribuie tegumentelor reg. mastoidiene

Artera faringeană ascendentă. Raporturi

• este cea mai mică ramură din artera carotidă externă, este o arteră cu traiect lung situată profund la nivelul gâtului, sub celelalte ramuri ale carotidei externe şi sub mș. stilofaringian.

• se desprinde de pe partea posterioară a arterei carotide externe şi urcă vertical între carotida internă şi faringe până la baza craniului, stând pe mș. longus capitis.

Artera faringeală ascendentă. Ramuri

ramuri faringiene: sup., mijl., inf. ramură prevertebrală se distribuie mș. prevertebrali și

aponevrozei prevertebrale artera timpanică ce pătrunde în casa timpanului prin

canalul lui Jacobson se distribuie ferestrei ovale și rotunde

ramuri meningeale destinate durei mater ramură ganglionară ptr. ganglionul cervical simpatic sup. ramură tubară se distribuie peretelui inf. al trompei lui

Eustache

În loja parotidiană, la nivelul gâtului condilului mandibulei, artera carotidiană externă se împarte în două ramuri :

- artera temporală superficială

- artera maxilară internă

Artera temporală superficială. Raporturi

• se desprinde din artera carotidă externă în substratul glandei parotide,în spatele gâtului mandibulei şi încrucişează rădăcina posterioară a procesului zigomatic al osului temporal.

• deasupra acestui proces se divide în două ramuri, una frontală şi alta parietală.

• la nivelul procesului zigomatic este acoperită de mş. auricular anterior şi de fascia densă; este încrucişată de ramurile temporale şi zigomatice ale nervului facial şi de una sau două vene, şi este însoţită de nervul auriculotemporal. 

Ramuri colaterale: Artera transversă facială - dă ramuri colaterale

parotidiene, articulare, musculare Artera temporală profundă posterioară Ramuri auriculare anterioare – ram. inferior = ptr. tragus,

ram sup. = helix și mș auricular anterior, ram. mij. rădăcina helixului și partea ant. a concăi

Artera zigomatico-orbitară – se distribuie mș. orbicularul pleoapelor

Ramuri terminale: Ramura frontală – dă ramuri ptr. pleoapa sup. Ramura parietală – se distribuie pielii capului, frunții,

aponevrozei epicraniene, mș. frontal și auricular superior

Artera maxilară internă. Raporturi

• este cea mai mare dintre cele două ramuri terminale ale carotidei externe, se desprinde din aceasta posterior de gâtul mandibulei şi este înconjurată mai întâi de substratul glandei parotide, trece apoi anterior între ramura mandibulei şi ligamentul sfenomandibular şi apoi merge fie superficial, fie profund faţă de mș. pterigoidianul extern spre fosa pterigopalatină.

• vascularizează structurile profunde ale feţei şi poate fi divizată în porţiunile: mandibulară, pterigoidiană, pterigopalatină.

 

• porţinea mandibulară trece orizontal anterior între ramura mandibulei şi ligamentul sfenomandibular unde se află paralel şi sub nervul auriculo-temporal: încrucişează nervul alveolar inferior şi merge de-a lungul marginii inferioare a mș.pterigoidianului extern.

• porţiunea pterigoidiană merge oblic anterior şi superior, fiind acoperită de ramura mandibulei şi inserţia mș. temporalului, pe faţa superficială a mș. pterigoidianului extern; trece apoi printre cele două capete de origine ale acestui muşchi şi intră în fosă.

• porţiunea pterigopalatină se află situată în fosa pterigopalatină, venind în raport cu ganglionul sfenopalatin. 

Artera maxilară internă. Ramuri•Ramurile colaterale :

Artera timpanică anterioarăArtera meningeală mijlocie – vascularizează casa timpanuluiArtera meningee mică – ggl. senzitiv al nerv. trigemen, dura materArtera alveolară inferioară – în traiectul său dă ramuri: dentare, alveolare, paradontale vasc. premolarii și molariiArtera temporală profundă ant.– vasc. fasc. ant. mș. temporalArtera temporală profundă post. – vasc. fasc. post. mș temporalRamuri pterigoidiene – vasc. mș. pterigoidieniArtera maseterică – vasc. ramura verticală a mandibulei și fața prof. a mș. maseterArtera bucală – vasc fața profundă a mș. BuccinatorArtera alveolară superioară - vascularizează: proc. alveolar, paradonțiul, molarii, sinusul maxilarArtera suborbitală – vasc. pleoapa inferioară, buza sup., aripa nasului, reg. geniană port. ant.Artera palatină descendentă – vasc. vălul palaltin și amigdala palatinăArtera pterigopalatină – vascularizează bolta palatină

Artera carotidă internă. Raporturi

• Vascularizează partea anterioară a creierului, ochiul şi anexele sale şi trimite ramuri către frunte şi nas.

• Ocazional prezintă una sau două curbe în apropierea bazei craniului, la nivelul trecerii sale prin canalul carotidian şi de-a lungul corpului osului sfenoid descrie două curbe care îi dau aspectul literei italice”S”.

• Artera poate fii împărţită în patru porţiuni: cervicală, pietroasă, cavernoasă, cerebrală.

• 1-Artera carotidă internă

• 2-Artera vertebrală

• 3-Sinusul cavernos

• 4-Canalul carotidian

• 5-Artera cerebrală anterioară

• 6-Artera cerebrală posterioară

Artera carotidă internă. Raporturi

• Porţiunea cervicală: Începe la bifurcaţia arterei carotide comune de partea opusă a marginii superioare a cartilajului tiroid şi merge perpendicular sup. în faţa procesului transvers al primelor trei vertebre cervicale, spre canalul carotidian din stânca temporalului.

• Este relativ superficială la început, unde este conţinută de triunghiul carotidian, şi stă posterior şi lateral faţă de carotida externă, acoperită de Sternocleidomatoidian, fascia profundă, Platisma şi tegument; trece apoi sub glanda parotidă, încrucişată posterior de nervul hipoglos, Digastric, Stilohioidian şi arterele occipitală şi auriculară posterioară.

• .

• Se află în raport posterior cu Longus capitis, ganglionul simpatic superior al trunchiului simpatic şi nervul laringeu superior;

• Lateral se află în raport cu vena jugulară internă şi nervul vag

• Medial vine în raport cu faringele, nervul laringeal superior şi artera faringeală ascendentă.

• La baza craniului nervii glosofaringean, vag, accesor şi hipoglos se află între arteră şi vena jugulară internă

Artera carotidă internă. Raporturi

• Porţiunea pietroasă:• Când artera carotidă internă pătrunde în canal,

în stânca temporalului , mai întâi coboară pe o porţiune scurtă, apoi urcă, părăsind canalul pentru a intra în cavitatea intracraniană între lingulă şi procesul pietros al sfenoidului. Artera se află mai întâi în faţa cocăi şi cavităţii timpanice. Mai înainte este separată de ganglionul semilunar printr-o placă osoasă care formează baza fosei ganglionului şi partea de sus a porţiunii orizontale a canalului.

Artera carotidă internă. Raporturi

• Porţiunea cavernoasă:• Artera este situată sub dura mater, formând

sinusul cavernos. Urcă spre procesul clinoid posterior , apoi trece anterior, alături de corpul osului sfenoid şi din nou se curbează în sus de partea medială a procesului clinoid anterior. Perforează dura mater, formând peretele superior al sinusului. Această porţiune a arterei este înconjurată de filamente ale nervului simpatic iar pe partea laterală se află nervul abducens.

Artera carotidă internă. Raporturi

• Porţiunea cerebrală:

După ce perforează dura mater de partea medială a procesului clinoid anterior , carotida internă trece între nervul optic şi nervul oculomotor.

Artera carotidă internă. Ramuri

• Porţiunea cervicală nu dă ramuri.• Porţiunea pietroasă:

Ramura caroticotimpanicăArtera canalului pterigoid

• Porţiunea cavernoasă:Ramuri cavernoaseRamuri hipofizaleRamura meningeală anterioarăArtera oftalmică

• Porţiunea cerebrală:Artera cerebrală anterioarăArtera cerebrală medianăArtera comunicantă medianăArtera coroidală anterioară

Arterele creierului• arterele cerebrale derivă din artera

carotida internă şi artera vertebrală, care la baza craniului formează o anastomoză - cercul arterial al lui Willis

• în cercul arterial al lui Willis sunt incluse: lamina terminalis, chiasma optică, infundibilul, corpul mamilar

• din cercul arterial al lui Willis se desprind trunchiuri care vascularizează fiecare emisferă cerebrală- din partea anterioară cele 2 artere cerebrale anterioare- din partea antero-laterală arterele cerebrale mediale- din partea posterioară arterele cerebrale posterioare

Venele capului şi gâtului

• Se pot divide în 3 grupe: Venele exteriorului capului şi feţeiVenele gâtuluiVenele diploice, venele creierului,

sinusurile venoase ale dura mater

Venele exteriorului capului şi feţei. Vena frontală

• Începe la nivelul frunţii într-un plex nervos care comunică cu ramurile frontale ale venei temporale superficiale, venele converg pentru a forma un singur trunchi care merge în jos şi în apropierea liniei de mijloc a frunţii paralel cu vena de partea opusă, cele 2 vene sunt unite la nivelul rădăcinei nasului prin – arcul nazal, aici ele diverg fiecare unindu-se cu vena supraorbitală pentru a forma vena angulară.

Vena facială anterioară• Se află sub artera maxilară

exterioară, merge oblic în jos şi înapoi sub zigomatic şi capul zigomatic al pătratului buzei superioare, coboară de-a lungul marginii anterioare şi apoi pe faţa superficială a maseterului, încrucişează capul mandibulei şi trece oblic înapoi sub Platysma şi fascia cervicală, supericial faţă de glanda submaxilară, Digastric şi Stilohioid, se uneşte cu vena facială posterioară pentru a forma vena facială comună, care încrucişează artera carotidă externă şi intră în vena jugulară internă sub osul hioid.

Vena temporală superficială• Începe în plexul din creştetul

capului care comunică cu venele frontală şi supraorbitală, cu vena corespondentă de partea opusă şi cu venele auriculară posterioară şi occipitală. Din acest punct ies ramuri frontale şi parietale care se unesc deasupra arcului zigomatic, pentru a forma trunchiul venei care se uneşte în acest punct cu vena temporală medială apoi încrucişează rădăcina posterioară a arcului zigomatic, intră în glanda parotidă şi se uneşte cu vena maxilară internă pentru a forma vena retromandibulara

Vena auriculară posterioară• Începe într-un plex

care comunică cu tributarele venelor occipitală şi temporală superficială, coboară sub auriculă şi se uneşte cu diviziunea posterioară a venei faciale posterioare pentru a forma vena jugulară externă.

Vena occipitală

• Începe într-un plex situat în partea posterior a creştetului capului. Din plex emerge un singur vas care perforează ataşamentul cranial al trapezului şi se uneşte cu venele cervicală profundă şi vertebrală.

Venele gâtului. Vena jugulară externă

• Primeşte cea mai mare parte a sângelui de la exteriorul craniului şi din părţile profunde ale feţei, fiind formată din joncţiunea diviziunii posterioare a venei retromandibulară are cu vena auriculară posterioară. Începe în substratul glandei parotide în dreptul unghiului mandibulei şi merge perpendicular în josul gâtului. De-a lungul traseului său încrucişează Sternocleidomastoidianul în triunghiul subclavicular, perforează fascia profundă şi se termină în vena subclaviculară lateral sau în faţa scalenului anterior.

- Vena retromandibulară se formează din vena temporală supref. Și venele maxilare care continuă plexul pterigoid

- Raporturi: - în parotidă cu A:C:E, nervul VII, vena retromandibulară

- Vena retromandibulară se imparte într-un ram ant. care se unește cu vena facială și un ram post. care se unește cu vena auriculară post. formând V.J.E

- Afluenți:- V. occipitală- V. cervicală transversă- V. jugulare post. externă

Vena jugulară posterioară externă

• Începe în regiunea occipitală şi drenează sângele de la piele şi muşchii superficiali din regiunea postero-superioară a gâtului, aflându-se între splenius şi trapez, se deschide în vena jugulară externă sub mijlocul traseului acesteia.

Vena jugulară anterioară• Începe în apropierea osului

hioid prin confluenţa mai multor vene superficiale din regiunea submaxilară, coboară între linia mediană şi marginea anterioară a Sternocleidomastoidianului, iar în partea inferioară trece sub muşchi pentru a se deschide în partea terminală a venei jugulare externe sau uneori în vena subclaviculară.

Vena jugulară internă• Drenează sângele de la creier,

părţile superficiale ale feţei şi gâtului, se continuă direct cu sinusul transvers şi începe în compartimentul posterior al foramenului jugular la baza craniului. La origine este dilatată, prima dilataţie se numeşte bulbul superior, merge în jos vertical de-a lungul gâtului, lateral faţă de artera carotidă internă apoi lateral faţă de artera carotidă comună, la rădăcina gâtului se uneşte cu vena subclaviculară, puţin deasupra terminaţiei se află a doua dilataţie numită bulbul inferior.

- Afluenți- Sinus venos pietros inf.- V. facială- V. faringiene- V. linguală- V. tiroidiană sup.- V. tiroidiană mij.

Vena vertebrală• Se formează din triunghiul

suboccipital din venele tributare mici, care ies din plexul venos vertebral intern, se unesc cu vene mici ale muşchilor din partea postero-superioară a gâtului şi formează un vas care intră în foramenul din procesul transvers al atlasului, coboară formând un plex dens în jurul arterei vertebrale, terminat cu un trunchi care iese din foramenul transvers al vertebrei a VI a cervicale.

Venele diploice• Comunică cu venele meningeale şi

sinusurile durei mater şi de venele pericraniului.

vena frontală se deschide în vena supraorbitală şi sinusul sagital superior

vena temporală anterioară se deschide în sinusul sfenoparietal şi una din venele temporale profunde printr-o apertură în aripa mare a sfenoidului

vena temporală posterioară situată în osul parietal se termină în sinusul transvers

vena occipitală se deschide în exterior în vena occipitală sau intern în sinusul transvers sau în confluenţa sinusurilor (torcular Herophili)

Venele creierului venele externe venele cerebrale superioare în nr. de 8 sau 12

drenează suprafeţele superioară, laterală şi medială ale emisferelor, se deschid în sinusul sagital superior

vena cerebrală medie începe pe suprafaţa laterală a emisferei şi mergând de-a lungul fisurii cerebrale laterale se termină în sinusul sfenoparietal sau cavernos, este conectată cu sinusul sagital superior prin vena mare anastomotică a lui Trolard şi cu sinusul transvers prin vena anastomotică posterioară a lui Labbe

venele cerebrale inferioare drenează suprafaţa profundă a emisferelor, cele din suprafaţa orbitală a lobului frontal se unesc cu venele cerebrale superioare şi prin aceasta se deschid în sinusul sagital superior, cele din lobul temporal se anastomozează cu venele cerebrale mediale şi bazale şi se varsă în sinusurile cavernos sfenoparietal şi pietros superior

venele cerebrale interne drenează sângele din partea profundă a emisferelor, în nr. de 2 fiecare se formează în apropierea foramenului interventricular prin unirea venelor coroidă şi terminală, se unesc în dreptul corpului callos şi formează vena cerebrală mare

Sinusurile venoase ale durei mater• sinusurile venoase ale durei

mater sunt canale venoase care drenează sângele de la creier, situate între două straturi ale durei mater se pot divide în 2 grupe:

grupa postero –superioară este formată din sinusul sagital superior, sinusul sagital inferior şi sinusul tentorial, 2 sinusuri transverse şi sinusul occipital

grupa antero - inferioară este formată din 2 sinusuri cavernoase, 2 sinusuri intercavernoase, 2 pietroase superioare, 2 pietroase inferioare, plexul bazilar

Limfaticele capului (Inelul lui Cuneo)

Ganglionii occipitali Ganglionii mastoidieni Ganglionii parotidieni Ganglionii submandibulari Ganglionii submentali Ganglionii sublinguali Ganglionii retrofaringieni

Ganglionii occipitali• Sunt plasaţi la joncţiunea regiunii

nucale cu bolta craniană. Sunt repartizaţi în trei grupe:

Superficiali (supraaponevrotici)- Sunt în număr de 1-6. Sunt situaţi pe ţesutul fibrotendinos, care acoperă linia nucală superioară, între inserţia muşchiului Sterno-cleido-mastoidian şi Trapez.

Subaponevrotici - Sunt reprezentaţi, în majoritatea cazurilor, printr-un singur ganglion situat în apropierea liniei nucale superioare, sub aponevroza cervicală superficială, pe Splenius.

Profunzi (subsplenici) - În număr de 1-3 sunt situaţi sub muşchiul Splenius capitus, aproape de inserţia lui superioară, de-a lungul vaselor occipitale.

Ganglionii mastoidieni• În număr de 1-4 sunt situaţi în

regiunea mastoidiană.• Vasele aferente colectează limfa

din: o parte din tegumentele

parietale; o parte din tegumentele

pavilionului urechii şi peretele posterior al conductului auditiv extern.

• Vasele eferente ale ganglionilor mastoidieni se distribuie, fie ganglionilor parotidieni inferiori subaponevrotici, fie ganglionilor sterno-cleido-mastoidieni situaţi la unirea lanţului ganglionar jugular intern cu lanţul spinal, fie ambelor grupe.

Ganglionii parotidieni• Ganglionii supraaponevrotici (superficiali

preauriculari). În număr de 1-4 sunt situaţi înaintea tragusului şi în raport cu vasele temporale superficiale.

• Ganglionii subaponevrotici extraglandulari sunt conţinuţi în loja parotidiană şi plasaţi imediat sub aponevroza superficială, formând:

• ganglionii subaponevrotici inferiori, în număr de 1-3 situaţi în vecinătatea jugularei externe, în regiunea în care această venă iese din parotidă. Aceşti ganglioni mai sunt denumiţi ganglioni cervicali superficiali, de către Most şi ganglioni auriculari inferiori, de către Severeanu şi Bartels. Ei aparţin lanţului cervical extern;

• Ganglionii profunzi intraglandulari în număr de 4-10, sunt situaţi în planul subţire celulo-firbros, ce uneşte unul cu altul lobii superficiali şi profunzi ai parotidei, în regiunea în care facialul încrucişează vena jugulară externă.

Ganglionii faciali• Se disting patru grupe, de jos în

sus: Grupul maxilar inferior

(supramandibular) situat anterior faţă de maseter, de-a lungul venei faciale şi anterior de ea; în număr de 1-3.

Grupul buccinator. În număr de 3-5, ganglionii se găsesc la nivelul sau deasupra unei linii drepte ce uneşte comisura labială cu baza lobului.

Grupul suborbitar este inconstant. Este reprezentat de un nodul situat în şanţul nasogenian sau în fosa canină, alteori, la nivelul narinei sau a unghiului intern al ochiului.

Grupul orbitar este inconstant. Situat inferior şi posterior faţă de unghiul extern al orbitei.

Ganglionii submentali • Sunt plasaţi între mandibulă

anterior, hioid posterior şi pântecele anterior al digastricului, lateral. Sunt repartizaţi în trei grupuri: anterior, mijlociu şi posterior.

Grupul anterior este inconstant (50% din cazuri). Este situat înapoia simfizei mentoniere, în unghiul inferior al spaţiului suprahioidian.

Grupul mijlociu poate conţine 1-2 ganglioni mediani şi 1-2 laterali, plasaţi pe milohioidian sau pe pântecele anterior al digastricului.

Grupul posterior este inconstant. Format din 1-2 ganglioni mediani sau laterali, foarte apropiaţi de hioid.

Ganglionii linguali şi sublinguali

• Sunt mici noduli inconstanţi, plasaţi profund deasupra regiunii suprahioidiene, pe traiectul trunchiurilor colectoare ale limbii. Sunt repartizaţi în două grupe:

Ganglionii laterali. Sunt intercalaţi pe vasele limfatice, care însoţesc artera şi vena linguală şi reprezintă staţii intermediare pentru colectoarele marginale ale limbii.

Ganglionii mediani. Sunt plasaţi în planul median al limbii, între cei doi geniogloşi, pe traiectul colectoarelor limfatice centrale, ce coboară din reţeaua dorsală către baza limbii.

Ganglionii retrofaringieni• Situaţi la nivelul orofaringelui, sunt

dispuşi în două grupuri: Ganglionii retrofaringieni laterali.

Sunt situaţi în spaţiul latero-faringian între peretele posterior al faringelui şi aponevroza prevertebrală şi în dreptul maselor laterale ale atlasului. Prezintă rapoarte cu carotida internă, aproape de porţiunea superioară a ganglionului simpatic cervical superior.

Ganglionii retrofaringieni mediani. Sunt mici noduli situaţi mai profund decât cei laterali, aplicaţi direct pe peretele posterior al faringelui de care sunt fixaţi uneori. Cel mai frecvent sunt situaţi într-un punct vecin liniei mediane, la nivelul unirii corpului axisului cu apofiza odontoidă sau puţin mai sus, imediat sub baza craniului.

Limfaticele gâtului

Ganglionii cervicali anteriori Triunghiul lui Rouvière:

Ganglionii jugulocarotidieni Ganglionii lanţului spinal Ganglionii cervicali transverşi

Ganglionii cervicali anteriori• Lanţul jugular anterior superficial

Elementele care-l compun sunt mici şi puţin numeroase. Sunt situate între aponevroza cervicală superficială şi mijlocie, de-a lungul venei jugulare anterioare. De acest grup ţin şi ganglionii din spaţiul suprasternal, care sunt inconstanţi.

• Lanţul jugular anterior profund este format din patru grupe: Grupul prelaringian, format din trei mase distincte:

ganglionii intertiro-hioidieni ganglionii tiroidienigan glionii intercrico-tiroidieni

Grupul preglandular sau pretiroidian este situat înaintea sistemului tiroidian.

Grupul pretraheal este situat între tiroidă şi trunchiul venos brahio-cefalic stâng; e format din 2-9 ganglioni care formează un fel de lanţ orientat transversal; vasele aferente colectează limfa din tiroidă.

Grupul latero-traheal - lanţul recurenţial în număr de 4-10 sunt eşalonaţi de-a lungul nervilor recurenţi;

Ganglionii laterali ai gâtului

• Sunt grupaţi în ganglioni superficiali şi ganglioni profunzi. Ganglionii laterali superficiali (lanţul jugular extern)

– În număr de 1-2 sunt situaţi de-a lungul venei jugulare externe. Acest lanţ e plasat între ganglionii parotidieni inferiori subaponevrotici şi lanţul ganglionar jugular intern sau cervical transvers.

Ganglionii laterali profunzi ai gâtului– Formează trei lanţuri:

jugular intern spinal cervical transvers