1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAŢIONAL

ARIA CURRICULARĂMATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE

FIZICĂ. ASTRONOMIE

Clasele X-XII

Chişinău, 2019

2

Aprobat: – Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019 – Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019

COORDONATORI:•• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator

al managementului curricular •• Victor PĂGÎNU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de

lucru

EXPERŢI-COORDONATORI:•• Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general•• Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., Institutul de Politici Publice, ex-

pert-coordonator pe ariile curriculare Matematică şi ştiinţe și Tehnologii

GRUPUL DE LUCRU:•• Viorel BOCANCEA (coordonator), dr., conf. univ., UST•• Olga BALMUŞ, grad did. întâi, IPLT„Petre Ștefănucă”, Ialoveni•• Victor CIUVAGA, grad did. superior, IPLT „Constantin Stere”, Soroca•• Vladimir DONICI, dr., grad did. superior,Colegiul Tehnologic din Chișinău•• Olga MACHEVNINA, grad did. întâi, IPLT„Academia copiilor”, Chișinău•• Veaceslav MACRINICI, grad did. superior, IPLT„Ion Luca Caragiale”, Orhei•• Tamara RUSU, grad did. superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, Chișinău

3

Preliminarii

Curriculumul la disciplina Fizică. Astronomie, precum și manualul școlar, ghidul me-todologic, softurile educaționale etc., face parte din ansamblul de produse/documente curriculare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Naţional.

Elaborarea în conformitate cu prevederile Codului Educaţiei al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referinţă al Curriculumului Naţional (2017), Curriculumului de bază: sistem de competenţe pentru învăţământul general (2018), dar și cu Recomandările Par-lamentului European şi ale Consiliului Uniunii Europene, privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (Bruxelles, 2018), Curriculumul la discipli-na Fizică. Astronomie reprezintă un document reglator, care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, conținutale și metodologice, ac-centul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale.

Curriculumul la disciplina Fizică. Astronomie fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă durată, dar și realizarea propriu-zisă a procesului de preda-re – învățare –evaluare.

Disciplina Fizică. Astronomie, prezentată/valorificată în plan pedagogic în curricu-lumul dat, are un rol important în formarea/dezvoltarea personalității elevilor, în for-marea unor competențe necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, precum și de integrare într-o societate bazată pe cunoaștere.

În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Fizică. Astronomie s-a ținut cont de:

• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional;

• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la nevoile elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale;

• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și a celor specifice;

• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre treptele învățământului general: educaţie timpurie, învăţământ primar, învăţământ gim-nazial și învăţământ liceal.

Curriculumul la disciplina Fizică. Astronomie cuprinde următoarele componente structurale: Preliminarii, Administrarea disciplinei, Repere conceptuale, Competenţe

4

specifice disciplinei, Unităţi de competenţe, Unităţi de conţinut, Activităţi şi produse de învăţare, Repere metodologice de predare – învăţare – evaluare, Lista bibliografică (curriculumul la disciplină include şi finalităţile prezentate după fiecare clasă, care repre-zintă competenţele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învăţare, având funcţia de stabilire a obiectivelor de evaluare finală).

Totodată, Curriculumul la disciplina Fizică. Astronomie orientează cadrul didac-tic spre organizarea procesului de predare – învățare – evaluare în baza unităților de învățare (unități de competențe – unități de conținut – activități de învățare).

Curriculumul la disciplina Fizică. Astronomie are următoarele funcții:• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Fizică. Astronomie;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipli-

ne din aria curriculară, dintre predare – învățare – evaluare, dintre produsele curriculare specifice disciplinei Fizică. Astronomie, dintre competențele structu-rale ale curriculumului disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare;

• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă);• de evaluare a rezultatelor învățării etc.Curriculumul la disciplina Fizică. Astronomie este adresat cadrelor didactice, autori-

lor de manuale, evaluatorilor, metodiștilor etc.E de menționat faptul că beneficiarul principal al acestui document este elevul (care

are un statut specific în acest sens).

5

I. Repere conceptuale

În conformitate cu prevederile Cadrului de Referinţă al Curriculumului Naţional [2], curriculumul include experiențe planificate riguros pentru formarea și dezvoltarea competențelor elevilor în școală, în vederea atingerii finalităților învățării la cele mai în-alte standarde de performanță, ținând cont de posibilitățile individuale ale celor educați. Curriculumul la disciplina Fizică. Astronomie este parte componentă a Curriculumului Naţional și reprezintă un sistem de concepte, procese, produse și finalități care, împre-ună cu curricula modernizată la alte discipline, asigură funcționalitatea și dezvoltarea învățământului la treapta liceală. Acest document se axează pe următoarele abordări:

• psihocentrică;• sociocentrică. Centrarea curriculumului pe elev, prin luarea în considerare a particularităților și a

nevoilor, precum și a ritmului propriu de învățare și dezvoltare ale acestuia, are loc în cadrul abordării psihocentrice. Asimilarea sistemului de valori promovate de către soci-etate are loc în cadrul abordării sociocentrice.

Sistemul de competențe în cadrul Curriculumului disciplinar la Fizică. Astronomie este format din:

• Competențe-cheie/transversale, care sunt o categorie curriculară importantă cu un grad înalt de abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societății privind parcursul școlar și performanțele generale, care pot fi atinse de către elevi la încheierea școlarizării. Ele reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educaţiei (2014), cât și tendințele politicilor internaționale, stipulate în Recoman-dările Comisiei Europene (2018).

Competențele-cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și conțin un caracter pluri-/inter-/transdisciplinar.

• Competențele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale. Competențele specifice fiecărei discipline școlare se prezintă în curriculumul disciplinar respectiv și se preconizează a fi atinse până la finele clasei a XII-a. Raportate la Fizică. Astronomie, acestea sunt vizate în cadrul celor 4 competențe specifice disciplinei, în cadrul unităților de competențe, al unităților de conținut, al activităților de învățare și al produselor școlare recomandate.

Competențele specifice disciplinei, fiind proiectate pentru tot parcursul treptei lice-ale, reperează proiectarea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei, ținându-se cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinut.

6

• Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată.

Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt prevăzute pentru evaluarea anuală.

Unitățile de competențe sunt constituente ale competențelor și facilitează formarea competențelor specifice, reprezentând etape în achiziționarea/construirea acestora.

Unitățile de competențe sunt structurate și dezvoltate la fiecare disciplină pentru fi-ecare dintre clasele a X-a – a XII-a pe parcursul unei unități de învățare/al unui an școlar, fiind prezentate în curriculumul disciplinar respectiv.

• Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale, prin care se urmărește realizarea sistemelor de unități de competențe proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare.

Unitățile de conținut includ temele și termenii specifici disciplinei: cuvinte/sintagme care trebuie să se acumuleze în vocabularul activ al elevului la finalizarea unității de învățare.

• Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate reprezintă o listă des-chisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei con-crete de elevi, de resursele disponibile etc.

7

II. Administrarea disciplinei

Statutul disciplinei

Aria curriculară Clasa

Nr. de ore pe săptămână Nr. de ore pe an

Umanist Real Umanist Real

Disciplinăobligatorie

Matematică şi Știinţe

X XIXII

222

334

686866

102102132

Note: 1. Profesorul este liber să stabilească ordinea studierii compartimentelor, să repar-

tizeze orele alocate conform planului de învăţământ, respectând condiţia par-curgerii integrale a conţinutului şi realizarea competenţelor stabilite. Profesorul are responsabilitatea de a adapta curriculumul la condiţiile reale şi la ritmul de învăţare al fiecărui elev sau al fiecărei clase în parte.

2. Unităţile de competenţă, unităţile de conţinut şi activităţile notate cu asterisc (*) se vor studia la extindere la solicitarea elevilor sau a părinţilor.

3. Toate testele de evaluare sumativă vor conţine itemi prin care vor fi evaluate doar unităţile de competenţă şi unităţile de conţinut obligatorii.

4. Lucrările de laborator au un caracter obligatoriu, însă profesorul poate să le înlocuiască cu altele, similare, în funcţie de dotarea laboratorului de fizică din instituţie. Profilul real va realiza lucrări practice la finele unui compartiment sau la finele anului de studii. Lucrările practice se vor efectua în grupuri a câte 2-4 elevi, pe parcursul unei lecţii (45 min.) sau al unei perechi (90 min.).

5. La elaborarea manualelor, autorii vor respecta integral prevederile prezentului curriculum. În conţinuturi, notarea mărimilor fizice se va realiza conform stan-dardelor metrologice în vigoare. Va fi utilizată terminologia specifică disciplinei corespunzătoare expunerii în curriculum.

8

III. Competențe specifice disciplinei FIZICĂ. ASTRONOMIE

1. Identificarea și descrierea fenomenelor fizice și a manifestărilor acestora prin observații directe și analize ale surselor de informații, manifestând curiozitate și atenție.

2. Investigarea fenomenele fizice simple prin observare și experimentare, manifes-tând perseverență și precizie.

3. Analiza și interpretarea datelor și a informațiilor cu referire la fenomenele fizice simple și la aplicațiile tehnice ale acestora, manifestând gândire critică.

4. Gestionarea cunoștințelor și a capacităților din domeniul fizicii prin rezolvarea de probleme și situații-problemă cotidiene, manifestând atenție și creativitate.

9

IV. U

nită

ți d

e în

văța

rePR

OFI

LUL

REA

LCL

ASA

A X

-A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se

de în

văța

re re

com

anda

te

M E

C A

N I

C A

I. Ci

nem

atica

1.1.

Des

crie

rea

miș

cării

cor

puril

or fo

losin

d m

odel

e-le

și c

once

ptel

e: p

unct

mat

eria

l, m

obil,

solid

rigi

d,

corp

de

refe

rinţă

, sist

em d

e co

ordo

nate

, sist

em d

e re

ferin

ţă, t

raie

ctor

ie, d

epla

sare

, dist

anţă

par

cur-

să, c

oord

onat

ă, v

iteză

, vite

ză m

edie

, acc

eler

aţie

, pe

rioad

ă, fr

ecve

nţă,

vite

ză u

nghi

ular

ă, a

ccel

eraţ

ie

cent

ripet

ă.1.

2. Id

entifi

care

a co

ndiți

ilor î

n ca

re u

n co

rp p

oate

fi

desc

ris c

a un

pun

ct m

ater

ial s

au c

a un

mob

il.1.

3. E

xplic

area

rela

tivită

ții m

ișcă

rii m

ecan

ice.

1.4.

Iden

tifica

rea

parti

cula

rităț

ilor m

ișcă

rii re

ctilin

ii un

iform

e, a

le m

ișcă

rii re

ctilin

ii un

iform

var

iate

și a

le

miș

cării

circ

ular

uni

form

e.1.

5. R

epre

zent

area

în fo

rmă

anal

itică

și g

rafic

ă a:

1)

legi

i miș

cării

în m

ișca

rea

recti

linie

uni

form

ă; 2

) leg

ii m

ișcă

rii și

a le

gii v

iteze

i în

miș

care

a re

ctilin

ie u

ni-

form

var

iată

.1.

6. A

plic

area

form

ulel

or v

iteze

i, a

vite

zei m

edii,

a

acce

lera

ției,

a ac

cele

rație

i cen

trip

ete,

a p

erio

adei

, a

frec

venț

ei, a

vite

zei u

nghi

ular

e, a

legi

i miș

cării

re

ctilin

ii un

iform

e, a

legi

i vite

zei ș

i a le

gii m

ișcă

rii

recti

linii

unifo

rm v

aria

te la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or

în si

tuaț

ii co

ncre

te.

• Co

ncep

tele

de

bază

ale

ci

nem

atici

i. M

ărim

i vec

to-

riale

. Ope

rații

cu

vect

ori.

Eroa

re re

lativ

ă•

Miș

care

a re

ctilin

ie u

nifo

r-m

ă. V

iteza

. Leg

ea m

ișcă

rii

recti

linii

unifo

rme.

Rel

ativi

-ta

tea

miș

cării

mec

anic

e. R

e-pr

ezen

tare

a gr

afică

a le

gii

miș

cării

recti

linii

unifo

rme.

Ap

licaț

ii•

Miș

care

a re

ctilin

ie u

nifo

rm

varia

tă.

Acce

lera

ția. L

egea

vite

zei.

Lege

a m

ișcă

rii re

ctilin

ii un

iform

var

iate

. Miș

care

a co

rpur

ilor p

e ve

rtica

lă. R

e-pr

ezen

tare

a gr

afică

a le

gii

miș

cării

recti

linii

unifo

rm

varia

te, a

legi

i vite

zei

• M

ișcar

ea cu

rbili

nie.

M

ișcar

ea c

ircul

ară

unifo

rmă.

Ac

cele

rația

cen

trip

etă

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–m

ișca

rea

recti

linie

și c

urbi

linie

/circ

ular

ă; –re

lativ

itate

a m

ișcă

rii;

–că

dere

a co

rpur

ilor î

n ae

r, în

vid

(în

tubu

l lui

New

-to

n) și

în li

chid

; –st

abili

rea

dire

cție

i și a

sens

ului

vite

zei î

n m

ișca

rea

circ

ular

ă.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e/sit

uaţii

-pro

blem

ă:

–op

eraț

ii cu

vec

tori,

pro

iecț

ia v

ecto

rulu

i pe

axe

de

coor

dona

te;

–de

term

inar

ea p

oziți

ei p

unct

ului

mat

eria

l în

siste

-m

ul d

e co

ordo

nate

/ref

erin

ță, a

pro

iecț

iei v

ecto

ri-lo

r: a

depl

asăr

ii, a

vite

zei ș

i a a

ccel

eraț

iei;

–ap

licar

ea le

gilo

r de

com

pune

re a

dep

lasă

rilor

și a

vi

teze

lor;

–ap

licar

ea fo

rmul

elor

vite

zei ș

i a a

ccel

eraț

iei,

a le

gilo

r miș

cării

și a

vite

zei,

cons

trui

rea

grafi

celo

r co

ordo

nate

i, al

e vi

teze

i și a

le a

ccel

eraț

iei;

–ap

licar

ea fo

rmul

elor

per

ioad

ei, a

frec

venț

ei, a

ac

cele

rație

i cen

trip

ete

și a

vite

zei u

nghi

ular

e.

10

1.7.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a m

ișcă

rii re

ctilin

ii un

iform

e și

a m

ișcă

rii re

ctilin

ii un

iform

var

iate

.1.

8. În

regi

stra

rea

în ta

bel a

val

orilo

r măr

imilo

r fizic

e m

ăsur

ate

cu c

alcu

lare

a er

orii

abso

lute

și a

ero

rii

rela

tive.

1.9.

Ana

liza

rezu

ltate

lor m

ăsur

ărilo

r efe

ctua

te și

fo

rmul

area

con

cluz

iilor

prin

eva

luar

ea re

zulta

tulu

i ob

ținut

.1.

10. P

roie

ctar

ea a

ctivi

tățil

or d

e in

vesti

gație

exp

eri-

men

tală

pen

tru/

și so

luțio

nare

a sit

uații

lor-

prob

lem

ă.1.

11. F

orm

area

com

port

amen

tulu

i sis

tem

ic a

l pa

rtici

panț

ilor l

a tr

aficu

l ruti

er (t

rave

rsar

ea st

răzil

or

și a

liniil

or d

e ca

le fe

rată

, dep

lasa

rea

cu m

ijloa

cele

de

tran

spor

t ș.a

.), a

rgum

entâ

nd, p

rin re

zolv

area

di

ferit

or si

tuaț

ii-pr

oble

mă,

fapt

ul c

ă la

oric

e vi

teză

ve

hicu

lul p

arcu

rge

un a

num

it dr

um (s

pațiu

) de

frâ-

nare

, car

e tr

ebui

e lu

at p

erm

anen

t în

cons

ider

are.

1.12

. * Desc

riere

a ca

litati

vă și

can

titati

vă a

miș

cării

co

rpur

ilor p

e tr

aiec

torii

par

abol

ice.

* Extin

dere

:M

ișca

rea

corp

urilo

r pe

trai

ec-

torii

par

abol

ice

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

1) „

Stud

iul m

işcăr

ii re

ctilin

ii un

iform

e”;

2) „V

erifi

care

a ex

perim

enta

lă a

une

ia d

intr

e fo

rmul

e-le

car

acte

ristic

e m

işcăr

ii re

ctilin

ii un

iform

var

iate

a

unui

cor

p”.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții/lu

crar

e de

labo

rato

r pre

zent

at;

–pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –re

zum

at g

ener

aliza

t pre

zent

at: „

Tipu

ri de

miș

cări

ale

punc

tulu

i mat

eria

l”; –co

mun

icar

e pr

ezen

tată

: „Vi

tezo

met

rul”/

”Acc

eler

om

etru

l”; –pr

oiec

t STE

M/S

TEAM

real

izat:

„De

la ,,

frec

venț

a de

ped

alar

e” la

vite

za d

e m

ișca

re a

bic

icle

tei”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e: –m

ișca

rea

corp

urilo

r pe

trai

ecto

rii p

arab

olic

e.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: e

roar

e re

lativ

ă, v

iteză

mom

enta

nă, v

iteză

abs

olut

ă/re

lativ

ă/de

tran

spor

t, ac

cele

rație

, acc

eler

ație

ce

ntrip

etă,

vite

ză u

nghi

ular

ă, e

cuaț

ie/le

gea

miș

cării

/vite

zei,

* trai

ecto

rie p

arab

olic

ă.

II. D

inam

ica

2.1.

Gen

eral

izare

a re

zulta

telo

r obs

ervă

rilor

exp

eri-

men

tale

în fo

rmul

area

prin

cipi

ilor d

inam

icii.

2.2.

For

mul

area

/exp

uner

ea p

rinci

piilo

r/le

gilo

r din

a-m

icii

în b

aza

rela

ției c

auză

-efe

ct.

2.3.

Det

erm

inar

ea c

arac

teris

ticilo

r per

echi

lor d

e fo

rțe

care

exi

stă

într

-o in

tera

cțiu

ne.

• Le

gile

/prin

cipi

ile d

inam

icii.

Prin

cipi

ul in

erție

i. Si

stem

e de

refe

rință

iner

țiale

.Pr

inci

piul

fund

amen

tal a

l di

nam

icii.

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–re

actu

aliza

rea

cuno

știnț

elor

: for

ța d

e gr

euta

te,

pond

erea

.

11

2.4.

Apl

icar

ea p

rinci

piilo

r mec

anic

ii ne

wto

nien

e, a

le

gii a

trac

ției u

nive

rsal

e, a

form

ulel

or fo

rței

ela

stice

și

a fo

rței

de

frec

are/

rezis

tenț

ă în

situ

ații

conc

rete

.2.

5. Id

entifi

care

a pa

rticu

larit

ățilo

r miș

cării

recti

linii

unifo

rme,

ale

miș

cării

recti

linii

unifo

rm v

aria

te și

ale

m

ișcă

rii c

ircul

ar u

nifo

rme

în c

onte

xtul

prin

cipi

ilor

dina

mic

ii.2.

6. E

xplic

area

inte

racț

iuni

i cor

puril

or d

in U

nive

rs

prin

forț

e de

atr

acție

gra

vita

ționa

le, c

are

depi

nd d

e m

asel

e co

rpur

ilor ș

i dis

tanț

a di

ntre

ele

. 2.

7. In

terp

reta

rea

forț

ei d

e gr

euta

te c

a fo

rță

de

atra

cție

uni

vers

ală

man

ifest

ată

în v

ecin

ătat

ea P

ă-m

ântu

lui.

2.8.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a d

epen

denț

ei

alun

girii

cor

puril

or e

lasti

ce d

e fo

rța

defo

rmat

oare

, a

legi

lor f

recă

rii la

alu

neca

re.

2.9.

Des

crie

rea

calit

ativă

și c

antit

ativă

a m

ișcă

rii

corp

urilo

r sub

acț

iune

a m

ai m

ulto

r for

țe în

sist

eme

de re

ferin

ță in

erția

le (p

e pl

an o

rizon

tal,

pe p

lan

încl

inat

, pe

circ

umfe

rință

). 2.

10. Î

nreg

istr

area

în ta

bel a

val

orilo

r măr

imilo

r fizi

-ce

măs

urat

e cu

cal

cula

rea

eror

ii ab

solu

te și

a e

rorii

re

lativ

e.2.

11. A

naliz

a re

zulta

telo

r măs

urăr

ilor e

fect

uate

și

form

ular

ea c

oncl

uziil

or p

rin e

valu

area

rezu

ltatu

lui

obțin

ut.

2.12

. Pro

iect

area

acti

vită

ților

de

inve

stiga

ție e

xper

i-m

enta

lă p

entr

u/și

solu

ționa

rea

situa

țiilo

r-pro

blem

ă.2.

13. F

orm

area

com

port

amen

tulu

i sis

tem

ic a

l pa

rtici

panț

ilor l

a tr

aficu

l ruti

er (t

rave

rsar

ea st

răzil

or

și a

liniil

or d

e ca

le fe

rată

, dep

lasa

rea

cu m

ijloa

cele

de

tran

spor

t ș.a

.), a

rgum

entâ

nd, p

rin re

zolv

area

di

ferit

or si

tuaț

ii-pr

oble

mă,

fapt

ul c

ă la

oric

e vi

teză

ve

hicu

lul p

arcu

rge

un a

num

it dr

um (s

pațiu

) de

frâ-

nare

, car

e tr

ebui

e lu

at p

erm

anen

t în

cons

ider

are.

Prin

cipi

ul a

cțiu

nii ș

i al

reac

țiuni

i •

Câm

pul g

ravi

tațio

nal.

Inte

nsita

tea

câm

pu-

lui g

ravi

tațio

nal.

Lege

a at

racț

iei u

nive

rsal

e.

Miș

care

a co

rpur

ilor c

ereș

ti (c

alita

tiv)

• Fo

rța

elas

tică.

Fo

rța

de fr

ecar

e. C

oefi-

cien

tul d

e fr

ecar

e. F

orța

de

rezis

tenț

ă. M

ișca

rea

corp

ului

sub

acțiu

nea

mai

m

ulto

r for

țe (p

e pl

an o

ri-zo

ntal

, pe

plan

încl

inat

, pe

circ

umfe

rință

). Ap

licaț

ii

* Extin

dere

:M

ișca

rea

corp

urilo

r cer

ești,

a

sate

lițilo

r arti

ficia

li (c

anti-

tativ

). M

ișca

rea

corp

urilo

r su

b ac

țiune

a m

ai m

ulto

r fo

rțe

(sis

tem

e de

cor

puri

lega

te).

Sist

eme

de re

ferin

ță

nein

erția

le. F

orța

cen

tri-

fugă

Expe

rimen

te:

–ob

serv

area

div

erse

lor ti

puri

de in

tera

cțiu

ni d

intr

e co

rpur

i; –ve

rifica

rea

prin

cipi

ului

fund

amen

tal a

l din

amic

ii; –st

udiu

l acț

iuni

i și a

l rea

cțiu

nii c

orpu

rilor

; –m

ișca

rea

corp

urilo

r sub

acț

iune

a m

ai m

ulto

r for

țe.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e: –ap

licar

ea p

rinci

piilo

r din

amic

ii; –ap

licar

ea le

gii a

trac

ției u

nive

rsal

e și

a fo

rmul

ei

inte

nsită

ții c

âmpu

lui g

ravi

tațio

nal;

–st

udiu

l miș

cării

cor

pulu

i sub

acț

iune

a m

ai m

ulto

r fo

rțe.

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

3) „

Dete

rmin

area

mas

ei c

orpu

lui n

ecun

oscu

t cu

aju-

toru

l res

ortu

lui ş

i al u

nui c

orp

cu m

asa

cuno

scut

ă”;

4) „

Dete

rmin

area

coe

ficie

ntul

ui d

e fr

ecar

e la

alu

ne-

care

”.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții/lu

crar

e de

labo

rato

r pre

zent

at;

–pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –re

zum

atul

gen

eral

izat p

reze

ntat

: „Co

mpo

-ne

ntel

e st

ruct

ural

e al

e di

nam

icii

ca te

orie

a

inte

racț

iuni

lor”

; –co

mun

icar

e pr

ezen

tată

: „Ap

licar

ea p

ropr

ietă

ților

el

astic

e al

e co

rpur

ilor î

n di

ferit

e di

spoz

itive

și

maș

ini”/

„Ana

liza

dive

rsel

or c

azur

i priv

ind

dim

inua

-re

a ef

ecte

lor f

orțe

lor d

e fr

ecar

e, p

recu

m și

util

iza-

rea

aces

tora

”.

12

2.14

. * Anal

iza d

ifere

nțel

or d

intr

e fr

ecar

ea st

atică

și

frec

area

cin

etică

.2.

15. *

Stud

iul c

antit

ativ

al m

ișcă

rii c

orpu

rilor

sub

acțiu

nea

mai

mul

tor f

orțe

în si

stem

e de

refe

rință

in

erția

le (s

iste

me

de c

orpu

ri le

gate

).2.

16. *

Stud

iul c

antit

ativ

al m

ișcă

rii c

orpu

rilor

cer

ești,

al

sate

lițilo

r arti

ficia

li.2.

17. *

Desc

riere

a ca

litati

vă și

can

titati

vă a

miș

cării

co

rpur

ilor s

ub a

cțiu

nea

mai

mul

tor f

orțe

în si

stem

e de

refe

rință

nei

nerț

iale

.

–pr

oiec

t STE

M/S

TEAM

real

izat:

„Dep

ende

nța

dist

anțe

i de

frân

are

a ve

hicu

lulu

i de

star

ea

supr

afeț

ei c

aros

abilu

lui”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Re

zolv

area

pro

blem

elor

priv

ind:

–m

ișca

rea

corp

urilo

r sub

acț

iune

a m

ai m

ulto

r for

țe

(a c

orpu

rilor

supu

se la

legă

turi)

; –m

ișca

rea

corp

urilo

r cer

ești,

a sa

teliț

ilor a

rtific

iali;

–m

ișca

rea

corp

ului

în si

stem

e de

refe

rință

ne

iner

țiale

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: s

iste

m d

e re

ferin

ță in

erția

l/nei

nerț

ial,

acțiu

ne și

reac

țiune

, su

praf

ață

nete

dă/id

eală

, fir i

deal

, scr

ipet

e id

eal.

III. I

mpu

lsul

mec

anic

. Luc

rul ş

i ene

rgia

mec

anic

ă

3.1.

Des

crie

rea

calit

ativă

și c

antit

ativă

a c

once

pte-

lor:

lucr

u m

ecan

ic, p

uter

e m

ecan

ică,

ene

rgie

cin

eti-

că, e

nerg

ie p

oten

ţială

, luc

rul f

orţe

lor c

onse

rvati

ve,

lucr

ul fo

rţel

or d

e fr

ecar

e, im

puls

mec

anic

, leg

ea

cons

ervă

rii e

nerg

iei m

ecan

ice,

lege

a co

nser

vării

im

pulsu

lui.

3.2.

Iden

tifica

rea

cond

ițiilo

r în

care

ene

rgia

mec

ani-

că și

impu

lsul m

ecan

ic se

con

serv

ă.3.

3. U

tiliza

rea

măr

imilo

r fizic

e, a

lucr

ului

mec

anic

, a

pute

rii și

a e

nerg

iei m

ecan

ice,

a im

pulsu

lui m

ecan

ic,

a te

orem

ei v

aria

ției i

mpu

lsulu

i, a

teor

emei

var

iație

i en

ergi

ei c

ineti

ce, a

legi

i con

serv

ării

impu

lsulu

i și

a le

gii c

onse

rvăr

ii en

ergi

ei m

ecan

ice

la re

zolv

area

pr

oble

mel

or/s

ituaț

iilor

-pro

blem

ă.

• Im

pulsu

l mec

anic

. Teo

rem

a va

riație

i im

pulsu

lui m

ecan

ic

al p

unct

ului

mat

eria

l. Le

gea

cons

ervă

rii im

pul-

sulu

i mec

anic

. Cio

cnire

a pl

astic

ă.M

ișca

rea

reac

tivă

• Lu

crul

mec

anic

. Put

erea

m

ecan

ică.

Ene

rgia

cin

etică

. Te

orem

a va

riație

i ene

rgie

i ci

netic

e•

Forț

e co

nser

vativ

e. Lu

crul

fo

rțel

or c

onse

rvati

ve. E

ner-

gia

pote

nția

lă g

ravi

tațio

nală

. En

ergi

a po

tenț

ială

ela

stică

. Lu

crul

forț

ei d

e fr

ecar

e/de

re

ziste

nță

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–tr

ansf

orm

area

și c

onse

rvar

ea e

nerg

iei m

ecan

ice;

–ci

ocni

rea

plas

tică;

–m

ișca

rea

reac

tivă.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e:

–uti

lizar

ea n

oțiu

nilo

r luc

ru m

ecan

ic, p

uter

e și

ener

-gi

e m

ecan

ică,

impu

ls m

ecan

ic, a

plic

area

legi

i con

-se

rvăr

ii en

ergi

ei m

ecan

ice,

a te

orem

ei v

aria

ției

impu

lsulu

i mec

anic

, a le

gii c

onse

rvăr

ii im

pulsu

lui

mec

anic

(cio

cnire

a pe

rfec

t pla

stică

, miș

care

a re

-ac

tivă)

în d

iferit

e co

ntex

te.

13

3.4.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a fe

nom

enel

or b

a-za

te p

e ap

licar

ea le

gilo

r con

serv

ării

ener

giei

mec

a-ni

ce și

a im

pulsu

lui m

ecan

ic.

3.5.

Înre

gist

rare

a în

tabe

l a v

alor

ilor m

ărim

ilor fi

zice

măs

urat

e cu

cal

cula

rea

eror

ii ab

solu

te și

a e

rorii

re

lativ

e.3.

6. A

naliz

a re

zulta

telo

r măs

urăr

ilor e

fect

uate

și

form

ular

ea c

oncl

uziil

or p

rin e

valu

area

rezu

ltatu

lui

obțin

ut.

3.7.

Pro

iect

area

acti

vită

ților

de

inve

stiga

ție e

xper

i-m

enta

lă p

entr

u/și

solu

ționa

rea

situa

țiilo

r-pr

oble

mă.

3.8.

* Aplic

area

legi

i con

serv

ării

impu

lsulu

i pen

tru

cioc

nire

a pe

rfec

t ela

stică

la re

zolv

area

pro

blem

elor

/sit

uații

lor-

prob

lem

ă.3.

9. E

xplic

area

miș

cării

reac

tive

în b

aza

legi

i con

ser-

vării

impu

lsulu

i.

• Le

gea

cons

ervă

rii și

tran

s-fo

rmăr

ii en

ergi

ei m

ecan

ice.

Ap

licaț

ii

* Extin

dere

:Ci

ocni

rea

perf

ect e

lasti

că

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

5) „

Com

para

rea

lucr

ului

forţ

ei d

e el

astic

itate

cu

varia

ţia e

nerg

iei c

ineti

ce a

cor

pulu

i”;6)

„De

term

inar

ea c

oefic

ient

ului

de

frec

are

de a

lune

-ca

re, a

plic

ând

teor

ema

varia

ţiei e

nerg

iei c

ineti

ce”.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții/lu

crar

e de

labo

rato

r pre

zent

at;

–pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icar

e pr

ezen

tată

: „Pe

rpet

uum

mob

ile.

Vise

și re

alită

ți”/„

Util

izare

a en

ergi

ei p

oten

țiale

gr

avita

ționa

le”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Expe

rimen

te:

–ve

rifica

rea

legi

i con

serv

ării

impu

lsulu

i în

cazu

l ci

ocni

rii a

bsol

ut e

lasti

ce a

dou

ă co

rpur

i.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e cu

util

izare

a le

gii c

onse

rvăr

ii im

pulsu

lui m

ecan

ic (c

iocn

irea

perf

ect e

lasti

că).

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: i

mpu

ls m

ecan

ic, t

eore

ma

varia

ției i

mpu

lsulu

i mec

anic

, leg

ea c

onse

rvăr

ii im

pulsu

lui m

ecan

ic,

teor

ema

varia

ției e

nerg

iei c

ineti

ce, e

nerg

ia p

oten

țială

ela

stică

, cio

cnire

pla

stică

/* elas

tică,

miș

care

reac

tivă/

de re

cul.

IV. E

lem

ente

de

stati

că

4.1.

Iden

tifica

rea

cond

ițiilo

r în

care

cor

pul e

fect

uea-

ză o

miș

care

de

tran

slație

sau

de ro

tație

.4.

2. S

tabi

lirea

con

diții

lor î

n ca

re c

orpu

l se

află

în

echi

libru

de

tran

slație

sau

în e

chili

bru

de ro

tație

.

• Ec

hilib

rul u

nui c

orp

acțio

nat

de fo

rțe

copl

anar

e co

n-cu

rent

e. E

chili

brul

de

tran

slație

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–ec

hilib

rul c

orpu

lui a

cțio

nat d

e câ

teva

forț

e;

–de

term

inar

ea p

oziți

ei c

entr

ului

de

greu

tate

al

figur

ilor p

lane

;

14

4.3.

Apl

icar

ea c

ondi

țiilo

r de

echi

libru

în si

tuaț

ii co

n-cr

ete.

4.4.

Det

erm

inar

ea p

oziți

ei c

entr

ului

de

greu

tate

al

figur

ilor p

lane

.4.

5. E

xplic

area

legă

turii

din

tre

ener

gia

pote

nția

lă și

st

area

de

echi

libru

mec

anic

în c

âmp

grav

itațio

nal.

4.6.

Înre

gist

rare

a în

tabe

l a v

alor

ilor m

ărim

ilor fi

zice

măs

urat

e cu

cal

cula

rea

eror

ii ab

solu

te și

a e

rorii

re

lativ

e.4.

7. A

naliz

a re

zulta

telo

r măs

urăr

ilor e

fect

uate

și

form

ular

ea c

oncl

uziil

or p

rin e

valu

area

rezu

ltatu

lui

obțin

ut.

4.8.

Pro

iect

area

acti

vită

ților

de

inve

stiga

ție e

xper

i-m

enta

lă p

entr

u/și

solu

ționa

rea

situa

țiilo

r-pr

oble

mă.

4.9.

*Ap

licar

ea c

ondi

țiilo

r de

echi

libru

în c

azul

unu

i co

rp a

cțio

nat d

e fo

rțe

copl

anar

e ar

bitr

are.

• M

omen

tul f

orțe

i. Ec

hilib

rul

de ro

tație

. Apl

icaț

ii•

Cent

rul d

e gr

euta

te.

Echi

libru

l în

câm

p gr

avita

ționa

l

* Extin

dere

:Ec

hilib

rul u

nui c

orp

acțio

nat

de fo

rțe

copl

anar

e ar

bitr

are

–ex

empl

e de

ech

ilibr

u st

abil,

inst

abil

și in

dife

rent

.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d: –ap

licar

ea c

ondi

țiilo

r de

echi

libru

; –de

term

inar

ea p

oziți

ei c

entr

ului

de

greu

tate

al

corp

urilo

r.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icar

e pr

ezen

tată

: „De

term

inar

ea p

oziți

ei

cent

rulu

i de

greu

tate

”/„A

plic

area

con

diții

lor d

e ec

hilib

ru la

con

stru

cții”

; –pr

oiec

t STE

M/S

TEAM

real

izat:

„Asig

urar

ea

stab

ilită

ții e

chili

brul

ui în

ingi

nerie

”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d ap

licar

ea c

ondi

țiilo

r de

ech

ilibr

u în

caz

ul u

nui c

orp

acțio

nat d

e fo

rțe

co-

plan

are

arbi

trar

e.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: f

orțe

con

cure

nte,

ech

ilibr

u de

tran

slație

, ech

ilibr

u de

rota

ție, c

entr

ul d

e gr

euta

te, m

omen

tul f

orțe

i.

V. O

scila

ții ş

i und

e m

ecan

ice

5.1.

Ana

liza

feno

men

elor

osc

ilato

rii, u

tilizâ

nd m

ări-

mile

car

acte

ristic

e m

ișcă

rii o

scila

torii

și o

ndul

ator

ii (p

erio

adă,

frec

venț

ă, fa

ză, p

ulsa

ție, e

long

ație

, am

-pl

itudi

ne, l

ungi

me

de u

ndă)

.5.

2. D

escr

iere

a ca

ntita

tivă

a os

cila

țiilo

r pen

dule

lor

elas

tic și

gra

vita

ționa

l.5.

3. In

vesti

gare

a ex

perim

enta

lă a

osc

ilații

lor m

ecan

ice.

• Pr

oces

e os

cila

torii

în n

atur

ă și

în te

hnic

ă. M

ărim

i car

ac-

teris

tice

miș

cării

osc

ilato

rii.

Pend

ulul

ela

stic.

Pe

ndul

ul g

ravi

tațio

nal.

Mo-

delu

l „os

cila

tor a

rmon

ic”.

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–m

ișca

rea

osci

lato

rie;

–os

cila

ții a

mor

tizat

e; –os

cila

ții fo

rțat

e; –re

zona

nța;

–fo

rmar

ea și

pro

paga

rea

unde

lor t

rans

vers

ale

și lo

ngitu

dina

le;

–ob

serv

area

inte

rfer

ențe

i și a

difr

acție

i und

elor

m

ecan

ice

prod

use

pe su

praf

ața

apei

.

15

5.4.

Des

crie

rea,

din

pun

ct d

e ve

dere

ene

rgeti

c, a

os

cila

țiilo

r am

ortiz

ate

și a

osci

lații

lor f

orța

te.

5.5.

Apl

icar

ea m

ărim

ilor c

arac

teris

tice

miș

cării

os-

cila

torii

și o

ndul

ator

ii (p

erio

adă,

frec

venț

ă, fa

ză,

pulsa

ție, e

long

ație

, am

plitu

dine

, lun

gim

e de

und

ă) la

re

zolv

area

pro

blem

elor

.5.

6. E

stim

area

con

seci

nțel

or fe

nom

enul

ui d

e re

zona

nță.

5.7.

Înre

gist

rare

a în

tabe

l a v

alor

ilor m

ărim

ilor fi

zice

măs

urat

e cu

cal

cula

rea

eror

ii ab

solu

te și

a e

rorii

re

lativ

e.5.

8. A

naliz

a re

zulta

telo

r măs

urăr

ilor e

fect

uate

și

form

ular

ea c

oncl

uziil

or p

rin e

valu

area

rezu

ltatu

lui

obțin

ut.

5.9.

Pro

iect

area

acti

vită

ților

de

inve

stiga

ție e

xper

i-m

enta

lă p

entr

u/și

solu

ționa

rea

situa

țiilo

r-pro

blem

ă.5.

10. A

naliz

a ca

litati

vă a

feno

men

elor

de

inte

rfer

ență

și d

ifrac

ție a

und

elor

mec

anic

e și

a co

ndiți

ilor d

e pr

oduc

ere

a ac

esto

r fen

omen

e.5.

11. E

xplic

area

pro

duce

rii și

a e

fect

elor

unu

i sei

sm

(niv

el c

alita

tiv).

5.12

. Apl

icar

ea u

nor m

ăsur

i de

prev

enire

și p

rote

cție

în

rapo

rt c

u po

sibile

le e

fect

e al

e se

ismel

or, d

e pr

otec

ție fo

nică

la u

tiliza

rea

dife

ritor

surs

e so

nore

în

dive

rse

situa

ții.

5.13

. Util

izare

a cu

noști

nțel

or te

oreti

ce în

exp

licar

ea

unor

apl

icaț

ii pr

actic

e (p

endu

lă, a

mor

tizor

aut

o et

c.).

5.14

. * Aplic

area

legi

lor r

eflex

iei ș

i a re

frac

ției u

nde-

lor m

ecan

ice

în d

iferit

e co

ntex

te.

5.15

. * Anal

iza c

antit

ativă

a fe

nom

enel

or d

e in

terf

eren

ță și

difr

acție

a u

ndel

or m

ecan

ice

și a

cond

ițiilo

r de

prod

ucer

e a

aces

tor f

enom

ene.

Cons

erva

rea

și tr

ansf

orm

a-re

a en

ergi

ei m

ecan

ice

în

miș

care

a os

cila

torie

. O

scila

ții a

mor

tizat

e și

osci

lații

forț

ate.

Rez

onan

ța.

Aplic

ații

• U

nde

mec

anic

e. C

lasifi

care

a un

delo

r mec

anic

e (u

nde

tran

sver

sale

și u

nde

long

i-tu

dina

le).

Cara

cter

istic

ile

unde

lor.

• Pr

inci

piul

lui H

uyge

ns.

Refle

xia

și re

frac

ția u

nde-

lor m

ecan

ice

(cal

itativ

). In

terf

eren

ța u

ndel

or m

e-ca

nice

(cal

itativ

). Di

frac

ția

unde

lor m

ecan

ice

(cal

ita-

tiv).

Elem

ente

de

acus

tică.

U

ltras

unet

e. In

fras

unet

e.

Und

e se

ismic

e. A

plic

ații

* Extin

dere

:Co

mpu

nere

a os

cila

țiilo

r. Ec

uația

und

ei p

lane

.Re

flexi

a și

refr

acția

und

e-lo

r mec

anic

e (c

antit

ativ)

. In

terf

eren

ța u

ndel

or m

eca-

nice

(can

titati

v)

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e:

–ap

licar

ea m

ărim

ilor c

arac

teris

tice

miș

cării

osc

ila-

torii

și o

ndul

ator

ii: e

long

ație

, vite

ză, a

ccel

eraț

ie,

ener

gie,

per

ioad

ă, fr

ecve

nță,

fază

, pul

sație

, lun

gi-

me

de u

ndă.

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

7) „

Stud

iul p

endu

lulu

i ela

stic

şi de

term

inar

ea c

on-

stan

tei e

lasti

ce a

unu

i res

ort”

;8)

„St

udiu

l pen

dulu

lui g

ravi

taţio

nal ş

i det

erm

inar

ea

valo

rii in

tens

ităţii

câm

pulu

i gra

vita

ţiona

l/acc

eler

aţie

i că

derii

libe

re”.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții/lu

crar

e de

labo

rato

r pre

zent

at;

–pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icar

e pr

ezen

tată

: „Fe

nom

ene

de

rezo

nanț

ă”/„

Efec

te se

ismic

e”/„

Efec

te a

custi

ce”/

„Spă

rgăt

orul

de

valu

ri”;

–pr

oiec

t STE

M/S

TEAM

real

izat:

„Util

izare

a ul

tras

u-ne

tulu

i”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d:

–co

mpu

nere

a os

cila

țiilo

r; –ec

uația

und

ei p

lane

; –re

flexi

a și

refr

acția

und

elor

mec

anic

e, in

terf

eren

ța

unde

lor m

ecan

ice.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: o

scila

tor a

rmon

ic, o

scila

ții a

rmon

ice,

fază

, pul

sație

, elo

ngaț

ie, a

mpl

itudi

ne, r

ezon

anță

, osc

ilații

am

ortiz

ate

și fo

rțat

e, u

nde

tran

sver

sale

/long

itudi

nale

, refl

exie

, ref

racț

ie, i

nter

fere

nță,

difr

acție

, prin

cipi

ul lu

i Huy

gens

.

16

La sf

ârşi

tul c

lase

i a X

-a, e

levu

l poa

te:

•id

entifi

ca p

artic

ular

itățil

e m

ișcăr

ii re

ctilin

ii un

iform

e, a

le m

ișcăr

ii re

ctilin

ii un

iform

var

iate

și a

le m

ișcăr

ii ci

rcul

are

unifo

rme,

co

ndiți

ile în

car

e en

ergi

a m

ecan

ică

se c

onse

rvă;

•de

scrie

: mișc

area

cor

puril

or, f

olos

ind

mod

elel

e și

conc

epte

le: p

unct

mat

eria

l, m

obil,

solid

, rig

id, c

orp

de re

ferin

ţă, s

istem

de

coor

dona

te, s

istem

de

refe

rinţă

, tra

iect

orie

, dep

lasa

re, d

istan

ţă p

arcu

rsă,

coo

rdon

ată,

vite

ză, v

iteză

med

ie, a

ccel

eraţ

ie, p

eri-

oadă

, fre

cven

ţă, v

iteză

ung

hiul

ară,

acc

eler

aţie

cen

trip

etă;

cal

itativ

și c

antit

ativ

conc

epte

le: l

ucru

mec

anic

, put

ere

mec

anic

ă,

ener

gie

cine

tică,

ene

rgie

pot

enţia

lă, l

ucru

l for

ţelo

r con

serv

ative

, luc

rul f

orţe

lor d

e fr

ecar

e, im

puls

mec

anic

, leg

ea c

onse

rvăr

ii en

ergi

ei m

ecan

ice,

osc

ilaţii

le p

endu

lelo

r ela

stic

şi gr

avita

ţiona

l;•

recu

noaș

te c

ondi

țiile

în c

are

un c

orp

poat

e fi

desc

ris c

a un

pun

ct m

ater

ial s

au c

a un

mob

il;•

repr

ezen

ta în

form

ă an

aliti

că și

gra

fică:

lege

a m

ișcăr

ii în

mișc

area

recti

linie

uni

form

ă, le

gea

mișc

ării

și le

gea

vite

zei î

n m

ișcar

ea re

ctilin

ie u

nifo

rm v

aria

tă;

•ex

plic

a: re

lativ

itate

a m

ișcăr

ii m

ecan

ice;

inte

racț

iune

a co

rpur

ilor d

in U

nive

rs p

rin fo

rțe

de a

trac

ție g

ravi

tațio

nale

, car

e de

-pi

nd d

e m

asel

e co

rpur

ilor ș

i dist

anța

din

tre

ele;

legă

tura

într

e en

ergi

a po

tenț

ială

și st

abili

tate

a ec

hilib

rulu

i mec

anic

în c

âmp

grav

itațio

nal;

func

ționa

rea

mec

anism

elor

(pen

dulă

, am

ortiz

ator

etc

.); p

rodu

cere

a și

efec

tele

unu

i sei

sm;

•st

abili

con

diții

le în

car

e co

rpul

se a

flă în

ech

ilibr

u de

tran

slație

sau

în e

chili

bru

de ro

tație

;•

dete

rmin

a po

ziția

cen

trul

ui d

e gr

euta

te a

l figu

rilor

pla

ne;

•ex

pune

prin

cipi

ile/le

gile

din

amic

ii în

baz

a re

lație

i cau

ză-e

fect

; •

desc

rie, d

in p

unct

de

vede

re e

nerg

etic,

osc

ilații

le a

mor

tizat

e și

osci

lații

le fo

rțat

e;•

estim

a co

nsec

ințe

le fe

nom

enul

ui d

e re

zona

nță;

•co

mpl

eta/

extr

age

info

rmaț

iile

într

-un/

dint

r-un

grafi

c și/

sau

tabe

l;•

anal

iza c

alita

tiv fe

nom

enel

e de

inte

rfer

ență

și d

ifrac

ție a

und

elor

mec

anic

e, c

ondi

țiile

de

prod

ucer

e a

aces

tor f

enom

ene;

•fo

rmul

a co

nclu

zii p

rin e

valu

area

rezu

ltatu

lui o

bțin

ut în

urm

a m

ăsur

ărilo

r efe

ctua

te;

•co

mun

ica

rezu

ltate

le in

vesti

gații

lor e

xper

imen

tale

;•

proi

ecta

acti

vită

ți de

inve

stiga

ție e

xper

imen

tală

pen

tru/

și so

luțio

nare

a sit

uații

lor-p

robl

emă;

17

•ap

lica

form

ulel

e m

ărim

ilor fi

zice,

legi

le, p

rinci

piile

stud

iate

la re

zolv

area

pro

blem

elor

/situ

ațiil

or-p

robl

emă;

•

argu

men

ta, p

rin re

zolv

area

dife

ritor

situ

ații-

prob

lem

ă, fa

ptul

că

la o

rice

vite

ză v

ehic

ulul

par

curg

e un

anu

mit

drum

(spa

țiu) d

e fr

ânar

e, c

are

treb

uie

luat

per

man

ent î

n co

nsid

erar

e pe

ntru

secu

ritat

e;•

trav

ersa

regu

lam

enta

r str

ăzile

, cal

ea fe

rată

și se

poa

te d

epla

sa re

gula

men

tar c

u m

ijloa

cele

de

tran

spor

t;•

prop

une

un p

lan

prop

riu d

e m

ăsur

i pen

tru

form

area

com

port

amen

tulu

i: de

pre

veni

re și

pro

tecț

ie în

rapo

rt c

u po

sibile

le

efec

te a

le se

ismel

or; d

e pr

otec

ție fo

nică

la u

tiliza

rea

dife

ritor

surs

e so

nore

în d

iver

se si

tuaț

ii.

Elem

ente

com

une

cu M

atem

atica

:-

Func

ții (f

orm

a an

aliti

că, r

epre

zent

area

gra

fică)

;-

Util

izare

a și

tran

sfor

mar

ea fo

rmul

elor

;-

Ope

rare

a și

tran

sfor

mar

ea u

nită

ților

de

măs

ură;

- Id

entifi

care

a re

lații

lor d

e pr

opor

ționa

litat

e;-

Util

izare

a m

edie

i arit

meti

ce a

dou

ă sa

u m

ai m

ulte

num

ere

real

e;-

Ecua

ții. S

istem

e de

ecu

ații;

- Ca

lcul

ul p

uter

ii cu

exp

onen

t înt

reg

a nu

mer

elor

real

e;-

Ope

rații

cu

rădă

cini

păt

ratic

e di

ntr-u

n nu

măr

real

nen

egati

v;-

Util

izare

a pr

ocen

telo

r;-

Elem

ente

de

geom

etrie

și tr

igon

omet

rie;

- O

pera

ții c

u ve

ctor

i.

18

CLA

SA A

XI-A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se

de în

văța

re re

com

anda

te

I. Fi

zică

mol

ecul

ară

şi te

rmod

inam

ică

Noț

iuni

term

odin

amic

e de

baz

ă. T

eoria

cin

etico

-mol

ecul

ară

a ga

zulu

i ide

al (T

CM)

1.1.

Defi

nire

a co

ncep

telo

r: sis

tem

term

odin

amic

, st

area

sist

emul

ui te

rmod

inam

ic, p

aram

etri

de st

are

(T, p

, V).

1.2.

Exp

licar

ea fe

nom

enel

or re

ferit

oare

la st

ruct

ura

disc

retă

a su

bsta

nței

(difu

ziune

a et

c.).

1.3.

Des

crie

rea

prop

rietă

ților

gaz

ului

idea

l. 1.

4. U

tiliza

rea

măr

imilo

r cu

refe

rire

la st

ruct

ura

dis-

cret

ă a

subs

tanț

ei, a

form

ulei

fund

amen

tale

a te

orie

i ci

netic

o-m

olec

ular

e a

gazu

lui i

deal

, a e

cuaț

iei d

e st

a-re

a g

azul

ui id

eal,

a ec

uații

lor t

rans

form

ărilo

r sim

ple

a ga

zulu

i ide

al la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or.

1.5.

Iden

tifica

rea

dom

eniil

or d

e ap

licar

e în

via

ță și

în

tehn

ică

a tr

ansf

orm

ărilo

r sim

ple

în g

aze.

1.6.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a tr

ansf

orm

ărilo

r sim

ple

ale

gazu

lui i

deal

.1.

7. În

regi

stra

rea

în ta

bel a

valo

rilor

măr

imilo

r fizic

e m

ă-su

rate

cu ca

lcula

rea

eror

ii abs

olut

e și

a er

orii r

elati

ve.

1.8.

Ana

liza

rezu

ltate

lor m

ăsur

ărilo

r efe

ctua

te și

fo

rmul

area

con

cluz

iilor

prin

apr

ecie

rea

rezu

ltatu

lui

obțin

ut.

1.9.

Pro

iect

area

acti

vită

ților

de

inve

stiga

ție e

xper

i-m

enta

lă p

entr

u/și

solu

ționa

rea

situa

țiilo

r-pr

oble

mă.

1.10

. Util

izare

a re

prez

entă

rii g

rafic

e a

tran

sfor

mă-

rilor

sim

ple

la re

zolv

area

pro

blem

elor

/situ

ațiil

or-

prob

lem

ă.

• N

oțiu

ni te

rmod

inam

ice

de

bază

. Sis

tem

ul te

rmod

i-na

mic

. Sta

rea

siste

mul

ui

term

odin

amic

. Par

amet

ri de

star

e•

Mod

elul

gaz

ului

idea

l. Fo

r-m

ula

fund

amen

tală

a T

CM

a ga

zulu

i ide

al. T

empe

ra-

tura

.Ec

uația

de

star

e a

gazu

lui

idea

l. Tr

ansf

orm

ări s

impl

e al

e ga

zulu

i ide

al (e

cuaț

iile

tran

sfor

măr

ilor s

impl

e).

Repr

ezen

tare

a gr

afică

a

tran

sfor

măr

ilor s

impl

e al

e ga

zulu

i ide

al

* Extin

dere

:Tr

ansf

orm

area

repr

ezen

-tă

rii g

rafic

e a

unui

pro

ces/

cicl

u di

ntr-

un si

stem

de

coor

dona

te în

alt

siste

m d

e co

ordo

nate

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–di

fuziu

nea;

–tr

ansf

orm

ări s

impl

e: iz

oter

mă,

izob

ară,

izoc

oră.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e: –uti

lizar

ea m

ărim

ilor fi

zice

refe

ritoa

re la

stru

ctur

a di

scre

tă a

subs

tanț

ei;

–ap

licar

ea fo

rmul

ei fu

ndam

enta

le a

TCM

; –ap

licar

ea e

cuaț

iei d

e st

are

a ga

zulu

i ide

al;

–ap

licar

ea re

prez

entă

rii g

rafic

e a

tran

sfor

măr

ilor

izote

rme,

izob

are,

izoc

ore.

–ap

licar

ea e

cuaț

iilor

tran

sfor

măr

ilor i

zote

rme,

izo-

bare

, izo

core

.

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

1) „

Stud

iul t

rans

form

ării

izoba

re”;

2) „

Stud

iul t

rans

form

ării

izote

rme”

;3)

„St

udiu

l tra

nsfo

rmăr

ii izo

core

”.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții/lu

crar

e de

la

bora

tor p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e.

19

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e: –tr

ansf

orm

area

repr

ezen

tării

gra

fice

a tr

ansf

orm

ă-ril

or si

mpl

e di

ntr-

un si

stem

de

coor

dona

te în

alt

siste

m d

e co

ordo

nate

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: s

iste

m te

rmod

inam

ic, s

iste

m în

chis/

desc

his/

izola

t, co

rp/s

iste

m m

acro

scop

ic,

star

ea si

stem

ului

, par

amet

rii d

e st

are,

tran

sfor

mar

e de

star

e/pr

oces

, ecu

ație

de

star

e, c

ondi

ții n

orm

ale,

miș

care

bro

wni

ană,

tr

ansf

orm

ări s

impl

e: iz

obar

e, iz

oter

me,

izoc

ore.

II. B

azel

e te

rmod

inam

icii

2.1.

Exp

licar

ea p

rinci

piul

ui în

tâi a

l ter

mod

inam

icii

ca

lege

de

cons

erva

re.

2.2.

Util

izare

a ec

uație

i cal

orim

etric

e, a

form

ulei

ran-

dam

entu

lui m

otor

ului

term

ic, a

prin

cipi

ului

întâ

i al

term

odin

amic

ii pe

ntru

tran

sfor

măr

ile iz

oter

mă,

izo-

coră

, izo

bară

, adi

abati

că la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or/

situa

țiilo

r-pr

oble

mă.

2.3.

Des

crie

rea

prin

cipi

ului

de

func

ționa

re a

mot

oa-

relo

r ter

mic

e.2.

4. Id

entifi

care

a și

anal

iza p

robl

emel

or e

colo

gice

, ca

uzat

e de

util

izare

a m

otoa

relo

r ter

mic

e.2.

5. In

vesti

gare

a ex

perim

enta

lă a

pro

cese

lor c

alor

i-m

etric

e.2.

6. În

regi

stra

rea

în ta

bel a

val

orilo

r măr

imilo

r fizic

e m

ăsur

ate

cu c

alcu

lare

a er

orii

abso

lute

și a

ero

rii

rela

tive.

2.7.

Ana

liza

rezu

ltate

lor m

ăsur

ărilo

r efe

ctua

te și

fo

rmul

area

con

cluz

iilor

prin

apr

ecie

rea

rezu

ltatu

lui

obțin

ut.

2.8.

Pro

iect

area

acti

vită

ților

de

inve

stiga

ție e

xper

i-m

enta

lă p

entr

u/și

solu

ționa

rea

situa

țiilo

r-pr

oble

mă.

• En

ergi

a in

tern

ă. L

ucru

l în

term

odin

amic

ă. C

antit

atea

de

căl

dură

. Coe

ficie

nți c

a-lo

rici.

Calo

rimet

rie.

Prin

cipiu

l întâ

i al t

erm

o-di

nam

icii.

Tran

sfor

mar

ea

adia

batic

ă•

Tran

sfor

mar

ea e

nerg

iei

inte

rne

în lu

cru

mec

anic

. M

otoa

re te

rmic

e. R

anda

-m

entu

l mot

oare

lor t

er-

mic

e. A

plic

ații.

Pol

uare

a m

ediu

lui a

mbi

ant

* Extin

dere

:Pr

inci

piul

al d

oile

a al

ter-

mod

inam

icii.

Rel

ația

lui

May

er. E

cuaț

ia lu

i Poi

sson

. M

așin

i frig

orifi

ce

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–pr

oces

e de

încă

lzire

/răc

ire a

subs

tanț

ei.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d:

–uti

lizar

ea e

cuaț

iei c

alor

imet

rice,

a fo

rmul

ei ra

nda-

men

tulu

i mot

orul

ui te

rmic

, a p

rinci

piul

ui în

tâi a

l te

rmod

inam

icii

la c

alcu

lare

a lu

crul

ui, a

can

tităț

ii de

căl

dură

și a

var

iație

i ene

rgie

i int

erne

în tr

ans-

form

ările

sim

ple

ale

gazu

lui i

deal

.

Lucr

are

de la

bora

tor:

4) „

Dete

rmin

area

căl

durii

spec

ifice

de

topi

re a

une

i su

bsta

nţe”

.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții/lu

crar

e de

la

bora

tor p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e;

20

2.9.

* Util

izare

a re

lație

i lui

May

er, a

ecu

ație

i lui

Po

isson

, a p

rinci

piul

ui a

l doi

lea

al te

rmod

inam

icii

la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or/s

ituaț

iilor

-pro

blem

ă.2.

10. * De

scrie

rea

prin

cipi

ului

de

func

ționa

re a

m

așin

ilor f

rigor

ifice

.

–co

mun

icăr

i, re

fera

te, c

erce

tări

prez

enta

te: „

Apli-

care

a m

otoa

relo

r ter

mic

e și

impa

ctul

ace

stor

a as

upra

med

iulu

i am

bian

t” e

tc.;

–pr

oiec

t STE

M/S

TEAM

real

izat:

„Ide

ntific

area

prin

-ci

pale

lor s

urse

de

polu

are

a m

ediu

lui.

Măs

uri d

e re

duce

re a

pol

uării

în o

rizon

tul l

ocal

”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d uti

lizar

ea re

lație

i lui

M

ayer

, a e

cuaț

iei l

ui P

oiss

on, a

prin

cipi

ului

al d

oile

a al

term

odin

amic

ii;

* Desc

riere

a pr

inci

piul

ui d

e fu

ncțio

nare

a m

așin

ilor

frig

orifi

ce.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: p

roce

s ter

mod

inam

ic, t

rans

form

are

cicl

ică,

tran

sfor

mar

e ad

iaba

tică,

en

ergi

e in

tern

ă, e

cuaț

ie c

alor

ică

de st

are,

căl

dură

mol

ară,

cap

acita

te te

rmic

ă, e

cuaț

ie c

alor

imet

rică.

III. L

ichi

de ş

i sol

ide.

Tra

nsfo

rmăr

i de

fază

3.1.

Des

crie

rea

feno

men

elor

supe

rfici

ale,

a fe

nom

e-ne

lor c

apila

re, a

subs

tanț

elor

cris

talin

e și

amor

fe.

3.2.

Util

izare

a m

ărim

ilor (

coefi

cien

tul d

e te

nsiu

ne

supe

rfici

ală,

tens

iune

a m

ecan

ică,

mod

ulul

lui Y

oung

, co

efici

entu

l de

dila

tare

term

ică)

la re

zolv

area

pro

-bl

emel

or.

3.3.

Util

izare

a în

via

ța c

otidi

ană

a fe

nom

enel

or su

-pe

rfici

ale

și ca

pila

re.

3.4.

Esti

mar

ea c

onse

cinț

elor

dila

tării

term

ice

în

situa

ții c

oncr

ete

din

viaț

a co

tidia

nă.

3.5.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a fe

nom

enel

or su

-pe

rfici

ale

și ca

pila

re.

• St

area

lich

idă.

Fen

omen

e su

perfi

cial

e. F

enom

ene

capi

lare

. Dila

tare

a te

rmic

ă a

lichi

delo

r. U

mid

itate

a ae

rulu

i (ca

litati

v). A

plic

ații

• St

area

solid

ă. S

ubst

anțe

cr

ista

line

și su

bsta

nțe

amor

fe. D

efor

mar

ea c

orpu

-ril

or so

lide.

Dila

tare

a te

rmi-

că a

solid

elor

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Dem

onst

raţii

, exp

erim

ente

: –ac

țiune

a fo

rței

de

tens

iune

supe

rfici

ală;

–fe

nom

ene

de su

praf

ață;

–fe

nom

ene

capi

lare

; –di

lata

rea

solid

elor

și a

lich

idel

or.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e: –ap

licar

ea m

ărim

ilor:

coefi

cien

tul d

e te

nsiu

ne su

-pe

rfici

ală,

tens

iune

a m

ecan

ică,

mod

ulul

lui Y

oung

, co

efici

entu

l de

dila

tare

term

ică.

21

3.6.

Înre

gist

rare

a în

tabe

l a v

alor

ilor m

ărim

ilor fi

zice

măs

urat

e cu

cal

cula

rea

eror

ii ab

solu

te și

a e

rorii

re

lativ

e.3.

7. A

naliz

a re

zulta

telo

r măs

urăr

ilor e

fect

uate

și

form

ular

ea c

oncl

uziil

or p

rin a

prec

iere

a re

zulta

tulu

i ob

ținut

.3.

8. P

roie

ctar

ea a

ctivi

tățil

or d

e in

vesti

gație

exp

eri-

men

tală

pen

tru/

și so

luțio

nare

a sit

uații

lor-

prob

lem

ă.3.

9. * De

scrie

rea

feno

men

elor

: vap

oriza

re –

con

den-

sare

, top

ire –

solid

ifica

re, s

ublim

are

– de

subl

imar

e.3.

10. * Ar

gum

enta

rea

cine

tico-

mol

ecul

ară

a de

form

ă-rii

mec

anic

e și

a di

lată

rii te

rmic

e a

solid

elor

.3.

11. * Ap

licar

ea fo

rmul

elor

pen

tru

umid

itate

a ab

so-

lută

și re

lativ

ă la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or/s

ituaț

iilor

-pr

oble

mă.

3.12

. * Măs

urar

ea u

mid

ității

aer

ului

cu

psih

rom

etru

l.

* Extin

dere

:Tr

ansf

orm

ări d

e fa

ză: v

apo-

rizar

e –

cond

ensa

re, t

opire

–

solid

ifica

re, s

ublim

are

– de

subl

imar

e. U

mid

itate

a ae

rulu

i(can

titati

v)

Lucr

are

de la

bora

tor:

5) „

Stud

iul u

nui f

enom

en su

perfi

cial

/cap

ilar”

.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții/lu

crar

e de

la

bora

tor p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i, re

fera

te, c

erce

tări

prez

enta

te: „

Fe-

nom

ene

capi

lare

în v

iața

coti

dian

ă și

în te

hnic

ă”/

„Dila

tare

a te

rmic

ă” e

tc.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Dem

onst

raţii

, exp

erim

ente

: –fa

mili

ariza

rea

cu c

onst

rucț

ia și

util

izare

a ps

ihro

me-

trul

ui, d

eter

min

area

um

idită

ții re

lativ

e a

aeru

lui;

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e:

–ap

licar

ea fo

rmul

elor

pen

tru

umid

itate

a ab

solu

tă și

re

lativ

ă.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: s

trat

supe

rfici

al, f

orțe

de

coez

iune

/ade

ziune

, for

țe d

e te

nsiu

ne su

perfi

cial

ă, c

oefic

ient

de

tens

iune

su

perfi

cial

ă, c

apila

r, co

rp c

rista

lin, c

elul

ă el

emen

tară

, cor

p am

orf,

tens

iune

mec

anic

ă, m

od d

e el

astic

itate

, alu

ngire

rela

tivă,

dila

tare

term

ică,

* um

idita

te a

bsol

ută/

rela

tivă,

* punc

t de

rouă

, * higr

omet

ru, * ps

ihro

met

ru.

ELEC

TRO

DIN

AMIC

A

IV. E

lect

rost

atica

4.1.

Des

crie

rea

proc

esel

or d

in c

ondu

ctoa

rele

met

ali-

ce și

die

lect

rici î

ntr-

un c

âmp

elec

tros

tatic

.4.

2. A

plic

area

măr

imilo

r car

acte

ristic

e câ

mpu

lui

elec

tric

(int

ensit

atea

câm

pulu

i ele

ctric

, pot

enția

lul

elec

tric

), a

legi

i lui

Cou

lom

b, a

prin

cipi

ului

su

perp

oziți

ei c

âmpu

rilor

, a lu

crul

ui c

âmpu

lui e

lect

ric

și a

ener

giei

pot

enția

le la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or.

• Câ

mpu

l ele

ctric

și c

arac

-te

ristic

ile lu

i. In

tens

itate

a câ

mpu

lui e

lect

rost

atic.

Cond

ucto

are

și di

elec

tric

i în

câm

p el

ectr

osta

tic.

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–el

ectr

izare

a co

rpur

ilor;

–lin

iile

de fo

rță

ale

câm

pulu

i ele

ctro

stati

c; –ec

rana

rea

elec

tros

tatic

ă.

22

4.3.

Arg

umen

tare

a ca

litati

vă a

car

acte

rulu

i con

ser-

vativ

al c

âmpu

lui e

lect

rost

atic.

4.

4. U

tiliza

rea

form

ulel

or c

apac

ității

ele

ctric

e a

con-

duct

orul

ui iz

olat

, a c

apac

ității

con

dens

ator

ului

pla

n și

a ca

paci

tății

ech

ival

ente

a g

rupă

rii d

e co

nden

sa-

toar

e la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or.

4.5.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a c

onde

nsat

oare

lor

elec

tric

e.

4.6.

Înre

gist

rare

a în

tabe

l a v

alor

ilor m

ărim

ilor fi

zice

măs

urat

e cu

cal

cula

rea

eror

ii ab

solu

te și

a e

rorii

re

lativ

e.4.

7. A

naliz

a re

zulta

telo

r măs

urăr

ilor e

fect

uate

și

form

ular

ea c

oncl

uziil

or p

rin a

prec

iere

a re

zulta

tulu

i ob

ținut

.4.

8. P

roie

ctar

ea a

ctivi

tățil

or d

e in

vesti

gație

exp

eri-

men

tală

pen

tru/

și so

luțio

nare

a sit

uații

lor-

prob

lem

ă.4.

9. R

elat

area

des

pre

unel

e ap

licaț

ii al

e co

nduc

toa-

relo

r, al

e di

elec

tric

ilor ș

i ale

con

dens

atoa

relo

r în

viaț

a co

tidia

nă.

4.10

. *U

tiliza

rea

form

ulel

or p

entr

u ca

lcul

ul lu

crul

ui

câm

pulu

i ele

ctric

la d

epla

sare

a un

ei sa

rcin

i pun

cti-

form

e în

tr-u

n câ

mp

neom

ogen

, a e

nerg

iei p

oten

țiale

a

câm

pulu

i ele

ctro

stati

c ne

omog

en la

rezo

lvar

ea

prob

lem

elor

.4.

11. *

Stud

iul c

antit

ativ

al m

ișcă

rii p

artic

ulel

or în

căr-

cate

în c

âmp

elec

tric

.

Perm

itivi

tate

a el

ectr

ică

a m

ediu

lui

• Lu

crul

câm

pulu

i ele

ctric

la

dep

lasa

rea

unei

sarc

ini

punc

tifor

me

într

-un

câm

p om

ogen

. Ene

rgia

pot

enția

lă

în c

âmp

elec

tros

tatic

om

o-ge

n. P

oten

țialu

l ele

ctric

. Di

fere

nța

de p

oten

țial.

Tens

iune

a el

ectr

ică

• Ca

paci

tate

a el

ectr

ică.

Con

-de

nsat

orul

. Apl

icaț

ii. C

apa-

cita

tea

elec

tric

ă a

cond

en-

sato

rulu

i pla

n. G

rupa

rea

cond

ensa

toar

elor

. Ene

rgia

câ

mpu

lui e

lect

ric

* Extin

dere

:Lu

crul

câm

pulu

i ele

ctric

la

dep

lasa

rea

unei

sar-

cini

pun

ctifo

rme

într-

un

câm

p ne

omog

en. E

nerg

ia

pote

nția

lă în

câm

p el

ectr

o-st

atic n

eom

ogen

.M

ișca

rea

parti

cule

lor î

ncăr

-ca

te în

câm

p el

ectr

ic

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d:

–ap

licar

ea m

ărim

ilor c

arac

teris

tice

câm

pulu

i ele

c-tr

ic (i

nten

sitat

ea c

âmpu

lui e

lect

ric, p

oten

țialu

l el

ectr

ic),

a le

gii l

ui C

oulo

mb,

a p

rinci

piul

ui

supe

rpoz

iției

câm

puril

or, a

lucr

ului

câm

pulu

i ele

c-tr

ic și

a e

nerg

iei p

oten

țiale

; –re

prez

enta

rea

grafi

că a

câm

pulu

i ele

ctro

stati

c; –ca

lcul

ul c

apac

ității

ele

ctric

e a

cond

ensa

toar

elor

pl

ane

și a

grup

ărilo

r de

cond

ensa

toar

e; –ca

lcul

ul e

nerg

iei c

âmpu

lui e

lect

rost

atic

al c

onde

n-sa

toru

lui.

Lucr

are

de la

bora

tor:

6) „

Dete

rmin

area

cap

acită

ţii e

lect

rice

a un

ui c

onde

n-sa

tor”

.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții/lu

crar

e de

la

bora

tor p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i pre

zent

ate:

„In

tera

cțiu

ni e

lect

rost

atice

în

nat

ură/

în c

otidi

an/î

n te

hnic

ă”/„

Aplic

area

con

-de

nsat

oare

lor î

n te

hnic

ă” ș.

a.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

*Rez

olvă

ri de

pro

blem

e pr

ivin

d:

–uti

lizar

ea fo

rmul

elor

pen

tru

calc

ulul

lucr

ului

câm

-pu

lui e

lect

ric la

dep

lasa

rea

unei

sarc

ini p

uncti

for-

me

într

-un

câm

p ne

omog

en, a

l ene

rgie

i pot

enția

le

a câ

mpu

lui e

lect

rost

atic

neom

ogen

. –st

udiu

l can

titati

v al

miș

cării

par

ticul

elor

încă

rcat

e în

câm

p el

ectr

ic.

23

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: c

âmp

elec

tric

, câm

p el

ectr

osta

tic, l

inii

de fo

rță

ale

câm

pulu

i ele

ctro

stati

c, in

tens

itate

a câ

mpu

lui

elec

tric

, pot

enția

lul e

lect

ric, p

rinci

piul

supe

rpoz

iției

, ecr

anar

e el

ectr

osta

tică,

dip

ol e

lect

ric, p

olar

izare

a di

elec

tric

ului

, cap

acita

te e

lect

rică,

co

nden

sato

r ele

ctric

, con

dens

ator

pla

n, c

onde

nsat

or v

aria

bil.

V. E

lect

roci

netic

ă

5.1.

Apl

icar

ea le

gii l

ui O

hm p

entr

u o

porț

iune

de

circ

uit ș

i pen

tru

un c

ircui

t înt

reg,

a le

gii l

ui Jo

ule,

a

form

ulel

or lu

crul

ui c

uren

tulu

i ele

ctric

, a p

uter

ii, a

ra

ndam

entu

lui c

ircui

tulu

i și a

rezis

tenț

ei e

chiv

alen

te

la re

zolv

area

pro

blem

elor

.5.

2. In

vesti

gare

a ex

perim

enta

lă a

une

i sur

se d

e cu

-re

nt e

lect

ric.

5.3.

Rel

atar

ea a

plic

ațiil

or e

fect

elor

cur

entu

lui e

lec-

tric

și d

escr

iere

a fu

ncțio

nării

apa

rate

lor e

lect

roca

s-ni

ce.

5.4.

Înre

gist

rare

a în

tabe

l a v

alor

ilor m

ărim

ilor fi

zice

măs

urat

e cu

cal

cula

rea

eror

ii ab

solu

te și

a e

rorii

re

lativ

e.5.

5. A

naliz

a re

zulta

telo

r măs

urăr

ilor e

fect

uate

și

form

ular

ea c

oncl

uziil

or p

rin a

prec

iere

a re

zulta

tulu

i ob

ținut

.5.

6. P

roie

ctar

ea a

ctivi

tățil

or d

e in

vesti

gație

exp

eri-

men

tală

pen

tru/

și so

luțio

nare

a sit

uații

lor-

prob

lem

ă.5.

7. E

labo

rare

a st

rate

giilo

r de

com

port

amen

t în

cazu

l risc

urilo

r pro

voca

te d

e sc

urtc

ircui

t și e

lect

ro-

cuta

re.

5.8.

*Ap

licar

ea le

gilo

r lui

Kirc

hhoff

și a

form

ulel

or

pent

ru șu

ntul

am

perm

etru

lui,

rezis

tenț

a ad

ițion

ală

a vo

ltmet

rulu

i la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or.

5.9.

*Ca

lcul

ul e

roril

or a

para

telo

r ele

ctric

e de

măs

urat

cu

pre

zent

area

rezu

ltatu

lui fi

nal a

l măs

urăr

ilor.

• Cu

rent

ele

ctric

și c

ircui

te d

e cu

rent

con

tinuu

. Apl

icaț

ii.

Inte

nsita

tea

cure

ntul

ui. T

en-

siune

a el

ectr

ică.

Leg

ea lu

i O

hm p

entr

u o

porț

iune

de

circ

uit.

Grup

area

con

duc-

toar

elor

. Luc

rul ș

i put

erea

cu

rent

ului

ele

ctric

(Rea

ctu-

aliza

re)

• Te

nsiu

nea

elec

trom

otoa

re.

Lege

a lu

i Ohm

pen

tru

un

circ

uit î

ntre

g. S

curt

circ

uitu

l, co

nsec

ințe

. Ran

dam

entu

l ci

rcui

tulu

i ele

ctric

. Gru

pare

a m

ixtă

a c

ondu

ctoa

relo

r•

Inst

rum

ente

de

măs

urat

di

gita

le, r

egul

i de

utiliz

are

*Exti

nder

e:Le

gile

lui K

irchh

off. M

ări-

rea

limite

i de

măs

urar

e a

inst

rum

ente

lor e

lect

rice

de

măs

urat

. Pot

ențio

met

rul.

Eror

ile a

para

telo

r ele

ctric

e de

măs

urat

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–re

actu

aliza

rea

și sis

tem

atiza

rea

cuno

știnț

elor

la

tem

a: „C

uren

tul e

lect

ric c

ontin

uu”.

Expe

rimen

te:

–st

udiu

l exp

erim

enta

l al c

ircui

telo

r în

serie

, par

alel

și

mix

t; –m

ăsur

area

măr

imilo

r car

acte

ristic

e cu

rent

ului

el

ectr

ic c

u m

ultim

etru

l.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d: –ap

licar

ea m

ărim

ilor ș

i a le

gilo

r fizic

e ca

ract

eris

tice

feno

men

elor

ele

ctric

e (in

tens

itate

a cu

rent

ului

el

ectr

ic, t

ensiu

nea

elec

tric

ă, re

ziste

nța

elec

tric

ă,

rezis

tivita

tea,

lucr

ul și

put

erea

cur

entu

lui e

lect

ric,

tens

iune

a el

ectr

omot

oare

, rez

iste

nța

inte

rioar

ă,

lege

a lu

i Ohm

, leg

ea lu

i Jou

le, r

anda

men

tul c

ircu-

itulu

i); –ca

lcul

ul c

ostu

lui e

nerg

iei e

lect

rice

cons

umat

e.

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

7) „

Dete

rmin

area

rezis

tenţ

ei in

terio

are

şi a

TEM

a

unei

surs

e de

cur

ent”

;8)

„De

term

inar

ea re

zistiv

ităţii

unu

i con

duct

or”.

24

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții/lu

crar

e de

la

bora

tor p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i, re

fera

te, p

roie

ct S

TEM

/STE

AM d

es-

pre:

apl

icaț

iile

efec

telo

r cur

entu

lui e

lect

ric (î

n vi

ața

cotid

iană

, în

tehn

ică,

în p

roce

se te

hnol

ogic

e,

în ș

tiinț

ă, în

med

icin

ă ș.

a.);

scur

tcirc

uitu

l și s

ecur

i-za

rea

circ

uite

lor e

lect

rice;

–pr

oiec

t STE

M/S

TEAM

pre

zent

at: „

Mijl

oace

de

tran

spor

t ele

ctric

e”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d: –ap

licar

ea le

gilo

r lui

Kirc

hhoff

și a

form

ulel

or p

en-

tru

șunt

ul a

mpe

rmet

rulu

i, re

ziste

nța

adiți

onal

ă a

voltm

etru

lui;

–ca

lcul

ul e

roril

or a

para

telo

r ele

ctric

e de

măs

urat

cu

prez

enta

rea

rezu

ltatu

lui fi

nal a

l măs

urăr

ilor.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: t

ensiu

ne e

lect

rom

otoa

re, f

orțe

ext

erio

are/

secu

ndar

e, re

ziste

nță

inte

rioar

ă,

rand

amen

tul c

ircui

tulu

i ele

ctric

, scu

rtci

rcui

t, re

ziste

nță

fuzib

ilă, * șu

nt.

VI. C

uren

tul e

lect

ric în

dife

rite

med

ii

6.1.

Ana

liza

depe

nden

ței r

ezis

tivită

ții d

e te

mpe

ratu

-ră

a d

iferit

or su

bsta

nțe

și a

feno

men

ului

supr

acon

-du

ctibi

litat

e.6.

2. E

xplic

area

cal

itativ

ă a

cond

ucție

i ele

ctric

e în

m

etal

e, se

mic

ondu

ctoa

re, e

lect

roliț

i, ga

ze și

în tu

-bu

ri cu

raze

cat

odic

e.

• Cu

rent

ul e

lect

ric în

met

ale.

De

pend

ența

rezis

tivită

ții

met

alel

or d

e te

mpe

ratu

ră.

Supr

acon

ducti

bilit

atea

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–pr

inci

piul

de

func

ționa

re a

dio

dei s

emic

ondu

ctoa

re;

–cu

rent

ul e

lect

ric în

ele

ctro

liți;

–io

niza

rea

gaze

lor;

–tip

uri d

e de

scăr

cări

în g

aze;

–tu

buri

cu ra

ze c

atod

ice.

25

6.3.

Des

crie

rea

prin

cipi

ului

de

func

ționa

re a

foto

re-

zisto

rulu

i, a

term

orez

isto

rulu

i și a

dio

dei s

emic

on-

duct

oare

. 6.

4. Id

entifi

care

a un

or p

osib

ilită

ți pr

actic

e de

apl

i-ca

re a

cur

entu

lui e

lect

ric în

dife

rite

med

ii (în

via

ța

cotid

iană

/în

tehn

ică)

.6.

5. E

labo

rare

a st

rate

giilo

r de

com

port

amen

t în

ca-

zul r

iscur

ilor c

auza

te d

e tr

ecer

ea c

uren

tulu

i ele

ctric

pr

in d

iferit

e m

edii.

6.6.

*De

scrie

rea

prin

cipi

ului

de

func

ționa

re a

tran

zis-

toru

lui.

6.7.

*Ap

licar

ea le

gilo

r lui

Ohm

, a lu

i Jou

le (î

n te

oria

el

ectr

onic

ă a

met

alel

or),

a el

ectr

olize

i, a

form

ulei

en

ergi

ei d

e io

niza

re la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or.

• Cu

rent

ul e

lect

ric în

sem

i-co

nduc

toar

e. A

plic

ații

ale

sem

icon

duct

oare

lor (

foto

-re

zisto

rul,

term

orez

isto

rul,

diod

a se

mic

ondu

ctoa

re)

• Cu

rent

ul e

lect

ric în

el

ectr

oliți

(cal

itativ

). Ap

licaț

ii pr

actic

e al

e el

ec-

trol

izei

• Cu

rent

ul e

lect

ric în

gaz

e (c

alita

tiv).

Plas

ma.

Apl

icaț

ii•

Cure

ntul

ele

ctric

în v

id (c

a-lit

ativ)

. Apl

icaț

ii

* Extin

dere

:Le

gea

lui O

hm și

lege

a lu

i Jo

ule

în te

oria

ele

ctro

nică

a

met

alel

or. A

plic

ații

ale

sem

icon

duct

oare

lor (

tran

-zis

toru

l). C

uren

tul e

lect

ric

în e

lect

roliț

i. Le

gile

ele

c-tr

olize

i. Cu

rent

ul e

lect

ric în

ga

ze (c

antit

ativ)

. Cur

entu

l el

ectr

ic în

vid

(can

titati

v)

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i, re

fera

te p

reze

ntat

e;

–pr

oiec

t STE

M/S

TEAM

des

pre

aplic

ațiil

e cu

rent

ului

el

ectr

ic în

dife

rite

med

ii (în

via

ța c

otidi

ană,

în te

h-ni

că, î

n pr

oces

e te

hnol

ogic

e, în

știi

nță,

în m

edic

ină

ș.a.

) pre

zent

at;

–pr

oiec

t STE

M/S

TEAM

real

izat:

„Apl

icaț

ii al

e di

spo-

zitive

lor s

emic

ondu

ctoa

re și

ale

circ

uite

lor i

nteg

ra-

te în

indu

stria

ele

ctro

nică

”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Expe

rimen

te:

–pr

inci

piul

de

func

ționa

re a

tran

zisto

rulu

i.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d ap

licar

ea le

gilo

r lui

O

hm, a

lui J

oule

(în

teor

ia e

lect

roni

că a

met

alel

or),

a el

ectr

olize

i, a

form

ulei

ene

rgie

i de

ioni

zare

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: c

oefic

ient

de

tem

pera

tură

al r

ezis

tivită

ții, s

upra

cond

uctib

ilita

te, t

empe

ratu

ră c

ritică

, se

mic

ondu

ctor

, con

ducț

ie in

trin

secă

/ext

rinse

că, i

mpu

rităț

i don

oare

/acc

epto

are,

jonc

țiune

p-n

, fot

orez

isto

r, te

rmor

ezis

tor,

di

odă,

dio

dă lu

min

iscen

tă, * tr

anzis

tor.

26

La sf

ârşi

tul c

lase

i a X

I-a, e

levu

l poa

te:

•id

entifi

ca d

omen

iile

de a

plic

are

în v

iață

și în

tehn

ică

a tr

ansf

orm

ărilo

r sim

ple

în g

aze;

•de

scrie

: pro

prie

tățil

e ga

zulu

i ide

al, a

le su

bsta

nțel

or c

rista

line

și am

orfe

; fen

omen

ele

supe

rfici

ale,

feno

men

ele

capi

lare

; pro

-ce

sele

din

con

duct

oare

le m

etal

ice

și di

elec

tric

i afla

te în

câm

p el

ectr

osta

tic; p

rinci

piul

de

func

ționa

re a

uno

r apa

rate

ele

ctro

-ca

snic

e, a

foto

rezis

toru

lui,

a te

rmor

ezist

orul

ui și

a d

iode

i sem

icon

duct

oare

/lum

inisc

ente

;•

recu

noaș

te și

ana

liza

prob

lem

ele

ecol

ogic

e, c

auza

te d

e uti

lizar

ea m

otoa

relo

r ter

mic

e;•

expl

ica:

feno

men

ele

term

ice

pe b

aza

conc

epție

i des

pre

stru

ctur

a di

scre

tă a

subs

tanț

ei (d

ifuziu

nea,

vap

oriza

rea

etc.

); pr

inci

-pi

ul în

tâi a

l ter

mod

inam

icii

ca le

ge d

e co

nser

vare

; con

ducț

ia e

lect

rică

în m

etal

e, se

mic

ondu

ctoa

re, e

lect

roliț

i, ga

ze și

în tu

buri

cu ra

ze c

atod

ice

(cal

itativ

); •

argu

men

ta c

alita

tiv c

arac

teru

l con

serv

ativ

al c

âmpu

lui e

lect

rost

atic;

•ex

pune

: apl

icaț

iile

feno

men

elor

supe

rfici

ale

și ca

pila

re în

via

ța c

otidi

ană;

une

le a

plic

ații

ale

cond

ucto

arel

or, d

iele

ctric

ilor ș

i co

nden

sato

arel

or în

tehn

ică/

în v

iața

coti

dian

ă; a

plic

ațiil

e cu

rent

ului

ele

ctric

și a

le e

fect

elor

cur

entu

lui î

n di

ferit

e m

edii

în

viaț

a co

tidia

nă/î

n te

hnic

ă;•

estim

a co

nsec

ințe

le d

ilată

rii te

rmic

e în

situ

ații

conc

rete

din

via

ța c

otidi

ană;

•co

mpl

eta/

extr

age

info

rmaț

iile

într

-un/

dint

r-un

grafi

c și/

sau

tabe

l;•

form

ula

conc

luzii

prin

eva

luar

ea re

zulta

tulu

i obț

inut

în u

rma

măs

urăr

ilor e

fect

uate

;•

prez

enta

și in

terp

reta

rezu

ltate

le in

vesti

gații

lor e

xper

imen

tale

;•

proi

ecta

acti

vită

ți de

inve

stiga

ție e

xper

imen

tală

pen

tru/

și so

luțio

nare

a sit

uații

lor-p

robl

emă;

•ap

lica

form

ulel

e m

ărim

ilor fi

zice,

legi

le, p

rinci

piile

stud

iate

la re

zolv

area

pro

blem

elor

/situ

ațiil

or-p

robl

emă;

•

prop

une

un p

lan

prop

riu d

e m

ăsur

i de

prev

enire

și d

imin

uare

a în

călzi

rii g

loba

le;

•el

abor

a st

rate

gii d

e co

mpo

rtam

ent î

n ca

zul r

iscur

ilor d

e sc

urtc

ircui

t și d

e tr

ecer

e a

cure

ntul

ui e

lect

ric p

rin d

iferit

e m

edii.

27

Elem

ente

com

une

cu M

atem

atica

:–

Func

ții (f

orm

a an

aliti

că, r

epre

zent

area

gra

fică)

;–

* Deriv

ata

func

ției;

– U

tiliza

rea

și tr

ansf

orm

area

form

ulel

or;

– O

pera

rea

și tr

ansf

orm

area

uni

tățil

or d

e m

ăsur

ă;–

Iden

tifica

rea

rela

țiilo

r de

prop

orțio

nalit

ate;

– U

tiliza

rea

med

iei a

ritm

etice

a d

ouă

sau

mai

mul

te n

umer

e re

ale;

– Ec

uații

. Sist

eme

de e

cuaț

ii;–

Calc

ulul

put

erii

cu e

xpon

ent î

ntre

g a

num

erel

or re

ale;

– O

pera

ții c

u ră

dăci

ni p

ătra

tice

dint

r-un

num

ăr re

al n

eneg

ativ;

– U

tiliza

rea

proc

ente

lor;

– El

emen

te d

e ge

omet

rie și

trig

onom

etrie

;–

Ope

rații

cu

vect

ori.

28

CLA

SA A

XII-

A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se

de în

văța

re re

com

anda

te

I. El

ectr

omag

netis

m

1.1.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a a

cțiu

nii c

âmpu

-lu

i mag

netic

asu

pra

cond

ucto

arel

or p

arcu

rse

de

cure

nt e

lect

ric.

1.2.

Des

crie

rea

miș

cării

pur

tăto

rilor

de

sarc

ină

elec

tric

ă în

câm

p m

agne

tic.

1.3.

Exp

licar

ea fe

nom

enul

ui d

e in

ducț

ie e

lect

ro-

mag

netic

ă și

auto

indu

cție

.1.

4. A

plic

area

form

ulei

forț

ei e

lect

rom

agne

tice

(Am

pere

), a

form

ulei

forț

ei L

oren

tz, a

form

ulei

flu

xulu

i câm

pulu

i mag

netic

, a le

gii i

nduc

ției e

lec-

trom

agne

tice,

a re

gulii

lui L

enz,

a in

duct

anțe

i, a

ener

giei

câm

pulu

i mag

netic

la re

zolv

area

pro

ble-

mel

or/s

ituaț

iilor

-pro

blem

ă.1.

5. Id

entifi

care

a do

men

iilor

de

aplic

ație

pra

ctică

a

inte

racț

iuni

lor m

agne

tice,

a in

ducț

iei e

lect

ro-

mag

netic

e și

a au

toin

ducț

iei.

1.6.

Ana

liza

rezu

ltate

lor o

bser

văril

or e

fect

uate

și

form

ular

ea c

oncl

uziil

or p

rin e

valu

area

rezu

ltatu

-lu

i obț

inut

.1.

7. P

roie

ctar

ea a

ctivi

tățil

or d

e in

vesti

gație

ex-

perim

enta

lă p

entr

u/și

solu

ționa

rea

situa

țiilo

r-pr

oble

mă.

1.8.

*Ex

plic

area

cal

itativ

ă a

prin

cipi

ului

de

func

ționa

re a

acc

eler

atoa

relo

r de

parti

cule

ele

-m

enta

re.

1.9.

*U

tiliza

rea

perm

eabi

lităț

ii m

agne

tice

a m

e-di

ului

la re

zolv

area

pro

blem

elor

.

• Câ

mpu

l mag

netic

al c

u-re

ntul

ui e

lect

ric. I

nduc

ția

mag

netic

ă. M

ișca

rea

purt

ă-to

rilor

de

sarc

ină

elec

tric

ă în

câm

p m

agne

tic o

mog

en.

Aplic

ații

prac

tice.

Spe

ctro

-gr

aful

de

mas

ă•

Flux

ul m

agne

tic. I

nduc

ția

elec

trom

agne

tică.

Leg

ea lu

i Fa

rada

y. R

egul

a lu

i Len

z.

Aplic

ații

prac

tice

ale

indu

cție

i ele

ctro

mag

netic

e•

Feno

men

ul d

e au

toin

ducț

ie. I

nduc

tanț

a ci

rcui

tulu

i ele

ctric

. Ene

rgia

câ

mpu

lui m

agne

tic

* Extin

dere

:Ac

cele

rato

are

de p

artic

ule

elem

enta

re (C

iclo

tron

ul).

Perm

eabi

litat

ea m

agne

tică

a m

ediu

lui.

Fero

mag

netic

i, pa

ram

agne

tici ș

i dia

mag

ne-

tici.

Aplic

ații

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Reac

tual

izare

a cu

noşti

nţel

or:

–fo

rța

elec

trom

agne

tică;

–re

gula

mâi

nii d

rept

e; –re

gula

mâi

nii s

tâng

i.

Expe

rimen

te:

–sp

ectr

ul c

âmpu

lui m

agne

tic a

l unu

i mag

net p

erm

a-ne

nt, a

l unu

i con

duct

or re

ctilin

iu, a

l unu

i sol

enoi

d și

al

unei

spire

par

curs

e de

cur

ent;

–ac

țiune

a câ

mpu

lui m

agne

tic a

supr

a co

nduc

toar

elor

pa

rcur

se d

e cu

rent

ele

ctric

; –de

mon

stra

rea

feno

men

ului

de

indu

cție

ele

ctro

mag

-ne

tică

și de

aut

oind

ucție

; –ilu

stra

rea

regu

lii lu

i Len

z și s

tabi

lirea

sens

ului

cur

entu

-lu

i de

indu

cție

.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d:

–ap

licar

ea fo

rmul

ei fo

rței

ele

ctro

mag

netic

e (A

mpe

re),

a fo

rmul

ei fo

rței

Lor

entz

, a fo

rmul

ei fl

uxul

ui c

âmpu

lui

mag

netic

, a le

gii i

nduc

ției e

lect

rom

agne

tice,

a re

gulii

lu

i Len

z, a

indu

ctan

ței,

a en

ergi

ei c

âmpu

lui m

agne

tic.

Lucr

are

de la

bora

tor:

1) „

Stud

iul a

cţiu

nii c

âmpu

lui m

agne

tic a

supr

a co

nduc

-to

arel

or p

arcu

rse

de c

uren

t ele

ctric

”.

29

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții/lu

crar

e de

la

bora

tor p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i pre

zent

ate:

„Ap

licaț

ii al

e câ

mpu

lui m

ag-

netic

”/„C

âmpu

l mag

netic

al P

ămân

tulu

i. Pr

oces

e fiz

ice

care

det

erm

ină

prot

ecția

con

tra

radi

ațiil

or c

osm

ice”

.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Desc

riere

a pr

inci

piul

ui d

e fu

ncțio

nare

a c

iclo

tron

ului

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: fl

ux m

agne

tic, f

orța

Lor

entz

, spe

ctro

graf

de

mas

ă, in

ducț

ie e

lect

rom

agne

tică,

regu

la L

enz,

au

toin

ducț

ie, i

nduc

tanț

ă, * pe

rmea

bilit

ate

mag

netic

ă, * fe

rom

agne

tici,

para

mag

netic

i, * di

amag

netic

i, * ac

cele

rato

r de

parti

cule

ele

men

tare

, * ci

clot

ron.

II. C

uren

t ele

ctric

alte

rnati

v

2.1.

Des

crie

rea

mod

alită

ților

de

gene

rare

a t.

e.

m. a

ltern

ative

.2.

2. C

ompa

rare

a m

ărim

ilor c

e ca

ract

erize

ază

cure

ntul

alte

rnati

v cu

măr

imile

ce

cara

cter

izeaz

ă cu

rent

ul c

ontin

uu.

2.3.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

cu

aplic

area

măr

imi-

lor c

arac

teris

tice

cure

ntul

ui a

ltern

ativ:

inte

nsita

-te

a și

tens

iune

a in

stan

tane

e, v

alor

ile e

fecti

ve a

le

inte

nsită

ții și

ale

tens

iuni

i alte

rnati

ve, f

recv

ența

, pe

rioad

a, p

ulsa

ția, f

aza,

def

azaj

ul, v

aloa

rea

efec

-tiv

ă a

tens

iuni

i și a

inte

nsită

ții; r

ezis

tenț

a ac

tivă,

re

acta

nța

indu

ctivă

, rea

ctan

ța c

apac

itivă

, put

e-re

a ac

tivă,

rapo

rt/c

oefic

ient

de

tran

sfor

mar

e.2.

4. E

xplic

area

prin

cipi

ului

de

func

ționa

re a

tr

ansf

orm

ator

ului

.

• G

ener

area

tens

iuni

i ele

c-to

mot

oare

alte

rnati

ve.

Cure

ntul

ele

ctric

alte

rnati

v.

Măr

imi c

arac

teris

tice

• Ci

rcui

te id

eale

de

cure

nt

elec

tric

alte

rnati

v cu

rezis

-to

r, bo

bină

și c

onde

nsat

or.

Repr

ezen

tare

a pr

in fa

zori.

Pu

tere

a ac

tivă

în c

ircui

t de

cure

nt a

ltern

ativ

• Tr

ansf

orm

ator

ul.

Tran

spor

tul e

nerg

iei e

lec-

tric

e la

dis

tanț

e m

ari

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–ge

nera

rea

tens

iuni

i ele

ctro

mot

oare

alte

rnati

ve;

–co

nstr

ucția

și p

rinci

piul

de

func

ționa

re a

tran

sfor

ma-

toru

lui.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d: –ca

lcul

ul m

ărim

ilor c

arac

teris

tice

cure

ntul

ui a

ltern

ativ:

in

tens

itate

a și

tens

iune

a in

stan

tane

e, v

alor

ile e

fecti

ve

ale

inte

nsită

ții și

ale

tens

iuni

i alte

rnati

ve, f

recv

ența

, pe

rioad

a, p

ulsa

ția, f

aza,

def

azaj

ul, v

aloa

rea

efec

tivă

a te

nsiu

nii ș

i a in

tens

ității

; rez

iste

nța

activ

ă, re

acta

nța

indu

ctivă

, rea

ctan

ța c

apac

itivă

, put

erea

acti

vă.

30

2.5.

Eva

luar

ea p

robl

emel

or tr

ansp

ortu

lui e

nerg

i-ei

ele

ctric

e la

dis

tanț

e m

ari.

2.6.

For

mar

ea c

ompo

rtam

entu

lui c

onști

ent l

a uti

lizar

ea c

uren

tulu

i alte

rnati

v.2.

7. *Re

zolv

area

pro

blem

elor

cu

aplic

area

mă-

rimilo

r car

acte

ristic

e cu

rent

ului

alte

rnati

v:

impe

danț

ă, fa

ctor

de

calit

ate,

fact

or d

e pu

tere

, pu

tere

reac

tivă,

put

ere

apar

entă

.

* Extin

dere

:Ci

rcui

te d

e cu

rent

alte

r-na

tiv R

L, R

C, R

LC le

gate

în

serie

. Put

erea

în c

ircui

t de

cure

nt a

ltern

ativ.

Rep

re-

zent

area

prin

fazo

ri

Lucr

are

de la

bora

tor:

2) „

Stud

iul t

rans

form

ator

ului

”.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i, re

fera

te, c

erce

tări

prez

enta

te: „

Avan

ta-

jele

util

izării

cur

entu

lui a

ltern

ativ”

/„G

ener

atoa

re d

e cu

rent

alte

rnati

v”/„

Dim

inua

rea

pier

deril

or e

nerg

etice

la

tran

spor

tul e

nerg

iei e

lect

rice

pe d

ista

nțe

mar

i”/„C

oope

rare

a di

ferit

or st

ate

la c

rear

ea re

țele

i ene

rge-

tice

unic

e”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d st

udiu

l circ

uite

lor R

L, R

C,

RLC

serie

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: c

uren

t alte

rnati

v, te

nsiu

ne a

ltern

ativă

, val

ori i

nsta

ntan

ee, v

alor

i efe

ctive

ale

tens

iuni

i și a

le

inte

nsită

ții c

uren

tulu

i alte

rnati

v, re

ziste

nță

activ

ă, re

acta

nță

indu

ctivă

, rea

ctan

ță c

apac

itivă

, * impe

danț

ă, d

efaz

aj, p

uter

e ac

tivă,

* pute

re re

ac-

tivă,

* pute

re a

pare

ntă,

tran

sfor

mat

or, r

apor

t/co

efici

ent d

e tr

ansf

orm

are,

* fact

or d

e ca

litat

e, * re

zona

nța

tens

iuni

lor,

* form

ula

lui T

hom

son.

III. O

scila

ții ş

i und

e el

ectr

omag

netic

e

3.1.

Des

crie

rea,

din

pun

ct d

e ve

dere

ene

rgeti

c, a

os

cila

țiilo

r lib

ere

în c

ircui

tul o

scila

nt.

3.2.

Sta

bilir

ea a

nalo

giei

din

tre

osci

lații

le e

lect

ro-

mag

netic

e și

osci

lații

le m

ecan

ice.

3.3.

Des

crie

rea

calit

ativă

a p

rodu

cerii

câm

pulu

i el

ectr

omag

netic

și a

pro

pagă

rii u

ndei

ele

ctro

-m

agne

tice.

3.4.

Apl

icar

ea re

lații

lor d

intr

e m

ărim

ile c

arac

te-

ristic

e un

dei e

lect

rom

agne

tice

la re

zolv

area

pro

-bl

emel

or/s

ituaț

iilor

-pro

blem

ă.

• O

scila

ții e

lect

rom

agne

tice

liber

e și

forț

ate.

Circ

uitu

l os

cila

nt. A

nalo

gia

dint

re

osci

lații

le e

lect

rom

agne

tice

și os

cila

țiile

mec

anic

e•

Câm

pul e

lect

rom

agne

tic.

Und

e el

ectr

omag

netic

e.Cl

asifi

care

a un

delo

r ele

c-tr

omag

netic

e. A

plic

ații

prac

tice

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–de

mon

stra

rea

inte

rfer

ențe

i și a

difr

acție

i lum

inii.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d: –ca

lcul

ul p

aram

etril

or c

ircui

telo

r osc

ilant

e; –ap

licar

ea fo

rmul

elor

car

acte

ristic

e un

delo

r ele

ctro

-m

agne

tice;

31

3.5.

Iden

tifica

rea

unor

dom

enii

de a

plic

ații

știin

țifice

și te

hnic

e al

e un

delo

r ele

ctro

mag

netic

e.3.

6. E

stim

area

acț

iuni

i bio

logi

ce a

und

elor

el

ectr

omag

netic

e și

aplic

area

uno

r măs

uri d

e pr

otec

ție a

med

iulu

i și a

pro

prie

i per

soan

e în

uti

lizar

ea p

racti

că a

ace

stor

a.3.

7. U

tiliza

rea

conc

epte

lor ș

i a fo

rmul

elor

ce

cara

cter

izeaz

ă in

terf

eren

ța și

difr

acția

lum

inii

(und

e co

eren

te, d

rum

opti

c, d

rum

geo

met

ric, t

a-bl

ou d

e in

terf

eren

ță, c

ondi

ția d

e fo

rmar

e a

max

i-m

elor

și a

min

imel

or d

e in

terf

eren

ță, i

nter

fran

jă,

lățim

ea sp

ectr

ului

, for

mul

a re

țele

i de

difr

acție

) la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or/s

ituaț

iilor

-pro

blem

ă.3.

8. In

vesti

gare

a ex

perim

enta

lă a

rețe

lei d

e di

fracț

ie.

3.9.

Des

crie

rea

calit

ativă

a fe

nom

enel

or d

e in

terf

eren

ță, d

ifrac

ție și

pol

ariza

re a

lum

inii

întâ

l-ni

te în

nat

ură

și în

tehn

ică.

3.10

. Înr

egis

trar

ea în

tabe

l a v

alor

ilor m

ărim

ilor

fizic

e m

ăsur

ate

cu c

alcu

lare

a er

orii

abso

lute

și a

er

orii

rela

tive.

3.11

. Ana

liza

rezu

ltate

lor m

ăsur

ărilo

r efe

ctua

te și

fo

rmul

area

con

cluz

iilor

prin

eva

luar

ea re

zulta

tu-

lui o

bțin

ut.

3.12

. Pro

iect

area

acti

vită

ților

de

inve

stiga

ție e

xper

i-m

enta

lă p

entru

/și s

oluț

iona

rea

situa

țiilo

r-pro

blem

ă.3.

13. *

Expl

icar

ea p

rinci

piilo

r rad

ioco

mun

icaț

iei.

3.14

. *Ap

licar

ea c

once

ptel

or c

e ca

ract

erize

ază

inte

rfer

ența

(lam

a cu

fețe

pla

n-pa

rale

le, i

nele

le

lui N

ewto

n), a

ung

hiul

ui d

e po

lariz

are

Brew

ster

și

a fo

rmul

ei in

tens

ității

lum

inii

împr

ăștia

te la

rezo

l-va

rea

prob

lem

elor

.

• In

terf

eren

ța și

difr

acția

lu

min

ii. D

ispoz

itivu

l You

ng.

Rețe

aua

de d

ifrac

ție.

Împr

ăștie

rea

lum

inii

(cal

i-ta

tiv).

Pola

rizar

ea lu

min

ii (c

alita

tiv).

Aplic

ații

prac

tice

* Extin

dere

:Pr

inci

piile

ra

dioc

omun

icaț

iei.

Lam

a cu

fe

țele

pla

n-pa

rale

le. I

nele

le

lui N

ewto

n. In

terf

erom

etru

.Po

lariz

area

lum

inii,

Îm

prăș

tiere

a lu

min

ii (c

an-

titati

v)

–ap

licar

ea c

once

ptel

or și

a fo

rmul

elor

ce

cara

cter

izea-

ză in

terf

eren

ța și

difr

acția

lum

inii

(und

e co

eren

te,

drum

opti

c, d

rum

geo

met

ric, c

ondi

ția d

e fo

rmar

e a

max

imel

or și

min

imel

or d

e in

terf

eren

ță, i

nter

fran

jă,

lățim

ea sp

ectr

ului

, for

mul

a re

țele

i de

difr

acție

).

Lucr

are

de la

bora

tor:

3) „

Dete

rmin

area

lung

imii

de u

ndă

a lu

min

ii cu

aju

toru

l re

ţele

i de

difr

acţie

”.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții/lu

crar

e de

la

bora

tor p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i, re

fera

te și

cer

cetă

ri pr

ezen

tate

: „Is

toria

de

scop

eriri

i und

elor

ele

ctro

mag

netic

e și

înce

putu

l er

ei ra

diou

lui”/

„* Aplic

area

und

elor

ele

ctro

mag

neti-

ce p

entr

u co

mun

icar

ea la

dis

tanț

ă”/„

* Radi

oloc

ația

”/„A

plic

ații

prac

tice

ale

inte

rfer

ențe

i și a

le d

ifrac

ției

lum

inii

(inte

rfer

omet

ru, h

olog

rafia

etc

.)” ș.

a.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d:

–ap

licar

ea c

once

ptel

or c

e ca

ract

erize

ază

inte

rfer

ența

(la

ma

cu fe

țe p

lan-

para

lele

, ine

lele

lui N

ewto

n);

–ap

licar

ea u

nghi

ului

de

pola

rizar

e Br

ewst

er și

a fo

rmu-

lei i

nten

sităț

ii lu

min

ii îm

prăș

tiate

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: o

scila

ții e

lect

rom

agne

tice,

circ

uit o

scila

nt, i

nter

fere

nță,

difr

acție

, pol

ariza

re, t

ablo

u de

in

terf

eren

ță, m

axim

/min

im d

e in

terf

eren

ță, d

rum

geo

met

ric, d

rum

opti

c, in

terf

ranj

ă, re

țea

de d

ifrac

ție, s

pect

ru d

e di

frac

ție, * îm

prăș

tiere

a lu

min

ii, * in

elel

e lu

i New

ton,

* ungh

iul B

rew

ster

.

32

FIZI

CA M

OD

ERN

Ă

IV. E

lem

ente

de

teor

ie a

rela

tivită

ții re

strâ

nse

4.1.

Des

crie

rea

miș

cării

cor

pulu

i în

rapo

rt c

u di

ferit

e sis

tem

e de

refe

rință

iner

țiale

pe

baza

m

ecan

icii

clas

ice.

4.2.

Des

crie

rea

unor

miș

cări

și a

unor

inte

racț

iuni

cu

util

izare

a el

emen

telo

r de

dina

mic

ă re

lativ

istă

.4.

3. A

plic

area

dep

ende

nței

mas

ei d

e vi

teză

, a

form

ulei

impu

lsulu

i rel

ativi

st și

a le

gătu

rii d

intr

e m

asă

și en

ergi

e la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or.

4.4.

*In

terp

reta

rea

cara

cter

ului

sim

ulta

neită

ții,

dura

tei ș

i a d

ista

nței

din

per

spec

tiva

mec

anic

ii cl

asic

e, re

spec

tiv a

teor

iei r

elati

vită

ții re

strâ

nse.

4.5.

*Ap

licar

ea c

onse

cinț

elor

tran

sfor

măr

ilor L

o-re

nz, a

rela

ției p

entr

u co

mpu

nere

a re

lativ

istă

a

vite

zelo

r la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or.

• Ba

zele

teor

iei r

elati

vită

ții

rest

râns

e. P

rinci

piul

re

lativ

ității

în m

ecan

ica

clas

ică.

Pos

tula

tele

teor

iei

rela

tivită

ții re

strâ

nse

• El

emen

te d

e di

nam

ică

re-

lativ

istă

.Pr

inci

piul

fund

amen

tal a

l di

nam

icii.

Rel

ația

din

tre

mas

ă și

ener

gie

* Extin

dere

:Tr

ansf

orm

ările

Lor

entz

. Co

nsec

ințe

. Com

pune

rea

rela

tivis

tă a

vite

zelo

r

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–re

zolv

ări d

e pr

oble

me

cu a

plic

area

dep

ende

nței

ma-

sei d

e vi

teză

, a fo

rmul

ei im

pulsu

lui r

elati

vist

și a

legă

-tu

rii d

intr

e m

asă

și en

ergi

e.

Prod

use

şcol

are:

–pr

oble

me

rezo

lvat

e;

–co

mun

icăr

i, re

fera

te și

cer

cetă

ri pr

ezen

tate

: „Pr

emi-

sele

cre

ării

teor

iei r

elati

vită

ții re

strâ

nse”

/„M

ecan

ica

clas

ică

și m

ecan

ica

rela

tivis

tă”

ș.a.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e cu

apl

icar

ea c

onse

cinț

elor

tran

s-fo

rmăr

ilor L

oren

tz, a

rela

ției p

entr

u co

mpu

nere

a re

lati-

vist

ă a

vite

zelo

r.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: t

eoria

rela

tivită

ții re

strâ

nse,

prin

cipi

ul re

lativ

ității

în m

ecan

ica

clas

ică,

pos

tula

tele

teor

iei

rela

tivită

ții re

strâ

nse,

form

ula

lui E

inst

ein

pent

ru e

nerg

ie, i

mpu

ls re

lativ

ist,

*rel

ativi

tate

a sim

ulta

neită

ții, *

rela

tivita

tea

inte

rval

elor

de

timp,

*r

elati

vita

tea

dim

ensiu

nilo

r lon

gitu

dina

le, *

tran

sfor

măr

ile lu

i Lor

entz

.

V. E

lem

ente

de

fizic

ă cu

antic

ă

5.1.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

în la

bora

tor/

în

labo

rato

r virt

ual a

legi

lor e

fect

ului

foto

elec

tric

ex

tern

.5.

2. E

xplic

area

efe

ctul

ui fo

toel

ectr

ic e

xter

n,

a es

ențe

i ipo

teze

i lui

Pla

nck

desp

re c

uant

a de

en

ergi

e, a

ese

nței

ipot

ezei

lui d

e Br

oglie

la d

e-sc

riere

a in

tera

cțiu

nilo

r din

pun

ct d

e ve

dere

on-

dula

toriu

-cor

pusc

ular

.

• Ef

ectu

l fot

oele

ctric

ext

ern.

Le

gile

efe

ctul

ui fo

toel

ectr

ic

exte

rn. C

uant

ă de

ene

rgie

. Fo

tonu

l. Ap

licaț

ii pr

actic

e al

e ef

ectu

lui f

otoe

lect

ric

exte

rn

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–ef

ectu

l fot

oele

ctric

ext

ern;

–fu

ncțio

nare

a ce

lule

i fot

oele

ctric

e.

33

5.3.

Apl

icar

ea fo

rmul

elor

ene

rgie

i, a

mas

ei și

a

impu

lsulu

i fot

onul

ui, a

legi

lor e

fect

ului

foto

e-le

ctric

, a e

cuaț

iei l

ui E

inst

ein

pent

ru fo

toef

ect l

a re

zolv

area

pro

blem

elor

.5.

4. Id

entifi

care

a do

men

iilor

de

aplic

are

a ef

ec-

tulu

i fot

oele

ctric

ext

ern.

5.5.

Iden

tifica

rea,

în c

azul

uno

r situ

ații

conc

rete

, a

mod

ului

de

abor

dare

ond

ulat

oriu

sau

corp

us-

cula

r a n

atur

ii lu

min

ii în

scop

ul u

nei d

escr

ieri

adec

vate

.5.

6. *M

odel

area

difr

acție

i ele

ctro

nilo

r pe

cris

tale

(c

alita

tiv),

desc

riere

a fu

ncțio

nării

mic

rosc

opul

ui

elec

tron

ic (a

spec

te g

ener

ale)

.5.

7. *Ap

licar

ea fo

rmul

ei p

resiu

nii l

umin

ii la

rezo

l-va

rea

prob

lem

elor

.

• Pr

oprie

tățil

e on

dula

torii

al

e m

ater

iei.

Ipot

eza

lui d

e Br

oglie

. Dua

lism

ul u

ndă-

corp

uscu

l

* Extin

dere

:Pr

esiu

nea

lum

inii.

Difr

acția

ele

ctro

nilo

r. M

i-cr

osco

pul e

lect

roni

c

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d: –ap

licar

ea le

gilo

r efe

ctul

ui fo

toel

ectr

ic e

xter

n și

a ec

uație

i lui

Ein

stei

n; –ca

lcul

ul e

nerg

iei,

al m

asei

și a

l im

pulsu

lui f

oton

ului

.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i, re

fera

te și

cer

cetă

ri pr

ezen

tate

: „Ap

lica-

rea

efec

tulu

i fot

oele

ctric

ext

ern

în d

iferit

e do

men

ii al

e ști

ințe

i și a

le te

hnic

ii”/„

Dual

ismul

und

ă-co

rpus

cul

în n

atur

ă” ș.

a.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d ap

licar

ea fo

rmul

ei p

resi

-un

ii lu

min

ii.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: c

uant

ă de

ene

rgie

, fot

on, e

fect

foto

elec

tric

, fre

cven

ță d

e pr

ag, t

ensiu

ne d

e fr

ânar

e/st

opar

e, c

elul

ă fo

toel

ectr

ică,

ipot

eza

lui P

lanc

k, ip

otez

a lu

i de

Brog

lie, d

ualis

mul

und

ă-co

rpus

cul,

* pres

iune

a lu

min

ii, * di

frac

ția e

lect

roni

lor.

VI. E

lem

ente

de

fizic

ă a

atom

ului

6.1.

Des

crie

rea

calit

ativă

a d

iferit

or m

odel

e de

at

omi.

6.2.

Mod

elar

ea st

ruct

urii

atom

ului

în b

aza

rezu

l-ta

telo

r exp

erim

entu

lui R

uthe

rfor

d.6.

3. A

rgum

enta

rea

stab

ilită

ții a

tom

ului

pe

baza

po

stul

atel

or lu

i Boh

r.6.

4. In

terp

reta

rea

în c

adru

l mod

elul

ui B

ohr a

sp

ectr

elor

ato

mic

e al

e hi

drog

enul

ui.

• Ex

perie

nța

lui R

uthe

rfor

d.

Mod

elul

pla

neta

r al a

to-

mul

ui•

Post

ulat

ele

lui B

ohr.

Mod

e-lu

l cua

ntic

al a

tom

ului

de

hidr

ogen

• Sp

ectr

e. T

ipur

i de

spec

tre.

Ap

licaț

ii (s

pect

rom

etru

)

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–sc

hem

a ex

perie

nței

lui R

uthe

rfor

d; –sc

hem

a ni

velu

rilor

de

ener

gie

a at

omul

ui d

e hi

drog

en;

–st

udiu

l cal

itativ

al l

egită

ților

spec

tral

e în

spec

trul

ato

-m

ului

de

hidr

ogen

; –st

udiu

l con

stru

cție

i și a

l prin

cipi

ului

de

func

ționa

rea

a la

seru

lui;

–ob

serv

area

div

erse

lor ti

puri

de sp

ectr

e.

34

6.5.

Iden

tifica

rea

spec

trel

or d

e em

isie/

abso

rbție

(s

pect

re c

ontin

ue, d

e ba

ndă,

de

linii)

.6.

6. D

escr

iere

a fe

nom

enul

ui d

e tr

anziț

ie c

uanti

-că

, a e

fect

ului

LAS

ER și

iden

tifica

rea

unor

dom

e-ni

i de

utiliz

are

a la

seru

lui.

6.7.

Pro

teja

rea

pers

onal

ă și

cole

ctivă

în d

iver

se

activ

ități

cu u

tiliza

rea

lase

rulu

i.

• Em

isia

spon

tană

și in

dusă

. Ef

ectu

l LAS

ER (c

alita

tiv).

Aplic

ații

în d

iver

se d

omen

ii

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i, re

fera

te, c

erce

tări

prez

enta

te: „

Mod

ele

de a

tom

i”/„A

naliz

a sp

ectr

ală

și do

men

ii de

apl

icaț

ie în

ști

ință

și în

tehn

ică

(spe

ctro

met

rul)”

ș.a.

; –pr

oiec

t STE

M/S

TEAM

real

izat:

„Apl

icaț

iile

lase

rulu

i în

dife

rite

dom

enii

ale

știin

ței,

ale

tehn

icii,

ale

cultu

rii” ș

.a.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

*Rez

olvă

ri de

pro

blem

e pr

ivin

d uti

lizar

ea m

odel

ului

cu

antifi

cat a

l ato

mul

ui.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: m

odel

ul p

lane

tar a

l ato

mul

ui, m

odel

ul c

uanti

ficat

al a

tom

ului

, spe

ctru

l de

emisi

e/ab

sorb

ție,

spec

trul

con

tinuu

/de

band

ă/de

lini

i, tr

anziț

ie c

uanti

că, l

aser

, em

isie

indu

să.

VII.

Elem

ente

de

fizic

ă a

nucl

eulu

i ato

mic

. Par

ticul

e el

emen

tare

7.1.

Car

acte

rizar

ea n

ucle

elor

ato

mic

e, u

tilizâ

nd

prop

rietă

țile

gene

rale

ale

ace

stor

a: d

imen

siuni

, m

asă,

sarc

ină

elec

tric

ă, st

ruct

ură.

7.2.

Evi

denț

iere

a st

abili

tății

dife

ritor

nuc

lee

în

func

ție d

e st

ruct

ura

aces

tora

și e

nerg

ia d

e le

gă-

tură

pe

nucl

eon.

7.3.

Apl

icar

ea fo

rmul

ei d

e ca

lcul

are

a en

ergi

ei d

e le

gătu

ră a

nuc

leul

ui și

a e

nerg

iei d

e le

gătu

ră p

e nu

cleo

n la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or.

7.4.

Exp

licar

ea p

roce

selo

r de

dezin

tegr

are

a, b

, g.

7.5.

Apl

icar

ea le

gii d

ezin

tegr

ării

radi

oacti

ve, a

le

gii c

onse

rvăr

ii nu

măr

ului

de

sarc

ină

și a

legi

i co

nser

vării

num

ărul

ui d

e m

asă

la re

zolv

area

pro

-bl

emel

or/s

ituaț

iilor

-pro

blem

ă.

• N

ucle

ul a

tom

ic. S

truc

tura

nu

cleu

lui.

Ener

gia

de le

gă-

tură

. Sta

bilit

atea

nuc

leul

ui

• Ra

dioa

ctivi

tate

a. D

ezin

te-

grar

ea ra

dioa

ctivă

. Leg

ea

dezin

tegr

ării

radi

oacti

ve•

Reac

ții n

ucle

are.

Leg

i de

cons

erva

re în

reac

ții n

ucle

-ar

e (a

num

ărul

ui d

e sa

rcin

ă,

a nu

măr

ului

de

mas

ă). F

isi-

unea

și fu

ziune

a nu

clee

lor.

Reac

toru

l nuc

lear

• De

tect

ori d

e ra

diaț

ii io

ni-

zant

e. A

plic

ații.

Pro

tecț

ia

cont

ra ra

diaț

iilor

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

t: –în

regi

stra

rea

radi

ațiil

or c

u aj

utor

ul d

etec

toril

or.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d: –de

term

inar

ea c

arac

teris

ticilo

r nuc

leul

ui a

tom

ic;

–ap

licar

ea fo

rmul

ei d

e ca

lcul

are

a en

ergi

ei d

e le

gătu

ră

a nu

cleu

lui ș

i a e

nerg

iei d

e le

gătu

ră p

e nu

cleo

n; –ap

licar

ea le

gii d

ezin

tegr

ării r

adio

activ

e, a

legi

lor d

e co

n-se

rvar

e a

num

ărul

ui d

e sa

rcin

ă și

a nu

măr

ului

de

mas

ă; –re

prez

enta

rea

reac

țiilo

r nuc

lear

e pr

in e

cuaț

ii.

Lucr

are

de la

bora

tor:

4) „

Stud

iul u

rmel

or p

artic

ulel

or e

lem

enta

re în

cărc

ate”

.

35

7.6.

Des

crie

rea

cons

truc

ției ș

i a p

rinci

piul

ui d

e fu

ncțio

nare

a re

acto

rulu

i nuc

lear

, esti

mar

ea p

o-sib

ilelo

r efe

cte

ale

acci

dent

elor

nuc

lear

e.

7.7.

Iden

tifica

rea

efec

telo

r util

izării

arm

amen

tu-

lui n

ucle

ar, a

efe

ctel

or b

iolo

gice

ale

radi

ațiil

or

ioni

zant

e, a

uno

r disp

oziti

ve u

tiliza

te p

entr

u de

-te

ctar

ea și

măs

urar

ea ra

diaț

iilor

și c

unoa

șter

ea

regu

lilor

de

prot

ecție

.7.

8. E

valu

area

per

spec

tivel

or u

tiliză

rii fu

ziuni

i nu

clea

re c

a su

rsă

de e

nerg

ie a

viit

orul

ui.

7.9.

*De

scrie

rea

cons

truc

ției ș

i a fu

ncțio

nării

ac-

cele

rato

arel

or d

e pa

rticu

le (a

spec

te g

ener

ale)

.7.

10. *

Cara

cter

izare

a un

or p

artic

ule

elem

enta

re

(ele

ctro

nul,

prot

onul

, neu

tron

ul, f

oton

ul),

utili-

zând

une

le d

intr

e pr

oprie

tățil

e st

atisti

ce și

cua

n-tic

e al

e ac

esto

ra (m

asa

de re

paus

, tim

pul m

ediu

de

via

ță, s

arci

na e

lect

rică,

spin

ul, s

pinu

l izo

topi

c,

sarc

ina

bario

nică

).7.

11. *

Aplic

area

legi

i con

serv

ării

impu

lsulu

i și a

le

gii c

onse

rvăr

ii en

ergi

ei la

rezo

lvar

ea p

robl

eme-

lor/

situa

țiilo

r-pr

oble

mă.

* Extin

dere

:Le

gi d

e co

nser

vare

în

reac

ții n

ucle

are

(a im

pulsu

-lu

i, a

ener

giei

). En

ergi

a de

re

acție

în re

acții

nuc

lear

e.

Elem

ente

de

fizic

ă a

parti

-cu

lelo

r ele

men

tare

.Ac

cele

rato

are

de p

artic

ule

elem

enta

re

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții/lu

crar

e de

la

bora

tor p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i, re

fera

te, c

erce

tări

prez

enta

te: „

Izo-

topi

i. Ap

licaț

ia iz

otop

ilor î

n di

vers

e do

men

ii”/

„Rea

lizăr

ile ș

tiinț

ifice

ale

din

astie

i Cur

ie”/

„Coo

pe-

rare

a in

tern

ațio

nală

în sc

opul

exp

loră

rii p

așni

ce a

po

tenț

ialu

lui n

ucle

ar”/

„Cat

astr

ofe

nucl

eare

: Cer

nobî

l și

Fuku

shim

a”/„

Ener

getic

a nu

clea

ră și

term

onuc

lear

ă”

ș.a.

; –pr

oiec

t STE

M/S

TEAM

real

izat:

„Im

pact

ul u

tiliză

rii

tehn

olog

iilor

nuc

lear

e. A

plic

area

uno

r măs

uri d

e pr

otec

ție a

med

iulu

i și a

pro

prie

i per

soan

e în

caz

ul

radi

ațiil

or n

ucle

are

(irad

iere

a na

tura

lă și

arti

ficia

lă)”

.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

–*e

xplic

area

sche

mei

acc

eler

ator

ului

de

parti

cule

în-

cărc

ate

elec

tric

.

*Rez

olvă

ri de

pro

blem

e pr

ivin

d: –ap

licar

ea le

gii c

onse

rvăr

ii im

pulsu

lui ș

i a le

gii c

onse

r-vă

rii e

nerg

iei;

–ca

lcul

ul e

nerg

iei d

e re

acție

în d

iferit

e re

acții

nuc

lear

e.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: d

efec

t de

mas

ă, e

nerg

ie d

e le

gătu

ră, e

nerg

ie d

e le

gătu

ră p

e nu

cleo

n,

* ener

gie

de re

acție

, det

ecto

ri de

radi

ații

ioni

zant

e, * pa

rticu

le e

lem

enta

re.

36

VIII.

Ele

men

te d

e as

tron

omie

8.1.

Iden

tifica

rea

locu

lui a

stro

nom

iei î

n co

ntex

tul

fizic

ii.8.

2. O

bser

vare

a ce

rulu

i îns

tela

t. 8.

3. Id

entifi

care

a co

nste

lații

lor p

e ce

r.8.

4. D

eter

min

area

cauz

elor

și a

cara

cter

ului

mișc

ării

apar

ente

a S

oare

lui,

a Lu

nii,

a st

elel

or p

e ce

r.8.

5. E

xplic

area

faze

lor L

unii,

a e

clip

selo

r de

Soar

e și

de L

ună.

8.6.

Cla

sifica

rea

corp

urilo

r sis

tem

ului

sola

r.8.

7. D

escr

iere

a pr

oprie

tățil

or fi

zice

ale

Păm

ântu

lui,

ale

Luni

i sau

ale

alto

r pla

nete

ale

Sist

emul

ui S

olar

.8.

8. D

escr

iere

a co

ncep

telo

r mod

erne

des

pre

orig

inea

și e

volu

ția S

iste

mul

ui S

olar

.8.

9. A

plic

area

legi

lor l

ui K

eple

r la

desc

riere

a m

ișcă

rii c

orpu

rilor

din

Sis

tem

ul S

olar

.8.

10. D

escr

iere

a st

ruct

urii

și a

cara

cter

istic

ilor

Soar

elui

.8.

11. E

xpun

erea

car

acte

ristic

ilor p

rinci

pale

și a

et

apel

or d

e vi

ață

a st

elel

or.

8.12

. Esti

mar

ea d

imen

siuni

lor ș

i a p

ărțil

or c

om-

pone

nte

ale

Gala

xiei

noa

stre

și a

dis

tanț

elor

pâ

nă la

alte

gal

axii.

8.13

. * Util

izare

a sis

tem

ului

de

coor

dona

te e

cua-

toria

l.

• As

tron

omia

în c

onte

xtul

fiz

icii.

Ele

men

te d

e as

tro-

nom

ie p

racti

că: m

ișca

rea

apar

entă

a a

ștril

or; s

fera

ce

reas

că; m

ișca

rea

perio

di-

că a

Păm

ântu

lui ș

i a L

unii.

Ti

mpu

l și m

ăsur

area

lui

• Si

stem

ul S

olar

. Pla

nete

le.

Corp

urile

mic

i ale

Sis

tem

u-lu

i Sol

ar. P

ămân

tul ș

i Lun

a.

Mar

ee. O

rigin

ea și

evo

luția

Si

stem

ului

Sol

ar•

Elem

ente

de

mec

anic

ă ce

reas

că. L

egile

lui K

eple

r •

Soar

ele.

Car

acte

ristic

i ge-

nera

le a

le S

oare

lui.

Stru

ctu-

ra și

atm

osfe

ra so

lară

• St

elel

e. C

arac

teris

tici p

rin-

cipa

le, c

lasifi

care

, evo

luție

• N

oțiu

ni d

e co

smol

ogie

. Ga-

laxi

a no

astr

ă. A

lte g

alax

ii.M

etag

alax

ia

* Extin

dere

:Si

stem

e de

coo

rdon

ate

cere

ști

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Obs

ervă

ri as

tron

omic

e: –ob

serv

area

cer

ului

înst

elat

; –m

ișca

rea

apar

entă

a S

oare

lui,

a Lu

nii,

a pl

anet

elor

și a

st

elel

or p

e bo

lta c

erea

scă;

–ob

serv

area

con

stel

ațiil

or (t

oam

na, i

arna

, prim

ăvar

a,

vara

); –ob

serv

area

pla

nete

lor (

Mer

cur,

Venu

s, M

arte

, Jup

iter,

Satu

rn);

–ob

serv

area

Lun

ii; –ur

măr

irea

met

eoril

or.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e: –ap

licar

ea le

gilo

r lui

Kep

ler.

Dem

onst

raţii

: –vi

ziona

rea

film

elor

did

actic

o-ști

ințifi

ce;

–uti

lizar

ea re

surs

elor

ast

rono

mic

e vi

rtua

le.

Prod

use

şcol

are:

–pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i și r

efer

ate

prez

enta

te: „

Astr

onom

ia și

ci

viliz

ația

um

ană”

/„O

bser

vato

are

astr

onom

ice

orbi

-ta

le”/

„Ste

le v

aria

bile

și n

esta

ționa

re”/

„Evo

luția

stel

e-lo

r”/„

Cerc

etăr

ile sp

ațiu

lui c

osm

ic și

rolu

l ace

stor

a în

de

zvol

tare

a so

ciet

ății”

.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

*Rez

olvă

ri de

pro

blem

e: –uti

lizar

ea h

ărțil

or st

elar

e în

div

erse

situ

ații;

–de

term

inar

ea d

ista

nțel

or p

ână

la c

orpu

rile

cere

ști.

37

*Dem

onst

raţii

: –uti

lizar

ea m

odel

elor

, a h

ărțil

or la

obs

erva

rea

ceru

lui

înst

elat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: s

feră

cer

easc

ă, c

oord

onat

e ec

uato

riale

, asc

ensie

dre

aptă

, dec

linaț

ie, p

olul

nor

d/su

d al

lum

ii, a

xa

lum

ii, ze

nit,

nadi

r, ec

liptic

a, lu

nă si

dera

lă, l

ună

sinod

ică,

stel

e va

riabi

le/n

esta

ționa

re, n

ovă,

supe

rnov

ă, p

itice

alb

e/ro

șii, s

tea

neut

roni

că, g

a-ur

ă ne

agră

, gig

antă

, sup

ergi

gant

ă, st

ele

dubl

e/m

ultip

le, f

otos

feră

, cro

mos

feră

, pro

tube

ranț

e, v

ânt s

olar

, gal

axii,

roi s

tela

r, ne

bulo

ase,

sist

em

helio

cent

ric, m

etag

alax

ia, c

osm

ogon

ie, c

osm

olog

ie.

IX. T

ablo

ul ş

tiinț

ific

al lu

mii

şi c

ontr

ibuț

ia fi

zici

i la

dezv

olta

rea

soci

etăț

ii

9.1.

Iden

tifica

rea

etap

elor

de

dezv

olta

re a

fizic

ii și

a as

tron

omie

i ca

știin

țe.

9.2.

Arg

umen

tare

a ro

lulu

i fizic

ii în

pro

gres

ul

tehn

ico-

știin

țific

și în

dez

volta

rea

soci

etăț

ii.

• Ta

blou

l con

tem

pora

n ști

ințifi

c al

lum

ii. E

volu

ția

tabl

oulu

i știi

nțifi

c al

lum

ii.•

Rolu

l fizic

ii și

al a

stro

no-

mie

i în

prog

resu

l teh

nico

-ști

ințifi

c și

în d

ezvo

ltare

a so

ciet

ății.

Prod

use

şcol

are:

–ra

poar

te p

reze

ntat

e: „

Desc

oper

irile

fizic

ii în

sec.

al

XX-le

a –

al X

XI-le

a pr

ivin

d st

ruct

ura

subs

tanț

ei și

na-

tura

dua

lă a

mat

erie

i”/„E

volu

ția ta

blou

lui ș

tiinț

ific

al

lum

ii”.

La sf

ârşi

tul c

lase

i a X

II-a,

ele

vul p

oate

:•

iden

tifica

: dom

eniil

e de

apl

icaț

ie p

racti

că a

inte

racț

iuni

lor m

agne

tice,

a in

ducț

iei e

lect

rom

agne

tice

și a

auto

indu

cție

i; do

-m

eniil

e de

apl

icar

e ști

ințifi

că și

tehn

ică

a un

delo

r ele

ctro

mag

netic

e; d

omen

iile

de a

plic

are

a ef

ectu

lui f

otoe

lect

ric; m

odul

de

abor

dare

ond

ulat

oriu

sau

corp

uscu

lar a

nat

urii

lum

inii

în sc

opul

une

i des

crie

ri ad

ecva

te; e

fect

ele

utiliz

ării

arm

amen

tulu

i nu-

clea

r; ef

ecte

le b

iolo

gice

ale

radi

ațiil

or io

niza

nte;

disp

oziti

vele

util

izate

pen

tru

dete

ctar

ea și

măs

urar

ea ra

diaț

iilor

; reg

ulile

de

prot

ecție

; loc

ul a

stro

nom

iei î

n co

ntex

tul fi

zicii;

eta

pele

de

dezv

olta

re a

fizic

ii și

a as

tron

omie

i ca

știin

țe;

•de

scrie

: mișc

area

pur

tăto

rilor

de

sarc

ină

în c

âmp

mag

netic

; mod

alită

țile

de g

ener

are

a te

nsiu

nii e

lect

rom

otoa

re a

ltern

ative

; pr

oces

ele

osci

lato

rii d

in c

ircui

tul o

scila

nt; g

ener

area

câm

pulu

i ele

ctro

mag

netic

și p

ropa

gare

a un

delo

r ele

ctro

mag

netic

e; fe

-no

men

ele

de in

terf

eren

ță, d

ifrac

ție și

pol

ariza

re a

lum

inii

întâ

lnite

în n

atur

ă și

în te

hnic

ă; u

nele

mișc

ări ș

i une

le in

tera

cțiu

ni

cu u

tiliza

rea

elem

ente

lor d

e di

nam

ică

rela

tivist

ă; d

iferit

e m

odel

e de

ato

mi,

nucl

eele

ato

mic

e, u

tilizâ

nd p

ropr

ietă

țile

gene

rale

al

e ac

esto

ra; c

onst

rucț

ia și

prin

cipi

ul d

e fu

ncțio

nare

a re

acto

rulu

i nuc

lear

; pro

prie

tățil

e fiz

ice

ale

Păm

ântu

lui,

ale

Luni

i sau

ale

38

alto

r pla

nete

ale

Sist

emul

ui S

olar

, ale

stru

ctur

ii și

ale

cara

cter

istici

lor S

oare

lui,

ale

conc

epte

lor m

oder

ne d

espr

e or

igin

ea și

ev

oluț

ia S

istem

ului

Sol

ar;

•ex

plic

a: fe

nom

enul

de

indu

cție

ele

ctro

mag

netic

ă și

auto

indu

cție

; prin

cipi

ul d

e fu

ncțio

nare

a tr

ansf

orm

ator

ului

; efe

ctul

foto

-el

ectr

ic e

xter

n; e

senț

a ip

otez

ei lu

i Pla

nck

desp

re c

uant

a de

ene

rgie

; ese

nța

ipot

ezei

lui d

e Br

oglie

la d

escr

iere

a in

tera

cțiu

nilo

r di

n pu

nct d

e ve

dere

ond

ulat

oriu

-cor

pusc

ular

; pro

cese

le d

e de

zinte

grar

e a,

b, g

; faz

ele

Luni

i; ec

lipse

le d

e So

are

și de

Lun

ă;•

stab

ili: a

nalo

gia

dint

re o

scila

țiile

ele

ctro

mag

netic

e și

osci

lații

le m

ecan

ice;

•de

term

ina

cauz

ele

și ca

ract

erul

mișc

ării

apar

ente

a S

oare

lui,

a Lu

nii,

a st

elel

or p

e ce

r;•

expu

ne: c

arac

teris

ticile

prin

cipa

le și

eta

pele

de

viaț

ă a

stel

elor

; •

eval

ua: p

robl

emel

e tr

ansp

ortu

lui e

nerg

iei e

lect

rice

la d

istan

țe m

ari;

pers

pecti

vele

util

izării

fuziu

nii n

ucle

are

ca su

rsă

de e

ner-

gie

a vi

itoru

lui;

•es

tima:

acț

iune

a bi

olog

ică

a un

delo

r ele

ctro

mag

netic

e și

aplic

area

uno

r măs

uri d

e pr

otec

ție a

med

iulu

i și a

pro

prie

i per

soan

e în

util

izare

a pr

actic

ă a

aces

tora

; dim

ensiu

nile

și p

ărțil

e co

mpo

nent

e al

e Ga

laxi

ei n

oast

re și

dist

anțe

le p

ână

la a

lte g

alax

ii;•

anal

iza re

zulta

tele

obs

ervă

rilor

efe

ctua

te;

•fo

rmul

a co

nclu

zii p

rin e

valu

area

rezu

ltatu

lui o

bțin

ut în

urm

a m

ăsur

ărilo

r efe

ctua

te;

•in

terp

reta

, în

cadr

ul m

odel

ului

Boh

r, sp

ectr

ele

atom

ice

ale

hidr

ogen

ului

;•

proi

ecta

acti

vită

ți de

inve

stiga

ție e

xper

imen

tală

pen

tru/

și so

luțio

nare

a sit

uații

lor-p

robl

emă;

•ap

lica:

form

ula

forț

ei e

lect

rom

agne

tice

(Am

pere

); fo

rmul

a fo

rței

Lor

entz

; for

mul

a flu

xulu

i câm

pulu

i mag

netic

; leg

ea in

ducț

iei

elec

trom

agne

tice;

regu

la lu

i Len

z; fo

rmul

a in

duct

anțe

i, a

ener

giei

câm

pulu

i mag

netic

; rel

ațiil

e di

ntre

măr

imile

car

acte

risti-

ce u

ndei

ele

ctro

mag

netic

e; d

epen

denț

a m

asei

de

vite

ză; f

orm

ula

impu

lsulu

i rel

ativi

st și

a le

gătu

rii d

intr

e m

asă

și en

ergi

e, a

en

ergi

ei, a

mas

ei și

a im

pulsu

lui f

oton

ului

; leg

ile e

fect

ului

foto

elec

tric

; ecu

ația

lui E

inst

ein

pent

ru fo

toef

ect;

form

ula

de c

alcu

-la

re a

ene

rgie

i de

legă

tură

a n

ucle

ului

și a

ene

rgie

i de

legă

tură

pe

nucl

eon;

lege

a de

zinte

grăr

ii ra

dioa

ctive

; leg

ea c

onse

rvăr

ii nu

măr

ului

de

sarc

ină

și le

gea

cons

ervă

rii n

umăr

ului

de

mas

ă; le

gile

lui K

eple

r la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or/s

ituaț

iilor

-pro

blem

ă;

•re

zolv

a: p

robl

eme

cu a

plic

area

măr

imilo

r car

acte

ristic

e cu

rent

ului

alte

rnati

v: in

tens

itate

a și

tens

iune

a in

stan

tane

e, v

alor

ile

efec

tive

ale

inte

nsită

ții și

ale

tens

iuni

i alte

rnati

ve, f

recv

ența

, per

ioad

a, p

ulsa

ția, f

aza,

def

azaj

ul, v

aloa

rea

efec

tivă

a te

nsiu

nii ș

i a

inte

nsită

ții; r

ezist

ența

acti

vă, r

eact

anța

indu

ctivă

, rea

ctan

ța c

apac

itivă

, put

erea

acti

vă, c

oefic

ient

ul/r

apor

tul d

e tr

ansf

orm

are;

•ar

gum

enta

: sta

bilit

atea

ato

mul

ui în

baz

a po

stul

atel

or lu

i Boh

r; ro

lul fi

zicii î

n pr

ogre

sul t

ehni

co-ș

tiinț

ific ș

i în d

ezvo

ltare

a so

cietă

ții.

39

Elev

ul v

a m

anife

sta

urm

ătoa

rele

atit

udin

i şi v

alor

i:•

coer

ență

și c

orec

titud

ine

a lim

baju

lui s

peci

fic;

•in

tere

s și c

urio

zitat

e pe

ntru

pro

mov

area

acti

vă a

val

orilo

r de

inov

are,

de

expl

orar

e a

med

iulu

i înc

onju

răto

r și a

unu

i mod

să-

năto

s de

viaț

ă;•

pers

ever

ență

și p

reci

zie în

cun

oașt

erea

pro

cese

lor fi

zice

din

natu

ră;

•cr

eativ

itate

și a

tenț

ie la

inte

grar

ea a

chizi

țiilo

r spe

cific

e di

scip

linei

Fizi

că c

u ce

le d

in a

lte d

omen

ii;•

valo

rifica

re a

gân

dirii

criti

ce p

entr

u el

abor

area

unu

i pla

n de

pre

veni

re și

com

port

amen

t aut

onom

și ra

ționa

l în

situa

ții d

e ris

c.

Elem

ente

com

une

cu M

atem

atica

:-

Func

ții (f

orm

a an

aliti

că, f

orm

a gr

afică

);-

Deriv

ata

func

ției;

- Ca

lcul

inte

gral

;-

Util

izare

a și

tran

sfor

mar

ea fo

rmul

elor

;-

Ope

rare

a și

tran

sfor

mar

ea u

nită

ților

de

măs

ură;

- Id

entifi

care

a re

lații

lor d

e pr

opor

ționa

litat

e;-

Util

izare

a m

edie

i arit

meti

ce a

dou

ă sa

u m

ai m

ulte

num

ere

real

e;-

Ecua

ții. S

istem

e de

ecu

ații;

- Ca

lcul

ul p

uter

ii cu

exp

onen

t înt

reg

a nu

mer

elor

real

e;-

Ope

rații

cu

rădă

cini

păt

ratic

e di

ntr-u

n nu

măr

real

nen

egati

v;-

Util

izare

a pr

ocen

telo

r;-

Elem

ente

de

geom

etrie

și tr

igon

omet

rie;

- O

pera

ții c

u ve

ctor

i;-

Calc

ulul

loga

ritm

ilor.

40

PRO

FILU

L U

MA

NIS

TIC

CLA

SA A

X-A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se

de în

văța

re re

com

anda

te

M E

C A

N I

C A

I. Ci

nem

atica

1.1.

Des

crie

rea

miș

cării

cor

puril

or, f

olos

ind

mod

elel

e și

conc

epte

le: p

unct

mat

eria

l, m

obil,

co

rp d

e re

ferin

ţă, s

istem

de

coor

dona

te, s

istem

de

refe

rinţă

, tra

iect

orie

, dep

lasa

re, d

istan

ţă

parc

ursă

, coo

rdon

ată,

vite

ză, v

iteză

med

ie,

acce

lera

ţie, p

erio

adă,

frec

venţ

ă, v

iteză

ung

hiul

a-ră

, acc

eler

aţie

cen

trip

etă.

1.2.

Iden

tifica

rea

parti

cula

rităț

ilor m

ișcă

rii re

ctili-

nii u

nifo

rme,

ale

miș

cării

recti

linii

unifo

rm v

aria

te

și al

e m

ișcă

rii c

ircul

ar u

nifo

rme.

1.3.

Rep

reze

ntar

ea în

form

ă an

aliti

că: 1

) a le

gii

miș

cării

în m

ișca

rea

recti

linie

uni

form

ă; 2

) a le

gii

miș

cării

și a

legi

i vite

zei î

n m

ișca

rea

recti

linie

un

iform

var

iată

.1.

4. A

plic

area

form

ulel

or v

iteze

i, a

vite

zei m

edii,

a

acce

lera

ției,

a ac

cele

rație

i cen

trip

ete,

a p

eri-

oade

i, a

frec

venț

ei, a

vite

zei u

nghi

ular

e, a

legi

i m

ișcă

rii re

ctilin

ii un

iform

e, a

legi

i vite

zei ș

i a le

gii

miș

cării

recti

linii

unifo

rm v

aria

te la

rezo

lvar

ea

prob

lem

elor

în si

tuaț

ii co

ncre

te.

1.5.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a m

ișcă

rii re

c-til

inii

unifo

rme

și a

miș

cării

recti

linii

unifo

rm

varia

te.

• Co

ncep

tele

de

bază

ale

ci

nem

atici

i. M

ărim

i vec

tori-

ale.

Ero

are

rela

tivă

• M

ișca

rea

recti

linie

uni

for-

mă.

Vite

za. L

egea

miș

cării

re

ctilin

ii un

iform

e•

Miș

care

a re

ctilin

ie u

nifo

rm

varia

tă.

Acce

lera

ția. L

egea

vite

zei.

Lege

a m

ișcă

rii re

ctilin

ii un

iform

var

iate

•

Miș

care

a cu

rbili

nie.

M

ișca

rea

circ

ular

ă un

ifor-

mă.

Ac

cele

rația

cen

trip

etă

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–m

ișca

rea

recti

linie

și c

urbi

linie

/circ

ular

ă; –că

dere

a co

rpur

ilor î

n ae

r, în

vid

(în

tubu

l lui

New

ton)

; –st

abili

rea

dire

cție

i și a

sens

ului

vite

zei î

n m

ișca

rea

circ

ular

ă.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e/sit

uaţii

-pro

blem

ă:

–pr

oiec

ția v

ecto

rulu

i pe

axe

de c

oord

onat

e; –pr

oiec

ția v

ecto

rilor

: a d

epla

sării

, a v

iteze

i și a

ac

cele

rație

i; –ap

licar

ea fo

rmul

elor

vite

zei ș

i a a

ccel

eraț

iei,

a le

gilo

r m

ișcă

rii și

a v

iteze

i; –ap

licar

ea fo

rmul

elor

per

ioad

ei, a

frec

venț

ei, a

ac

cele

rație

i cen

trip

ete

și a

vite

zei u

nghi

ular

e.

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

1) „

Stud

iul m

işcăr

ii re

ctilin

ii un

iform

e”;

2) „V

erifi

care

a ex

perim

enta

lă a

une

ia d

intr

e fo

rmul

ele

ca-

ract

eristi

ce m

işcăr

ii re

ctilin

ii un

iform

var

iate

a u

nui c

orp”

.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

lucr

are

de la

bora

tor p

re-

zent

at;

41

1.6.

Înre

gist

rare

a în

tabe

l a v

alor

ilor m

ărim

ilor

fizic

e m

ăsur

ate

cu c

alcu

lare

a er

orii

abso

lute

și a

er

orii

rela

tive.

1.7.

Ana

liza

rezu

ltate

lor m

ăsur

ărilo

r efe

ctua

te și

fo

rmul

area

con

cluz

iilor

prin

eva

luar

ea re

zulta

tu-

lui o

bțin

ut.

1.8.

For

mar

ea c

ompo

rtam

entu

lui s

iste

mic

al

parti

cipa

nțilo

r la

trafi

cul r

utier

(tra

vers

area

st

răzil

or și

a li

niilo

r de

cale

fera

tă, d

epla

sare

a cu

m

ijloa

cele

de

tran

spor

t ș.a

.), a

rgum

entâ

nd, p

rin

rezo

lvar

ea d

iferit

or si

tuaț

ii-pr

oble

mă,

fapt

ul c

ă la

or

ice

vite

ză v

ehic

ulul

par

curg

e un

anu

mit

drum

(s

pațiu

) de

frân

are,

car

e tr

ebui

e lu

at p

erm

anen

t în

con

sider

are.

–pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –re

zum

at g

ener

aliza

t pre

zent

at: „

Regu

li de

secu

ritat

e și

norm

e de

com

port

amen

t în

circ

ulaț

ia ru

tieră

”; –pr

oiec

t STE

M/S

TEAM

real

izat:

„De

la ,,

frec

venț

a de

pe

dala

re”

la v

iteza

de

miș

care

a b

icic

lete

i”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: e

roar

e re

lativ

ă, a

ccel

eraț

ie, m

ișca

re c

ircul

ară

unifo

rmă,

vite

ză u

nghi

ular

ă, a

ccel

eraț

ie c

entr

ipet

ă,

vite

ză m

omen

tană

, ecu

ația

/lege

a m

ișcă

rii/a

vite

zei.

II. D

inam

ica

2.1.

Gen

eral

izare

a re

zulta

telo

r obs

ervă

rilor

exp

e-rim

enta

le în

form

ular

ea p

rinci

piilo

r din

amic

ii.2.

2. R

epre

zent

area

ana

litică

și g

rafic

ă a

forț

elor

.2.

3. A

plic

area

prin

cipi

ilor m

ecan

icii

new

toni

ene,

a

legi

i atr

acție

i uni

vers

ale,

a fo

rmul

elor

forț

ei

elas

tice

și a

forț

ei d

e fr

ecar

e în

situ

ații

conc

rete

.2.

4. Id

entifi

care

a pa

rticu

larit

ățilo

r miș

cării

recti

-lin

ii un

iform

e, a

le m

ișcă

rii re

ctilin

ii un

iform

var

i-at

e și

ale

miș

cării

circ

ular

uni

form

e în

con

text

ul

prin

cipi

ilor d

inam

icii.

2.5.

Exp

licar

ea in

tera

cțiu

nii c

orpu

rilor

din

Uni

vers

pr

in fo

rțe

de a

trac

ție g

ravi

tațio

nale

, car

e de

pind

de

mas

ele

corp

urilo

r și d

istan

ța d

intr

e el

e.

• Le

gile

/prin

cipi

ile d

inam

icii.

Prin

cipi

ul in

erție

i. Si

stem

e de

refe

rință

iner

țiale

.Pr

inci

piul

fund

amen

tal a

l di

nam

icii.

Prin

cipi

ul a

cțiu

nii ș

i al

reac

țiuni

i•

Câm

pul g

ravi

tațio

nal.

Inte

nsita

tea

câm

pu-

lui g

ravi

tațio

nal.

Lege

a at

racț

iei u

nive

rsal

e•

Forț

a el

astic

ă.

Forț

a de

frec

are.

Coe

fici-

entu

l de

frec

are.

Apl

icaț

ii pr

actic

e

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–re

actu

aliza

rea

cuno

știnț

elor

: for

ța d

e gr

euta

te, p

on-

dere

a.

Expe

rimen

te:

–ob

serv

area

div

erse

lor ti

puri

de in

tera

cțiu

ni d

intr

e co

rpur

i; –ve

rifica

rea

prin

cipi

ului

fund

amen

tal a

l din

amic

ii; –st

udiu

l acț

iuni

i și a

l rea

cțiu

nii c

orpu

rilor

.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e: –ap

licar

ea p

rinci

piilo

r din

amic

ii;–

aplic

area

legi

i atr

acție

i uni

vers

ale

și a

form

ulei

in

tens

ității

câm

pulu

i gra

vita

ționa

l.

42

2.6.

Inte

rpre

tare

a fo

rței

de

greu

tate

ca

forț

ă de

at

racț

ie u

nive

rsal

ă, m

anife

stat

ă în

vec

inăt

atea

Pă

mân

tulu

i, a

acce

lera

ției g

ravi

tațio

nale

ca

in-

tens

itate

a c

âmpu

lui g

ravi

tațio

nal.

2.7.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a d

epen

denț

ei

alun

girii

cor

puril

or e

lasti

ce d

e fo

rța

defo

rmat

oa-

re, a

legi

lor f

recă

rii la

alu

neca

re.

2.8.

Înre

gist

rare

a în

tabe

l a v

alor

ilor m

ărim

ilor

fizic

e m

ăsur

ate

cu c

alcu

lare

a er

orii

abso

lute

și a

er

orii

rela

tive.

2.9.

Ana

lizar

ea re

zulta

telo

r măs

urăr

ilor e

fect

uate

și

form

ular

ea c

oncl

uziil

or p

rin e

valu

area

rezu

lta-

tulu

i obț

inut

.2.

10. F

orm

area

com

port

amen

tulu

i sis

tem

ic

al p

artic

ipan

ților

la tr

aficu

l ruti

er (t

rave

rsar

ea

stră

zilor

și a

lini

ilor d

e ca

le fe

rată

, dep

lasa

rea

cu

mijl

oace

le d

e tr

ansp

ort ș

.a.),

arg

umen

tând

, prin

re

zolv

area

dife

ritor

situ

ații-

prob

lem

ă, fa

ptul

că

la

oric

e vi

teză

veh

icul

ul p

arcu

rge

un a

num

it dr

um

(spa

țiu) d

e fr

ânar

e, c

are

treb

uie

luat

per

man

ent

în c

onsid

erar

e.

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

3) „

Dete

rmin

area

con

stan

tei e

lasti

ce a

unu

i res

ort”

/„De

-te

rmin

area

coe

ficie

ntul

ui d

e fr

ecar

e la

alu

neca

re”.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

lucr

are

de la

bora

tor p

re-

zent

at;

–pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i pre

zent

ate

desp

re: a

plic

area

pr

oprie

tățil

or e

lasti

ce a

le c

orpu

rilor

în d

iferit

e di

spo-

zitive

și m

așin

i; an

aliza

div

erse

lor c

azur

i cu

refe

rire

la

dim

inua

rea

efec

telo

r for

țelo

r de

frec

are

și uti

lizar

ea

aces

tora

.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: s

iste

m d

e re

ferin

ță in

erția

l/nei

nerț

ial,

acțiu

ne și

reac

țiune

, su

praf

ață

nete

dă/id

eală

, fir i

deal

, scr

ipet

e id

eal.

III. I

mpu

lsul

mec

anic

. Luc

rul ş

i ene

rgia

mec

anic

ă

3.1.

Des

crie

rea

calit

ativă

și c

antit

ativă

a c

once

p-te

lor:

lucr

u m

ecan

ic, p

uter

e m

ecan

ică,

ene

rgie

ci

netic

ă, e

nerg

ie p

oten

ţială

, luc

rul f

orţe

lor c

on-

serv

ative

, luc

rul f

orţe

lor d

e fr

ecar

e, im

puls

mec

a-ni

c, le

gea

cons

ervă

rii e

nerg

iei m

ecan

ice.

3.

2. Id

entifi

care

a co

ndiți

ilor î

n ca

re e

nerg

ia m

e-ca

nică

se c

onse

rvă.

• Im

pulsu

l mec

anic

•

Lucr

ul m

ecan

ic. P

uter

ea

mec

anic

ă. E

nerg

ia c

ineti

că.

Teor

ema

varia

ției e

nerg

iei

cine

tice

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–tr

ansf

orm

area

și c

onse

rvar

ea e

nerg

iei m

ecan

ice.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e:

–uti

lizar

ea n

oțiu

nilo

r: lu

cru

mec

anic

, put

ere

şi en

ergi

e m

ecan

ică,

impu

ls m

ecan

ic;

–ap

licar

ea le

gii c

onse

rvăr

ii en

ergi

ei m

ecan

ice

în d

iferi-

te c

onte

xte.

43

3.3.

Util

izare

a m

ărim

ilor fi

zice

(lucr

u m

ecan

ic,

pute

re și

ene

rgie

mec

anic

ă, im

puls

mec

anic

), a

teor

emei

var

iație

i ene

rgie

i cin

etice

și a

legi

i co

nser

vării

ene

rgie

i mec

anic

e la

rezo

lvar

ea p

ro-

blem

elor

.3.

4. In

vesti

gare

a ex

perim

enta

lă a

feno

men

elor

ba

zate

pe

aplic

area

legi

i con

serv

ării

ener

giei

m

ecan

ice.

• Fo

rțe

cons

erva

tive.

Lu-

crul

forț

elor

con

serv

a-tiv

e. E

nerg

ia p

oten

țială

gr

avita

ționa

lă. E

nerg

ia

pote

nția

lă e

lasti

că. L

u-cr

ul fo

rței

de

frec

are/

de

rezis

tenț

ă•

Lege

a co

nser

vării

și a

tran

s-fo

rmăr

ii en

ergi

ei m

ecan

ice.

Ap

licaț

ii

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icar

e pr

ezen

tată

: „Pe

rpet

uum

mob

ile. V

isuri

și re

alită

ți”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: i

mpu

ls m

ecan

ic, t

eore

ma

varia

ției e

nerg

iei c

ineti

ce, e

nerg

ia p

oten

țială

ela

stică

, for

țe c

onse

rvati

ve.

IV. E

lem

ente

de

stati

că

4.1.

Sta

bilir

ea c

ondi

țiilo

r în

care

cor

pul s

e afl

ă în

ec

hilib

ru d

e tr

ansla

ție sa

u în

ech

ilibr

u de

rota

ție.

4.2.

Apl

icar

ea c

ondi

țiilo

r de

echi

libru

în si

tuaț

ii co

ncre

te.

4.3.

Det

erm

inar

ea p

oziți

ei c

entr

ului

de

greu

tate

al

figu

rilor

pla

ne.

4.4.

Ana

lizar

ea re

zulta

telo

r măs

urăr

ilor e

fect

uate

și

form

ular

ea c

oncl

uziil

or p

rin e

valu

area

rezu

lta-

tulu

i obț

inut

.

• Ec

hilib

rul u

nui c

orp

acțio

nat d

e fo

rțe

copl

anar

e co

ncur

ente

. Ech

ilibr

ul d

e tr

ansla

ție (c

azul

forț

elor

co

linia

re).

• M

omen

tul f

orțe

i. Ec

hilib

rul

de ro

tație

. Apl

icaț

ii pr

actic

e•

Cent

rul d

e gr

euta

te.

Echi

libru

l în

câm

p gr

avita

ționa

l

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–de

term

inar

ea p

oziți

ei c

entr

ului

de

greu

tate

al fi

guril

or

plan

e; –ex

empl

e de

ech

ilibr

u st

abil,

inst

abil

și in

dife

rent

.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d: –ap

licar

ea c

ondi

țiilo

r de

echi

libru

; –ap

licar

ea c

once

ptel

or: e

chili

bru

mec

anic

, mom

entu

l fo

rţei

, for

ţe c

oncu

rent

e, e

chili

bru

de tr

ansla

ţie/d

e ro

taţie

, cen

trul

de

greu

tate

în d

iferit

e co

ntex

te.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e;

44

–co

mun

icăr

i pre

zent

ate

desp

re: m

ăsur

i de

asig

ura-

re a

stab

ilită

ții e

chili

brul

ui în

ingi

nerie

; apl

icar

ea

cond

ițiilo

r de

echi

libru

în d

iferit

e do

men

ii et

c.;

–co

mun

icar

e la

tem

a: „

Măs

uri d

e as

igur

are

a st

abili

tății

ec

hilib

rulu

i în

ingi

nerie

, apl

icar

ea c

ondi

țiilo

r de

echi

li-br

u în

dife

rite

dom

enii”

etc

.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: f

orțe

con

cure

nte,

ech

ilibr

u de

rota

ție, m

omen

tul f

orțe

i.

V. O

scila

ții ş

i und

e m

ecan

ice

5.1.

Ana

liza

feno

men

elor

osc

ilato

rii, u

tilizâ

nd

măr

imile

car

acte

ristic

e m

ișcă

rii o

scila

torii

și

ondu

lato

rii (p

erio

adă,

frec

venț

ă, fa

ză, p

ulsa

ție,

elon

gație

, am

plitu

dine

, lun

gim

e de

und

ă).

5.2.

Des

crie

rea

canti

tativ

ă a

osci

lații

lor p

endu

le-

lor e

lasti

c și

grav

itațio

nal.

5.3.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a o

scila

țiilo

r me-

cani

ce.

5.4.

Apl

icar

ea m

ărim

ilor c

arac

teris

tice

miș

cării

os

cila

torii

și o

ndul

ator

ii (p

erio

adă,

frec

venț

ă,

fază

, pul

sație

, elo

ngaț

ie, a

mpl

itudi

ne, l

ungi

me

de

undă

) la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or.

5.5.

Înre

gist

rare

a în

tabe

l a v

alor

ilor m

ărim

ilor

fizic

e m

ăsur

ate

cu c

alcu

lare

a er

orii

abso

lute

și a

er

orii

rela

tive.

5.6.

Ana

liza

rezu

ltate

lor m

ăsur

ărilo

r efe

ctua

te și

fo

rmul

area

con

cluz

iilor

prin

eva

luar

ea re

zulta

tu-

lui o

bțin

ut.

5.7.

Exp

licar

ea p

rodu

cerii

și a

efe

ctel

or u

nui s

e-ism

(niv

el c

alita

tiv).

• Pr

oces

e os

cila

torii

în n

atur

ă și

în te

hnic

ă. M

ărim

i car

ac-

teris

tice

miș

cării

osc

ilato

rii.

Pend

ulul

ela

stic.

Pe

ndul

ul g

ravi

tațio

nal.

Cons

erva

rea

și tr

ansf

or-

mar

ea e

nerg

iei m

ecan

ice

în m

ișca

rea

osci

lato

rie.

Osc

ilații

am

ortiz

ate

și os

cila

ții fo

rțat

e. R

ezon

anța

(c

alita

tiv).

Aplic

ații

prac

tice

• U

nde

mec

anic

e. C

lasifi

-ca

rea

unde

lor m

ecan

ice

(und

e tr

ansv

ersa

le și

und

e lo

ngitu

dina

le).

Cara

cter

isti-

cile

und

elor

. Und

e so

nore

.U

ltras

unet

e. In

fras

unet

e.

Und

e se

ismic

e. A

plic

ații

prac

tice

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–m

ișca

rea

osci

lato

rie;

–fo

rmar

ea și

pro

paga

rea

unde

lor t

rans

vers

ale

și lo

ngi-

tudi

nale

.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e:

–ap

licar

ea m

ărim

ilor c

arac

teris

tice

miș

cării

osc

ilato

rii

și on

dula

torii

: elo

ngaț

ie, v

iteză

, acc

eler

ație

, ene

rgie

, pe

rioad

ă, fr

ecve

nță,

fază

, pul

sație

, lun

gim

e de

und

ă.

Lucr

are

de la

bora

tor:

5) „

Stud

iul p

endu

lulu

i gra

vita

ţiona

l şi d

eter

min

area

va

lorii

inte

nsită

ţii c

âmpu

lui g

ravi

taţio

nal/a

acc

eler

aţie

i că

derii

libe

re”.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul u

nui e

xper

imen

t/lu

crar

e de

labo

rato

r pre

-ze

ntat

;

45

5.8.

Apl

icar

ea u

nor m

ăsur

i de

prev

enire

și

prot

ecție

în ra

port

cu

posib

ilele

efe

cte

ale

seis-

mel

or, d

e pr

otec

ție fo

nică

la u

tiliza

rea

dife

ritor

su

rse

sono

re în

div

erse

situ

ații.

–pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i, re

fera

te, c

erce

tări

prez

enta

te: „

Efec

te

seism

ice”

; –pr

oiec

t STE

M/S

TEAM

real

izat:

„Util

izare

a ul

tras

une-

tulu

i”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: o

scila

tor a

rmon

ic, o

scila

ții a

rmon

ice,

fază

, pul

sație

, elo

ngaț

ie, a

mpl

itudi

ne, o

scila

ții a

mor

tizat

e și

osci

lații

forț

ate,

rezo

nanț

a, u

nde

tran

sver

sale

/long

itudi

nale

, ultr

asun

ete,

infr

asun

ete.

La sf

ârşi

tul c

lase

i a X

-a, e

levu

l poa

te:

•Id

entifi

ca: p

artic

ular

itățil

e m

ișcăr

ii re

ctilin

ii un

iform

e, a

le m

ișcăr

ii re

ctilin

ii un

iform

var

iate

și a

le m

ișcăr

ii ci

rcul

are

unifo

rme;

co

ndiți

ile în

car

e en

ergi

a m

ecan

ică

se c

onse

rvă;

•de

scrie

: mișc

area

cor

puril

or, f

olos

ind

mod

elel

e și

conc

epte

le d

e: p

unct

mat

eria

l, m

obil,

cor

p de

refe

rinţă

, sist

em d

e co

ordo

-na

te, s

istem

de

refe

rinţă

, tra

iect

orie

, dep

lasa

re, d

istan

ţă p

arcu

rsă,

coo

rdon

ată,

vite

ză, v

iteză

med

ie, a

ccel

eraţ

ie, p

erio

adă,

fr

ecve

nţă,

vite

ză u

nghi

ular

ă, a

ccel

eraţ

ie c

entr

ipet

ă; c

alita

tiv și

can

titati

v co

ncep

tele

: luc

ru m

ecan

ic, p

uter

e m

ecan

ică,

ene

rgie

ci

netic

ă, e

nerg

ie p

oten

ţială

, luc

rul f

orţe

lor c

onse

rvati

ve, l

ucru

l for

ţelo

r de

frec

are,

impu

ls m

ecan

ic, l

egea

con

serv

ării

ener

giei

m

ecan

ice,

osc

ilaţii

le p

endu

lelo

r ela

stic

şi gr

avita

ţiona

l, re

zona

nţă;

•re

prez

enta

în fo

rmă

anal

itică

lege

a m

ișcăr

ii în

mișc

area

recti

linie

uni

form

ă, le

gea

mișc

ării

și le

gea

vite

zei î

n m

ișcar

ea re

ctilin

ie

unifo

rm v

aria

tă;

•ex

plic

a: in

tera

cțiu

nea

corp

urilo

r din

Uni

vers

prin

forț

e de

atr

acție

gra

vita

ționa

le, c

are

depi

nd d

e m

asel

e co

rpur

ilor ș

i dist

anța

di

ntre

ele

; pro

duce

rea

și ef

ecte

le u

nui s

eism

;•

stab

ili c

ondi

țiile

în c

are

corp

ul se

află

în e

chili

bru

de tr

ansla

ție sa

u în

ech

ilibr

u de

rota

ție;

•de

term

ina

poziț

ia c

entr

ului

de

greu

tate

al fi

guril

or p

lane

;•

com

plet

a/ex

trag

e in

form

ațiil

e în

tr-u

n/di

ntr-u

n gr

afic

și/sa

u ta

bel;

•fo

rmul

a co

nclu

zii p

rin e

valu

area

rezu

ltatu

lui o

bțin

ut în

urm

a m

ăsur

ărilo

r efe

ctua

te;

46

•pr

ezen

ta/in

terp

reta

rezu

ltate

le in

vesti

gații

lor e

xper

imen

tale

;•

aplic

a fo

rmul

ele

măr

imilo

r fizic

e, le

gile

, prin

cipi

ile st

udia

te la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or/s

ituaț

iilor

-pro

blem

ă;

•ar

gum

enta

, prin

rezo

lvar

ea d

iferit

or si

tuaț

ii-pr

oble

mă,

fapt

ul c

ă la

oric

e vi

teză

veh

icul

ul p

arcu

rge

un a

num

it dr

um (s

pațiu

) de

frân

are,

car

e tr

ebui

e lu

at p

erm

anen

t în

cons

ider

are;

•pr

opun

e un

pla

n pr

opriu

de

măs

uri d

e fo

rmar

e a

com

port

amen

tulu

i: de

pre

veni

re și

pro

tecț

ie în

rapo

rt c

u po

sibile

le e

fect

e al

e se

ismel

or, d

e pr

otec

ție fo

nică

la u

tiliza

rea

dife

ritor

surs

e so

nore

în d

iver

se si

tuaț

ii.

Elem

ente

com

une

cu M

atem

atica

:-

Func

ții (f

orm

a an

aliti

că, r

epre

zent

area

gra

fică)

;-

Util

izare

a și

tran

sfor

mar

ea fo

rmul

elor

;-

Ope

rare

a și

tran

sfor

mar

ea u

nită

ților

de

măs

ură;

- Id

entifi

care

a re

lații

lor d

e pr

opor

ționa

litat

e;-

Util

izare

a m

edie

i arit

meti

ce a

2 sa

u m

ai m

ulte

num

ere

real

e;-

Ecua

ții;

- Ca

lcul

ul p

uter

ilor c

u ex

pone

nt ra

ționa

l;-

Ope

rații

cu

rădă

cini

păt

ratic

e di

ntr-u

n nu

măr

real

nen

egati

v;-

Util

izare

a pr

ocen

telo

r;-

Elem

ente

de

geom

etrie

și tr

igon

omet

rie;

- O

pera

ții c

u ve

ctor

i.

47

CLA

SA A

XI-A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se

de în

văța

re re

com

anda

te

Fizi

că m

olec

ular

ă şi

term

odin

amic

ă

I. N

oțiu

ni te

rmod

inam

ice

de b

ază.

Teo

ria c

ineti

co-m

olec

ular

ă a

gazu

lui i

deal

(TCM

)

1.1.

Defi

nire

a co

ncep

telo

r: sis

tem

term

odin

amic

, st

area

sist

emul

ui te

rmod

inam

ic, p

aram

etri

de

star

e (T

, p, V

).1.

2. E

xplic

area

feno

men

elor

refe

ritoa

re la

stru

c-tu

ra d

iscre

tă a

subs

tanț

ei (d

ifuziu

nea

etc.

). 1.

3. D

escr

iere

a m

odel

ului

gaz

ului

idea

l. 1.

4. U

tiliza

rea

măr

imilo

r ref

erito

are

la st

ruct

ura

disc

retă

a su

bsta

nței

, a fo

rmul

ei fu

ndam

enta

le

a te

orie

i cin

etico

-mol

ecul

are

a ga

zulu

i ide

al,

a ec

uație

i de

star

e a

gazu

lui i

deal

, a e

cuaț

iilor

tr

ansf

orm

ărilo

r sim

ple

ale

gazu

lui i

deal

la re

zol-

vare

a pr

oble

mel

or.

1.5.

Iden

tifica

rea

dom

eniil

or d

e ap

licar

e în

via

ță

și în

tehn

ică

a tr

ansf

orm

ărilo

r sim

ple

în g

aze.

1.6.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a tr

ansf

orm

ărilo

r sim

ple

ale

gazu

lui i

deal

.1.

7. În

regi

stra

rea

în ta

bel a

val

orilo

r măr

imilo

r fiz

ice

măs

urat

e cu

cal

cula

rea

eror

ii ab

solu

te și

a

eror

ii re

lativ

e.1.

8. A

naliz

a re

zulta

telo

r măs

urăr

ilor e

fect

uate

și

form

ular

ea c

oncl

uziil

or p

rin a

prec

iere

a re

zulta

tu-

lui o

bțin

ut.

• N

oțiu

ni te

rmod

inam

ice

de

bază

. Sis

tem

ul te

rmod

i-na

mic

. Sta

rea

siste

mul

ui

term

odin

amic

. Par

amet

ri de

star

e. S

truc

tura

disc

retă

a

subs

tanț

ei•

Mod

elul

gaz

ului

idea

l. Fo

r-m

ula

fund

amen

tală

a T

CM

a ga

zulu

i ide

al. T

empe

ra-

tura

.Ec

uația

de

star

e a

gazu

lui

idea

l. Tr

ansf

orm

ări s

impl

e al

e ga

zulu

i ide

al (e

cuaț

iile

tran

sfor

măr

ilor s

impl

e)

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–di

fuziu

nea;

–tr

ansf

orm

ări s

impl

e: iz

oter

mă,

izob

ară,

izoc

oră.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e: –uti

lizar

ea m

ărim

ilor fi

zice

refe

ritoa

re la

stru

ctur

a di

s-cr

etă

a su

bsta

nței

; –ap

licar

ea fo

rmul

ei fu

ndam

enta

le a

TCM

; –ap

licar

ea e

cuaț

iei d

e st

are

a ga

zulu

i ide

al;

–ap

licar

ea e

cuaț

iilor

tran

sfor

măr

ilor i

zote

rme,

izob

are,

izo

core

.

Lucr

are

de la

bora

tor:

1) „

Stud

iul u

nei t

rans

form

ări s

impl

e a

gazu

lui i

deal

”.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

lucr

are

de la

bora

tor p

re-

zent

at;

–pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: s

istem

term

odin

amic

, sist

em în

chis/

desc

his/

izola

t, co

rp/s

istem

mac

rosc

opic

, sta

rea

siste

mul

ui, p

ara-

met

rii d

e st

are,

tran

sfor

mar

e de

star

e/pr

oces

, ecu

ație

de

star

e, c

ondi

ții n

orm

ale,

mișc

are

brow

nian

ă, tr

ansf

orm

ări:

izoba

ră, i

zote

rmă,

izoc

oră.

48

II. B

azel

e te

rmod

inam

icii

2.1.

Defi

nire

a co

ncep

telo

r: en

ergi

e in

tern

ă, p

ro-

ces c

iclic

, ecu

aţie

cal

oric

ă de

star

e, p

rinci

piul

întâ

i al

term

odin

amic

ii, m

otor

term

ic.

2.2.

Exp

licar

ea p

rinci

piul

ui în

tâi a

l ter

mod

inam

icii

ca le

ge d

e co

nser

vare

.2.

3. A

plic

area

prin

cipi

ului

întâ

i al t

erm

odin

amic

ii pe

ntru

tran

sfor

măr

ile iz

oter

mă,

izoc

oră,

izob

ară

la re

zolv

area

pro

blem

elor

.2.

4. D

escr

iere

a pr

inci

piul

ui d

e fu

ncțio

nare

a m

o-to

arel

or te

rmic

e.2.

5. Id

entifi

care

a și

anal

iza p

robl

emel

or e

colo

gi-

ce, c

auza

te d

e uti

lizar

ea m

otoa

relo

r ter

mic

e.2.

6. A

naliz

a re

zulta

telo

r măs

urăr

ilor e

fect

uate

și

form

ular

ea c

oncl

uziil

or p

rin a

prec

iere

a re

zulta

tu-

lui o

bțin

ut.

• En

ergi

a in

tern

ă. L

ucru

l în

term

odin

amic

ă. C

antit

atea

de

căld

ură.

Pr

inci

piul

întâ

i al t

erm

odin

a-m

icii

• Tr

ansf

orm

area

ene

rgie

i int

er-

ne în

lucr

u m

ecan

ic. M

otoa

re

term

ice.

Apl

icaț

ii. P

olua

rea

med

iulu

i am

bian

t

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–pr

oces

e de

încă

lzire

/răc

ire a

subs

tanț

ei.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d:

–uti

lizar

ea e

cuaț

iei c

alor

imet

rice,

a p

rinci

piul

ui în

tâi

al te

rmod

inam

icii

la c

alcu

lare

a lu

crul

ui, a

can

tităț

ii de

căl

dură

și a

var

iație

i ene

rgie

i int

erne

în tr

ansf

or-

măr

ile si

mpl

e al

e ga

zulu

i ide

al.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

lucr

are

de la

bora

tor

prez

enta

t; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i, re

fera

te, c

erce

tări

prez

enta

te: „

Aplic

a-re

a m

otoa

relo

r ter

mic

e și

impa

ctul

ace

stor

a as

upra

m

ediu

lui a

mbi

ant”

etc

.; –pr

oiec

t STE

M/S

TEAM

real

izat:

„Ide

ntific

area

prin

-ci

pale

lor s

urse

de

polu

are

a m

ediu

lui.

Măs

uri d

e re

duce

re a

pol

uării

în o

rizon

tul l

ocal

”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: p

roce

s ter

mod

inam

ic, p

roce

s cic

lic, e

nerg

ie in

tern

ă, e

cuaț

ie c

alor

ică

de st

are,

căl

dură

mol

ară,

ca-

paci

tate

term

ică,

ecu

ație

cal

orim

etric

ă.

49

ELEC

TRO

DIN

AMIC

A

III. E

lect

rost

atica

3.1.

Defi

nire

a co

ncep

telo

r: pe

rmiti

vita

te e

lect

ri-că

, pot

enţia

l ele

ctric

, cap

acita

te e

lect

rică,

con

-de

nsat

or.

3.2.

Apl

icar

ea m

ărim

ilor c

arac

teris

tice

câm

-pu

lui e

lect

ric (i

nten

sitat

ea c

âmpu

lui e

lect

ric,

pote

nția

lul e

lect

ric),

a le

gii l

ui C

oulo

mb,

a lu

cru-

lui c

âmpu

lui e

lect

ric la

dep

lasa

rea

unei

sarc

ini

punc

tifor

me

într

-un

câm

p om

ogen

la re

zolv

area

pr

oble

mel

or.

3.3.

Arg

umen

tare

a ca

litati

vă a

car

acte

rulu

i con

-se

rvati

v al

câm

pulu

i ele

ctro

stati

c.

3.4.

Util

izare

a fo

rmul

ei c

apac

ității

con

dens

ator

u-lu

i pla

n la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or.

3.5.

Ana

liza

rezu

ltate

lor m

ăsur

ărilo

r efe

ctua

te și

fo

rmul

area

con

cluz

iilor

prin

apr

ecie

rea

rezu

ltatu

-lu

i obț

inut

.3.

6. R

elat

area

des

pre

aplic

ații

ale

cond

ucto

are-

lor,

ale

diel

ectr

icilo

r și a

le c

onde

nsat

oare

lor î

n vi

ața

cotid

iană

.

• Câ

mpu

l ele

ctric

și c

arac

-te

ristic

ile lu

i. In

tens

itate

a câ

mpu

lui e

lect

rost

atic.

Perm

itivi

tate

a el

ectr

ică

a m

ediu

lui

• Lu

crul

câm

pulu

i ele

ctric

la

dep

lasa

rea

unei

sarc

ini

punc

tifor

me

într

-un

câm

p om

ogen

. Pot

enția

lul e

lec-

tric

. Dife

renț

a de

pot

enția

l. Te

nsiu

nea

elec

tric

ă•

Capa

cita

tea

elec

tric

ă.

Cond

ensa

toru

l. Ap

licaț

ii.

Capa

cita

tea

elec

tric

ă a

con-

dens

ator

ului

pla

n. E

nerg

ia

câm

pulu

i ele

ctric

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–el

ectr

izare

a co

rpur

ilor;

–lin

iile

de fo

rță

ale

câm

pulu

i ele

ctro

stati

c.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d:

–ap

licar

ea m

ărim

ilor c

arac

teris

tice

câm

pulu

i ele

ctric

(in

tens

itate

a câ

mpu

lui e

lect

ric, p

oten

țialu

l ele

ctric

), a

legi

i lui

Cou

lom

b, a

lucr

ului

câm

pulu

i ele

ctric

; –re

prez

enta

rea

grafi

că a

câm

pulu

i ele

ctro

stati

c; –ca

lcul

ul c

apac

ității

ele

ctric

e a

cond

ensa

toar

elor

pla

ne;

–ca

lcul

ul e

nerg

iei c

âmpu

lui e

lect

rost

atic

al c

onde

nsa-

toru

lui.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i pre

zent

ate:

„In

tera

cțiu

ni e

lect

rost

atice

în

natu

ră/î

n co

tidia

n/în

tehn

ică”

/„ T

ipur

i de

cond

ensa

-to

are

și ap

licaț

iile

lor î

n te

hnic

ă”/„

Aplic

area

con

den-

sato

arel

or în

tehn

ică”

ș.a.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: c

âmp

elec

tric

, câm

p el

ectr

osta

tic, l

inii

de fo

rță

ale

câm

pulu

i ele

ctro

stati

c, in

tens

itate

a câ

mpu

lui

elec

tric

, pot

enția

l ele

ctric

, cap

acita

te e

lect

rică,

con

dens

ator

ele

ctric

.

50

IV. E

lect

roci

netic

ă

4.1.

Defi

nire

a co

ncep

telo

r: te

nsiu

ne e

lect

rom

o-to

are,

forţ

e ex

terio

are/

secu

ndar

e, re

ziste

nţă

inte

-rio

ară/

exte

rioar

ă, sc

urtc

ircui

t.4.

2. A

plic

area

legi

i lui

Ohm

pen

tru

o po

rțiu

ne d

e ci

rcui

t și p

entr

u un

circ

uit î

ntre

g, a

legi

i lui

Joul

e,

a fo

rmul

elor

lucr

ului

cur

entu

lui e

lect

ric, a

put

erii

și a

rezis

tenț

ei e

chiv

alen

te la

rezo

lvar

ea p

robl

e-m

elor

.4.

3. R

elat

area

apl

icaț

iilor

efe

ctel

or c

uren

tulu

i el

ectr

ic și

des

crie

rea

func

ționă

rii a

para

telo

r ele

c-tr

ocas

nice

.4.

4. În

regi

stra

rea

în ta

bel a

val

orilo

r măr

imilo

r fiz

ice

măs

urat

e cu

cal

cula

rea

eror

ii ab

solu

te și

a

eror

ii re

lativ

e.4.

5. A

naliz

a re

zulta

telo

r măs

urăr

ilor e

fect

uate

și

form

ular

ea c

oncl

uziil

or p

rin a

prec

iere

a re

zulta

tu-

lui o

bțin

ut.

4.6.

Ela

bora

rea

stra

tegi

ilor d

e co

mpo

rtam

ent î

n ca

zul r

iscur

ilor p

rovo

cate

de

scur

tcirc

uit.

• Cu

rent

ele

ctric

și c

ircu-

ite d

e cu

rent

con

tinuu

. Ap

licaț

ii. In

tens

itate

a cu

rent

ului

. Ten

siune

a el

ectr

ică.

Leg

ea lu

i Ohm

pe

ntru

o p

orțiu

ne d

e ci

rcui

t fă

ră g

ener

ator

de

cure

nt.

Grup

area

con

duct

oare

lor.

Lucr

ul și

put

erea

cur

entu

lui

elec

tric

. (Re

actu

aliza

re)

• Te

nsiu

nea

elec

trom

otoa

re.

Lege

a lu

i Ohm

pen

tru

un

circ

uit î

ntre

g. S

curt

circ

uitu

l, co

nsec

ințe

• In

stru

men

te d

e m

ăsur

at

digi

tale

și re

guli

de u

tiliza

re

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–re

actu

aliza

rea

și sis

tem

atiza

rea

cuno

știnț

elor

la te

ma

„Cur

entu

l ele

ctric

con

tinuu

”.

Expe

rimen

te:

–st

udiu

l exp

erim

enta

l al c

ircui

telo

r ser

ie și

par

alel

; –m

ăsur

area

măr

imilo

r car

acte

ristic

e cu

rent

ului

ele

ctric

cu

mul

timet

ru.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d: –ap

licar

ea m

ărim

ilor ș

i a le

gilo

r fizic

e ca

ract

eris

tice

feno

men

elor

ele

ctric

e (in

tens

itate

a cu

rent

ului

ele

c-tr

ic, t

ensiu

nea

elec

tric

ă, re

ziste

nța

elec

tric

ă, re

zistiv

i-ta

tea,

lucr

ul și

put

erea

cur

entu

lui e

lect

ric, t

ensiu

nea

elec

trom

otoa

re, r

ezis

tenț

a in

terio

ară,

lege

a lu

i Ohm

, le

gea

lui J

oule

); –ca

lcul

ul c

ostu

lui e

nerg

iei e

lect

rice

cons

umat

e.

Lucr

are

de la

bora

tor:

2) „

Dete

rmin

area

rezis

tenţ

ei in

terio

are

şi a

TEM

a u

nei

surs

e de

cur

ent”

.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

lucr

are

de la

bora

tor p

re-

zent

at;

–pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e;

51

–co

mun

icăr

i, re

fera

te, p

roie

ct S

TEM

/STE

AM d

espr

e:

aplic

ațiil

e ef

ecte

lor c

uren

tulu

i ele

ctric

(în

viaț

a co

ti-di

ană,

în te

hnic

ă, în

pro

cese

tehn

olog

ice,

în ș

tiinț

ă, în

m

edic

ină

ș.a.

); sc

urtc

ircui

tul ș

i sec

uriza

rea

circ

uite

lor

elec

tric

e; –pr

oiec

t STE

M/S

TEAM

real

izat:

„Mijl

oace

de

tran

spor

t el

ectr

ic”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: t

ensiu

ne e

lect

rom

otoa

re, f

orțe

ext

erio

are/

secu

ndar

e,

rezis

tenț

ă in

terio

ară,

scur

tcirc

uit,

rezis

tenț

ă fu

zibilă

.

V. C

uren

tul e

lect

ric în

dife

rite

med

ii

5.1.

Exp

licar

ea c

alita

tivă

a co

nduc

ției e

lect

rice

în

met

ale,

în se

mic

ondu

ctoa

re, î

n el

ectr

oliți

și g

aze.

5.2.

Iden

tifica

rea

unor

pos

ibili

tăți

prac

tice

de

aplic

are

a cu

rent

ului

ele

ctric

în d

iferit

e m

edii

(în

viaț

a co

tidia

nă/î

n te

hnic

ă).

5.3.

Ela

bora

rea

stra

tegi

ilor d

e co

mpo

rtam

ent î

n ca

zul r

iscur

ilor p

rovo

cate

de

form

area

cur

entu

lui

elec

tric

în d

iferit

e m

edii.

• M

edii

cond

ucto

are

de

cure

nt e

lect

ric (c

alita

tiv).

Aplic

ații

prac

tice

ale

cu-

rent

ului

ele

ctric

în d

iferit

e m

edii

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–cu

rent

ul e

lect

ric în

ele

ctro

liți;

–io

niza

rea

gaze

lor.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent p

reze

ntat

; –sit

uații

-pro

blem

ă re

zolv

ate;

–co

mun

icăr

i, re

fera

te, p

roie

ct S

TEM

/STE

AM d

espr

e:

aplic

ațiil

e cu

rent

ului

ele

ctric

în d

iferit

e m

edii

(în

viaț

a co

tidia

nă, î

n te

hnic

ă, în

pro

cese

tehn

olog

ice,

în

știin

ță, î

n m

edic

ină

ș.a.

); st

rate

gii d

e co

mpo

rtam

ent

în c

azul

risc

urilo

r pro

voca

te d

e fo

rmar

ea c

uren

tulu

i el

ectr

ic în

dife

rite

med

ii.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: s

emic

ondu

ctor

, dio

dă, d

iodă

lum

inisc

entă

, ele

ctro

lit, p

lasm

ă, tu

buri

lum

inisc

ente

.

52

La sf

ârşi

tul c

lase

i a X

I-a, e

levu

l poa

te:

•id

entifi

ca d

omen

iile d

e ap

licar

e în

viaț

ă și

în te

hnică

a tr

ansf

orm

ărilo

r sim

ple

în g

aze;

•de

scrie

: mod

elul

gaz

ului

idea

l; pr

inci

piul

de

func

ționa

re a

mot

oare

lor t

erm

ice;

pro

cese

le d

in c

ondu

ctoa

rele

met

alic

e și

diel

ec-

tric

i înt

r-un

câm

p el

ectr

osta

tic; f

uncț

iona

rea

apar

atel

or e

lect

roca

snic

e;

•re

cuno

aște

și a

naliz

a pr

oble

mel

e ec

olog

ice,

cau

zate

de

utiliz

area

mot

oare

lor t

erm

ice;

•ex

plic

a: fe

nom

enel

e re

ferit

oare

la st

ruct

ura

disc

retă

a su

bsta

nței

(difu

ziune

, vap

oriza

re e

tc.);

prin

cipi

ul în

tâi a

l ter

mod

inam

i-ci

i ca

lege

de

cons

erva

re; c

ondu

cția

ele

ctric

ă în

met

ale,

în se

mic

ondu

ctoa

re, î

n el

ectr

oliți

și g

aze

(cal

itativ

); •

rela

ta d

espr

e ap

licaț

iile:

con

duct

oare

lor,

diel

ectr

icilo

r și c

onde

nsat

oare

lor î

n vi

ața

cotid

iană

; efe

ctel

or c

uren

tulu

i ele

ctric

, cu

rent

ului

ele

ctric

în d

iferit

e m

edii

în v

iața

coti

dian

ă/în

tehn

ică;

•co

mpl

eta/

extr

age

info

rmaț

iile

într

-un/

dint

r-un

grafi

c și/

sau

tabe

l;•

form

ula

conc

luzii

prin

eva

luar

ea re

zulta

tulu

i obț

inut

în u

rma

măs

urăr

ilor e

fect

uate

;•

prez

enta

/inte

rpre

ta re

zulta

tele

inve

stiga

țiilo

r exp

erim

enta

le;

•ap

lica

form

ulel

e m

ărim

ilor fi

zice,

ecu

ațiil

e, le

gile

, prin

cipi

ile st

udia

te la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or/s

ituaț

iilor

-pro

blem

ă;

•pr

opun

e un

pla

n pr

opriu

de

măs

uri d

e pr

even

ire a

încă

lzirii

glo

bale

;•

elab

ora

stra

tegi

i de

com

port

amen

t în

cazu

l risc

urilo

r cau

zate

de

scur

tcirc

uit ș

i de

trec

erea

cure

ntul

ui e

lect

ric p

rin d

iferit

e m

edii.

Elem

ente

com

une

cu M

atem

atica

:-

Func

ții (f

orm

a an

aliti

că, r

epre

zent

area

gra

fică)

;-

*Der

ivat

a fu

ncție

i;-

Util

izare

a și

tran

sfor

mar

ea fo

rmul

elor

;-

Ope

rare

a și

tran

sfor

mar

ea u

nită

ților

de

măs

ură;

- Id

entifi

care

a re

lații

lor d

e pr

opor

ționa

litat

e;-

Util

izare

a m

edie

i arit

meti

ce a

2 sa

u m

ai m

ulte

num

ere

real

e;-

Ecua

ții;

- Ca

lcul

ul p

uter

ilor c

u ex

pone

nt ra

ționa

l;-

Ope

rații

cu

rădă

cini

păt

ratic

e di

ntr-u

n nu

măr

re

al n

eneg

ativ;

- U

tiliza

rea

proc

ente

lor;

- El

emen

te d

e ge

omet

rie și

trig

onom

etrie

;-

Ope

rații

cu

vect

ori.

53

CLA

SA A

XII-

A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se

de în

văța

re re

com

anda

te

I. El

ectr

omag

netis

m

1.1.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

a a

cțiu

nii c

âmpu

-lu

i mag

netic

asu

pra

cond

ucto

arel

or p

arcu

rse

de

cure

nt e

lect

ric.

1.2.

Des

crie

rea

miș

cării

pur

tăto

rilor

de

sarc

ină

elec

tric

ă în

câm

p m

agne

tic.

1.3.

Exp

licar

ea fe

nom

enul

ui d

e in

ducț

ie e

lect

ro-

mag

netic

ă.1.

4. A

plic

area

form

ulei

forț

ei e

lect

rom

agne

tice

(Am

pere

), a

form

ulei

forț

ei L

oren

tz, a

form

ulei

flu

xulu

i câm

pulu

i mag

netic

, a le

gii i

nduc

ției

elec

trom

agne

tice

la re

zolv

area

pro

blem

elor

/sit

uații

lor-

prob

lem

ă.1.

5. Id

entifi

care

a do

men

iilor

de

aplic

ație

pra

ctică

a

inte

racț

iuni

lor m

agne

tice,

a in

ducț

iei e

lect

ro-

mag

netic

e.1.

6. A

naliz

a re

zulta

telo

r obs

ervă

rilor

efe

ctua

te și

fo

rmul

area

con

cluz

iilor

prin

eva

luar

ea re

zulta

tu-

lui o

bțin

ut.

• Câ

mpu

l mag

netic

al c

u-re

ntul

ui e

lect

ric. I

nduc

ția

mag

netic

ă.

• Ac

țiune

a câ

mpu

lui m

agne

-tic

asu

pra

purt

ător

ilor d

e sa

rcin

ă el

ectr

ică

în m

ișca

re.

Forț

a Lo

rent

z•

Flux

ul m

agne

tic. I

nduc

ția

elec

trom

agne

tică.

Leg

ea lu

i Fa

rada

y.

Aplic

ații

prac

tice

ale

indu

cție

i ele

ctro

mag

netic

e

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Reac

tual

izare

a cu

noşti

nţel

or:

–fo

rța

elec

trom

agne

tică;

–re

gula

mâi

nii d

rept

e; –re

gula

mâi

nii s

tâng

i.

Expe

rimen

te:

–sp

ectr

ul c

âmpu

lui m

agne

tic a

l unu

i mag

net p

erm

a-ne

nt, a

l unu

i con

duct

or re

ctilin

iu, a

l unu

i sol

enoi

d și

al

unei

spire

par

curs

e de

cur

ent;

–ac

țiune

a câ

mpu

lui m

agne

tic a

supr

a co

nduc

toar

elor

pa

rcur

se d

e cu

rent

ele

ctric

.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d:

–ap

licar

ea fo

rmul

ei fo

rței

ele

ctro

mag

netic

e (A

mpe

re),

a fo

rmul

ei fo

rței

Lor

entz

, a fo

rmul

ei fl

uxul

ui c

âmpu

lui

mag

netic

, a le

gii i

nduc

ției e

lect

rom

agne

tice.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i pre

zent

ate:

„Ap

licaț

ii al

e câ

mpu

lui m

ag-

netic

”/„C

âmpu

l mag

netic

al P

ămân

tulu

i. Pr

oces

e fiz

ice

care

det

erm

ină

prot

ecția

con

tra

radi

ațiil

or c

osm

ice”

.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: fl

ux m

agne

tic, f

orța

Lor

entz

, ind

ucție

ele

ctro

mag

netic

ă.

54

II. C

uren

t ele

ctric

alte

rnati

v

2.1.

Des

crie

rea

mod

alită

ților

de

gene

rare

a t.

e.

m. a

ltern

ative

.2.

2. C

ompa

rare

a m

ărim

ilor c

e ca

ract

erize

ază

cure

ntul

alte

rnati

v cu

măr

imile

ce

cara

cter

izeaz

ă cu

rent

ul c

ontin

uu.

2.3.

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

cu

aplic

area

măr

imi-

lor c

arac

teris

tice

cure

ntul

ui a

ltern

ativ:

inte

nsita

-te

a și

tens

iune

a in

stan

tane

e, v

alor

ile e

fecti

ve a

le

inte

nsită

ții și

ale

tens

iuni

i alte

rnati

ve, f

recv

ența

, pe

rioad

a, p

ulsa

ția, v

aloa

rea

efec

tivă

a te

nsiu

nii ș

i a

inte

nsită

ții, r

apor

t/co

efici

ent d

e tr

ansf

orm

are.

2.4.

Exp

licar

ea p

rinci

piul

ui d

e fu

ncțio

nare

a

tran

sfor

mat

orul

ui.

2.5.

Iden

tifica

rea

prob

lem

elor

tran

spor

tulu

i en

ergi

ei e

lect

rice

la d

ista

nțe

mar

i.2.

6. F

orm

area

com

port

amen

tulu

i con

știen

t la

utiliz

area

cur

entu

lui a

ltern

ativ.

• Cu

rent

ul e

lect

ric a

ltern

ativ.

M

ărim

i car

acte

ristic

e.Va

lori

efec

tive

ale

inte

nsită

ții c

uren

tulu

i și a

le

tens

iuni

i alte

rnati

ve.

• Pr

oduc

erea

ene

rgie

i ele

c-tr

ice.

Tra

nsfo

rmat

orul

. Ap

licaț

ii pr

actic

e.Tr

ansp

ortu

l ene

rgie

i ele

c-tr

ice

la d

ista

nțe

mar

i

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–ge

nera

rea

tens

iuni

i ele

ctro

mot

oare

alte

rnati

ve;

–co

nstr

ucția

tran

sfor

mat

orul

ui.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d: –ca

lcul

ul m

ărim

ilor c

arac

teris

tice

cure

ntul

ui a

ltern

ativ:

in

tens

itate

a și

tens

iune

a in

stan

tane

e, v

alor

ile e

fecti

ve

ale

inte

nsită

ții și

ale

tens

iuni

i alte

rnati

ve, f

recv

ența

, pe

rioad

a, p

ulsa

ția, v

aloa

rea

efec

tivă

a te

nsiu

nii ș

i a

inte

nsită

ții.

Lucr

are

de la

bora

tor:

1) „

Stud

iul t

rans

form

ator

ului

”.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i, re

fera

te, c

erce

tări

prez

enta

te: „

Avan

ta-

jele

util

izării

cur

entu

lui a

ltern

ativ”

/„Di

min

uare

a pi

er-

deril

or e

nerg

etice

la tr

ansp

ortu

l ene

rgie

i ele

ctric

e la

di

stan

țe m

ari”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: c

uren

t alte

rnati

v, te

nsiu

ne a

ltern

ativă

, val

ori i

nsta

ntan

ee și

val

ori e

fecti

ve a

le te

nsiu

nii ș

i ale

in

tens

ității

cur

entu

lui a

ltern

ativ,

tran

sfor

mat

or, r

apor

t/co

efici

ent d

e tr

ansf

orm

are.

55

III. O

scila

ții ş

i und

e el

ectr

omag

netic

e

3.1.

Des

crie

rea

calit

ativă

a p

rodu

cerii

câm

pulu

i el

ectr

omag

netic

și a

pro

pagă

rii u

ndei

ele

ctro

-m

agne

tice.

3.2.

Apl

icar

ea re

lații

lor d

intr

e m

ărim

ile c

arac

te-

ristic

e un

dei e

lect

rom

agne

tice

(lung

ime

de u

ndă,

pe

rioad

ă, fr

ecve

nță)

la re

zolv

area

pro

blem

elor

/sit

uații

lor-

prob

lem

ă.3.

3. Id

entifi

care

a do

men

iilor

de

aplic

ații

știin

țifice

și te

hnic

e al

e un

delo

r ele

ctro

mag

neti-

ce, a

le in

terf

eren

ței ș

i ale

difr

acție

i lum

inii.

3.4.

Esti

mar

ea a

cțiu

nii b

iolo

gice

a u

ndel

or

elec

trom

agne

tice

și ap

licar

ea u

nor m

ăsur

i de

prot

ecție

a m

ediu

lui ș

i a p

ropr

iei p

erso

ane

în

utiliz

area

pra

ctică

a a

cest

ora.

3.5.

Util

izare

a fo

rmul

ei re

țele

i de

difr

acție

la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or/s

ituaț

iilor

-pro

blem

ă.3.

6. In

vesti

gare

a ex

perim

enta

lă a

rețe

lei d

e di

frac

ție.

3.7.

Des

crie

rea

feno

men

elor

de

inte

rfer

ență

și

difr

acție

a lu

min

ii în

tâln

ite în

nat

ură

și în

tehn

ică.

3.8.

Înre

gist

rare

a în

tabe

l a v

alor

ilor m

ărim

ilor

fizic

e m

ăsur

ate

cu c

alcu

lare

a er

orii

abso

lute

și a

er

orii

rela

tive.

3.9.

Ana

liza

rezu

ltate

lor m

ăsur

ărilo

r efe

ctua

te și

fo

rmul

area

con

cluz

iilor

prin

eva

luar

ea re

zulta

tu-

lui o

bțin

ut.

• Ci

rcui

tul o

scila

nt•

Câm

pul e

lect

rom

agne

tic.

Prop

agar

ea u

ndel

or e

lec-

trom

agne

tice.

Clas

ifica

rea

unde

lor e

lec-

trom

agne

tice.

Apl

icaț

ii pr

actic

e•

Evol

uția

con

cepț

iilor

des

pre

natu

ra lu

min

ii •

Inte

rfer

ența

și d

ifrac

ția lu

-m

inii.

Reț

eaua

de

difr

acție

. Ap

licaț

ii pr

actic

e

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–de

mon

stra

rea

inte

rfer

ențe

i și a

difr

acție

i lum

inii.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d: –ca

lcul

ul p

aram

etril

or c

ircui

telo

r osc

ilant

e; –ap

licar

ea fo

rmul

elor

car

acte

ristic

e un

delo

r ele

ctro

-m

agne

tice;

–ap

licar

ea fo

rmul

ei re

țele

i de

difr

acție

.

Lucr

are

de la

bora

tor:

2) „

Dete

rmin

area

lung

imii

de u

ndă

a lu

min

ii cu

aju

toru

l re

ţele

i de

difr

acţie

”.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții/lu

crar

e de

la

bora

tor p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i, re

fera

te și

cer

cetă

ri pr

ezen

tate

: „Is

toria

de

scop

eriri

i und

elor

ele

ctro

mag

netic

e și

înce

putu

l ere

i ra

diou

lui”/

„Apl

icaț

ii pr

actic

e al

e in

terf

eren

ței ș

i ale

di

frac

ției l

umin

ii (in

terf

erom

etru

, hol

ogra

fia e

tc.)”

ș.a.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: o

scila

ții e

lect

rom

agne

tice,

circ

uit o

scila

nt, i

nter

fere

nță,

difr

acție

, tab

lou

de in

terf

eren

ță,

max

im/m

inim

de

inte

rfer

ență

, dru

m g

eom

etric

, int

erfr

anjă

, reț

ea d

e di

frac

ție.

56

FIZI

CA M

OD

ERN

Ă

IV. E

lem

ente

de

fizic

ă cu

antic

ă

4.1.

Defi

nire

a co

ncep

telo

r: cu

antă

de

ener

gie,

fo

ton,

efe

ct fo

toel

ectr

ic, f

recv

enţă

de

prag

, ten

si-un

e de

frân

are/

stop

are.

4.2.

Inve

stiga

rea

expe

rimen

tală

în la

bora

tor/

labo

rato

r virt

ual a

legi

lor e

fect

ului

foto

elec

tric

ex

tern

.4.

3. A

plic

area

form

ulel

or e

nerg

iei,

a m

asei

și a

im

pulsu

lui f

oton

ului

, a le

gilo

r efe

ctul

ui fo

toe-

lect

ric, a

ecu

ație

i lui

Ein

stei

n pe

ntru

foto

efec

t la

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or.

4.4.

Iden

tifica

rea

dom

eniil

or d

e ap

licar

e a

efec

-tu

lui f

otoe

lect

ric.

4.5.

Ana

liza

rezu

ltate

lor m

ăsur

ărilo

r efe

ctua

te și

fo

rmul

area

con

cluz

iilor

prin

eva

luar

ea re

zulta

tu-

lui o

bțin

ut.

• Ef

ectu

l fot

oele

ctric

ext

ern.

Le

gile

efe

ctul

ui fo

toel

ectr

ic

exte

rn. C

uant

ă de

ene

rgie

. Fo

tonu

l. Ap

licaț

ii pr

actic

e al

e ef

ectu

lui f

otoe

lect

ric

exte

rn

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–ef

ectu

l fot

oele

ctric

ext

ern.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d: –ap

licar

ea le

gilo

r efe

ctul

ui fo

toel

ectr

ic e

xter

n și

a ec

uație

i lui

Ein

stei

n; –ca

lcul

ul e

nerg

iei,

al m

asei

și a

l im

pulsu

lui f

oton

ului

.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–ra

port

ul p

entr

u ex

perim

ent/

inve

stiga

ții p

reze

ntat

; –pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i, re

fera

te și

cer

cetă

ri pr

ezen

tate

: „Ap

lica-

rea

efec

tulu

i fot

oele

ctric

ext

ern

în d

iferit

e do

men

ii al

e ști

ințe

i și a

le te

hnic

ii (c

elul

a fo

toel

ectr

ică,

rele

ul

foto

elec

tric

etc

.)”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: c

uant

ă de

ene

rgie

, fot

on, e

fect

foto

elec

tric

, fre

cven

ță d

e pr

ag,

tens

iune

de

frân

are/

stop

are,

ipot

eza

lui P

lanc

k.

V. E

lem

ente

de

fizic

ă a

atom

ului

şi a

nuc

leul

ui a

tom

ic

5.1.

Des

crie

rea

calit

ativă

a d

iferit

or m

odel

e de

ato

mi.

5.2.

Arg

umen

tare

a st

abili

tății

ato

mul

ui p

e ba

za

post

ulat

elor

lui B

ohr.

5.3.

Car

acte

rizar

ea n

ucle

elor

ato

mic

e, u

tilizâ

nd

prop

rietă

țile

gene

rale

ale

ace

stor

a: d

imen

siune

, m

asă,

sarc

ină

elec

tric

ă, st

ruct

ură.

• Ex

perie

nța

lui R

uthe

rfor

d.

Mod

elul

pla

neta

r al a

to-

mul

ui•

Post

ulat

ele

lui B

ohr

• Sp

ectr

e. T

ipur

i de

spec

tre

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–sc

hem

a ex

perie

nței

lui R

uthe

rfor

d; –în

regi

stra

rea

radi

ațiil

or c

u aj

utor

ul d

etec

toril

or.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e pr

ivin

d: –de

term

inar

ea c

arac

teris

ticilo

r nuc

leul

ui a

tom

ic;

57

5.4.

Exp

licar

ea p

roce

selo

r de

dezin

tegr

are

α, β

, γ.

5.5.

Apl

icar

ea le

gii d

ezin

tegr

ării

radi

oacti

ve, a

le

gii c

onse

rvăr

ii nu

măr

ului

de

sarc

ină

și a

legi

i co

nser

vării

num

ărul

ui d

e m

asă

la re

zolv

area

pro

-bl

emel

or/s

ituaț

iilor

-pro

blem

ă.5.

6. E

stim

area

pos

ibile

lor e

fect

e al

e ac

cide

ntel

or

nucl

eare

. 5.

7. Id

entifi

care

a ef

ecte

lor b

iolo

gice

ale

ra

diaț

iilor

ioni

zant

e și

cuno

aște

rea

regu

lilor

de

prot

ecție

.5.

8. Id

entifi

care

a do

men

iilor

de

aplic

ații

prac

tice

ale

feno

men

elor

nuc

lear

e (a

izot

opilo

r rad

ioac

-tiv

i, a

reac

țiilo

r de

fisiu

ne și

fuziu

ne a

nuc

leel

or).

5.9.

Eva

luar

ea p

ersp

ectiv

elor

util

izării

fuziu

nii

nucl

eare

ca

surs

ă de

ene

rgie

a v

iitor

ului

.

• N

ucle

ul a

tom

ic.

Cons

titue

nții

nucl

eulu

i ato

-m

ic. I

zoto

pi•

Radi

oacti

vita

tea.

De

zinte

grar

ea ra

dioa

ctivă

• Re

acții

nuc

lear

e. L

egi d

e co

nser

vare

în re

acții

nuc

le-

are

(a n

umăr

ului

de

sarc

ină,

a

num

ărul

ui d

e m

asă)

• Fi

siune

a și

fuziu

nea

nucl

ee-

lor.

Reac

toru

l nuc

lear

• Ap

licaț

ii pr

actic

e al

e fe

no-

men

elor

nuc

lear

e (a

izot

o-pi

lor r

adio

activ

i, a

reac

țiilo

r de

fisiu

ne și

fuziu

ne a

nu-

clee

lor)

–ap

licar

ea le

gii d

ezin

tegr

ării

radi

oacti

ve, a

legi

i con

ser-

vării

num

ărul

ui d

e sa

rcin

ă și

a le

gii c

onse

rvăr

ii nu

mă-

rulu

i de

mas

ă; –an

aliza

reac

țiilo

r nuc

lear

e.

Prod

use

şcol

are:

–ex

perim

ent r

ealiz

at;

–pr

oble

me/

situa

ții-p

robl

emă

rezo

lvat

e; –co

mun

icăr

i, re

fera

te p

reze

ntat

e: „

Mod

ele

de a

tom

i. Pa

rticu

larit

ăți d

eose

bite

”/„R

ealiz

ările

știi

nțifi

ce a

le

dina

stiei

Cur

ie”/

„Cat

astr

ofe

nucl

eare

: Cer

nobî

l și

Fuku

shim

a”/„

Dom

enii

de a

plic

ații

prac

tice

ale

izoto

pi-

lor r

adio

activ

i, al

e fis

iuni

i și f

uziu

nii n

ucle

are”

.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: m

odel

ul p

lane

tar a

l ato

mul

ui, m

odel

ul c

uanti

ficat

al a

tom

ului

, spe

ctru

de

emisi

e/ab

sorb

ție, s

pec-

tru

conti

nuu/

de b

andă

/de

linii,

def

ect d

e m

asă,

ene

rgie

de

legă

tură

, ene

rgie

de

legă

tură

pe

nucl

eon.

VI. E

lem

ente

de

astr

onom

ie

6.1.

Iden

tifica

rea

locu

lui a

stro

nom

iei î

n co

ntex

tul

fizic

ii.6.

2. O

bser

vare

a ce

rulu

i îns

tela

t.6.

3. Id

entifi

care

a co

nste

lații

lor p

e ce

r.6.

4. D

eter

min

area

cau

zelo

r și a

car

acte

rulu

i m

ișcă

rii a

pare

nte

a So

arel

ui, a

Lun

ii, a

stel

elor

pe

cer.

6.5.

Exp

licar

ea fa

zelo

r Lun

ii, a

ecl

ipse

lor d

e So

are

și de

Lun

ă.6.

6. D

efini

rea

timpu

lui s

olar

med

iu.

6.7.

Cla

sifica

rea

corp

urilo

r Sis

tem

ului

Sol

ar.

6.8.

Des

crie

rea

prop

rietă

ților

fizic

e al

e Lu

nii ș

i ale

pl

anet

elor

din

Sis

tem

ul S

olar

.

• As

tron

omia

în c

onte

xtul

fiz

icii.

Ele

men

te d

e as

tron

o-m

ie p

racti

că: m

ișca

rea

apa-

rent

ă a

aștr

ilor;

sfer

a ce

-re

ască

(cal

itativ

); m

ișca

rea

perio

dică

a P

ămân

tulu

i și

a Lu

nii.

Tim

pul ș

i măs

urar

ea lu

i•

Sist

emul

Sol

ar. P

lane

tele

. Co

rpur

ile m

ici a

le S

iste

mu-

lui S

olar

. Păm

ântu

l și L

una.

M

aree

. Orig

inea

și e

volu

ția

Sist

emul

ui S

olar

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Obs

ervă

ri as

tron

omic

e: –ob

serv

area

cer

ului

înst

elat

; –m

ișca

rea

apar

entă

a S

oare

lui,

a Lu

nii,

a pl

anet

elor

și a

st

elel

or p

e bo

lta c

erea

scă;

–ob

serv

area

con

stel

ațiil

or (t

oam

na, i

arna

, prim

ăvar

a,

vara

); –ob

serv

area

pla

nete

lor (

Mer

cur,

Venu

s, M

arte

, Jup

iter,

Satu

rn);

–ob

serv

area

Lun

ii; –ur

măr

irea

met

eoril

or.

58

6.9.

Des

crie

rea

conc

epte

lor m

oder

ne d

espr

e or

igin

ea și

evo

luția

Sis

tem

ului

Sol

ar.

6.10

. Des

crie

rea

stru

ctur

ii și

a ca

ract

eris

ticilo

r So

arel

ui.

6.11

. Exp

uner

ea c

arac

teris

ticilo

r prin

cipa

le și

a

etap

elor

de

viaț

ă a

stel

elor

.6.

12. C

lasifi

care

a sp

ectr

ală

a st

elel

or.

6.13

. Esti

mar

ea d

imen

siuni

lor ș

i a p

ărțil

or c

om-

pone

nte

ale

Gala

xiei

noa

stre

și a

dis

tanț

elor

pâ

nă la

alte

gal

axii.

• So

arel

e. C

arac

teris

tici g

ene-

rale

ale

Soa

relu

i. St

ruct

ura

și at

mos

fera

sola

ră•

Stel

ele.

Car

acte

ristic

i prin

ci-

pale

, cla

sifica

re, e

volu

ție•

Noț

iuni

de

cosm

olog

ie. G

a-la

xia

noas

tră.

Alte

gal

axii.

Met

agal

axia

Dem

onst

raţii

: –vi

ziona

rea

film

elor

did

actic

o-ști

ințifi

ce;

–uti

lizar

ea re

surs

elor

ast

rono

mic

e vi

rtua

le;

–vi

zită

la O

bser

vato

rul A

stro

nom

ic.

Rezo

lvar

ea u

nor s

ituaţ

ii-pr

oble

mă.

Prod

use

şcol

are:

–sit

uații

-pro

blem

ă re

zolv

ate;

–co

mun

icăr

i și r

efer

ate

prez

enta

te: „

Astr

onom

ia și

ci

viliz

ația

um

ană”

/„O

bser

vato

are

astr

onom

ice

orbi

-ta

le”/

„Ste

le v

aria

bile

și n

esta

ționa

re”/

„Evo

luția

stel

e-lo

r”/„

Cerc

etăr

ile sp

ațiu

lui c

osm

ic și

rolu

l ace

stor

a în

de

zvol

tare

a so

ciet

ății”

.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: s

feră

cer

easc

ă, c

oord

onat

e ec

uato

riale

, pol

ul n

ord/

sud

al lu

mii,

axa

lum

ii, ze

nit,

nadi

r, ec

liptic

a,

lună

side

rală

, lun

ă sin

odic

ă, st

ele

varia

bile

/nes

tațio

nare

, nov

ă, su

pern

ovă,

piti

ce a

lbe/

roșii

, ste

a ne

utro

nică

, gau

ră n

eagr

ă, g

igan

tă, s

uper

gi-

gant

ă, st

ele

dubl

e/m

ultip

le, f

otos

feră

, cro

mos

feră

, pro

tube

ranț

e, v

ânt s

olar

, gal

axii,

roi s

tela

r, ne

bulo

ase,

sist

em h

elio

cent

ric, m

etag

alax

ia,

cosm

ogon

ie, c

osm

olog

ie.

VII.

Tabl

oul ş

tiinț

ific

al lu

mii

şi c

ontr

ibuț

ia fi

zici

i la

dezv

olta

rea

soci

etăț

ii

7.1.

Iden

tifica

rea

etap

elor

de

dezv

olta

re a

fizic

ii și

a as

tron

omie

i ca

știin

țe.

7.2.

Arg

umen

tare

a ro

lulu

i fizic

ii în

pro

gres

ul

tehn

ico-

știin

țific

și în

dez

volta

rea

soci

etăț

ii.

• Ta

blou

l con

tem

pora

n ști

ințifi

c al

lum

ii. E

volu

ția

tabl

oulu

i știi

nțifi

c al

lum

ii•

Rolu

l fizic

ii și

al a

stro

no-

mie

i în

prog

resu

l teh

nico

-ști

ințifi

c și

în d

ezvo

ltare

a so

ciet

ății

Prod

use

şcol

are:

–ra

poar

te p

reze

ntat

e: „

Desc

oper

irile

fizic

ii în

sec.

al

XX-le

a –

al X

XI-le

a pr

ivin

d st

ruct

ura

subs

tanț

ei și

na-

tura

dua

lă a

mat

erie

i”/„E

volu

ția ta

blou

lui ș

tiinț

ific

al

lum

ii”.

59

La sf

ârşi

tul c

lase

i a X

II-a,

ele

vul p

oate

:•

expl

ica:

feno

men

ul d

e in

ducț

ie e

lect

rom

agne

tică;

prin

cipi

ul d

e fu

ncțio

nare

a tr

ansf

orm

ator

ului

;•

desc

rie: m

ișcar

ea p

urtă

toril

or d

e sa

rcin

ă el

ectr

ică

în c

âmp

mag

netic

; mod

alită

ți de

gen

erar

e a

t. e.

m. a

ltern

ative

, cal

itativ

pro

-du

cere

a câ

mpu

lui e

lect

rom

agne

tic și

pro

paga

rea

unde

i ele

ctro

mag

netic

e; fe

nom

enel

e de

inte

rfer

ență

și d

ifrac

ție a

lum

inii

în-

tâln

ite în

nat

ură

și în

tehn

ică,

cal

itativ

dife

rite

mod

ele

de a

tom

i; pr

oprie

tățil

e fiz

ice a

le P

ămân

tulu

i, al

e Lu

nii s

au a

le a

ltor p

lane

te

ale

Sist

emul

ui S

olar

; con

cept

ele

mod

erne

des

pre

orig

inea

și e

volu

ția S

istem

ului

Sol

ar; s

truc

tura

și c

arac

teris

ticile

Soa

relu

i;•

com

para

măr

imile

ce

cara

cter

izeaz

ă cu

rent

ul a

ltern

ativ

cu m

ărim

ile c

e ca

ract

erize

ază

cure

ntul

con

tinuu

; •

cara

cter

iza: n

ucle

e, u

tilizâ

nd p

ropr

ietă

țile

gene

rale

ale

ace

stor

a; d

iferit

e tip

uri d

e ra

diaț

ii nuc

lear

e în

func

ție d

e pr

oprie

tățil

e ac

esto

ra;

•id

entifi

ca: l

ocul

ast

rono

mie

i în

cont

extu

l fizic

ii; e

tape

le d

e de

zvol

tare

a fi

zicii

și a

astr

onom

iei c

a ști

ințe

;•

recu

noaș

te c

onst

elaț

iile

pe c

er;

•cl

asifi

ca c

orpu

rile

Sist

emul

ui S

olar

;•

expu

ne: c

auze

le și

car

acte

rul m

ișcăr

ii ap

aren

te a

Soa

relu

i, a

Luni

i, a

stel

elor

pe

cer;

cara

cter

istici

le p

rinci

pale

și e

tape

le d

e vi

ață

a un

ei st

ele;

•

estim

a: d

imen

siuni

le și

păr

țile

com

pone

nte

ale

Gala

xiei

noa

stre

; dist

anțe

le p

ână

la a

lte g

alax

ii; a

cțiu

nea

biol

ogic

ă a

unde

lor

elec

trom

agne

tice;

•re

lata

des

pre:

dom

eniil

e de

apl

icaț

ie p

racti

că a

inte

racț

iuni

lor m

agne

tice;

a in

ducț

iei e

lect

rom

agne

tice;

pro

blem

ele

tran

spor

-tu

lui e

nerg

iei e

lect

rice

la d

istan

țe m

ari;

dom

eniil

e de

apl

icaț

ii ști

ințifi

ce și

tehn

ice

ale

unde

lor e

lect

rom

agne

tice;

dom

eniil

e de

ap

licar

e a

efec

tulu

i fot

oele

ctric

; efe

ctel

e uti

lizăr

ii ar

mam

entu

lui n

ucle

ar; e

fect

ele

biol

ogic

e al

e ra

diaț

iilor

ioni

zant

e, a

le u

nor

disp

oziti

ve u

tiliza

te p

entr

u de

tect

area

și m

ăsur

area

radi

ațiil

or;

•ev

alua

per

spec

tivel

e uti

lizăr

ii fu

ziuni

i nuc

lear

e ca

surs

ă de

ene

rgie

a v

iitor

ului

;•

com

plet

a/ex

trag

e in

form

ațiil

e în

tr-u

n/di

ntr-u

n gr

afic

și/sa

u ta

bel;

•fo

rmul

a co

nclu

zii p

rin e

valu

area

rezu

ltatu

lui o

bțin

ut în

urm

a m

ăsur

ărilo

r efe

ctua

te;

•pr

ezen

ta/in

terp

reta

rezu

ltate

le in

vesti

gații

lor e

xper

imen

tale

;•

aplic

a fo

rmul

ele

măr

imilo

r fizic

e, le

gile

stud

iate

la re

zolv

area

pro

blem

elor

/situ

ațiil

or-p

robl

emă;

•

argu

men

ta, p

e ba

za p

ostu

late

lor l

ui B

orh,

stab

ilita

tea

atom

ului

;

60

•ju

stific

a ro

lul fi

zicii

în p

rogr

esul

tehn

ico-

știin

țific

și în

dez

volta

rea

soci

etăț

ii;•

prop

une

un p

lan

prop

riu d

e m

ăsur

i pen

tru

form

area

com

port

amen

tulu

i de

prot

ecție

a m

ediu

lui ș

i a p

ropr

iei p

erso

ane

de

acțiu

nile

radi

ațiil

or n

ucle

are

în u

tiliza

rea

prac

tică

a un

delo

r ele

ctro

mag

netic

e.

Elev

ul v

a m

anife

sta

urm

ătoa

rele

atit

udin

i şi v

alor

i:•

coer

ență

și c

orec

titud

ine

a lim

baju

lui s

peci

fic;

•in

tere

s și c

urio

zitat

e pe

ntru

pro

mov

area

acti

vă a

val

orilo

r de

inov

are,

exp

lora

re a

med

iulu

i înc

onju

răto

r și a

unu

i mod

sănă

-to

s de

viaț

ă;•

pers

ever

ență

și p

reci

zie în

cun

oașt

erea

pro

cese

lor fi

zice

din

natu

ră;

•cr

eativ

itate

și a

tenț

ie la

inte

grar

ea a

chizi

țiilo

r spe

cific

e di

scip

linei

Fizi

că c

u ce

le d

in a

lte d

omen

ii;•

valo

rifica

re a

gân

dirii

criti

ce p

entr

u el

abor

area

unu

i pla

n de

pre

veni

re și

com

port

amen

t aut

onom

și ra

ționa

l în

situa

ții d

e ris

c.

Elem

ente

com

une

cu M

atem

atica

:-

Func

ții (f

orm

a an

aliti

că, r

epre

zent

area

gra

fică)

;-

*Der

ivat

a fu

ncție

i;-

Util

izare

a și

tran

sfor

mar

ea fo

rmul

elor

;-

Ope

rare

a și

tran

sfor

mar

ea u

nită

ților

de

măs

ură;

- Id

entifi

care

a re

lații

lor d

e pr

opor

ționa

litat

e;-

Util

izare

a m

edie

i arit

meti

ce a

2 sa

u m

ai m

ulte

num

ere

real

e;-

Ecua

ții;

- Ca

lcul

ul p

uter

ilor c

u ex

pone

nt ra

ționa

l;-

Ope

rații

cu

rădă

cini

păt

ratic

e di

ntr-u

n nu

măr

real

nen

egati

v;-

Util

izare

a pr

ocen

telo

r;-

Elem

ente

de

geom

etrie

și tr

igon

omet

rie;

- O

pera

ții c

u ve

ctor

i.

61

V. Repere metodologice de predare – învățare – evaluare

Aspectul metodologic presupus de Curriculumul la disciplina Fizică. Astronomie, dez-voltat în termeni de competențe școlare, reprezintă organizarea procesului educațional la fizică, centrat pe achiziții finale concrete.

Proiectarea diferitor tipuri de strategii didactice în procesul de predare – învățare a fizicii va fi determinată de:

• abordarea constructivistă în educație; • tipologia finalităților cursului de fizică; • formele de organizare a instruirii specifice fizicii: lecții, lucrări de laborator, lu-

crări practice etc.; • viziunea didactică a profesorului.Ideea-cheie a metodologiei propuse în actualul curriculum constă în asigurarea și

susținerea învățării centrate pe elev (abordarea psihocentrică), dar și a învățării centra-te pe valorile promovate de către societate (abordarea sociocentrică).

În cadrul primei abordări, elevul, la lecțiile de fizică, fiind subiect activ, se informea-ză, identifică, descrie, observă, experimentează, descoperă, analizează, interpretează, apreciază, concluzionează, gestionează etc., realizând astfel demersuri constructiviste, iar profesorul asigură procesul de predare – învățare – evaluare fără a se limita la fur-nizarea de informații, ci îndrumând/orientând elevii cum să învețe gândind activ, logic, analitic și critic.

În cadrul celei de-a doua abordări, elevul asimilează valorile promovate de către societate, iar profesorul ghidează acest proces fără a-și impune propriile viziuni.

Realizarea acestei idei-cheie, în cazul predării fizicii, se axează pe strategii didactice activ-participative, care au la bază următoarele principii:

1. promovarea învățării prin descoperire și rezolvare de probleme;2. construirea propriilor înțelesuri și interpretări ale conținuturilor însușite la fizică;3. discutarea și stabilirea de comun acord cu elevii a modului de învățare;4. promovarea alternativelor metodologice de predare – învățare – evaluare;5. analiza multidimensională, transdisciplinară a conținuturilor din domeniul fizicii,

ariei curriculare etc.;6. evaluarea prin metode alternative.

62

Așadar, predarea – învățarea disciplinei școlare Fizică se va axa preponderent pe următoarele strategii didactice:

• strategii euristice; • strategii algoritmice; • strategii de învățare prin cooperare; • strategii axate pe cercetare; • strategii axate pe problematizare.Proiectarea anuală, precum și proiectarea unităților de învățare, va fi centrată pe o

asimilare treptată a competențelor specifice fizicii, care urmează a fi atinse pe parcursul celor trei ani de studiu în liceu. Fiind dezvoltate permanent, ele vor conduce la forma-rea celor 4 competențe specifice disciplinei, considerate ca finalități ale treptei liceale.

Competențele specifice se exercită în diferite situații de învățare cu un anumit grad de operaționalitate și depind în mare măsură de achizițiile dobândite la fiecare unitate de învățare.

Nivelul calitativ al procesului educațional este condiționat de stilul de predare și strategia didactică utilizate de către profesor. Strategia didactică presupune îmbinarea formelor de organizare a activităților elevilor, a metodelor și mijloacelor de predare – învățare în cadrul procesului de formare, iar optimizarea acestora reprezintă scopul principal al strategiei și al stilului de predare al profesorului.

Deci, optimizarea procesului didactic în cadrul orelor de fizică pentru treapta liceală constă în:•selectarea adecvată a metodelor, a procedeelor didactice și a mijloacelor de

învățământ;•crearea situațiilor de formare adecvate conținuturilor;•asigurarea unei comunicări didactice eficiente;•motivarea și dezvoltarea intereselor elevilor;•corelarea teoriei cu practica etc.Utilizarea metodelor în context interactiv îi vizează atât pe profesori, cât și pe elevi și

presupune o participare activă prin efort comun, urmărind atingerea achizițiilor finale. Metodele centrate pe elev stimulează gândirea și imaginația acestuia, capacitatea de comunicare, voința, motivația, interesul etc. Activ este elevul care depune un efort de reflecție personală, interioară, abstractă, care întreprinde un efort intelectual, de cer-cetare, de redescoperire a adevărurilor științifice.

Un imperativ al timpului îl reprezintă utilizarea tehnologiilor informației și a comunicațiilor (TIC) în procesul educațional la fizică. Resursele WEB pot fi folosite în măsura posibilităților, nu doar la selectarea unor conținuturi informaționale de ulti-mă oră, dar și la efectuarea experimentelor cu ajutorul laboratoarelor digitale, dotate

63

cu senzori de ultimă generație, modelarea unor experimente fizice, greu de realizat în condițiile de laborator, precum și la evaluarea operativă a achizițiilor. Utilizarea acestor resurse la lecțiile de fizică au un șir de avantaje:

• asigură diversificarea strategiilor didactice, utilizate în procesul educațional;• facilitează accesul elevilor la informație, stimulând interesul acestora față de cele

mai recente descoperiri, motivând învățarea;• permit realizarea unei evaluări mai ample și mai operative a rezultatelor și a pro-

greselor obținute de către elevi;• dezvoltă abilitățile de comunicare, de lucru în echipă;• contribuie la realizarea proiectelor individuale și în grup, sensibilizând atitudinea

față de problemele majore din viața cotidiană. În cadrul procesului educațional, activitățile de predare – învățare – evaluare se află

într-o strânsă legătură. Acestea trebuie proiectate în același timp, deoarece principalul element metodologic presupus în actualul curriculum îl reprezintă organizarea proce-sului educațional în raport cu noile finalități achiziționate: competențele specifice și unitățile de competențe.

Astfel, evaluarea rezultatelor școlare se integrează pe întreg procesul de instruire sub diferite forme (tradiționale și formative) și anume prin:

- evaluarea inițială (chestionare, testări, interviuri);- evaluarea continuă (evaluări curente, orale și scrise la lecție, sarcini practice,

teme pentru acasă);- evaluarea sumativă (testări tematice, referate, proiecte).Pentru a realiza cu succes evaluarea procesului și a produselor finale este important

să se aplice strategii moderne de evaluare. Caracteristicile de bază ale unei evaluări autentice în cadrul disciplinei Fizică. Astro-

nomie sunt următoarele:- relevanța sarcinilor de evaluare și punerea elevilor în situații asemănătoare celor

din viața reală. Pentru aceasta, ei vor realiza observări, investigații, experimente, vor soluționa unele probleme concrete, vor reflecta asupra celor învățate și își vor exprima interesele, opiniile și atitudinile proprii;

- dezvoltarea capacităților de autoevaluare a achizițiilor finale.Evaluarea trebuie să ofere elevilor informații suficiente despre procesul de formare

a competențelor specifice fizicii. Astfel, în procesul de evaluare elevii demonstrează:• ceea ce ştiu – ansamblul de cunoștințe fundamentale;• ceea ce pot să facă – ansamblul de priceperi, deprinderi, abilități de a face ceva/

de a pune în practică/de a implementa cunoștințele fundamentale;• ceea ce pot să fie – ansamblul de atitudini bazate pe valorile acceptate.

64

Evaluarea succeselor elevilor, în această ordine de idei, poate fi realizată, de aseme-nea, și prin utilizarea metodelor complementare de evaluare:

• observarea sistematică a comportamentului elevilor;• investigația;• proiectul; • portofoliul;• autoevaluarea etc.Aceste metode sunt în același timp metode de predare – învățare și metode de eva-

luare. Ele permit profesorului să analizeze direct activitatea elevului, să evalueze proce-sul prin care se ajunge la anumite rezultate/produse finale materializate în competențe.

Utilizarea metodelor alternative de evaluare încurajează elevii în construirea cunoștințelor și creează un climat favorabil învățării. Este important ca elevii să cu-noască criteriile de evaluare pentru a putea reflecta asupra performanțelor obținute și pentru a găsi modalități proprii de progres.

65

Bibliografie

1. Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional, 2017. 2. Codul Educaţiei al Republicii Moldova, 2014, modificat LP nr. 138 din 17.06.16,

MO184-192/01.07.16 art. 401, intrat în vigoare din 23.11.2014.3. Concepţia educaţiei în Republica Moldova, 2000. 4. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău:

MECC, IȘE, 2018.5. Fizica. Curriculum pentru învăţământul gimnazial: clasele a VI-a – a IX-a. Chișinău:

Lyceum, 2010. 6. Programul de modernizare a sistemului de învăţământ din Republica Moldova,

aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 863 din 26 august 2005. 7. Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 ,,Educaţia 2020”, publi-

cată: 21.11.2014 în Monitorul Oficial nr. 345-351, art. nr. 1014.8. Standarde de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele şcolare în instituţiile de

învăţământ secundar general (aprobate prin ordinul MECC nr. 193 din 26.02.2019).9. Standarde de eficienţă a învăţării, Ministerul Educației al Republicii Moldova,

2012. 10. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităţilor şi competenţelor parentale

pentru anii 2016-2022, MECC, publicată: 07.10.2016 în Monitorul Oficial nr. 347- 352, art. nr. 1198.

11. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial nr. 252-257, art. nr. 963.

12. Strategia Naţională Educaţie pentru toţi, publicată: 15.04.2003 în Monitorul Ofi-cial nr. 070, art. nr. 441.

13. Bucun N., Guțu Vl., Ghicov A. [et al.] Evaluarea curriculumului şcolar. Ghid meto-dologic. Chișinău: IȘE, 2017.