Upload
ion-draganel
View
224
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
1/174
1 2
Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea Matematică şi Informatică
Catedra Tehnologii de Programare
BOIAN Elena CĂPĂŢNĂ !heorgheP"EPE#IŢĂ Aurelia $EI$I%C Eleonora
$I$TEME &E OPE"A"E'
M$(&O$) *IN&O*$) %NI+
,ndrumar -entru lucrări de la.orator
Chişinău / 0112
C%P"IN$ Mic dicţionar de termeni informatici................................................... 10
CAPITOLUL I. SISTEMUL DE OPERARE MS DOS...................... 13Laboratorul I.1. Comenzile de manipulare a unui disc şi adirectoarelor ...................................................................................13
I.1.1. Schimbarea unităţii curente în cea specificată ..................... 13I.1.2. Crearea unui director nou .................................................... 1I.1.3. Copierea directoarelor.......................................................... 1!I.1.. Schimbarea numelui unui director ....................................... 1!I.1.!. "ter#erea unui director cu conţinutul $id............................. 1%I.1.%. "ter#erea unui director şi a subdirectoarelor sale ................ 1%I.1.&. 'fişarea fişierelor unui director ........................................... 1&I.1.(. Schimbarea directorului curent ........................................... 1(I.1.). Conţinutul lucrării................................................................ 1(I.1.1*. +odel de realizare a lucrării .............................................. 1(Laboratorul I.2. Comenzile pri$itoare la fişiere............................. 2*I.2.1. Crearea unui fişier te,tual .................................................... 2*I.2.2. 'fişarea conţinutului unui fişier te,tual .............................. 21I.2.3. -ditarea conţinutului unui fişier te,tual............................... 21I.2.. Comanda C/0 .................................................................. 21I.2.!. uziunea fişierelor ............................................................... 22I.2.%. eplasarea fişierelor specificate întrun nou loc ................. 22I.2.&. "ter#erea fişierelor specificate de pe suport ........................ 23I.2.(. Conţinutul lucrării................................................................ 23I.2.). +odel de realizare a lucrării ................................................ 2Laboratorul I.3. Specificarea căilor de căutare a fişierelor
e,ecutabile ..................................................................................... 2!I.3.1. Comanda PATH ................................................................... 2%I.3.2. Conţinutul lucrării......................................... ...................... 2%I.3.3. +odel de realizare a lucrării ............................................. 2&Laboratorul I.. 4edirectarea datelor de intrare5ieşire6 or#anizareacon$eierelor de comenzi şi filtrarea datelor ...................................2)I..1. 4edirectarea datelor de intrare5ieşire ................................... 2)
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
2/174
1 2
I..2. iltrul ...................................................................................3*I..3. Comanda FIND....................................................................3*
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
3/174
3
I... Comanda MORE ..................................................................31I..!. Comanda SORT .................................................................... 32I..%. Conţinutul lucrării ................................................................32I..&. +odel de realizare a lucrării ................................................32
Laboratorul I.!. işiere de comenzi ...............................................3I.!.1. efiniţie ...............................................................................3I.!.2. -,ecuţia pe paşi a unui fişier de comenzi ............................3!I.!.3. Comanda CALL.................................................................... 3!I.!.. Comanda SHIFT .................................................................3%I.!.!. Comanda REM .....................................................................3%
I.!.%. Comanda ECHO .................................................................. 3%I.!.&. Comanda FOR ..................................................................... 3&I.!.(. -fectuarea salturilor în fişierele de comenzi........................ 3(I.!.). Comanda PAUSE ................................................................. 3(I.!.1*. Comanda IF ...................................................................... 3)I.!.11. Comanda CHOICE ........................................................... *I.!.12. Conţinutul lucrării ..............................................................1I.!.13. +odel de realizare a lucrării .............................................2
CAPITOLUL II. SISTEMUL NORTON COMANDER..................... !Laboratorul II.1. Sistemul 7orton Commander 87C9 ....................2II.1.1. /rodusul pro#ram 7orton Commander .............................. 2II.1.2. :armeniul inferior .............................................................!II.1.3. :armeniul superior ............................................................%
II.1.. -laborarea unui meniu al utilizatorului final ......................&II.1.!. -,emplu.............................................................................. )II.1.%. ;ntrebări pentru recapitulare ............................................... !*II.1.&.
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
4/174
3
III.1.&. /ro#ramul VALIDATE ...................................................... !)III.1.(. /ro#ramul VSHIELD......................................................... !)III.1.). ;ntrebări pentru recapitulare .............................................. !)III.1.1*.
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
5/174
! %
=.2.). "ter#erea dosarelor şi fişierelor ........................................ 11=.2.1*. 4estabilirea obiectelor şterse .......................................... 11!=.2.11. ;nrebări pentru recapitulare ............................................ 11&=.2.12. -,ecutarea lucrării. ......................................................... 11&Laboratorul =.3. Atilizarea aplicaţiei M# Co$p%ter ................... 11(=.3.1. Atilizarea aplicaţiei M# Co$p%te ..................................... 11(=.3.2. Selectarea obiectelor indo!s ......................................... 11)
=.3.3. Copierea şi deplasarea obiectelor ..................................... 12*=.3.. 4edenumirea obiectelor......... ........................................... 12*=.3.!. "ter#erea obiectelor ............................ .............................. 121=.3.%. Bestionarea dosarelor şi fişierelor prin meniuri rapide .... 121=.3.&. olosirea barei cu instrumente de lucru ........................... 122=.3.(. Sortarea obiectelor........... ................................................. 122=.3.). narea fra#mentării discului ............................. .......... 1&!=.&.%. Crearea unei copii de si#uranţă ....... ................................. 1&%=.&.&. 4ecuperarea copiei de si#uranţă....................................... 1&(=.&.(. ;ntrebări pentru recapitulare ................. ............................ 1&)=.&.). -,ecutarea lucrării.......................................... .................. 1&)
CAPITOLUL "I. SISTEMUL DE OPERARE UNI ...................... 120Laboratorul =I.1. Sistemul de fişiere UNI* ................................ 1(*=I.1.1. işierele A7ID................................................................ 1(*
=I.1.2. 7umele complet al fişierului........................................... 1(2=I.1.3.
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
6/174
! %
=I.1.1*. ;ntrebări pentru recapitulare..........................................1)1
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
7/174
& (
=I.1.11.
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
8/174
& (
=I.3.12. Comanda de afişare a ultimelor elemente ale fişierului 211=I.3.13. ;ntrebări pentru recapitulare.......................................... 212=I.3.1.
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
9/174
) 1*
=I.!.13. Comanda e"port ............................................................23)=I.!.1. Comanda &etopts........................................................... 2*=I.!.1!. Comanda test ................................................................. 21=I.!.1%. Comanda -as-............................................................... 22=I.!.1&. Comanda let .................................................................. 22=I.!.1(. Comanda read ...............................................................
22=I.!.1). Comanda readonl# ........................................................2=I.!.2*. Comanda de'lare .......................................................... 2=I.!.21. Comanda set ..................................................................2!=I.!.22. Comanda %nset ..............................................................2%=I.!.23. Comanda eval ................................................................ 2%=I.!.2. Comanda e"e' ...............................................................2&
=I.!.2!. Comanda 'o$$and ....................................................... 2(=I.!.2%. Comanda s-i+t ............................................................... 2)=I.!.2&. Comanda sleep ..............................................................2)=I.!.2(. Comanda ti$es ..............................................................2)=I.!.2). Comanda t#pe................................................................ 2!*=I.!.3*. Comanda !ait ............................................................... 2!*=I.!.31. Structurile de control..................................................... 2!1=I.!.32. Instrucţiunea i+ .............................................................. 2!1=I.!.33. Instrucţiunea 'ase.......................................................... 2!2=I.!.3. Instrucţiunea +or ............................................................2!=I.!.3!. Instrucţiunea !-ile ........................................................2!!=I.!.3%. Instrucţiunea %ntil ......................................................... 2!%=I.!.3&. Comanda +ile .................................................................2!&
=I.!.3(. Comanda brea. ............................................................. 2!(=I.!.3). Comanda 'ontin%e ........................................................ 2!(=I.!.*. Comanda ret%rn ............................................................ 2!)=I.!.1. ;ntrebări pentru recapitulare.......................................... 2!)=I.!.2.
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
10/174
) 1*
Mic dic6ionar de termeniinformatici
Siste$%l de operare este numit ansamblul pro#ramelor de bază ale unui calculator care permit utilizarea sa eficientă.Sistemul de operare asi#ură interfaţa cu echipamentele hard@areşi le #estionează. Sistemele moderne sunt concepute ca o sti$ă destraturi ce oferă funcţii din ce în ce mai elaborate.
MS)DOS 8 Mi'roSo+t Dis' Operatin& S#ste$/ este n%$it siste$%l de operare standardpentr% 'al'%latoarele
'o$patibile I0M( /rincipalele funcţii indeplinite de+SSF
interpretarea şi e,ecuţia comenzilorG încărcarea6 lansarea şi controlul e,ecuţiei pro#ramelorG comanda şi controlul dispoziti$elor perifericeG #estiunea fişierelor pe discG
semnalizarea6 dia#nosticarea şi tratarea erorilorG funcţii apelabile la di$erse ni$ele6 oferind di$ersefacitilităţi utilizatorului.
;n S +SS spaţiul de memorie al unui disc esteimpărţit în
zone distincteF primele 3 zone H zone sistem6 sunt rezer$ate şiiniţializate la formatarea discului. /ri m a zo n ă este
destinată pro#ramului de încărcare a sistemului. 'doua zo n ă se numeşte '< 8ile 'llocation
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
11/174
11 12
Dis'%l +le"ibil 4en&l( +lopp# dis. / este n%$it s%port%l dein+or$a1ie +le"ibil sa% ri&id7 de +or$at 879 sa% 97:9 in'i7 +olosit la p2strarea 3i transport%l datelor ne%tili;ate 6n $od %3%al(/rima unitatede disc fle,ibil a calculatorului electronic este numită A6 a doua6 dacăe,istă6 se numeşte 4.
An disc ma#netic poate consta din unul sau mai multedis'%ri lo&i'e( iscurilor lo#ice şi celui optic li se atribuie nume C6 D6
E6 ş.a.Ana din funcţiile importante ale S este aceea care asi#ură#estionarea datelor pe suporţi de memorie e,ternă H +i3iere. /e suporţide memorie e,ternă are loc #ruparea fizică a fişierelor. Bruparea lo#icăa fişierelor este &r%parea arbores'ent2 pe dire'toare 3i s%bdire'toare.
F i 3ier este n%$it %n ansa$bl% str%'t%rat de in+or$a1ii p2strat pe %n dis'7 'are are n%$e(
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
12/174
11 12
începe din dire'tor%l de l%'r% 4'%rent/ sau din dire'tor%l r 2d2'in2.;n sistemul de operare MS)DOS 6 în caz #eneral6 n%$ele '2ii %n%ioare'are +i3ier incepe cu n%$ele %nit21ii de dis'7 urmat de n%$eledire'tor%l%i r2d2'in26 apoi de 'onse'%tivitatea ordonat2 de n%$e a s%bdire'torilor care conţin acest fişier.
Dire'tor se n%$e3te %n tip spe'ial de +i3ier +olosit pentr%or&ani;area 'elorlalte +i3iere 6ntr)o str%'t%r2 ierar-i'2( irectorul
reprezintă o listă de fişiere aflate întro bibliotecă. işierele şidirectoarele de la orice ni$el sunt conţinute în directorul de deasupralui. rice director 8cu e,cepţia rădăcinii9 are un director superior WtatăXşi zero sau mai multe subdirectoere inferioare WfiiX.
Dire'tor r 2 d2'in2 este n%$it dire'tor%l 'el $ai s%s 6n ori'e siste$ de +i3iere( S%bdire'tor se n%$e3te %n dire'tor 'are se a+l2 s%b alt dire'tor . Dire'tor%l a+lat deas%pra %n%i s%bdire'tor se n%$e3tedire'tor p 2 rinte( Dire'tor%l 6n 'are se l%'rea;2 '%rent7 se n%$e3tedire'tor '%rent sa% a'ti v.
Calculatorul electronic foloseşte două tipuri de discuriF dis'%ri$a&neti'e şi dis'%ri opti'e(
Dis'%l $a&neti' este n%$it s%port%l de in+or$a1ie +olosit 'a$e$orie se'%ndar2 pentr% sto'area per$anent2 a +i3ierelor 3i pro&ra$elor(
Dis' opti' 4en&l( n%$eri'al opti'al dis. / este n%$it s%port%l dein+or$a1ie de $are 'apa'itate +or$at dintr)%n dis. de sti'l2 a'operit pe'ele do%2 +e1e de %n strat de alia5 de tel%r disp%s 6ntr)o pist2 de +or$2eli'oidal2(
Dis'%l +le"ibil 4en&l( +lopp# dis. / este n%$it s%port%l dein+or$a1ie +le"ibil sa% ri&id7 de +or$at 879 sa% 97:9 in'i7 +olosit la p2strarea 3i transport%l datelor ne%tili;ate 6n $od %3%al(
Unitate de dis. 4en&l( dis. drive / este n%$it dispo;itiv%l 'are
rote3te dis'%l(Anităţilor le sunt atribuite litere urmate de semnul X'X. /rima
unitate de disc fle,ibil a calculatorului electronic este numită A6 adoua6 dacă e,istă6 se numeşte 4.
An disc ma#netic poate consta din unul sau mai multe dis'%rilo&i'e(
iscurilor lo#ice şi celui optic li se atribuie nume C6 D6 E6 ş.a.
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
13/174
13 1
MS)DOS 8 Mi'roSo+t Dis' Operatin& S#ste$/ este n%$it siste$%l de operare standard pentr% 'al'%latoarele 'o$patibile I0M(
indo!s este n%$it siste$%l de inter+a12 de;voltat2 de '2tre +ir$a Mi'roso+t peste siste$%l de operare MS)DOS(
indo!s> N T ? siste$%l de operare indo!s destinat pentr%ad$inistrarea %n%i $edi% $%ltitas.in& 6n re1ea( A% +ost elaborate do%2versi%ni@ post de l%'r% 3i 'lient)server(
Uni" ? siste$ de operare destinat e"ploat2rii 'al'%lator%l%iele'troni' 6n re&i$ $%ltitas.in& 3i $%lti%tili;ator7 elaborat de '2tre +ir$a A$eri'an Telep-one and Tele&rap-( Siste$%l este s'ris 6nli$ba5%l C7 +a'ilitBnd portabilitatea sa pe ori'e -ard!are(
*)indo!s este n%$it siste$%l $%lti+erestre 6n 'adr%l %n%i$edi% de operare Uni"7 pentr% a per$ite a''es%l la di+erite apli'a1ii'are se e"e'%t2 pe di+erite 'al'%latoare ale %nei re1ele7 ple'Bnd de la ointer+a12 %tili;ator %ni'2(
CAPITO#%# I5 $I$TEM%# &E OPE"A"E M$ &O$
#a.oratorul I575 Comen8ile de mani-ulare a unui di9c şi adirectoarelor
$co-ul lucrării' St%dierea 'o$en;ilor de 'reare 3i $anip%lare adire'toarelor 6n $edi%l de operare MS DOS(
Con6inutul lucrării' Crearea %n%i arbore de dire'toare7 e"e'%tarea'o$en;ilor de reden%$ire a dire'toarelor7 de 'opiere7 3ter&ere7 denavi&are prin arborele dire'toarelor7 de a+i3are periodi'2 a st2riiarborel%i dire'toarelor %tili;Bnd di+erite op1i%ni( La +inele l%'r2riidire'toarele 'reate vor +i 3terse.
I57575 $chim.area unită6ii curente :n cea 9-ecificată
'supra directoarelor pot fi aplicate următoarele operaţiiF 'reareadire'tor%l%i cu numele specificat6 des'-iderea dire'tor%l%i specificat pentru operaţii asupra conţinutului lui6 ie3irea din dire'tor%l '%rent7ie3irea din toate dire'toarele 6n dire'tor%l)r2d2'in26 a+i3area
'on1in%t%l%i dire'tor%l%i6 s'-i$barea n%$el%i %n%i dire'tor7 3ter&ereadire'tor%l%i spe'i+i'at .
'ceste operaţii6 ca şi operaţiile asupra fişierelor6 pot fi efectuatecu autorul miloacelor oferite de diferite interfeţe dar6 uneori6 aparenecesitatea de #estionare a informaţiei pe calculator direct din linia decomenzi. /entru efectuarea operaţiilor menţionate6 sunt accesibileurmătoarele comenziF
Schimbarea unităţii curente în cea specificată se efectuează cucomanda
d
unde d este numele unităţii specificate. upă e,ecutarea comenziiunitatea d de$ine curentă.
E"e$ple @ A / dis'%l +le"ibil A devine %nitate '%rent2C 6 dis'%l C devine %nitate '%rent2 E 6 dis'%l E devine %nitate '%rent2(
I57505 Crearea unui director nou
Crearea unui director se efectuează cu comanda MD 8en#l. MD ? M a.e Dire'tor#9. irectorul se creează numai dacă directorulspecificat nu e,istă.
For$at%l@
MD dic ca+e M7DIR dic ca+e
E"e$ple@
MD AAA 'rearea 6n dire'tor%l '%rent a s%bdire'tor%l%i AAAG MD D8CCC8DDD 'rearea pe dis'%l D 6n dire'tor%l CCC a s%bdire'tor%l%i DDD.
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
14/174
1! 1%
I575;5 Co-ierea directoarelor
Copierea conţinutului unui director poate fi efectuată cu autorulcomenzii COP9 . Comanda COP9 poate oferi copiei un nume diferit decel al ori#inalului6 dacă în comandă se specifică aceasta.
For$at%l@ COP9 : dic61 ; :ca+e61; n*me6director61 : dic6! ; :ca+e6!; n*me6director6!
E"e$pl%@ COP9 A8$URU
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
15/174
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
16/174
1) 2*
DIR > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente A> MD 4441
> Crearea s%bdire'tor%l%i 4441 6n dire'tor%l D8AAA1 A> DIR > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente A> MD 444! > Crearea s%bdire'tor%l%i 444! 6n dire'tor%l D8AAA1 A> DIR > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente A> MD 4443 > Crearea s%bdire'tor%l%i 4443 6n dire'tor%l D8AAA1 A> DIR > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente A>
CD 8
> DIR > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente > MO"E AAA3 AAA @5 S'-i$barea n%$el%i dire'tor%l%i AAA3 6n AAA5@ DIR > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente > RD AAA1 @5 6n'er'are de a li'-ida %n dire'tor 'are n% este vid > DIR > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente >
C RD D8AAA184441 > ter&erea s%bdire'tor%l%i 4441 > DIR D8AAA1 > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente > RD D8AAA18444! > ter&erea s%bdire'tor%l%i 444! > DIR D8AAA1 > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente > RD D8AAA1 > ter&erea dire'tor%l%i AAA1 3i a
'on1in%t%l%i a'est%ia A> DIR D > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente A>
RD D8AAA! > ter&erea dire'tor%l%i AAA! 3i a'on1in%t%l%i a'est%ia >
DIR D > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente > RD D8AAA3 > ter&erea dire'tor%l%i AAA3 3i a
'on1in%t%l%i a'est%ia > DIR D > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente > RD D8AAA > ter&erea dire'tor%l%i AAA 3i a
'on1in%t%l%i a'est%ia > DIR D > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente >
#a.oratorul I505 Comen8ile -ri>itoare la fişiere
I50575 Crearea unui fişier tetual
Crearea unui fişier te,tual se efectuează cu comanda COP9 CON.
For$at%l@ COP9 CON n*me6fiier
-,ecutarea acestei comenzi face ca sistemul de operare să treacăîn re#imul de introducere a unui mesa în memoria operati$ă acalculatorului. inalizarea comenzii se face apăs>nd tastele =(Enter .La finele introducerii mesaului acesta este memorizat pe disculma#netic sub n*me6fiier . -,ecutarea repetată a acestei comenzi asupraacestui n*me6fiier duce la pierderea informaţiei $echi din acest fişier şi la memorizarea mesaului nou.
E"e$pl%@ COP9 CON AAA.TT
-,ecutarea repetată a comenzii COP9 CON AAA.TT face camesaul nou să se memorizeze în locul celui $echi. ;n MS)DOS asuprafişierelor pot fi aplicate următoarele operaţiiF 'rearea6 vi;%ali;area6modificarea6 căutarea6 copierea6 schimbarea denumirii6 deplasarea6
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
17/174
21 22
şter#erea. -fectuarea acestor operaţii are loc prin intermediulurmătoarelor comenzi
I50505 Afişarea con6inutului unui fişier tetual
'fişarea conţinutului unui fişier te,tual se efectuează cuautorul comenzii T9PE 5
For$at%l@ T9PE n*me6fiier
E"e$pl%@ T9PE D8AAA8AAA18P1.4AT
Comanda afişează conţinutul fişierului te,tual P1.4AT amplasat pe calea D8AAA8AAA1(
I505;5 Editarea con6inutului unui fişier tetual
-ditarea conţinutului unui fişier te,tual poate fi efectuată cu
comanda EDIT . -ditarea se efectuează în memoria calculatorului.Comanda permite at>t editarea c>t şi crearea fişierelor te,tuale. /entrua finaliza normal comanda este ne$oieF
Y de salvat 'on1in%t%l +i3ier%l pe dis'%l $a&neti'Y de 6n'-is +i3ier%lY de +inali;at 'o$anda.
For$at%l@ EDIT n*me6fiier
E"e$pl%@ EDIT AAA.TT Se editează fişierul te,tual AAA.TT . acă acesta nu este creat6
pre$enti$ se creează.
I505
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
18/174
23 2
E"e$pl%@ REPLACE A8TETE8T1.TT H8PASCAL8T!.TT @A
're loc deplasarea fişierului T1.TT amplasat pe discul A îndirectorul TETE 6 întrun nou loc de destinaţie discul C) directorul PASCAL5 işierul deplasat este redenumit în T!.TT 5 Se utilizerază parametrul @A..
I505@5 =tergerea fişierelor 9-ecificate de -e 9u-ort
"ter#erea fişierelor specificate de pe suport se efectuează cucomanda DEL 4 DELETE /( Cu comanda DEL se poate de lichidat unulsau mai multe fişiere. ;n caz dacă unitatea de disc nu este specificată H discul este curentG directorul nu este specificat H directorul este curent."ter#erea poate fi efectuată pentru o clasă de fişiere6 în acest caz încomanda sunt utilizate numele #enerice de fişiere. ;n caz dacă amefectuat o şter#ere nedorită6 în sistemul de operare e,istă pro#ramespeciale6 care pe proaspăt pot restabili şter#erea.
For$at%l@ DEL :d;:ca+e Crearea dire'tor%l%i '% den%$irea AAA A> CD AAA > Des'-iderea dire'tor%l%i AAA A> MD AAA1 > Crearea dire'tor%l%i AAA1 A> MD AAA!
> Crearea dire'tor%l%i AAA! A> MD AAA3
> Crearea dire'tor%l%i AAA3 A>
DIR > A+i3area +i3ierelor dire'tor%l%i AAA ? veri+i'areae"e'%t2rii 'ore'te a 'o$en;ilor pre'edente A>
PAUSE > Pa%;2 > CD AAA1 > Des'-iderea dire'tor%l%i AAA1 > COP9 CON T1COP9 CON T! > Crearea +i3ierelor te"t%ale T1BT!BT3 6n dire')A> COP9 CON T3
> tor%l AAA1( Con1in%t%l este arbitrar(A> COP9 T1T!T3 T > F%;i%nea +i3ierelor T1BT!BT3( Re;%ltat%l
+%;i%nii ? +i3ier%l T A> DIR > A+i3area +i3ierelor dire'tor%l%i AAA1 ? veri+i'area
e"e'%t2rii 'ore'te a 'o$en;ilor pre'edente >
PAUSE > Pa%;2 > T9PE T > A+i3area 'on1in%t%l%i +i3ier%l%i T > PAUSE > Pa%;2 > COP9 5.5 D8AAA8AAA!85.5 >Copierea +i3ierelor din dire'tor%l
AAA1 6n dire'tor%l AAA! A> DIR D8AAA8AAA!85.5 > A+i3area +i3ierelor dire'tor%l%i AAA! ?
veri+i'area e"e'%t2rii 'ore'te a 'o$en;ii de 'opiere A>
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
19/174
2! 2%
PAUSE CD.. > CD AAA! > Des'-iderea dire'tor%l%i AAA! > COP9 5.5 D8AAA8AAA385.5 > Copierea +i3ierelor din dire'tor%l
AAA! 6n dire'tor%l AAA3 A> CD.. > CD AAA3 > Des'-iderea dire'tor%l%i AAA3 A>
DIR 5.5 > A+i3area +i3ierelor dire'tor%l%i AAA3 ? veri+i'areae"e'%t2rii 'ore'te a 'o$en;ilor de 'opiere A> DEL D8AAA8AAA185.5 > ter&erea +i3ierelor din dire'tor%l AAA1A> DIR D8AAA8AAA185.5 > Veri+i'area e"e'%t2rii 'ore'te a 'o$en;ii
pre'edente A> PAUSE DEL D8AAA8AAA!85.5 > ter&erea +i3ierelor din dire'tor%l AAA!> DIR D8AAA8AAA!85.5 PAUSE DEL D8AAA8AAA385.5 > ter&erea +i3ierelor din dire'tor%l AAA > DIR D8AAA8AAA385.5
PAUSE RD AAA1 > ter&erea dire'tor%l%i vid AAA1 > DIR PAUSE RD AAA! > ter&erea dire'tor%l%i vid AAA! > DIR PAUSE RD AAA3 > ter&erea dire'tor%l%i vid AAA3 > DIR PAUSE CD.. >
RD AAA > ter&erea dire'tor%l%i vid AAA > DIR
#a.oratorul I5;5 $-ecificarea căilor de căutare a fişiereloreecuta.ile
I5;575 Comanda PAT%
Fi3ierele e"e'%tabile în mediul MS)DOS au e,tensia 8tipul 5 EEB .COM şi .4AT 8e,empleF COMMAND.COM 7 NC.EE 7 AUTOEEC.4AT (/( acă în comanda MS)DOS nu este indicatăe,tensia fişierului e,ecutabil6 atunci MS)DOS încearcă să #ăsească pentru e,ecuţie fişierul corespunzător cu e,tensia .COM 6 dacă nul#ăseşte6 cu e,tensia .EE 6 şi apoi cu e,tensia .4AT .
/rocesul de căutare a fişierelor e,ecutabile se efectuează lu>nd înconsiderare următoareleF
Y da'2 'alea de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile n% este spe'i+i'at27 +i3ierele e"e'%tabile s%nt '2%tate 6n dire'tor%l '%rent
Y da'2 'alea de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile este spe'i+i'at2at%n'i a'estea se 'a%t2 n% n%$ai 6n dire'tor%l '%rent dar 3i pe'2ile spe'i+i'ate(
Specificarea căilor de căutare a fişierelor e,ecutabile se
efectuează cu următoarele comenziF
Y PAT% ca+e1 :J ca+e!; :J ca+e3; ) spe'i+i'area '2ilor de '2%tarea +i3ierelor e"e'%tabile
Y PAT%J ) 'o$anda spe'i+i'2 '27 'alea de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile este n%$ai dire'tor%l '%rent
Y PAT% 4+2r2 para$etri/ 6 a+i3ea;2 '2ile spe'i+i'ate de '2%tarea +i3ierelor e"e'%tabile(
Comanda PAT% este utilizată pentru stabilirea cailor de căutare a pro#ramelor şi fişierelor de comenzi frec$ent folosite.
I5;505 Con6inutul lucrării
Y de 'reat pe dis'%l de l%'r% %n dire'tor AAA 4 AAA s%nt ini1ialelen%$el%i st%dent%l%i/
Y 6n dire'tor%l 'reat de 'reat altele 'el p%1in trei s%bdire'toare
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
20/174
2& 2(
Y 6n +ie'are s%bdire'tor de elaborat 'Bte %n +i3ier de 'o$en;i4e"e'%tabil/
Y de spe'i+i'at di+erite '2i de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabileY d%p2 +ie'are spe'i+i'are de a+i3at 4de veri+i'at/ 'alea de '2%tare
a +i3ierelor e"e'%tabile spe'i+i'ateY d%p2 +ie'are spe'i+i'are de 6n'er'at e"e'%tarea t%t%ror
+i3ierelor de 'o$en;i elaborate
Y de anali;at re;%ltatele e"e'%t2rii 'o$en;ilor(
I5;5;5 Model de reali8are a lucrării
> Partea pre&2titoare a l%'r2rii >
MD D8AAA > Crearea dire'tor%l%i AAA A> CD AAA > Des'-iderea dire'tor%l%i AAA A> COP9 CON P.4AT > Crearea +i3ier%l%i P.4AT 3i introd%'erea 6n el a
'o$en;ii@ T9PE KSe eGec*t- roFram*+ D8AAA8P.4ATK A> MD D8AAA8AAA1 MD D8AAA8AAA! > Crearea dire'toarelor AAA1 7 AAA! 7 AAA3 > MD D8AAA8AAA3 DIR > Veri+i'area 're2rii a dire'toarelor A> CD AAA1 > Des'-iderea dire'tor%l%i AAA1 A> COP9 CON P1.4AT > Crearea +i3ier%l%i P1.4AT 3i in'l%derea 6n a'esta
a 'o$en;ii@ T9PE K Se eGec*t- roFram*+ D8AAA8P1.4ATK A> CD.. > CD AAA! > Des'-iderea dire'tor%l%i AAA! > COP9 CON P!.4AT > Crearea +i3ier%l%i P!.4AT 3i in'l%derea 6n a'esta
a 'o$en;ii@ T9PE K Se eGec*t- roFram*+ D8AAA8P!.4ATK > CD AAA3 > Des'-iderea dire'tor%l%i AAA3 > COP9 CON P3.4AT > Crearea +i3ier%l%i P3.4AT 3i in'l%derea 6n a'esta
a 'o$en;ii@ T9PE K Se eGec*t- roFram*+ D8AAA8P3.4ATK >
> Veri+i'area '2ilor de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile A>
PAT% D8AAA > Spe'i+i'area '2ii de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile@ Dire'tor%l '%rent 3i dire'tor%l D8AAA >
PAT% >Veri+i'are@ a+i3area '2ii de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile> P > Utili;ator%l soli'it2 siste$%l%i de operare MS)DOS
e"e'%tarea pro&ra$%l%i P.4AT ( Pro&ra$%l este &2sit 3i e"e'%tat7 deoare'e +i3ier%l 'are 'on1ine a'est pro&ra$ se a+l2 pe 'alea spe'i+i'at2( Pe e'ran apare$esa5%l de 'on+ir$are din 'o$anda T9PE din
pro&ra$%l P > P1 > Pro&ra$%l P1.4AT n% este &2sit > P! > Pro&ra$%l P!.4AT n% este &2sit > P3
> Pro&ra$%l P3.4AT n% este &2sit > PAT% D8AAA8AAA1 > Indi'2$ 'alea de '2%tare a +i3ierelor
e"e'%tabile@ D8AAA8AAA1> PAT%
>Veri+i'are@ a+i3area '2ii de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile> P > Pro&ra$%l P1.4AT n% este &2sit > P1 > Se e"e'%t2 pro&ra$%l P1.4AT > P! > Pro&ra$%l P!.4AT n% este &2sit > P3
> Pro&ra$%l P3.4AT n% este &2sit >
PAT% D8AAA8AAA! > Indi'2$ 'alea D8AAA8AAA! > PAT% >Veri+i'are@ a+i3area '2ii de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile> P > Pro&ra$%l P.4AT n% este &2sit > P1
> Pro&ra$%l P1.4AT n% este &2sit > P! > Se e"e'%t2 pro&ra$%l P!( 4AT > P3 > Pro&ra$%l P3.4AT n% este &2sit >
PAT% D8AAA8AAA3 > Spe'i+i'2$ 'alea D8AAA8AAA3 > PAT% >Veri+i'are@ a+i3area '2ii de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile> P > Pro&ra$%l P.4AT n% este &2sit > P1 > Pro&ra$%l P1.4AT n% este &2sit > P! > Pro&ra$%l P!.4AT n% este &2sit > P3 > Se e"e'%t2 pro&ra$%l P3( 4AT >
PAT% D8AAAJD8AAA8AAA1JD8AAA8AAA!JD8AAA8AAA3J > Spe'i+i'area '2ilor de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile >
P > Se e"e'%t2 pro&ra$%l P.4AT > P1 > L%'rea;2 pro&ra$%l P1.4AT >
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
21/174
2) 3*
P! > L%'rea;2 pro&ra$%l P!.4AT > P3 > L%'rea;2 pro&ra$%l P3.4AT >
#a.oratorul I5
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
22/174
31 32
=IND : @ N ; : @ C ; : @ " ; ir6de6im)o+*ri :ca+e; n*me6fiier
Comanda =IND H caută şi afişează r>ndurile din n*me6fiier de pe calea :ca+e; 6 care conţin şirul ir6de6im)o+*ri .
/arametrii comenzii au următoarea utilizareF( N H r>ndurile care conţin şirul ir6de6im)o+*ri $or fi afişate
cu numărul lor de ordine din n*me6fiier G(C H conţinutul r>ndurilor #ăsite nu se afişează se afişează doar numărul lorG
(" H sunt afişate toate r>ndurile din n*me6fiier care nu conţinşirul ir6de6im)o+*ri 8căutare e,clusi$ă9.
Con$eierul de comenzi afişează la ecran pe pa#ini lista fişierelor şi directoarelor de pe discul C.
DIR C T1.TT MORE T1.TT
'cţiunea din primul e,emplu este realizată în doi paşi.
I5nd cu poziţia n şi nu cu prima poziţie implicit.
I5ndu$ă de modelul care urmează.
I5 Lista +i3ierelor dire'tor%l%i C@ este redire'tat26n +i3ier%l T0.TT din dire'tor%l '%rent 5@
T9PE T0.TT > A+i3area 'on1in%t%l%i +i3ier%l%i T0.TT 5@ DIR D T0.TT > Lista +i3ierelor dire'tor%l%i D@ este redire'tat2
6n +i3ier%l T0.TT din dire'tor%l '%rent 5@ T9PE T0.TT > Veri+i'are@ 'on1in%t%l ve'-i al +i3ier%l T0.TT s)a
pierd%t > DIR C T0.TT > Lista +i3ierelor dire'tor%l%i C@ este redire'tat2
la +inele +i3ier%l%i T0.TT p2strBnd 'on1in%t%l ve'-i al a'est%ia 5@ T9PE T0.TT > Veri+i'area e"e'%t2rii redire't2rii >
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
23/174
33 3
COP9 CON T1.TT > Crearea %n%i +i3ier te"t%al@ introd%'e 6n +i3ier o dat2 ) de e"e$pl%@ ((: >
DATE T!.TT T1.TT > D%p2 e"e'%tarea 'o$en;ii data ve'-edin siste$%l de operare va +i $e$ori;at2 6n +i3ier%l T!.TT
iar data '%rent2 va +i 'ea din +i3ier%l T1.TT A> T9PE T!.TT > Veri+i'area e"e'%t2rii redire't2rilor > DATE > Restabili$ data '%renta >
COP9 CON T1.TT > introd%'e$ 6n +isier o or2 ) de e"(@ J@@9 3i repet2$ a'1i%nile e+e't%ate pentr% e"e$pl%l pre'edent A>
TIME T!.TT T1.TT T9PE T!.TT TIME > restabili$ ora '%renta >
DIR =IND K0#.10.01K > Se a+i3ea;2 +i3ierele 'reate la data H9(IH(HIA> DIR =IND K0#.10.01K @N > Se a+i3ea;2 3i n%$2r%l de ordine al
a'estor rBnd%ri A> DIR =IND K0#.10.O1K @C > Se a+i3ea;2 n%$ai n%$2r%l
de ordine al a'estor rBnd%ri @ DIR =IND K0#.10.01K @" > Se a+i3ea;2 +i3ierele toate 'elelalte +i3iere
a+ar2 de 'ele elaborate la data de 9(( > DIR =IND K0#.10.01K T!.TT > Fi3ierele elaborate la data de
9(( s%nt redire'tate 4p2strate/ 6n +i3ier%l T:(T*T > T9PE T!.TT > Veri+i'area e"e'%t2rii redire't2rii > DIR C =IND K.EEK SORT > aran5are 6n ordine as'endent2 d%p2
'on1in%t%l rBnd%rilor n%$ele +i3ierelor se a+l2 6n pri$ele po;i1ii A> DIR C =IND K.EEK SORT @R
> aran5are d%p2 n%$e A> DIR C =IND K.EEK SORT @1 > aran5are d%p2 n%$e A> DIR C =IND K.EEK SORT @! > aran5are d%p2 l%n&i$ea
+i3ier%l%i A>
DIR C =IND K.EEK SORT @!& > aran5are d%p2 data 're2rii > DIR C =IND K.EEK SORT @3& > aran5are d%p2 ora 're2rii >
DIR C MORE > A+i3area pe pa&ini listei +i3ierelor dis'%l%i C >
DIR C T1.TT MORE T1.TT > A+i3area pe pa&ini listei +i3ierelor dis'%l%i C >
T9PE T1.TT MORE > A+i3area pe pa&ini listei +i3ierelor dis'%l%i C >
SORT CON > Se introd%' 6n ordine neal+abeti'2 9 n%$e( A+i3area la e'ran va +i 6n ordine al+abeti'2 >
SORT CON T!.TT > De la tastat%ra se introd%' 9 n%$e6n +i3ier%l T: n%$ele vor +i 6n ordine al+abeti'2 >
T9PE T!.TT > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente >
#a.oratorul I525 Fişiere de comen8i
$co-ul luc r ării' St%dierea +i3ierelor de 'o$en;ilor 3i elaborareaa'estora(Con6inutul lucrării' St%dierea 'o$en;ilor MS DOS pentr% 'rearea +i3ierelor de 'o$en;i 3i elaborarea %n%i +i3ier de 'o$en;i pentr%o+erirea %nor servi'ii in+or$ati'e 6n re&i$ de dialo&
Y E"e'%1ia pe pa3i a %n%i +i3ier de 'o$en;iY
Co$anda SHIFT Y Co$anda REM Y Co$anda ECHOY Co$anda FORY E+e't%area salt%rilor 6n +i3ierele de 'o$en;iY Co$anda PAUSE Y Co$anda IF Y Co$anda CHOISE
I52575 &efini6ie
An +i3ier de 'o$en;i 8lot de lucrări6 batch9 reprezintă un fişier te,tual
cu e,tensia .4AT care conţine una sau mai multe linii de comenzi MS)DOS .
işierele de comenzi sunt utilizate în cazul consecuti$ităţilor de comenzi
periodic e,ecutabile. /rin tastarea numelui fişierului de comenzi în linia de
comenzi $or fi e,ecutate pe r>nd comenzile conţinute în fişier. An fişier de
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
24/174
3! 3%
comenzi poate fi lansat în e,ecuţie şi cu para$etri. /ot fi specificaţi p>nă la
1* para$etri +or$ali( -i pot fi accesaţi în interiorul fişierului de comenzi prin
H16 H76 H06 H;6 H
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
25/174
3& 3(
Implicit comenzile fişierelor de comenzi înainte de e,ecuţie suntafişate pe ecran. Comanda EC%O O== blochează procesul de afişare.upă comanda EC%O O== este recomandabil de utilizat comandaCLS H şter#erea ecranului. 4e#imul de afişare a comenzilor poate firestabilit cu comanda EC%O ON.
Comanda EC%O fără parametru afişează starea O== sau ON .:locarea afişării unei sin#ure comenzi poate fi efectuată şi cu
prefi,ul de comandă H simbolul XLX. E"er'i1ii@
75 Co$para1i e"e'%tarea 'o$en;ilor Fa? EC%O şi
L EC%O
)? EC%O pre&2ti1i i$pri$anta şiL EC%O pre&2ti1i i$pri$anta
05 -,ecutaţi comenzileF
EC%OL EC%O O== EC%OCLS EC%O pre&2ti1i i$pri$antaL EC%O pre&2ti1i i$pri$anta EC%O EC%O ON EC%O
I525@5 Comanda =OR
Comanda =OR este destinată pentru e,ecutarea repetiti$ă acomenzii sau a unui fişier e,ecutabil6 specificat în această comandă.
For$at%l@ =OR G IN > +ita6n*me+or6de6fiiere ? DO comand-
/arametrii comenzii respectă următoarele condiţiiF
Y G ? poate +i ori'e si$bol 6n a+ar2 de 0 ? & 7 pentr% a n%)i'on+%nda '% para$etrii +i3ierelor de 'o$en;i 1 ) &
Y +ita6n*me+or6de6fiiere ) repre;int2 o 'onse'%tivitate din%n%l sa% $ai $%lte n%$e de +i3iere7 separate prin interval( A1.PAS A!.PRO A3.4AT ? DO T9PE 4=OR 4 IN >A5.5 ? DO T9PE 4
acă comanda =OR se utilează întrun fişier de comenzi6 atunci parametrul G se înlocuieşte cu G (
I5255 Efectuarea 9alturilor :n fişierele de comen8i
;ntrun fişier de comenzi pot fi utilizate mărcile şi comenzile desalt. +ărcile întrun fişier de comenzi reprezintă un şir de caractere careîncepe cu simbolul X'X.
For$at%l@ $OTO marc-
E"e$pl%@$OTO A15 5 5A1 REM
Armătoarea după comanda $OTO A1 $a fi e,ecutată comanda REM
I5255 Comanda PAUSE
;n timpul e,ecuţiei fişierului de comenzi6 pentru întrerupereatemporară a e,ecuţiei acestuia.
mailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHO
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
26/174
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
27/174
1 2
For$at%l@ C%OICE J @C '+ita6de6im)o+*ri J @T ' im)o+Bn*m-r6de6ec*nde J @S mea
Semnificaţia parametrilor este următoareaF
@C '+ita6de6im)o+*ri ) 6n list2 s%nt in'l%se si$bol%rile7 pe 'are
%tili;ator%l are drept%l s2 le %tili;e;e 6n 'alitate der2sp%ns%ri la mea*+ din a'east2 'o$and27 da'2 a'est para$etr% n% este indi'at7 si$bol%rile per$ise s%nt 9 3i N
@T ' im)o+B n*m-r6de6ec*nde ) da'2 a'est para$etr% esteindi'at7 at%n'i 6n 'a;%l7 'Bnd %tili;ator%l 6ntr)%n ti$p den*m-r6de6ec*nde n% a r2sp%ns7 i$pli'it se 'onsider2r2sp%ns%l im)o+
@S para$etr%l se +olose3te da'2 %tili;ator%l soli'it2 deosebireadintre $in%s'%le 3i $a5%s'%le
mea H $esa5%l a+i3at pe e'ran(
E"e$pl%@ C%OISE @C '9N De eGec*tat roFram*+ P1X
acă se selectează X N X6 $ariabila ERRORLE"EL primeşte$aloarea !6 iar dacă X9 XH$aloarea 1.
Re$ar'2@ =erificările $alorilor $ariabilei ERRORLE"EL trebuie plasate în pro#ram în ordine descendentăF dint>i cu cea mai mare$aloare6 termin>nd cu cea mai mică.
I525705 Con6inutul lucrării
Y de 'reat pe dis'%l D %n dire'tor AAA 4 AAA s%nt ini1ialelen%$el%i st%dent%l%i/
Y de elaborat %tili;Bnd 'o$anda C%OISE 6n dire'tor%l 'reat %n +i3ier de 'o$en;i7 'are 6n re&i$ de dialo& ar apela %n%l
din trei +i3iere de 'o$en;i7 'are 'on1in reali;2rile l%'r2rilor de laborator nr( 7 : 3i 8(
I5257;5 Model de reali8are a lucrării
e elaborat un fişier de comenzi6 care ar e,ecuta una din trei pro#rameF AAA6 444 sau CCC .
EC%O O== EC%O Se+ectaţi roFram*+ A Y AAAJ 4 Y 444 a* C Y CCC C%OICE @C A4C Introd*ceti AB 4 a* C I= ERRORLE"EL 3 $OTO P3 I= ERRORLE"EL ! $OTO P! AAA$OTO IESIRE P! 444
$OTO IESIRE P3CCC IESIRE EC%O ON
CAPITO#%# II5 $I$TEM%# NO"TON COMAN&E"
#a.oratorul II575 $i9temul Norton Commander NC
$co-ul luc r ării' st%dierea $edi%l%i de pro&ra$are NC 3i apli'area l%i6n $anip%larea '% dire'toare 3i +i3iere(
II57575 Produ9ul -rogram Norton Commander
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
28/174
3
In ultimul timp sau raspandit mediile de operare6 care permit
e,ecutarea celor mai frec$ente operatii ale S in re#im de instruire pe intre#
ecranul.
Medi*+ de oerare reprezintă un pro#ram 8un set de pro#rame9 care
#estionează dialo#ul utilizator H sistem de operare6 asi#ură controlul derulării
pro#ramelor aplicati$e şi sistem6 oferă facilităţi $izînd întreţinerea structurilor
de fişiere. e obicei6 mediul de operare utilizează maoritatea pro#ramelor
sistem şi poate fi considerat ca un Win$elişX 8shell9 al sistemului de operare.
/entru calculatoerele I:+ /C şi compatibile au fost elaborate mai multe
medii de operare. Cele mai răsp>ndite sunt \S6 7ortonCommander6
D
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
29/174
! %
29 schimbarea directorului curentG39 formarea unui #rup de fişiereG9 lansarea în e,ecuţie a unui pro#ramG
/anelul st>n# sau drept cu care se operează la momentul dat6 se numeste panel a'tiv. rice comandă lansată de utilizator $a acţiona asupra paneluluiacti$. 'cti$area panelurilor6 respecti$ mutarea dintrEo fereastră în alta acursorului se face prin intermediul tastei t restul ecranului.
Interfaţa utilizator H calculator6 realizată în mediul de operare 7C6 este bazată pe aplicarea bar)$eni%rilor . 0ar)$eni%l reprezintă o dun#ă luminoasă pe ecran care include o listă
de opţiuni6 numite elemente de mediu. iecare element de mediu reprezintă ocomandă sau un submeniu.
-cranul 7C dispune de două tipuri de barmeniuri H $eni%l s%perior şi $eni%l in+erior .
II575;5 Bar/meniul inferior
edesubtul panourilor sale6 7C afişează un barHmeniu6 careconstă din mai multe perechi de tipul n%$2r)te"t 6 unde numărul afişatdesemnează tasta)+%n'1ie corespunzătoare opţiunii sau comenzii la carese referă te,tul din dreapta. /rin acţionarea tastei respecti$e esteacti$ată comanda pentru care ea a fost pre$ăzută.
Sunt incluse comenzi pentruF
Y a'tivarea e'ranelor de asisten12 +%rni;ate de Help)%l on)line ? Help 4 =1 /
Y a'tivarea $eni%rilor)%tili;ator ? Men% 4 =! /Y vi;%ali;area 'on1in%t%l%i +i3ierelor ?Vie! 4 =3 /Y editarea +i3ierelor ? Edit 4 = /Y 'opierea +i3ierelor ? Cop# 4 =# /Y reden%$irea +i3ierelor 3i dire'toarelor sa% $%tarea
+i3ierelor ? RenMov 4 =( /Y 'rearea dire'toarelor ? M.dir 4 = /@Y 3ter&erea +i3ierelor 3i dire'toarelor ?Delete 4 =2 /Y a'tivarea bar)$eni%l%i s%perior ? P%llDn 4 =& /
Y 6n'-eierea sesi%nii de l%'r% '% NC ? %it 4 =10 /Y sele'tarea dis'%l%i '%rent pentr% pano%l st6n& ? ALT=1Y sele'tarea dis'%l%i '%rent pentr% pano%l drept ?
ALT =!JY 'o$pri$area +i3ierelor sele'tate 6n s'op%l depo;it2rii
a'estora 6n ar-iv2 ? ALT =#Y de'o$pri$area +i3ierelor ar-iv2 ? ALT =(
Y a+i3area istori'%l%i 'o$en;ilor 6n sesi%nea '%rent2 ? ALT=2Y tre'erea de la re&i$%l :9 de r6nd%ri pe e'ran la 8 3i
inversY a+i3area str%'t%rii arbores'ente a siste$%l%i de +i3iere 6n
s'op%l sele't2rii operative a %n%i dire'tor( Des'-idereaa'est%i dire'tor 6)l trans+or$2 pe a'esta 6n dire'tor '%rent ? ALT=10(
II575
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
30/174
& (
II57525 Ela.orarea unui meniu al utili8atorului final
'cţionarea tastei =! acti$ează un meniu al utilizatorului dacăacesta e,istă pe disc.
Meni%l?%tili;ator este afişat în cadrul ferestrei User Men%( Meni%rile?%tili;ator conţin o listă de 'o$en;i?%tili;ator care pot fiselectate fie prin poziţionarea pe comanda dorită cu autorul tastelor cursor şi acţionarea lui ^
EnterK6 fie prin tastarea 'od%l%i 'o$en;ii7
inserat în st>n#a acesteia. ;n ambele situaţii6 comanda se e,ecută. Meni%rile?%tili;ator au identificatorul nc5mnu5 -,istă două tipuri deastfel de meniuri' prin'ipale şi lo'ale( Meni%l)%tili;ator prin'ipal este păstrat în acelaşi director ca şi pro#ramul 7C6 în timp ce $eni%l)%tili;ator lo'al este conţinut în directorul curent.
Observa1ie@
Crearea $eni%rilor)%tili;ator constituie o modalitate de a atribuifuncţii speciale anumitor taste8la care ne $om referi în continuare ca la
taste)+%n'1ii9. Tastele)+%n'1ii reprezintă 'od%rile 'o$en;ilor(Structura $eni%l%i)%tili;ator este specificată de %nit21ile de $eni%con9tnd din o tast2)+%n'1ie 8opţional9 şi un titl% de $eni% sau'o$and2)%tili;ator 6 care se $a afişa în cadrul meniului în momentulacti$ării 8F0K9 acestuia.
;n timpul editării tastele)+%n'1ii sunt inserate din prima coloană6iar comenzile S sunt întroduse fiecare pe c>te un r>nd nou6 îninteriorul acestuia6 pentru a nu fi confundate cu titl%rile de $eni%(Comentariile sunt prefaţate de #hilimele simple inserate în primacoloană.
ormatul $eni%l%i)%tili;ator este dat de următoarea con$enţie de
sinta,ăFComentariu Linie de comentariu6 prefaţat de Z _ X în prima
coloană
m Tit+* de meni* 'pare în lista de titluri a $eni%l%i)%tili;ator în momentul acti$ării acestuia 8F0K96 prefaţat de tasta) +%n'1ie ZmX încep>nd din prima coloană(
rima comand- rice comandă +S S6 întrodusă în interiorulunui r>nd nou
comanda... rice comenzi adiţionale E'ran%l de editare se prezintă6 în interior6 după cum urmeazăF
A Tit+* de meni* 1Comand- MS DOS Comand- MS DOS
=1 Tit+* de meni* !Comand- MS DOS
Tit+* de meni* 3 . . .
Prima co+oan- a editor*+*i
Meni%l)%tili;ator acti$at pe ecran corespunzător situaţiei de maisus are următorul formatF
A Titl% de $eni%
F Titl% de $eni% :
Titl% de $eni% 8
Observa1ii +inale@
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
31/174
) !*
( Meni%rile)%tili;ator pot fi create cu autorul oricărui editor. 'ceste$eni%ri)%tili;ator $or fi considerate lo'ale relati$ la directorulcurent din momentul editării. 'tunci c>nd directorul curent estechiar cel în care se află pro#ramul NORTON COMMANDER6$eni%l)%tili;ator astfel creat $a fi unul prin'ipal(
:( 4elati$ la un director nu poate e,ista dec>t un sin#ur $eni%)%tili;ator lo'al(
II575?5 Eem-lu
;n cadrul e'ran%l%i de editare sa introdusF
F@ For$at (: M +or$at a@>%
F:@ For$at Q +or$at a@>%>t@>n@
F8@ For$at : Q For$at a@>%>t@>n@J
F@ For$at 8 Q For$at a@>%>
E@ Edit +ile Ne ( Meni%l)%tili;ator acti$at pe ecran în acest caz este 8la acţionarea
tastei =!9F
&2* ` =3K) sau 3%* ` =K6 sau lansarea editorului Norton Editor 8 E K9.
II575@5 ,ntre.ări -entru reca-itulare
( C%$ se e+e't%ia;2 tre'erea dintr)%n panel 6n alt%l=:( Care este deosebirea dintre $od%rile de vi;%ali;are ale
dire'toarelor 3i +i3ierelor 6n 'adr%l %n%i panel 0rie+ 3i F%ll=8( Ce in+or$a1ii 'on1ine op1i%nea In+o=( C%$ se e+e't%ia;2 'opierea 3i $%tarea +i3ierelor dintr)o lo'a1ie
6n alta=9( Ce repre;int2 %n $eni% al %tili;ator%l%i=( C%$ se e+e't%ia;2 li'-idarea %n%i dire'tor sa% +i3ier de pe dis'=( Ce repre;int2 +or$atarea %n%i dis' 3i '%$ se e+e't%ia;2 a'est
l%'r%=
II5755Temă -entru aca9ă
Să se creeze un meniu al utilizatorului6 la lansarea căruia sar creaun director cu nume ':C şi sar formata unitatea de disc flopp16+.
CAPITO#%# III5 $I$TEME#E ANTIOI"%$
E+e't F
%9er Menu F For$at (: M F: For$at Q F8 For$at : Q F For$at 8 Q E Edit +ile
#a.oratorul III575 $i9temele anti>iru9
$co-ul lucrării' s2 +a$iliari;e;e st%den1ii '% depistarea la ti$p avir%3ilor in+or$ati'i 3i li'-idarea lor(
III57575 iru9ul informatic
'cti$area uneia dintre %nit21ile de $eni% prin selectarea titl%l%i de$eni% sau acţionarea tastei +%n'1ii corespunzătoare are ca rezultatformatarea unităţii de disc flopp 1.2+ 8^=1K96 sau (** ` 8=!K96 sau
=irusul informatic este un pro#ram care posedă proprietatea de aîntroduce copii e,ecutabile ale lui însuşi în alte pro#rame.
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
32/174
!1 !2
iecare pro#ram infectat poate la r>ndul său să infecteze alte pro#rame. An pro#ram reprezintă un $irus dacă are proprietăţileurmătoareF( $odi+i'2 pro&ra$e de %tili;ator prin in'l%derea 6n a'estea a
propriilor sale str%'t%ri:( $odi+i'2rile provo'ate se re+er2 3i la &r%p%ri de pro&ra$e8( re'%noa3te %n pro&ra$ 'are a +ost de5a in+e'tat( da'2 &2se3te %n pro&ra$ de5a in+e'tat7 inter;i'e o no%2 $odi+i'are
a a'est%ia9( pro&ra$%l in+e'tat pre;int2 de a'%$ 6n'olo propriet21ile )(
=iruşii se împart în două cate#oriiF( ir*i de 4OOT 40oot Re'ord/J:( ir*i de fiiere.
iruşii de BOOT au diferite reacţii. -i se încarcă în memorieînaintea sistemului de operare6 transferă conţinutul sectorului de :<
în alt sector6 amestecă datele. Infectează orice disc lo#ic al hard disculuişi orice dischetă care se întroduce în unitatea de dischete. nd pro#ramul infectat este rulat6 $irusul se acti$eazărăm>n>nd rezident în memorie pentru a infecta orice pro#ram ce se $alansa în e,ecuţie. =iruşii de fişiere sunt de mai multe tipuri. Cei maimulţi sunt $iruşii o+imorfi 8se mai numesc m*tanţi sau eo+*tii 9. -isunt codificaţi6 conţin>nd doar o mică parte $od%l%l de de'odi+i'are
necodificată. ;n momentul acti$ării $irusului6 $od%l%l de de'odi+i'areintră în acţiune şi decodifică restul $irusului. Corpul $irusului maiconţine şi un $od%l de 'odi+i'are( olosind un #enerator de numere pseudoaleatoare acest modul îşi schimbă al#oritmul de codificare lafiecare infectare a unui fişier6 modific>nd corespunzător $od%l%l dede'odi+i'are( Ca urmare6 nu e,istă o sec$enţă comună mai mare dec>ţi$a octeţi între două contaminări succesi$e.
An tip aparte de $iruşii de fişiere îl constituie $iruşii Stea+tZ 8defurişare9. 'ceştia preiau toate apelurile de sistem DOS către fişiereleinfectate şi oferă în locul lor zone neinfectate de informaţie. acă un$irus Stealth este rezident în memorie6 el $a păcăli un pro#ram anti$iruscare citeşte un fişier infectat cu acest tip de $irus6 deoarece $irusul îşiascunde propriul cod6 arăt>nd numai codul fişierului."ir*ii macro fac parte dintro nouă #eneraţie de $iruşi de fişiere.'ceştea infectează documente6 nu pro#rame. -i pot infecta numaidocumentele create cu pro#rame care folosesc limbae macro 8ord 6-,cel9.
-,istă6 de asemenea6 următoarele tipuri de pro#rame cucomportament asemănător cu al $iruşilorF
Y caii troieni 7 'are lansea;2 o +%n'1ie nesan'1ionat27 as'%ns2 6n'adr%l %nei +%n'1ii 6nre&istrate 3i 'are 6n'epe s2 e+e't%ie;e ni3teopera1ii neprev2;%te de a%tor%l ei 4adi'2 distr%'tive/(
Y iermi ) pro&ra$e 'are se reprod%' dar pot s2 n% aib2 e+e'tedistr%'tive 4pot +i +olosi1i la '%le&erea in+or$a1iei7 a+larea de parole7 et'(/(
Y )om)a +oFic- ) pro&ra$ 'are e+e't%ia;2 opera1ii distr%'tive spe'i+i'e( 0o$ba se lansea;2 n%$ai da'2 se 6ndeplines'an%$ite 'ondi1ii7 de e"e$pl%7 pot +i 3terse +i3iere 'reate sa%$odi+i'ate la 9 de'e$brie( Spre deosebire de vir%s7 bo$balo&i'2 n% se a%totira5ea;2(
III57505 Moduri de ră9-ndire a >iruşilor
-,istă două moduri de răsp>ndire a unui $irusFY rin dicZet- a'est $od de r2spBndire este 'el $ai 6ntBlnit 46n
din 'a;%ri/7 deoare'e dis'-eta este $i5lo'%l de trans+rer al
in+or$a1iilor 'el $ai des %tili;at( Ori'e dis'-et2 'are n%apar1ine %tili;ator%l%i sa% apar1ine a'est%ia dar a +ost +olosit2de alt'ineva7 treb%ie veri+i'at2 '% stri'te1e(
Y rin reţea a'est $od de r2spBndire se poate 'o$bina '% pri$%l7 d%'Bnd ast+el la sporirea 'onsiderabil2 a vite;ei der2spBndire a %n%i vir%s( De e"e$pl%7 aproape toate re1elele din%niversit21i s%nt J din ti$p vir%sate7 deoare'e 6n &eneral
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
33/174
!3 !
+ie'are st%dent 6ntrod%'e dis'-ete proprii 6ntr)%n%l din'al'%latoarele re1elei7 +2r2 a +a'e vre)o veri+i'are( A''es%l la INTERNET este %n peri'ol real de vir%sare( Alt $od de vir%sareeste pri$irea de e)$ail)%ri 'are 'on1in +i3iere ata3ate in+e'tate(i7 %lti$%l r2'net 6n $aterie de vir%sare7 este navi&area prin7 da'2 pa&ina pe 'are o vi;%ali;a1i 'on1ine applet)%ri WAVA in+e'tate(
' fost posibilă apariţia $iruşilor deoarece sistemul de întreruperinu este proteat6 permiţ>nd oricărui pro#ram să preia controlulcalculatorului. 4ăsp>ndirea masi$ă a $iruşilir a a$ut loc după apariţiasistemului de operare MS DOS 6 pentru că acesta a fost proiectat mult prea le#er6 nea$>nd încorporate mecanizme de protecţie. =iruşiiZdeturneazăX anumite întreruperi pentru a prelua controlul sistemului.;ntreruperea cel mai des ZfuratăZ de $iruşi este 07 8funcţii DOS 9.'stfel6 apelul unui pro#ram la funcţiile DOS permite $irusului să intreîn acţiune.
An $irus Zcla9icX este alcătuit din trei componenteFY
$od%l de 'onta$inareY $od%l de a%tore'%noa3tereY $od%l distr%'tiv(
Vir%3ii poli$or+i a% 6n pl%s7 6n'2 do%2 $od%le@Y $od%l de 'odi+i'areY $od%l de de'odi+i'are(
E>olu6ia unui >iru9 cunoaşte două perioadeF( erioada +atent- 7 6n 'are vir%s%l se r2spBnde3te 6n
siste$(
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
34/174
!! !%
informare cu pri$ire la noii $iruşi detectaţi6 prezent>nd caracteristicilelor6 modul de contaminare6 modalităţile de pre$enire şi recunoaştere.Semnăturile se pot folosi la scrierea pro#ramelor proprii de pre$enire şieliminare a $iruşilor6 c>t şi pentru e,tinderea acelor pro#rame deidentificare care permit adău#ări interacti$e la lista de semnături cu careoperează. -ste amintit numele $irusului6 urmat de semnătura sa.
4RAIN ? %n Knevinovat vir%s de boot lansat 6n J FA8:DA880D8EEC0EC
[ERUSALEM ? pri$%l vir%s de +i3iere lansat 6n J FC:EC8:EC8J:EC8D:ECCC
DARC A"EN$ER ? $ar'-ea;2 apari1ia 'elei de)a do%a &enera1ii devir%3i)poli$or+i7 lansat 6n JJJCD:00FFFF0CD:E0E:0CCFJ8C0
APRIL 16ST 4pentr% +i3iere .EE /
:EA800EF0DECD:
APRIL 16ST 4pentr% +i3iere .COM /J:80JCD::EA:9
DECEM4RIEB !8A8:AA89A8CJ
PIN$ PON$ D:0E0E0JCCC
SUNDA9 C9ED0C9D90C9C0FC:EC8
9AN7EE DOODLE JF8CJE88EJF:0:88CJ88
ERO64U$ ) in+e'tea;2 +i3ierele .EE 3i .COM ( D%p2 %n ti$p de lain+e'tare de pe e'ran dispar ;ero%rile9A9CD:EC:9J:E8E:
III575iruşilor
&etec6ia reprezintă procesul de #ăsire a $iruşilor cercet>nd
fiecare fişier în parte. Se mai foloseşte si termenul de 9canare5
-,istă două metode de detecţieF clasică şi euristică.
75 Metoda cla9ică de detec6ieirma producătoare de pro#rame anti$irus posedă o listă cu
semnături6 corespunz>nd $iruşilor descoperiţi 8cunoscuţi9. /entru a fiZla ziX această listă trebuie actualizată permanent. Scanarea clasicăînseamnă căutarea în fiecare fişier cercetat a tuturor semnăturilor $iruşilor cunoscuţi.
05 Metoda euri9tică de detec6ie'naliza euristică este un sistem e,pert care foloseşte un set de
re#uli ce descriu $iruşii şi pe care le aplică pro#ramelor pe care leanalizează. /ractic este cercetat fiecare fişier pentru a căuta sec$enţe decod care ar putea fi instrucţiuni specifice $iruşilor 8cererea de a răm>nerezident în memorie6 căutarea de fişiere6 deturnarea întreruperilor desistem6 etc.9. -,istă însă o probabilitate mare de producere a unor alar$e +alse 8anumite pro#rame chiar trebuie să e,ecute acele operaţii nu înseamnă că sunt $irusate9.
III57525 $umele de control
/entru ca un pro#ram să fie $irus6 trebuie în primul r>nd să sereproducă. 'ceasta înseamnă să modifice fişiere. /ornind de la aceastăobser$aţie6 a fost in$entată o metodă de detectare a $iruşilor necunoscuţi numită metoda 9umelor de control5
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
35/174
!& !(
Cele mai multe pro#rame anti$irus creează la instalare anumitefişiere în fiecare director şi pe fiecare disc lo#ic al hard discului. 'cestefişiere conţin informaţii numite s%$e de 'ontrol despre fiecare fişier e,ecutabil din directorul respecti$.
S%$a de 'ontrol a unui fişier conţine anumite informaţii caFmărimea fişierului6 atributele6 data şi ora ultimei modificări. La fiecarescanare6 cele mai multe pro#rame anti$irus recalculează sumele decontrol ale fişierelor şi le compară cu cele e,istente 8create de ele lainstalare9. acă suma de control a unui fişier nu mai corespunde6 este probabil ca fişierul să fie infectat cu un $irus necunoscut.
Programele din anumite -achete anti>iru9 au ataşate9umele lor de control5 #a fiecare lan9are a re9-ecti>ului -rogram)ace9ta :şi >a calcula 9uma de control şi o >a com-ara cu cea ataşată5,n ca8ul cnd 9umele de control nu 9unt identice :n9eamnă că-rogramul a fo9t >iru9at şi ace9ta refu8ă 9ă 9e lan9e8e5
III575?5 &e>iru9area&e>iru9area reprezintă procesul de eliminare a $iruşilor din
fişierele infectate6 restaur>ndule la starea de dinainte de $irusare.
-,istă o mare $arietate de pro#rame anti$irus. /rimul pachetanti$irus a fost McAfee "ir* Scan6 fiind produs iniţial de firma McAfee5 /rin fuzionarea acesteia cu firma Net/or $enera+ în anul1))&6 a rezultat Net/or Aociate Inc.>NAI?6 producătoarea actuală a pachetului iru9$can. irma NAI este cea mai mare companieindependentă din lume specializată în mana#ementul şi securitatea
reţelelor de calculatoare.;n continuare se prezintă adresele INTERNET 6 de unde se potZdescărcaX $ersiuni a pachetului "ir*Scan for DOS '
Y Ztt@@ f t.n a i .com@*)@ a ntiir* @do@can
Y ft@@*ort\mcafee.com@*)@mdo@ir*
Y f t @ @ft.nai .com@*)@a n ti ir*@do @ can
Y ft-'((ft-5nuri5net(-u.(9imtelnet(m9do9(>iru9
Y ft-'((ft-5i c m5edu5-l(-u.(9imteln e t(m9do9(>iru9Y ft-'((ft-59unet59e(-u.( 9 imteln e t(m 9 do9(>iru9
/achetul "ir*Scan for DOS se #ăseşte sub formă de arhi$ă. IP cu denumirea SCNInnnE.IP 6 unde nnn este numărul de$ersiune6 E semnifică faptul că este $orba de o $ersiune de e$aluare6 iar I înseamnă că în arhi$ă e,istă pro#ram de instalare a pachetului. e
e,emplu6 $ersiunea 3.1.& a pachetului "ir*Scan for DOS se #ăseştearhi$ată în fişierul SCNI31E.IP . upă ZdescărcareaX fişieruluiarhi$ă6 acesta trebuie dezarhi$at cu un pro#ram specializat 8de e,emplu P7UNIP 96 întrun director temporar creat în prealabil.
/achetul "ir*Scan conţine pro#ramul SCAN. -ste un pro#ram pentru $erificarea împotri$a $iruşilor şi de$irusarea fişierelor infectate./oate detecta $iruşi cunoscuţi prin metoda clasică de scanare6 $iruşinecunoscuţi folosind scanarea euristică şi $iruşi macro. Lansarea îne,ecuţie se face cu comandaF
SCAN dic :arametr*; :arametr*; . . .
unde dic reprezintă discul sau discurile care $or fi scanate6 iar arametr* poate fi unul din următoriiF
@ALL ) veri+i'2 6$potriva vir%3ilor toate +i3ierele @A" n*me
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
36/174
!) %*
Y SCAN C D E @A" *me.tGt @NOMEM @SU4 6 s'anea;2 dis'%rile C 7 D 3i E 3i s'rie s%$ele de 'ontrol ale +i3ierelor s'anate 6n +i3ier%l *me.tGt 7 n% s'anea;2$e$oria(
III575@5 Programul "ALIDATE
-ste un pro#ram6 care #enerează sume de control pentru fişiereledin pachetul "ir*Scan.
III5755 Programul "S%IELD
-ste un pro#ram6 care $erifică de $irus pro#ramele înainte delansarea lor în e,ecuţie6 folosind semnăturile $iruşilor cunoscuţi de SCAN . acă un pro#ram este infectat6 "S%IELD nu îi permite să see,cute.
III5755 ,ntre.ări -entru reca-itulare( Ce este %n vir%s in+or$ati' 3i 'are s%nt tip%rile lor=:( Care este $e'ani;$%l de 'onta$inare '% vir%3i in+or$ati'i=8( Ce repre;int2 dete'1ia vir%3ilor 3i 'e $etode de dete'1ie
'%noa3te1i=
III575715 Teme -entru aca9ă
Să se efectuieze $erificarea tuturor fişierelor de pe discurile A6
C 6 D fără scanarea memoriei şi la depistarea unui fişier infectat să sede$iruseze.
CAPITO#%# I5 P"O!"AME#E &E A"IA"E
$co-ul luc r ării' s2 +ie +a$iliari;a1i st%den1ii '% ne'esitatea 3i $etodelede p2strare a in+or$a1iei de pe dis'%ri 6n ar-iv2(
I575 Fişierele arhi>ă
;n decursul e,ploatării calculatorului este posibilă pierdereainformaţiei din diferite moti$eF defectarea fizică a discului6 modificăriiincorecte sau şter#erii fişierului din #reşeală6 distru#erii informaţiei în
urma infectării calculatorului cu $irus etc. /entru a reduce la minimum pierderile de informaţie e necesară păstrarea ei în arhi$ă6 care trebuiere>nnoită sistematic.
/entru copierea fişierelor se folosesc comenzile COP9 sau COP9 6 la fel 4AC7UP şi RESTORE .
ar în acest caz copiile de arhi$ă ar ocupa acelaşi spaţiu c>tocupă fişierele iniţiale. e e,emplu6 pentru a copia fişierele de pe unhard disc cu $olumul de Xb ar fi necesare &** dischete. 'cest lucrueste ireal. e aceea la crearea arhi$elor se folosesc pro#rame speciale6care aplic>nd metode de comprimare a informaţiei6 creează copii ale
fişierelor cu dimensiuni mult mai mici şi plasează copii a mai multor fişiere intrun +i3ier ar-iv2. -,istă mai multe pro#rame de arhi$are.iecare din ele permit înscrierea fişierelor comprimate in +i3ier%l ar-iv26 e,tra#erea fişierelor din ar-iv26 $izualizarea conţinutuluiar-ivei şi altele. Cele mai răsp>ndite pro#rame de arhi$are auapro,imati$ aceleaşi posibilităţi şi nici una nu depăşeşte altele la toţi parametriiF unele pro#rame lucrează mai rapid6 altele asi#ură un #radmai înalt de comprimare. /rintre cele mai utilizate pro#rame de arhi$aresunt AR[ 6 P7IP 6 L%A6 P7PA7 6 PA7 6 RAR. 7e $om referi la pro#ramul AR[ . Fi3ierele de ar-iv2 create cu AR[ au e,tensia 5 AR[ ./ro#ramul dat are mai multe funcţii6 care se indică din linia de comandă
la lansarea sa.
For$at%l@
AR[ comanda reFim n*me
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
37/174
%1 %2
comanda ? este o literă care indică tipul acti$ităţii pro#ramului AR[ 8dee,emplu6 a se utilizează pentru adău#area fişierelor în arhi$ă6 m pentrue,pedierea fişierelor în arhi$ă6 etc9GreFim H concretizează acţiunile pro#ramului şi este precedat desimbolul Z ( X sau Z ZGn*meă
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
38/174
%3 %
I5;5 Etragerea fişierelor din arhi>ă
-,tra#erea fişierelor din arhi$ă se efectuează cu acelaşi pro#ram AR[ 5
Sinta,a lansării operaţiei de e,tra#ere este următoareaF
AR[ comanda reFim n*me
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
39/174
%! %%
9( S2 se e+e't%ie;e veri+i'area de vir%3i a t%t%ror +i3ierelor de pedis'%rile C 7 D 3i la depistarea %n%i +i3ier in+e'tat s2 sedevir%se;e(
( S2 se e+e't%ie;e veri+i'area de vir%3i a t%t%ror +i3ierelor de pedis'%rile A 7 C 7 D +2r2 s'anarea $e$oriei 3i la depistarea %n%i +i3ier in+e'tat s2 se devir%se;e(
( S2 se ada%&e 6n +i3ier%l de ar-iv2 D8m]arZ.ar toate +i3iereledin dire'tor%l '%rent(
( te$a zeci de sisteme operaţionale. Cele mai răsp>ndite dintre elesunt MS DOS 6 OS>:6 Uni" şi indo!s.indo!s este un e,celent mediu cu interaţă #rafică pentru toate
cate#oriile de utilizatori. /rima $ersiune ?indo@s 1.* a fost lansata în1)(! ca fiind ce$a mai mult dec>t un mediu de comutare între tasuri.?indo@s 2.* apare în 1)(&. 'ceastă $ersiune ?indo@s oferea o listăde aplicaţii sub formă de te,t şi at>t 8nu utiliza încă picto#rame9. 'cestedeza$antae se datorau restricţiilor de memorie şi lipsei de putere amicroprocesorului (*(%. nd unele probleme. +aoritatea elementelor ne#ati$e e,istente la ?indo@s 3.* sedatorau concesiilor făcute de compania +icrosoft pentru a asi#uracompatibilitatea cu calculatoarele mai $echi. Cel mai mare neauns decare se pl>n#eau utilizatorii era instabilitatea sistemului ?indo@s 3.*.
altă problemă o reprezenta A'- 8Anreco$erable 'pplication -rrorH eroare nedepanabilă de aplicaţie9. aplicaţie putea să aplice o rutină detratare de fişiere unui fişier ine,istent 8sau unei alte resurse de sistem96 pro$oc>nd astfel căderea sstemului. dată cu introducerea ?. 3.1erorile de tip A'- au dispărut. eoarece c>nd o aplicaţie solicitaaccesul la un fişier de pe disc sau îndeplinea altă operaţiune6 ?indo@sse asi#ura că ea poate fi îndeplinită6 înainte de a da confirmarea de
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
40/174
%& %(
acţiune pentru aplicaţie. easemenea $ersiunea 3.1 a oferit un mediuîmbunătăţit de memorie. Atilizatorul nu mai trebuia să acorde atenţie$olumului de memorie disponibil pentru rularea aplicaţiilor. [email protected] poate utiliza memoria $irtuală care constă din utilizarea unei părţidin unitatea de harddisc pentru a simula o memorie de tip 4'+. 'stfel?indo@s 3.1 a de$enit mai stabil ca predecesorii săi căci lucra în mod proteat dar încă mai are ne$oie să apeleze la S S pentru e,ecuţiaunor sarcini.
Sistemul de operare ?indo@s 3.1 este o e,tensie efecti$ă a S +SS. ;n susţinerea acestui fapt trebuie arătat că indo!s oferă un şir de facilităţi care direct în MS DOS se pot realiza numai cu un mare efortdin partea utilizatorului.
-ste $orba deF H e"e'%tarea 4apro"i$ativ/ si$%ltan2 a $ai $%ltor pro&ra$e H trans$iterea %nor date 6ntre apli'a1ii 4s%b 'ontrol%l
%tili;ator%l%i/reali;area %n%i $e'anis$ standard de inter+a12 &ra+i'2 XUI7 la toatenivelele de apli'are(
An neauns al mediului ?indo@s a fost lipsa unui suportcorespunzător de reţea. /roblemele de si#uranţă fac acest sisteminaplicabil pentru rolul de ser$er de baze de date. 4ezultatele ar fidezastruoase dacă ser$erul ar cădea în milocul unei tranzacţii. 'ceastă problema a fost rezol$ată de ?indo@s 7< 87e@ t Intel 8(*3(%[9 dar acceptă şi procesoare 'lpha al familiei ]e@lett/acard. /rima $ersiune ?indo@s 7< 3.1 a fost li$rată la sf>rşitulanului 1))36 urmată rapid de un up#rade ?indo@s 7< 3.!6 apoi?indo@s 7< 3.!1 în 1))!. ;n 1))) apare $ersiunea ?indo@s 7< !.*.
in păcate această $ersiune nouă de ?indo@s a$ea deza$antaul unui preţ mare.;n 1))! +icrosoft lansează celebrul ?indo@s )!. 'cesta a făcut
carieră mai ales pe calculatoare de performanţe medii. Caracteristica luiesenţială din punct de $edere a arhitecturii este că realizeazămultitasin# preemti$ 8decizia de trecere de la o aplicaţie la alta o iaS9. In 1))( apare ?indo@s )(6 dar cere resurse serioaseF minimum de
+b 4'+6 dar mai bine ( +b şi [V!**m ]6 aplicaţie de 32 biţi6dar şi cele de 1% biţi pot rula destul de bine.
?indo@s 7< lucrează pe maşini cel puţin /entium cu minimum1!* +b 32% + 4'+ şi &*(* pe ].
?indo@s )( solicită resurse mai serioaseF procesor H Celeron6/entium sau /entium II6 memorie operati$ă nu mai mică de 1% +b6 dar mai bine lucreză cu 2 +b. Cele mai bune rezultate ?indo@s )( learată la 32 +b ] H ?indo@s )( necesită **+b6 !* +b suntnecesari pentru setup6 pentru fişiere temporare6 plus 3* +b pentrufişiere $irtuale. Cu c>t mai mult spaţiu $a fi pe disc cu at>t mai rapid $arula S.
?indo@s +- 8+illenium -dition9 H următorul pas al S din clasa?indo@s6 orientat pentru utilizatori casnici în special. /ermite creareaunui acces comod. Ca ser$er Internet6 lucrează efecti$ cu multimedia.Cerinţele la resurse sunt şi mai serioaseF procesor H /entium 1!* +] şimai sus6 memoria operati$ă H 32 +b şi mai sus ] H doar S cere%3% +b plus 1!* +b.
?indo@s 2*** este orientată pentru calculatoare client6 adică
or#anizaţii. -ste cel mai rapid S din toate $ersiunile ?indo@s6 care amoştenit de la ?indo@s 7< producti$itate înaltă6 stabilitate şi protecţiea informaţiei. -,istă mai multe $ersii ?indo@s 2*** H ?indo@s 2***/rofessional6 Ser$er6 'd$anced Ser$er6 atacenter Ser$er. /rocesor H nu mai os de /entium 133. /oate susţine lucrul a două procesoare la uncalculator6 memoria operati$ă [V 32 +b. acă lipseşte acest minimum pro#ramul de instalare a S $a preint>mpina despre acesta şi se $a bloca. =olumul recomandat de memorie H % +b ] mai sus de 2Bb.
S S rulează în mod real6 pe c>nd sistemul ?indo@s necesitătrecerea procesorului din re#im real în re#im proteat.
;n prezent sunt c>te$a zeci de sisteme operaţionale. Cele mai
răsp>ndite dintre ele sunt MS DOS 6 OS>:6 Uni" şi indo!s. indo!seste un e,celent mediu cu interaţă #rafică pentru toate cate#oriile deutilizatori. /ro#ramul indo!s J reprezintă o continuare şi omodernizare a sistemului indo!s J9. indo!s ME 8 Milleni%$ Edition9 este un sistem operaţional optimal pre$ăzut pentru unilizatoriide la domiciliu6 din oficii nu prea mari6 cu două H trei calculatoare6 undenu este necesară protecţia suplimentară a datelor şi delimitarea
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
41/174
%) &*
accesului la ele ori acolo unde se soluţionează probleme simple6 spree,emplu6 procesarea elementară a documentelor. /ro#ramul indo!sJ reprezintă o continuare şi o modernizare a sistemului indo!s J9.Sistemele operaţionale indo!s J şi ME sunt mai performante6 beneficiază de noi caracteristici6 de o stabilitate sporită comparati$ cuindo!s J9 şi asi#ură un mediu ideal pentru ocuri pe calculator şidiferite pro#rame distracti$e. indo!s ME identifică în mod autonomun număr mare de echipamente de la diferiţi producători6 conectarea lacalculator a di$erselor dispoziti$e fiind simplificată considerabil.Sistemul de operare indo!s NT 6 or.station (6 spre deosebire deindo!s J9>J>ME 6 se caracterizează printro fiabilitate6 securitate şi producti$itate sporită şi este destinat oamenilor de afaceri.
'le#erea unui ori altui sistem din familia indo!s estedetermină de cercul de probleme ce trebuie soluţionate.
indo!s ME 8 Milleni%$ Edition9 este un sistem operaţionaloptimal pre$ăzut pentru unilizatorii de la domiciliu6 din oficii nu preamari6 cu două H trei calculatoare6 unde nu este necesară protecţiasuplimentară a datelor şi delimitarea accesului la ele ori acolo unde se
soluţionează probleme simple6 spre e,emplu6 procesarea elementară adocumentelor. Sistemele operaţionale indo!s J şi ME sunt mai performante6 beneficiază de noi caracteristici6 de o stabilitate sporităcomparati$ cu indo!s J9 şi asi#ură un mediu ideal pentru ocuri pecalculator şi diferite pro#rame distracti$e. indo!s ME identifică înmod autonom un număr mare de echipamente de la diferiţi producători6conectarea la calculator a di$erselor dispoziti$e fiind simplificatăconsiderabil. Sistemul de operare indo!s NT 6 or.station (6 spredeosebire de indo!s J9>J>ME 6 se caracterizează printro fiabilitate6securitate şi producti$itate sporită şi este destinat oamenilor de afaceri.
Armătoarea $ersiune6 indo!s :6 duce mai departe utilitatea
şi accesibilitatea mediului indo!s J şi indo!s NT . Intefaţaindo!s : este foarte asemănătoare cu interfeţele indo!sJ9>J>ME>NT . SO iondo!s *P are o bara de ZStart X mai atra#atoare simai functionala6 fisierele sunt or#anizate pe aplicatii6 iar picto#ramelesunt afisate in milioane de culori. ?indo@s D/ incorporeaza pro#ramede na$i#are pe eb6 mesa#erie electronica6 plaere audio şi $ideo.
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
42/174
&1 &2
Fi&%ra V((( S%pra+a1a de l%'r%(
La lansarea SO indo!s *P poate fi afişat panoul care conţine picto#ramele şi respecti$ numele utilizatorilor 8User na$e9.'dministratorul sistemului este considerată persoana ce are dreptul de aefectua lucrări de sistem 8de e,emplu6 instalarea unor sisteme de pro#ramare6 $erificarea parametrilor de lucru a calculatorului6 lucrari de
arhi$are6 folosirea utilitelor speciale pentru lucrul cu sisteme de fişiere6etc.9. /entru a începe o sesiune de lucru6 SO în unele cazuri poate cere dela utilizator 8%ser 9 indicarea parolei 8 Pass!ord 9.
/rocesul de lansare a SO indo!s se finalizează cu afişarea peecranul calculatorului a s%pra+a17ei de l%'r% 4Des.top/ ? ecranul deeditare H fundalul pe care apar ferestrele şi picto#ramele 8 Fi&( V((9.S%pra+a1a de l%'r% este
or#anizată astfel ca maoritatea comenzilor frec$ent utilizate sa fieaccesibile în procesul de lucru. S%pra+a1a de l%'r% conţine pi'to&ra$e 4I'ons/ ce reprezintă simbolizări #rafice ale diferitor obiecte?indo@s6 a$>nd în partea de os un te,t e,plicati$6 numit eti'-et2(Conţinutul etichetelor pentru maoritatea picto#ramelor poate fimodificat. /ot fi adău#ate picto#rame noi6 poate fi schimbatăamplasarea lor pe suprafaţa de lucru6 pot fi căutate anumite dosare6 poate fi lansată o aplicaţie sau alta etc.
Fi&%ra V((:( Meni%l de ba;2 Start('spectul suprafeţei de lucru depinde de modul în care a fost confi#urat
sistemul indo!s7 de modificările efectuate de utilizator în procesul personalizării SO 8$ezi Laborator%l V(9. /e suprafaţa de lucru se potafla următoarele componenteF
Y ereastra Cal'%lator%l $e% 4M# Co$p%ter/ conţine picto#rame cereprezintă
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
43/174
&1 &2
unităţile de disc ale sistemului6 fişierele şi dosarele calculatorului6 pano%l de
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
44/174
&3 &
'o$and2 4Control Panel/ şi dosarele imprimantelor. iecare discse notează cu autorul unei litere mari a alfabetului latin6 după careurmează semnul ZX. Anităţile de discuri fle,ibile se notează cu Aşi 46 iar discurile fi,e pot fi notate cu C6 D6 -F ş.a.m.d. Anităţilor de CD ROM li se atribuie litera care urmează după ultima literă ceindică o unitate de disc fi,. /entru a afişa conţinutul unui disc estesuficient de e,ecutat dubluclic pe picto#rama acestuia.
Y 0ara de opera1ii 4Tas.bar/ este o bară situată6 de re#ulă6 în parteacea mai de os sau de sus a ecranului6 afişează meniul Start şi butoanele aplicaţiilor şi documentelor lansate în e,ecuţie 8picto#ramelerespecti$e9. :utonul aplicaţiei6 fereastra căreia este la moment acti$ă6este pus în e$idenţă. :ara de operaţii poate fi lăsată $izibilă sau să fieascunsă6 poate fi deplasată din locul ei iniţial. :ara de operaţii poate conţine şi alte elemente6 semnificaţia şi utilizarea cărora estee,aminată în p. V(( ;n #eneral6 bara de opera1ii se foloseşte pentrucomutarea între pro#rame ce se e,ecută sau între diferite ferestre.Aneori Zbara de opera1ii este
numită Zbar2 de sar'iniZ(Y 0%ton%l Start situat în colţul din stîn#a os6 pe bara de opera1ii6
$ă oferă accesul rapid la aplicaţii 8pro#rame96 documente6 parametri prestabiliţi6 tematici Help şi multe altele. :utonul acti$ează 8deschide9$eni%l de ba;2 al sistemului indo!s 8 Fi&%ra V((:9.
Y 0ara lans2rii rapide 4%i'. La%n'-/ cu picto#rame mici6 destinatelansării rapide a unor aplicaţii des utilizate6 ce află în partea st>n#ă pebara de opera1ii6 l>n#ă butonul Start .
Y
;n partea dreaptă pe bara de opera1ii este afişată di$ersă informaţiede sistemF ceasul6 indicatorul tastaturii 8 En H en#leza6 Ro romăna96re#lorul ni$elului sunetului etc.
Y Ve'in2t21ile 6n re1ea 4Net!or. Nei&-bor-ood/ este o fereastră ceafişează calculatoarele din reţea6 permite utilizarea în comun8partaarea9 a calculatoarelor6 a imprimantelor şi a altor dispoziti$e cu
utilizatorii reţelei locale la care sunteţi conectaţi.
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
45/174
&3 &
Y Re1ea%a Mi'roso+t 4T-e Mi'roso+t Net!or./ este un ser$ice soft onlinecu autorul căruia puteţi schimba mesae cu alte calculatoare6 $ă puteţiconecta la Internet.
Y Co3%l de -Brtii 4Re'#'le 0in/ se utilizează pentru stocarea obiectelor şterse 8e,cluse9. ;n caz de necesitate6 aceste obiecte pot fi restabilite8ve;i p( V(:(J9.
Y Caseta Intern2 4Inbo"/ este o caracteristică ce poate fi instalată cuautorul pro#ramului +icrosoft -,chan#e şi ne permite să trimitem şi să primim fa,uri.
Y Ferestre pe suprafaţa de lucru H zone dreptun#hiulare de pe ecran ceconţin dosare6 fişiere6 documente6 casete de dialo#6 mesae etc. /entru aor#aniza c>t mai bine lucrul6 ferestrele pot fi deplasate6 mane$rate cuuşurinţă pe suprafaţa de lucru 8$ezi p(V((:9./entru a efectua în mod eficient operaţii cu obiecte ?indo@s6
trebuie folosit mouseul în calitate de dispoziti$ de indicare. Mo%se)ul
8şoricelul9 este un dispoziti$ mic6 care se conectează la calculator6 cudouă sau mai multe butoane. +enţionăm că în SO indo!s suntfolosite doar butonul st>n# şi butonul drept al mouseului. eşimaoritatea comenzilor pot fi e,ecutate şi prin apăsarea unor taste saucombinaţii de taste6 utilizarea mouseului face lucrul a#reabil şi comod./rin deplasarea mouseului şi apăsarea butoanelor lui pot fi mane$ratediferite elemente ale pro#ramului indo!s( ;n mod obişnuit indicatorul$o%seului are forma unei să#eţi albe oblice. ;n funcţie de locul plasării şiacţiunea ce se e,ecută indicatorul mouseului îsi modifică forma.
SO indo!s este un e,celent mediu pentru pro#rame cu interfaţă#rafică. +ai os sunt enumerate formele indicatorului mouseului şi
situaţiile în care ele apar 1JFY +or$a obi3n%it2
Y sele'tarea %n%i obie't pentr% ob1inerea in+or$a1iei Help
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
46/174
&! &%
Y 'o$anda este 6n pro'es de e"e'%1ie7 e"ist2
posibilitatea lans2rii 'o$en;i
Y 'o$anda este 6n pro'es de e"e'%tare7 n% e"ist2
posibilitatea lans2rii altei 'o$en;i
Y de'%parea %n%i obie't &ra+i'
Y '%rsor 4indi'ator/ de te"t
Y opera1ie inter;is2
Y redi$ensionare pe verti'al2
Y redi$ensionare pe ori;ontal2
Y redi$ensionare pe verti'al2
Y redi$ensionare pe ori;ontal2
Y deplasarea obie't%l%i.
te$a tipuri6 ce corespund diferitor tipuri de obiecte indo!s6 şi suntafişate în ferestre. /icto#ramele reprezintă simboluri #rafice ale diferitor obiecte indo!s. Sunt picto#rame pentru reprezentarea dosarelor 8dosar închis6 dosar deschis6 dosar public9G fişierelor 8document ord 6 ima#ine Paint 6 tabel E"'el 6 baza de date A''ess6 sec$enţă sonoră etc.9Gdispoziti$elor 8unităţi de disc6 imprimante9G comenzi şi opţiuni din barelecu instrumenteG picto#rame de aplicaţii 8ord 6 Paint 6 E"'el 6 A''ess etc.96 picto#rame de #rup 8picto#rame care conţin alte obiecte indo!s96comenzi de acces rapid 8picto#rame care conţin referinţe la alte obiecteindo!s 8pro#rame6 dosare şi documente9.
Fi&%ra V((8( Caset2 de propriet21i Properties din $eni%l 'onte"t%al al%nei pi'to&ra$e(
Altimul tip de picto#rame se deosebesc de alte picto#rame prin prezenţa în partea de st>n#aos a unui pătrat cu o să#eată în interior.Co$en;ile de a''es rapid pot fi insoţite de un te,t e,plicati$ asociat6
conţinutul căruia poate fi modificat. Atilizatorul poate de asemeneaschimba şi aspectul #rafic al unor picto#rame.Comenzile de acces rapid mai sunt numite Z'o$en;i rapideX şi
Z s'%rt2t%riX 8S-ort'%t 9 8ve;i p(V(( 9. 'cti$area unei Z s'%rt2t%riX are caefect acti$area obiectului asociat. "ter#erea comenzii de acces rapid nuafectează obiectul asociat.
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
47/174
&& &(
'cti$area 8dezacti$area9 unei picto#rame se face prin e,ecutarea unuiclic 8uneori dubluclic9 pe suprafaţa ei ori pe te,tul asociat. Informaţiidetaliate despre obiectul reprezentat pe picto#ramă pot fi obţinutee,ecut>nd un clicdreapta pe suprafaţa ei şi ale#>nd opţiunea Propertiesdin $eni%l 'onte"t%al al unei picto#rame. Ca rezultat6 se obţine o casetăde proprietăţi asemănătoare cu cea din +i&%ra V((8( Atilizatorul poateschimba unele proprietăţi ale obiectelor6 select>nd şi modific>nd opţiunilerespecti$e.
In momentul e,ecutării unui clic sau a unui dubluclic mouseultrebuie să răm>nă nemişcat6 iar la tra#ere butonul mouseului se elibereazănumai după poziţionarea finală. Atilizarea butonului st>n# se face multmai frec$ent dec>t a celui drept6 deaceea specificarea butonului st>n# poate fi omisă.
-,ecutarea unui clic 8dubluclic9 pe suprafaţa picto#ramei poatea$ea diferite efecte6 în funcţie de tipul picto#ramei. 'stfel6 pentru picto#ramele care reprezintă pro#rame 8aplicaţii6 comenzi96 acţiuneanominalizată are ca efect lansarea 8e,ecutarea9 acestor pro#rame8comenzi9.
/entru picto#ramele ce reprezintă documente6 e,ecutarea unuidublu clic are ca efect lansarea pro#ramului în care a fost creatdocumentul şi deschiderea documentului respecti$ în cadrul aplicaţiei. Ladeschiderea unei picto#rame de #rup sau a unui dosar obţinem conţinutulacestora. 'cum $om e,amina e,ecutarea unui clicdreapta pe suprafaţaunei picto#rame. e e,emplu6 poziţionăm indicatorul mouseului pe picto#rama dosarului M# Do'%$ents 4Do'%$entele $ele/. -,ecutăm clicdreapta6 picto#rama $a fi e$idenţiată cu o nuanţă mai pronunţată şi alături$a apărea $eni%l 'onte"t%al H un dreptun#hi unde sunt enumerate comenzile destinateobiectului respecti$ 8 Fi&( V((9.
+eniurile ce sunt afişate la e,ecutarea unui clicdreapta se numescconte,tuale deoarece comenzile ce le conţin depind de conte,t6 adică deobiectul selectat. /entru a închide un $eni% 'onte"t%al 6 e,ecutaţi clicsst>n#a în afara meniului. acă e,ecutaţi clicdreapta pe s%pra+a1a del%'r%6 $a apărea $eni%l 'onte"t%al al s%pra+e1ei de l%'r%l 8 Fi&( V((996 caree$ident diferă de cel prezentat în fi#ura precedentă.
Fi&%ra V((( Meni%l 'onte"t%al al dosar%l%i M# Do'%$ents
Fi&%ra V((9( Meni%l 'onte"t%al al s%pra+e1ei del%'r%(
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
48/174
&) (*
57505 Mane>rarea fere9trelor
-lementul esen1ial de a+i3are în SO indo!s este +ereastra. La unmoment dat6 pe ecran pot fi afişate mai multe ferestre6 e$entualsuprapuse total sau parţial. iecare fereastră aparţine unei aplicaţii.ereastra care este deasupra6 în care apare cursorul şi sa dat în prealabilclic6 este cea a'tiv2 4 are +o'%s%l/. 'plicaţia respecti$ă este şi ea acti$ă.'cti$area5dezacti$area unei ferestre se face printro simplă e,ecutare a
unui clic cu $o%seul. Cu autorul $o%seului fereastra acti$ă poate fideplasat2 sau redi$ensionat2. /entru aceasta se plasează indicatorul$o%seul la una dintre mar#ini6 se lasă p>nă c>nd cursorul îşi schimbăforma6 după care6 cu butonul $o%seului apăsat6 se dimensioneazăfereastra după dorinţă. Suspendarea se realizează fie suprapunînd pesteea o altă fereastră a unei alte aplicaţii6 fie $ini$i;Bnd fereastrarespecti$ă.
-,istă două tipuri de ferestreF de apli'a1ie 8de pro#ram9 şi dedo'%$ent . erestrele de aplicaţie apar de fiecare dată c>nd lansăm îne,ecuţie o aplicaţie 8un pro#ram9. erestrele de document pot apărea doar în cadrul ferestrelor de aplicaţie. Anele ferestre de aplicaţie pot conţinemai multe ferestre de document6 altele H doar una sin#ură. ;n ultimul cazfereastra de document coincide cu fereastra de aplicaţie. ;n sf>rşit6 e,istă oa treia cate#orie de ferestre de aplicaţie care nu conţin nici o fereastră dedocument.
Fi&%ra V((( P2r1ile 'o$ponente ale %nei +erestre(( 0%ton%l $eni%l%i Siste$ 8caseta meniului de Control 96 ce se
acti$ează la e,ecutarea unui clic pe picto#rama plasată în colţuldin st>n#a sus al ferestrei 8de aplicaţie ori de document9G
:( 0ara de titl% ce conţine titlul ferestrei6 butonul meniului deSisstem şi cele trei butoane de minimizare6 ma,imizare şiînchidere a ferestreiG
8( 0ara de $eni%ri( +aoritatea ferestrelor conţin bare de meniuri pe lun#imea părţii superioare a ferestrei care afişează meniuriledisponibile. iecare meniu conţine comenzi asociate între eleG
( 0%ton de $ini$i;are 4Mini$i;e 4
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
49/174
(1 (2
( 0%ton de 6n'-idere 4Close 4 r //
( 0ara de instr%$ente
(. 0%toane de de+ilare 4s'roll bar/ pe ori;ontal2>verti'al24 3 7 7! 7% /
). 0ar2 de de+ilare pe ori;ontal2>verti'al2
( 0ara de stareG
( 'on1in%t%l propri%);is al +erestrei.
Fi&%ra V((( Meni%l de siste$ al +erestrei apli'a1iei ordPad(
;n st>n#a titlului fiecărei ferestre6 pe bara de titlu6 se află picto#rama
$eni%l%i de siste$6 care reprezintă o copie micşorată a picto#rameiaplicaţiei. Meni%l de siste$ conţine comenzile de diriare a ferestreiF Restore 8 Restabilire96 Move 8 Deplasare96 Si;e 8 Di$ensi%ne96 Mini$i;e8 Mini$i;are96 Ma"i$i;e 8 Ma"i$i;are96 Close 8 nd dorim să minimizăm fereastraacţionăm butonul Mini$i;e H butonul cu o linie de subliniere 8 W 9 dincolţul dreaptasus. +inimizarea poate fi făcută şi prin e,ecutarea comenzii Mini$i;e din meniul S#ste$. ;n cazul minimizării6 fereastra se reduce la
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
50/174
(1 (2
un buton dreptun#hiular6 situat pe bara de operaţii6 aplicaţiaasociată
8/18/2019 Arhitec Si So Laborator
51/174
(3 (
răm>n>nd încărcată în memoria operati$ă. e asemenea6 $om e$italansarea repetată a unei aplicaţii6 dacă aceasta se e,ecută dea 8este acti$ă9.
Not2F n#ă pe bara de operaţii6 destinat pentru ma,imizarea sau
minimizarea tuturor ferestrelor simultan."edimen9ionarea fere9trei5 /entru a modifica dimensiunile ferestrei6 plasăm indicatorului mouseului pe oricare din laturile ei6 în momentul încare indicatorul se transformă întro să#eată dublă6 apăsam6 fără a1elibera6 butonul st>n# al mouseului. eplasarea mouseului la st>n#adreapta are ca efect schimbarea dimensiunii ferestrei. C>nd obţinemdimensiunea dorită6 eliberăm butonul $o%seului. /entru a schimbasimultan şi lăţimea6 şi înălţimea ferestrei6 plasăm indicatorul mouseului în unul din colţurile ferestrei6 indicatorul transform>nduse întrosă#eată dublă oblică. upă aceasta deplasăm $o%seul în orice direcţie
pentru a obţine dimensiunile dorite. fere