Arhitec Si So Laborator

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    1/174

    1 2

    Universitatea de Stat din Moldova

    Facultatea Matematică şi Informatică

    Catedra Tehnologii de Programare

    BOIAN Elena CĂPĂŢNĂ !heorgheP"EPE#IŢĂ Aurelia $EI$I%C Eleonora

    $I$TEME &E OPE"A"E'

    M$(&O$) *IN&O*$) %NI+

    ,ndrumar -entru lucrări de la.orator

    Chişinău / 0112

    C%P"IN$ Mic dicţionar de termeni informatici................................................... 10

    CAPITOLUL I. SISTEMUL DE OPERARE MS DOS...................... 13Laboratorul I.1. Comenzile de manipulare a unui disc şi adirectoarelor ...................................................................................13

    I.1.1. Schimbarea unităţii curente în cea specificată ..................... 13I.1.2. Crearea unui director nou .................................................... 1I.1.3. Copierea directoarelor.......................................................... 1!I.1.. Schimbarea numelui unui director ....................................... 1!I.1.!. "ter#erea unui director cu conţinutul $id............................. 1%I.1.%. "ter#erea unui director şi a subdirectoarelor sale ................ 1%I.1.&. 'fişarea fişierelor unui director ........................................... 1&I.1.(. Schimbarea directorului curent ........................................... 1(I.1.). Conţinutul lucrării................................................................ 1(I.1.1*. +odel de realizare a lucrării .............................................. 1(Laboratorul I.2. Comenzile pri$itoare la fişiere............................. 2*I.2.1. Crearea unui fişier te,tual .................................................... 2*I.2.2. 'fişarea conţinutului unui fişier te,tual .............................. 21I.2.3. -ditarea conţinutului unui fişier te,tual............................... 21I.2.. Comanda C/0 .................................................................. 21I.2.!. uziunea fişierelor ............................................................... 22I.2.%. eplasarea fişierelor specificate întrun nou loc ................. 22I.2.&. "ter#erea fişierelor specificate de pe suport ........................ 23I.2.(. Conţinutul lucrării................................................................ 23I.2.). +odel de realizare a lucrării ................................................ 2Laboratorul I.3. Specificarea căilor de căutare a fişierelor

    e,ecutabile ..................................................................................... 2!I.3.1. Comanda PATH ................................................................... 2%I.3.2. Conţinutul lucrării......................................... ...................... 2%I.3.3. +odel de realizare a lucrării ............................................. 2&Laboratorul I.. 4edirectarea datelor de intrare5ieşire6 or#anizareacon$eierelor de comenzi şi filtrarea datelor ...................................2)I..1. 4edirectarea datelor de intrare5ieşire ................................... 2)

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    2/174

    1 2

    I..2. iltrul ...................................................................................3*I..3. Comanda FIND....................................................................3*

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    3/174

    3

    I... Comanda MORE ..................................................................31I..!. Comanda SORT .................................................................... 32I..%. Conţinutul lucrării ................................................................32I..&. +odel de realizare a lucrării ................................................32

    Laboratorul I.!. işiere de comenzi ...............................................3I.!.1. efiniţie ...............................................................................3I.!.2. -,ecuţia pe paşi a unui fişier de comenzi ............................3!I.!.3. Comanda CALL.................................................................... 3!I.!.. Comanda SHIFT .................................................................3%I.!.!. Comanda REM .....................................................................3%

    I.!.%. Comanda ECHO .................................................................. 3%I.!.&. Comanda FOR ..................................................................... 3&I.!.(. -fectuarea salturilor în fişierele de comenzi........................ 3(I.!.). Comanda PAUSE ................................................................. 3(I.!.1*. Comanda  IF ...................................................................... 3)I.!.11. Comanda CHOICE ........................................................... *I.!.12. Conţinutul lucrării ..............................................................1I.!.13. +odel de realizare a lucrării .............................................2

    CAPITOLUL II. SISTEMUL NORTON COMANDER..................... !Laboratorul II.1. Sistemul 7orton Commander 87C9 ....................2II.1.1. /rodusul pro#ram 7orton Commander .............................. 2II.1.2. :armeniul inferior .............................................................!II.1.3. :armeniul superior ............................................................%

    II.1.. -laborarea unui meniu al utilizatorului final ......................&II.1.!. -,emplu.............................................................................. )II.1.%. ;ntrebări pentru recapitulare ............................................... !*II.1.&.

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    4/174

    3

    III.1.&. /ro#ramul VALIDATE ...................................................... !)III.1.(. /ro#ramul VSHIELD......................................................... !)III.1.). ;ntrebări pentru recapitulare .............................................. !)III.1.1*.

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    5/174

    ! %

    =.2.). "ter#erea dosarelor şi fişierelor ........................................ 11=.2.1*. 4estabilirea obiectelor şterse .......................................... 11!=.2.11. ;nrebări pentru recapitulare ............................................ 11&=.2.12. -,ecutarea lucrării. ......................................................... 11&Laboratorul =.3. Atilizarea aplicaţiei M# Co$p%ter ................... 11(=.3.1. Atilizarea aplicaţiei M# Co$p%te ..................................... 11(=.3.2. Selectarea obiectelor indo!s ......................................... 11)

    =.3.3. Copierea şi deplasarea obiectelor ..................................... 12*=.3.. 4edenumirea obiectelor......... ........................................... 12*=.3.!. "ter#erea obiectelor ............................ .............................. 121=.3.%. Bestionarea dosarelor şi fişierelor prin meniuri rapide .... 121=.3.&. olosirea barei cu instrumente de lucru ........................... 122=.3.(. Sortarea obiectelor........... ................................................. 122=.3.). narea fra#mentării discului ............................. .......... 1&!=.&.%. Crearea unei copii de si#uranţă ....... ................................. 1&%=.&.&. 4ecuperarea copiei de si#uranţă....................................... 1&(=.&.(. ;ntrebări pentru recapitulare ................. ............................ 1&)=.&.). -,ecutarea lucrării.......................................... .................. 1&)

    CAPITOLUL "I. SISTEMUL DE OPERARE UNI ...................... 120Laboratorul =I.1. Sistemul de fişiere UNI* ................................ 1(*=I.1.1. işierele A7ID................................................................ 1(*

    =I.1.2. 7umele complet al fişierului........................................... 1(2=I.1.3.

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    6/174

    ! %

    =I.1.1*. ;ntrebări pentru recapitulare..........................................1)1

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    7/174

    & (

    =I.1.11.

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    8/174

    & (

    =I.3.12. Comanda de afişare a ultimelor elemente ale fişierului 211=I.3.13. ;ntrebări pentru recapitulare.......................................... 212=I.3.1.

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    9/174

    ) 1*

    =I.!.13. Comanda e"port ............................................................23)=I.!.1. Comanda &etopts........................................................... 2*=I.!.1!. Comanda test ................................................................. 21=I.!.1%. Comanda -as-............................................................... 22=I.!.1&. Comanda let .................................................................. 22=I.!.1(. Comanda read ...............................................................

    22=I.!.1). Comanda readonl# ........................................................2=I.!.2*. Comanda de'lare .......................................................... 2=I.!.21. Comanda set ..................................................................2!=I.!.22. Comanda %nset ..............................................................2%=I.!.23. Comanda eval ................................................................ 2%=I.!.2. Comanda e"e' ...............................................................2&

    =I.!.2!. Comanda 'o$$and ....................................................... 2(=I.!.2%. Comanda s-i+t ............................................................... 2)=I.!.2&. Comanda sleep ..............................................................2)=I.!.2(. Comanda ti$es ..............................................................2)=I.!.2). Comanda t#pe................................................................ 2!*=I.!.3*. Comanda !ait ............................................................... 2!*=I.!.31. Structurile de control..................................................... 2!1=I.!.32. Instrucţiunea i+ .............................................................. 2!1=I.!.33. Instrucţiunea 'ase.......................................................... 2!2=I.!.3. Instrucţiunea +or ............................................................2!=I.!.3!. Instrucţiunea !-ile ........................................................2!!=I.!.3%. Instrucţiunea %ntil ......................................................... 2!%=I.!.3&. Comanda +ile .................................................................2!&

    =I.!.3(. Comanda brea. ............................................................. 2!(=I.!.3). Comanda 'ontin%e ........................................................ 2!(=I.!.*. Comanda ret%rn ............................................................ 2!)=I.!.1. ;ntrebări pentru recapitulare.......................................... 2!)=I.!.2.

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    10/174

    ) 1*

    Mic dic6ionar de termeniinformatici

    Siste$%l de operare este numit ansamblul pro#ramelor de bază ale unui calculator care permit utilizarea sa eficientă.Sistemul de operare asi#ură interfaţa cu echipamentele hard@areşi le #estionează. Sistemele moderne sunt concepute ca o sti$ă destraturi ce oferă funcţii din ce în ce mai elaborate.

     MS)DOS 8 Mi'roSo+t Dis' Operatin& S#ste$/ este n%$it  siste$%l de operare standardpentr% 'al'%latoarele

    'o$patibile I0M( /rincipalele funcţii indeplinite de+SSF

    interpretarea şi e,ecuţia comenzilorG încărcarea6 lansarea şi controlul e,ecuţiei pro#ramelorG comanda şi controlul dispoziti$elor perifericeG #estiunea fişierelor pe discG

    semnalizarea6 dia#nosticarea şi tratarea erorilorG funcţii apelabile la di$erse ni$ele6 oferind di$ersefacitilităţi utilizatorului.

    ;n S +SS spaţiul de memorie al unui disc esteimpărţit în

    zone distincteF primele 3 zone H zone sistem6 sunt rezer$ate şiiniţializate la formatarea discului. /ri m a zo n ă este

    destinată pro#ramului de încărcare a sistemului. 'doua zo n ă se numeşte '< 8ile 'llocation

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    11/174

    11 12

     Dis'%l +le"ibil 4en&l( +lopp# dis.  / este n%$it s%port%l dein+or$a1ie +le"ibil sa% ri&id7 de +or$at 879 sa% 97:9 in'i7 +olosit la p2strarea 3i transport%l datelor ne%tili;ate 6n $od %3%al(/rima unitatede disc fle,ibil a calculatorului electronic este numită  A6 a doua6 dacăe,istă6 se numeşte 4.

    An disc ma#netic poate consta din unul sau mai multedis'%ri lo&i'e( iscurilor lo#ice şi celui optic li se atribuie nume C6 D6

     E6 ş.a.Ana din funcţiile importante ale S este aceea care asi#ură#estionarea datelor pe suporţi de memorie e,ternă H  +i3iere. /e suporţide memorie e,ternă are loc #ruparea fizică a fişierelor. Bruparea lo#icăa fişierelor este &r%parea arbores'ent2 pe dire'toare 3i s%bdire'toare.

     F i 3ier este n%$it %n ansa$bl% str%'t%rat de in+or$a1ii p2strat  pe %n dis'7 'are are n%$e(

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    12/174

    11 12

    începe din dire'tor%l de l%'r% 4'%rent/ sau din dire'tor%l r 2d2'in2.;n sistemul de operare  MS)DOS 6 în caz #eneral6 n%$ele '2ii %n%ioare'are +i3ier incepe cu n%$ele %nit21ii de dis'7 urmat de n%$eledire'tor%l%i r2d2'in26 apoi de 'onse'%tivitatea ordonat2 de n%$e a s%bdire'torilor care conţin acest fişier.

     Dire'tor se n%$e3te %n tip spe'ial de +i3ier +olosit pentr%or&ani;area 'elorlalte +i3iere 6ntr)o str%'t%r2 ierar-i'2( irectorul

    reprezintă o listă de fişiere aflate întro bibliotecă. işierele şidirectoarele de la orice ni$el sunt conţinute în directorul de deasupralui. rice director 8cu e,cepţia rădăcinii9 are un director superior WtatăXşi zero sau mai multe subdirectoere inferioare WfiiX.

     Dire'tor r 2 d2'in2 este n%$it dire'tor%l 'el $ai s%s 6n ori'e siste$ de +i3iere( S%bdire'tor se n%$e3te %n dire'tor 'are se a+l2 s%b alt dire'tor .  Dire'tor%l a+lat deas%pra %n%i s%bdire'tor se n%$e3tedire'tor  p 2 rinte( Dire'tor%l 6n 'are se l%'rea;2 '%rent7 se n%$e3tedire'tor '%rent sa% a'ti v.

    Calculatorul electronic foloseşte două tipuri de discuriF dis'%ri$a&neti'e şi dis'%ri opti'e(

     Dis'%l $a&neti' este n%$it s%port%l de in+or$a1ie +olosit 'a$e$orie se'%ndar2 pentr% sto'area per$anent2 a +i3ierelor 3i pro&ra$elor(

     Dis' opti' 4en&l( n%$eri'al opti'al dis.  / este n%$it s%port%l dein+or$a1ie de $are 'apa'itate +or$at dintr)%n dis. de sti'l2 a'operit pe'ele do%2 +e1e de %n strat de alia5 de tel%r disp%s 6ntr)o pist2 de +or$2eli'oidal2(

     Dis'%l +le"ibil 4en&l( +lopp# dis.  / este n%$it s%port%l dein+or$a1ie +le"ibil sa% ri&id7 de +or$at 879 sa% 97:9 in'i7 +olosit la p2strarea 3i transport%l datelor ne%tili;ate 6n $od %3%al(

    Unitate de dis. 4en&l( dis. drive / este n%$it dispo;itiv%l 'are

    rote3te dis'%l(Anităţilor le sunt atribuite litere urmate de semnul X'X. /rima

    unitate de disc fle,ibil a calculatorului electronic este numită  A6 adoua6 dacă e,istă6 se numeşte 4.

    An disc ma#netic poate consta din unul sau mai multe dis'%rilo&i'e(

    iscurilor lo#ice şi celui optic li se atribuie nume C6 D6 E6 ş.a.

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    13/174

    13 1

     MS)DOS 8 Mi'roSo+t Dis' Operatin& S#ste$/ este n%$it siste$%l de operare standard pentr% 'al'%latoarele 'o$patibile I0M(

    indo!s este n%$it siste$%l de inter+a12 de;voltat2 de '2tre +ir$a Mi'roso+t peste siste$%l de operare MS)DOS(

    indo!s> N T ? siste$%l de operare indo!s destinat pentr%ad$inistrarea %n%i $edi% $%ltitas.in& 6n re1ea( A% +ost elaborate do%2versi%ni@ post de l%'r% 3i 'lient)server(

    Uni" ? siste$ de operare destinat e"ploat2rii 'al'%lator%l%iele'troni' 6n re&i$ $%ltitas.in& 3i $%lti%tili;ator7 elaborat de '2tre +ir$a A$eri'an Telep-one and Tele&rap-( Siste$%l este s'ris 6nli$ba5%l C7 +a'ilitBnd portabilitatea sa pe ori'e -ard!are(

     *)indo!s este n%$it siste$%l $%lti+erestre 6n 'adr%l %n%i$edi% de operare Uni"7 pentr% a per$ite a''es%l la di+erite apli'a1ii'are se e"e'%t2 pe di+erite 'al'%latoare ale %nei re1ele7 ple'Bnd de la ointer+a12 %tili;ator %ni'2(

    CAPITO#%# I5 $I$TEM%# &E OPE"A"E M$ &O$

    #a.oratorul I575 Comen8ile de mani-ulare a unui di9c şi adirectoarelor

    $co-ul lucrării' St%dierea 'o$en;ilor de 'reare 3i $anip%lare adire'toarelor 6n $edi%l de operare MS DOS(

    Con6inutul lucrării' Crearea %n%i arbore de dire'toare7 e"e'%tarea'o$en;ilor de reden%$ire a dire'toarelor7 de 'opiere7 3ter&ere7 denavi&are prin arborele dire'toarelor7 de a+i3are periodi'2 a st2riiarborel%i dire'toarelor %tili;Bnd di+erite op1i%ni( La +inele l%'r2riidire'toarele 'reate vor +i 3terse.

    I57575 $chim.area unită6ii curente :n cea 9-ecificată

    'supra directoarelor pot fi aplicate următoarele operaţiiF 'reareadire'tor%l%i cu numele specificat6 des'-iderea dire'tor%l%i specificat pentru operaţii asupra conţinutului lui6 ie3irea din dire'tor%l '%rent7ie3irea din toate dire'toarele 6n dire'tor%l)r2d2'in26 a+i3area

    'on1in%t%l%i dire'tor%l%i6 s'-i$barea n%$el%i %n%i dire'tor7 3ter&ereadire'tor%l%i spe'i+i'at .

    'ceste operaţii6 ca şi operaţiile asupra fişierelor6 pot fi efectuatecu autorul miloacelor oferite de diferite interfeţe dar6 uneori6 aparenecesitatea de #estionare a informaţiei pe calculator direct din linia decomenzi. /entru efectuarea operaţiilor menţionate6 sunt accesibileurmătoarele comenziF

    Schimbarea unităţii curente în cea specificată se efectuează cucomanda

    d

    unde d este numele unităţii specificate. upă e,ecutarea comenziiunitatea d de$ine curentă.

     E"e$ple @  A / dis'%l +le"ibil A devine %nitate '%rent2C 6 dis'%l C devine %nitate '%rent2 E 6 dis'%l  E devine %nitate '%rent2(

    I57505 Crearea unui director nou

    Crearea unui director se efectuează cu comanda MD 8en#l. MD ?  M a.e  Dire'tor#9. irectorul se creează numai dacă directorulspecificat nu e,istă.

     For$at%l@

     MD dic  ca+e M7DIR dic  ca+e

     E"e$ple@

     MD AAA 'rearea 6n dire'tor%l '%rent a s%bdire'tor%l%i AAAG MD D8CCC8DDD 'rearea pe dis'%l D 6n dire'tor%l CCC a s%bdire'tor%l%i DDD.

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    14/174

    1! 1%

    I575;5 Co-ierea directoarelor

    Copierea conţinutului unui director poate fi efectuată cu autorulcomenzii COP9 . Comanda COP9 poate oferi copiei un nume diferit decel al ori#inalului6 dacă în comandă se specifică aceasta.

     For$at%l@ COP9 : dic61 ; :ca+e61; n*me6director61 : dic6! ;  :ca+e6!; n*me6director6!

     E"e$pl%@ COP9 A8$URU

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    15/174

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    16/174

    1) 2*

     DIR  > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente A>  MD 4441

     

     > Crearea s%bdire'tor%l%i 4441 6n dire'tor%l D8AAA1 A>  DIR  > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente A>  MD 444!  > Crearea s%bdire'tor%l%i 444! 6n dire'tor%l D8AAA1 A>  DIR  > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente A>  MD 4443  > Crearea s%bdire'tor%l%i 4443 6n dire'tor%l D8AAA1 A>  DIR  > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente A> 

    CD 8 

     >   DIR  > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente > MO"E AAA3 AAA  @5 S'-i$barea n%$el%i dire'tor%l%i AAA3 6n AAA5@ DIR  > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente > RD AAA1  @5 6n'er'are de a li'-ida %n dire'tor 'are n% este vid > DIR  > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente >

    C RD D8AAA184441  > ter&erea s%bdire'tor%l%i  4441 >  DIR D8AAA1  > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente >  RD D8AAA18444!  > ter&erea s%bdire'tor%l%i 444! >  DIR D8AAA1  > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente >  RD D8AAA1  > ter&erea dire'tor%l%i AAA1 3i a

    'on1in%t%l%i a'est%ia A>  DIR D  > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente A> 

     RD D8AAA!  > ter&erea dire'tor%l%i AAA! 3i a'on1in%t%l%i a'est%ia > 

     DIR D  > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente >  RD D8AAA3  > ter&erea dire'tor%l%i AAA3 3i a

    'on1in%t%l%i a'est%ia >  DIR D  > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente >  RD D8AAA  > ter&erea dire'tor%l%i AAA 3i a

    'on1in%t%l%i a'est%ia >  DIR D  > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente > 

    #a.oratorul I505 Comen8ile -ri>itoare la fişiere

    I50575 Crearea unui fişier tetual

    Crearea unui fişier te,tual se efectuează cu comanda COP9 CON.

     For$at%l@ COP9 CON n*me6fiier 

    -,ecutarea acestei comenzi face ca sistemul de operare să treacăîn re#imul de introducere a unui mesa în memoria operati$ă acalculatorului. inalizarea comenzii se face apăs>nd tastele =(Enter .La finele introducerii mesaului acesta este memorizat pe disculma#netic sub n*me6fiier . -,ecutarea repetată a acestei comenzi asupraacestui n*me6fiier duce la pierderea informaţiei $echi din acest fişier şi la memorizarea mesaului nou.

     E"e$pl%@ COP9 CON AAA.TT 

    -,ecutarea repetată a comenzii COP9 CON AAA.TT face camesaul nou să se memorizeze în locul celui $echi. ;n  MS)DOS asuprafişierelor pot fi aplicate următoarele operaţiiF 'rearea6 vi;%ali;area6modificarea6 căutarea6 copierea6 schimbarea denumirii6 deplasarea6

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    17/174

    21 22

    şter#erea. -fectuarea acestor operaţii are loc prin intermediulurmătoarelor comenzi

    I50505 Afişarea con6inutului unui fişier tetual

    'fişarea conţinutului unui fişier te,tual se efectuează cuautorul comenzii T9PE 5

     For$at%l@ T9PE n*me6fiier 

     E"e$pl%@ T9PE D8AAA8AAA18P1.4AT 

    Comanda afişează conţinutul fişierului te,tual P1.4AT amplasat pe calea D8AAA8AAA1(

    I505;5 Editarea con6inutului unui fişier tetual

    -ditarea conţinutului unui fişier te,tual poate fi efectuată cu

    comanda  EDIT . -ditarea se efectuează în memoria calculatorului.Comanda permite at>t editarea c>t şi crearea fişierelor te,tuale. /entrua finaliza normal comanda este ne$oieF

    Y de salvat 'on1in%t%l +i3ier%l pe dis'%l $a&neti'Y de 6n'-is +i3ier%lY de +inali;at 'o$anda.

     For$at%l@  EDIT n*me6fiier 

     E"e$pl%@  EDIT AAA.TT Se editează fişierul te,tual  AAA.TT . acă acesta nu este creat6

     pre$enti$ se creează.

    I505

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    18/174

    23 2

     E"e$pl%@ REPLACE A8TETE8T1.TT H8PASCAL8T!.TT @A

    're loc deplasarea fişierului T1.TT amplasat pe discul  A îndirectorul TETE 6 întrun nou loc de destinaţie discul C) directorul PASCAL5 işierul deplasat este redenumit în T!.TT 5 Se utilizerază parametrul @A..

    I505@5 =tergerea fişierelor 9-ecificate de -e 9u-ort

    "ter#erea fişierelor specificate de pe suport se efectuează cucomanda  DEL 4  DELETE  /( Cu comanda  DEL se poate de lichidat unulsau mai multe fişiere. ;n caz dacă unitatea de disc nu este specificată H discul este curentG directorul nu este specificat H directorul este curent."ter#erea poate fi efectuată pentru o clasă de fişiere6 în acest caz încomanda sunt utilizate numele #enerice de fişiere. ;n caz dacă amefectuat o şter#ere nedorită6 în sistemul de operare e,istă pro#ramespeciale6 care pe proaspăt pot restabili şter#erea.

     For$at%l@  DEL :d;:ca+e Crearea dire'tor%l%i '% den%$irea AAA A> CD AAA  > Des'-iderea dire'tor%l%i AAA A>  MD AAA1  > Crearea dire'tor%l%i AAA1 A>  MD AAA!

     

     > Crearea dire'tor%l%i AAA! A>  MD AAA3

      > Crearea dire'tor%l%i AAA3 A> 

     DIR  > A+i3area +i3ierelor dire'tor%l%i AAA ? veri+i'areae"e'%t2rii 'ore'te a 'o$en;ilor pre'edente A> 

     PAUSE   > Pa%;2 > CD AAA1  > Des'-iderea dire'tor%l%i AAA1 > COP9 CON T1COP9 CON T!  > Crearea +i3ierelor te"t%ale T1BT!BT3 6n dire')A> COP9 CON T3

      > tor%l AAA1( Con1in%t%l este arbitrar(A> COP9 T1T!T3 T  > F%;i%nea +i3ierelor T1BT!BT3( Re;%ltat%l 

     +%;i%nii ? +i3ier%l T A>  DIR  > A+i3area +i3ierelor dire'tor%l%i AAA1 ? veri+i'area

    e"e'%t2rii 'ore'te a 'o$en;ilor pre'edente > 

     PAUSE    > Pa%;2 > T9PE T  > A+i3area 'on1in%t%l%i +i3ier%l%i T >  PAUSE   > Pa%;2 > COP9 5.5 D8AAA8AAA!85.5   >Copierea +i3ierelor din dire'tor%l 

     AAA1 6n dire'tor%l AAA! A>  DIR D8AAA8AAA!85.5   > A+i3area +i3ierelor dire'tor%l%i AAA! ? 

    veri+i'area e"e'%t2rii 'ore'te a 'o$en;ii de 'opiere A> 

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    19/174

    2! 2%

     PAUSE CD..   >  CD AAA!  > Des'-iderea dire'tor%l%i AAA! > COP9 5.5 D8AAA8AAA385.5   > Copierea +i3ierelor din dire'tor%l 

     AAA! 6n dire'tor%l AAA3 A> CD..  >  CD AAA3  > Des'-iderea dire'tor%l%i AAA3 A> 

     DIR 5.5   > A+i3area +i3ierelor dire'tor%l%i AAA3 ? veri+i'areae"e'%t2rii 'ore'te a 'o$en;ilor de 'opiere A>  DEL D8AAA8AAA185.5   > ter&erea +i3ierelor din dire'tor%l  AAA1A>  DIR D8AAA8AAA185.5   > Veri+i'area e"e'%t2rii 'ore'te a 'o$en;ii

     pre'edente A>  PAUSE  DEL D8AAA8AAA!85.5   > ter&erea +i3ierelor din dire'tor%l AAA!>  DIR D8AAA8AAA!85.5  PAUSE  DEL D8AAA8AAA385.5   > ter&erea +i3ierelor din dire'tor%l AAA >  DIR D8AAA8AAA385.5 

     PAUSE  RD AAA1  > ter&erea dire'tor%l%i vid  AAA1 >  DIR PAUSE  RD AAA!  > ter&erea dire'tor%l%i vid  AAA! >  DIR PAUSE  RD AAA3  > ter&erea dire'tor%l%i vid  AAA3 >  DIR PAUSE CD..  >  

     RD AAA  > ter&erea dire'tor%l%i vid AAA >  DIR

    #a.oratorul I5;5 $-ecificarea căilor de căutare a fişiereloreecuta.ile

    I5;575 Comanda PAT% 

     Fi3ierele e"e'%tabile în mediul MS)DOS au e,tensia 8tipul 5 EEB .COM  şi  .4AT  8e,empleF COMMAND.COM  7  NC.EE  7 AUTOEEC.4AT (/( acă în comanda  MS)DOS nu este indicatăe,tensia fişierului e,ecutabil6 atunci  MS)DOS încearcă să #ăsească pentru e,ecuţie fişierul corespunzător cu e,tensia  .COM 6 dacă nul#ăseşte6 cu e,tensia .EE 6 şi apoi cu e,tensia .4AT .

    /rocesul de căutare a fişierelor e,ecutabile se efectuează lu>nd înconsiderare următoareleF

    Y da'2 'alea de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile n% este spe'i+i'at27 +i3ierele e"e'%tabile s%nt '2%tate 6n dire'tor%l '%rent

    Y da'2 'alea de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile este spe'i+i'at2at%n'i a'estea se 'a%t2 n% n%$ai 6n dire'tor%l '%rent dar 3i pe'2ile spe'i+i'ate(

    Specificarea căilor de căutare a fişierelor e,ecutabile se

    efectuează cu următoarele comenziF

    Y  PAT% ca+e1 :J ca+e!; :J ca+e3; ) spe'i+i'area '2ilor de '2%tarea +i3ierelor e"e'%tabile

    Y  PAT%J ) 'o$anda spe'i+i'2 '27 'alea de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile este n%$ai dire'tor%l '%rent

    Y  PAT% 4+2r2 para$etri/ 6 a+i3ea;2 '2ile spe'i+i'ate de '2%tarea +i3ierelor e"e'%tabile(

    Comanda  PAT% este utilizată pentru stabilirea cailor de căutare a pro#ramelor şi fişierelor de comenzi frec$ent folosite.

    I5;505 Con6inutul lucrării

    Y de 'reat pe dis'%l de l%'r% %n dire'tor AAA 4  AAA s%nt ini1ialelen%$el%i st%dent%l%i/

    Y 6n dire'tor%l 'reat de 'reat altele 'el p%1in trei s%bdire'toare

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    20/174

    2& 2(

    Y 6n +ie'are s%bdire'tor de elaborat 'Bte %n +i3ier de 'o$en;i4e"e'%tabil/

    Y de spe'i+i'at di+erite '2i de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabileY d%p2 +ie'are spe'i+i'are de a+i3at 4de veri+i'at/ 'alea de '2%tare

    a +i3ierelor e"e'%tabile spe'i+i'ateY d%p2 +ie'are spe'i+i'are de 6n'er'at e"e'%tarea t%t%ror  

     +i3ierelor de 'o$en;i elaborate

    Y de anali;at re;%ltatele e"e'%t2rii 'o$en;ilor(

    I5;5;5 Model de reali8are a lucrării

     > Partea pre&2titoare a l%'r2rii > 

     MD D8AAA  > Crearea dire'tor%l%i AAA A> CD AAA  > Des'-iderea dire'tor%l%i AAA A> COP9 CON P.4AT   > Crearea +i3ier%l%i P.4AT 3i introd%'erea 6n el a

    'o$en;ii@ T9PE KSe eGec*t- roFram*+ D8AAA8P.4ATK A>  MD D8AAA8AAA1 MD D8AAA8AAA!  > Crearea dire'toarelor AAA1 7 AAA! 7 AAA3 >  MD D8AAA8AAA3 DIR  > Veri+i'area 're2rii a dire'toarelor A> CD AAA1  > Des'-iderea dire'tor%l%i AAA1 A> COP9 CON P1.4AT   > Crearea +i3ier%l%i P1.4AT 3i in'l%derea 6n a'esta

    a 'o$en;ii@ T9PE K Se eGec*t- roFram*+ D8AAA8P1.4ATK A> CD..  >  CD AAA!  > Des'-iderea dire'tor%l%i  AAA! > COP9 CON P!.4AT  > Crearea +i3ier%l%i P!.4AT 3i in'l%derea 6n a'esta

    a 'o$en;ii@ T9PE K Se eGec*t- roFram*+ D8AAA8P!.4ATK > CD AAA3  > Des'-iderea dire'tor%l%i AAA3 > COP9 CON P3.4AT  > Crearea +i3ier%l%i P3.4AT 3i in'l%derea 6n a'esta

    a 'o$en;ii@ T9PE K Se eGec*t- roFram*+ D8AAA8P3.4ATK > 

     > Veri+i'area '2ilor de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile A> 

     PAT% D8AAA  > Spe'i+i'area '2ii de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile@ Dire'tor%l '%rent 3i dire'tor%l D8AAA > 

     PAT%   >Veri+i'are@ a+i3area '2ii de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile>  P   > Utili;ator%l soli'it2 siste$%l%i de operare MS)DOS 

    e"e'%tarea pro&ra$%l%i  P.4AT ( Pro&ra$%l este &2sit  3i e"e'%tat7 deoare'e +i3ier%l 'are 'on1ine a'est  pro&ra$ se a+l2 pe 'alea spe'i+i'at2( Pe e'ran apare$esa5%l de 'on+ir$are din 'o$anda T9PE din

     pro&ra$%l P >  P1  > Pro&ra$%l P1.4AT n% este &2sit >  P!  > Pro&ra$%l P!.4AT n% este &2sit >  P3

      > Pro&ra$%l P3.4AT n% este &2sit >  PAT% D8AAA8AAA1  > Indi'2$ 'alea de '2%tare a +i3ierelor 

    e"e'%tabile@ D8AAA8AAA1>  PAT% 

     

     >Veri+i'are@ a+i3area '2ii de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile>  P    > Pro&ra$%l P1.4AT n% este &2sit >  P1  > Se e"e'%t2 pro&ra$%l  P1.4AT >  P!  > Pro&ra$%l P!.4AT n% este &2sit >  P3

      > Pro&ra$%l P3.4AT n% este &2sit > 

     PAT% D8AAA8AAA!  > Indi'2$ 'alea  D8AAA8AAA! >  PAT%   >Veri+i'are@ a+i3area '2ii de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile>  P   > Pro&ra$%l P.4AT n% este &2sit >  P1

     

     > Pro&ra$%l P1.4AT n% este &2sit >  P!  > Se e"e'%t2 pro&ra$%l  P!( 4AT >  P3   > Pro&ra$%l P3.4AT n% este &2sit > 

     PAT% D8AAA8AAA3  > Spe'i+i'2$ 'alea  D8AAA8AAA3 >  PAT%   >Veri+i'are@ a+i3area '2ii de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile>  P   > Pro&ra$%l P.4AT n% este &2sit >  P1  > Pro&ra$%l P1.4AT n% este &2sit >  P!  > Pro&ra$%l P!.4AT n% este &2sit >  P3  > Se e"e'%t2 pro&ra$%l P3( 4AT > 

     PAT% D8AAAJD8AAA8AAA1JD8AAA8AAA!JD8AAA8AAA3J > Spe'i+i'area '2ilor de '2%tare a +i3ierelor e"e'%tabile > 

     P   > Se e"e'%t2 pro&ra$%l P.4AT >  P1  > L%'rea;2 pro&ra$%l P1.4AT > 

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    21/174

    2) 3*

     P!  > L%'rea;2 pro&ra$%l P!.4AT >  P3  > L%'rea;2 pro&ra$%l P3.4AT > 

    #a.oratorul I5

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    22/174

    31 32

    =IND : @ N ; : @ C ; : @ " ; ir6de6im)o+*ri :ca+e; n*me6fiier 

    Comanda =IND H caută şi afişează r>ndurile din n*me6fiier de pe calea :ca+e; 6 care conţin şirul ir6de6im)o+*ri .

    /arametrii comenzii au următoarea utilizareF( N H r>ndurile care conţin şirul ir6de6im)o+*ri $or fi afişate

    cu numărul lor de ordine din n*me6fiier G(C H conţinutul r>ndurilor #ăsite nu se afişează se afişează doar numărul lorG

    (" H sunt afişate toate r>ndurile din n*me6fiier care nu conţinşirul ir6de6im)o+*ri 8căutare e,clusi$ă9.

    Con$eierul de comenzi afişează la ecran pe pa#ini lista fişierelor şi directoarelor de pe discul C.

     DIR C T1.TT  MORE T1.TT 

    'cţiunea din primul e,emplu este realizată în doi paşi.

    I5nd cu poziţia n şi nu cu prima poziţie implicit.

    I5ndu$ă de modelul care urmează.

    I5 Lista +i3ierelor dire'tor%l%i C@ este redire'tat26n +i3ier%l T0.TT din dire'tor%l '%rent 5@ 

    T9PE T0.TT   > A+i3area 'on1in%t%l%i +i3ier%l%i T0.TT 5@  DIR D T0.TT   > Lista +i3ierelor dire'tor%l%i D@ este redire'tat2

    6n +i3ier%l T0.TT din dire'tor%l '%rent 5@ T9PE T0.TT   > Veri+i'are@ 'on1in%t%l ve'-i al +i3ier%l T0.TT s)a

     pierd%t >  DIR C T0.TT   > Lista +i3ierelor dire'tor%l%i C@ este redire'tat2

    la +inele +i3ier%l%i T0.TT p2strBnd 'on1in%t%l ve'-i al a'est%ia 5@ T9PE T0.TT   > Veri+i'area e"e'%t2rii redire't2rii > 

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    23/174

    33 3

    COP9 CON T1.TT   > Crearea %n%i +i3ier te"t%al@ introd%'e 6n +i3ier o dat2 ) de e"e$pl%@ ((: > 

     DATE T!.TT T1.TT   > D%p2 e"e'%tarea 'o$en;ii data ve'-edin siste$%l de operare va +i $e$ori;at2 6n +i3ier%l T!.TT 

    iar data '%rent2 va +i 'ea din +i3ier%l T1.TT A> T9PE T!.TT   > Veri+i'area e"e'%t2rii redire't2rilor >  DATE   > Restabili$ data '%renta > 

    COP9 CON T1.TT   > introd%'e$ 6n +isier o or2 ) de e"(@ J@@9 3i repet2$ a'1i%nile e+e't%ate pentr% e"e$pl%l pre'edent A> 

    TIME T!.TT T1.TT T9PE T!.TT TIME   > restabili$ ora '%renta > 

     DIR =IND K0#.10.01K  > Se a+i3ea;2 +i3ierele 'reate la data H9(IH(HIA>  DIR =IND K0#.10.01K @N   > Se a+i3ea;2 3i n%$2r%l de ordine al 

    a'estor rBnd%ri A>  DIR =IND K0#.10.O1K @C   > Se a+i3ea;2 n%$ai n%$2r%l 

    de ordine al a'estor rBnd%ri  @  DIR =IND K0#.10.01K @"   > Se a+i3ea;2 +i3ierele toate 'elelalte +i3iere

    a+ar2 de 'ele elaborate la data de 9(( >  DIR =IND K0#.10.01K T!.TT   > Fi3ierele elaborate la data de

    9(( s%nt redire'tate 4p2strate/ 6n +i3ier%l T:(T*T > T9PE T!.TT   > Veri+i'area e"e'%t2rii redire't2rii >  DIR C =IND K.EEK SORT   > aran5are 6n ordine as'endent2 d%p2

    'on1in%t%l rBnd%rilor n%$ele +i3ierelor se a+l2 6n pri$ele po;i1ii A>  DIR C =IND K.EEK SORT @R

      > aran5are d%p2 n%$e A>  DIR C =IND K.EEK SORT @1  > aran5are d%p2 n%$e A>  DIR C =IND K.EEK SORT @!  > aran5are d%p2 l%n&i$ea

     +i3ier%l%i A> 

     DIR C =IND K.EEK SORT @!&  > aran5are d%p2 data 're2rii >  DIR C =IND K.EEK SORT @3&  > aran5are d%p2 ora 're2rii > 

     DIR C MORE   > A+i3area pe pa&ini listei +i3ierelor dis'%l%i C > 

     DIR C T1.TT  MORE T1.TT   > A+i3area pe pa&ini listei +i3ierelor dis'%l%i C > 

    T9PE T1.TT MORE  > A+i3area pe pa&ini listei +i3ierelor dis'%l%i C > 

     SORT CON   > Se introd%' 6n ordine neal+abeti'2 9 n%$e( A+i3area la e'ran va +i 6n ordine al+abeti'2 > 

     SORT CON T!.TT   > De la tastat%ra se introd%' 9 n%$e6n +i3ier%l T: n%$ele vor +i 6n ordine al+abeti'2 > 

    T9PE T!.TT   > Veri+i'area e"e'%t2rii 'o$en;ii pre'edente > 

    #a.oratorul I525 Fişiere de comen8i

    $co-ul luc r ării' St%dierea +i3ierelor de 'o$en;ilor 3i elaborareaa'estora(Con6inutul lucrării' St%dierea 'o$en;ilor MS DOS pentr% 'rearea +i3ierelor de 'o$en;i 3i elaborarea %n%i +i3ier de 'o$en;i pentr%o+erirea %nor servi'ii in+or$ati'e 6n re&i$ de dialo& 

    Y  E"e'%1ia pe pa3i a %n%i +i3ier de 'o$en;iY

    Co$anda SHIFT Y Co$anda REM Y Co$anda ECHOY Co$anda FORY  E+e't%area salt%rilor 6n +i3ierele de 'o$en;iY Co$anda PAUSE Y Co$anda IF Y Co$anda CHOISE 

    I52575 &efini6ie

    An  +i3ier de 'o$en;i 8lot de lucrări6 batch9 reprezintă un fişier te,tual

    cu e,tensia .4AT care conţine una sau mai multe linii de comenzi MS)DOS .

    işierele de comenzi sunt utilizate în cazul consecuti$ităţilor de comenzi

     periodic e,ecutabile. /rin tastarea numelui fişierului de comenzi în linia de

    comenzi $or fi e,ecutate pe r>nd comenzile conţinute în fişier. An fişier de

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    24/174

    3! 3%

    comenzi poate fi lansat în e,ecuţie şi cu  para$etri. /ot fi specificaţi p>nă la

    1* para$etri +or$ali( -i pot fi accesaţi în interiorul fişierului de comenzi prin

    H16 H76 H06 H;6 H

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    25/174

    3& 3(

    Implicit comenzile fişierelor de comenzi înainte de e,ecuţie suntafişate pe ecran. Comanda EC%O O== blochează procesul de afişare.upă comanda  EC%O O== este recomandabil de utilizat comandaCLS  H şter#erea ecranului. 4e#imul de afişare a comenzilor poate firestabilit cu comanda EC%O ON.

    Comanda EC%O fără parametru afişează starea O== sau ON .:locarea afişării unei sin#ure comenzi poate fi efectuată şi cu

     prefi,ul de comandă H simbolul XLX. E"er'i1ii@

    75 Co$para1i e"e'%tarea 'o$en;ilor Fa? EC%O şi

    L EC%O

    )? EC%O pre&2ti1i i$pri$anta şiL EC%O  pre&2ti1i i$pri$anta

    05 -,ecutaţi comenzileF

     EC%OL EC%O O==  EC%OCLS  EC%O pre&2ti1i i$pri$antaL EC%O  pre&2ti1i i$pri$anta EC%O EC%O ON  EC%O

    I525@5 Comanda =OR

    Comanda =OR este destinată pentru e,ecutarea repetiti$ă acomenzii sau a unui fişier e,ecutabil6 specificat în această comandă.

     For$at%l@ =OR G IN > +ita6n*me+or6de6fiiere ? DO comand-

    /arametrii comenzii respectă următoarele condiţiiF

    Y  G  ? poate +i ori'e si$bol 6n a+ar2 de 0  ? & 7 pentr% a n%)i'on+%nda '% para$etrii +i3ierelor de 'o$en;i 1 ) &

    Y +ita6n*me+or6de6fiiere ) repre;int2 o 'onse'%tivitate din%n%l sa% $ai $%lte n%$e de +i3iere7 separate prin interval( A1.PAS A!.PRO A3.4AT ? DO T9PE 4=OR 4 IN >A5.5 ? DO T9PE 4

    acă comanda =OR se utilează întrun fişier de comenzi6 atunci parametrul G se înlocuieşte cu G (

    I5255 Efectuarea 9alturilor :n fişierele de comen8i

    ;ntrun fişier de comenzi pot fi utilizate mărcile şi comenzile desalt. +ărcile întrun fişier de comenzi reprezintă un şir de caractere careîncepe cu simbolul X'X.

     For$at%l@ $OTO marc-

     E"e$pl%@$OTO A15 5 5A1 REM 

    Armătoarea după comanda $OTO A1 $a fi e,ecutată comanda REM 

    I5255 Comanda PAUSE 

    ;n timpul e,ecuţiei fişierului de comenzi6 pentru întrerupereatemporară a e,ecuţiei acestuia.

    mailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHOmailto:@ECHO

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    26/174

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    27/174

    1 2

     For$at%l@ C%OICE J @C '+ita6de6im)o+*ri  J @T ' im)o+Bn*m-r6de6ec*nde J @S  mea 

    Semnificaţia parametrilor este următoareaF

     @C '+ita6de6im)o+*ri ) 6n list2 s%nt in'l%se si$bol%rile7 pe 'are

    %tili;ator%l are drept%l s2 le %tili;e;e 6n 'alitate der2sp%ns%ri la mea*+ din a'east2 'o$and27 da'2 a'est  para$etr% n% este indi'at7 si$bol%rile per$ise s%nt 9 3i N 

     @T ' im)o+B n*m-r6de6ec*nde ) da'2 a'est para$etr% esteindi'at7 at%n'i 6n 'a;%l7 'Bnd %tili;ator%l 6ntr)%n ti$p den*m-r6de6ec*nde n% a r2sp%ns7 i$pli'it se 'onsider2r2sp%ns%l im)o+ 

     @S  para$etr%l se +olose3te da'2 %tili;ator%l soli'it2 deosebireadintre $in%s'%le 3i $a5%s'%le

    mea H $esa5%l a+i3at pe e'ran(

     E"e$pl%@ C%OISE @C '9N De eGec*tat roFram*+ P1X 

    acă se selectează X N X6 $ariabila ERRORLE"EL primeşte$aloarea !6 iar dacă X9 XH$aloarea 1.

     Re$ar'2@ =erificările $alorilor $ariabilei  ERRORLE"EL trebuie plasate în pro#ram în ordine descendentăF dint>i cu cea mai mare$aloare6 termin>nd cu cea mai mică.

    I525705 Con6inutul lucrării

    Y de 'reat pe dis'%l  D %n dire'tor  AAA 4  AAA  s%nt ini1ialelen%$el%i st%dent%l%i/

    Y de elaborat %tili;Bnd 'o$anda C%OISE 6n dire'tor%l 'reat %n +i3ier de 'o$en;i7 'are 6n re&i$ de dialo& ar apela %n%l 

    din trei +i3iere de 'o$en;i7 'are 'on1in reali;2rile l%'r2rilor de laborator nr( 7 : 3i 8(

    I5257;5 Model de reali8are a lucrării

    e elaborat un fişier de comenzi6 care ar e,ecuta una din trei pro#rameF AAA6 444 sau CCC .

     EC%O O==  EC%O Se+ectaţi roFram*+ A Y AAAJ 4 Y 444 a* C Y CCC C%OICE @C A4C Introd*ceti AB 4 a* C   I= ERRORLE"EL 3 $OTO P3 I= ERRORLE"EL ! $OTO P! AAA$OTO IESIRE P! 444

    $OTO IESIRE P3CCC IESIRE EC%O ON 

    CAPITO#%# II5 $I$TEM%# NO"TON COMAN&E" 

    #a.oratorul II575 $i9temul Norton Commander NC

    $co-ul luc r ării'  st%dierea $edi%l%i de pro&ra$are NC 3i apli'area l%i6n $anip%larea '% dire'toare 3i +i3iere(

    II57575 Produ9ul -rogram Norton Commander

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    28/174

    3

    In ultimul timp sau raspandit mediile de operare6 care permit

    e,ecutarea celor mai frec$ente operatii ale S in re#im de instruire pe intre#

    ecranul.

     Medi*+ de oerare reprezintă un pro#ram 8un set de pro#rame9 care

    #estionează dialo#ul utilizator H sistem de operare6 asi#ură controlul derulării

     pro#ramelor aplicati$e şi sistem6 oferă facilităţi $izînd întreţinerea structurilor 

    de fişiere. e obicei6 mediul de operare utilizează maoritatea pro#ramelor 

    sistem şi poate fi considerat ca un Win$elişX 8shell9 al sistemului de operare.

    /entru calculatoerele I:+ /C şi compatibile au fost elaborate mai multe

    medii de operare. Cele mai răsp>ndite sunt \S6 7ortonCommander6

    D

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    29/174

    ! %

    29 schimbarea directorului curentG39 formarea unui #rup de fişiereG9 lansarea în e,ecuţie a unui pro#ramG

    /anelul st>n# sau drept cu care se operează la momentul dat6 se numeste panel a'tiv. rice comandă lansată de utilizator $a acţiona asupra paneluluiacti$. 'cti$area panelurilor6 respecti$ mutarea dintrEo fereastră în alta acursorului se face prin intermediul tastei t restul ecranului.

    Interfaţa utilizator H calculator6 realizată în mediul de operare 7C6 este bazată pe aplicarea bar)$eni%rilor . 0ar)$eni%l reprezintă o dun#ă luminoasă pe ecran care include o listă

    de opţiuni6 numite elemente de mediu. iecare element de mediu reprezintă ocomandă sau un submeniu.

    -cranul 7C dispune de două tipuri de barmeniuri H $eni%l s%perior şi $eni%l in+erior .

    II575;5 Bar/meniul inferior

    edesubtul panourilor sale6 7C afişează un barHmeniu6 careconstă din mai multe perechi de tipul n%$2r)te"t 6 unde numărul afişatdesemnează tasta)+%n'1ie corespunzătoare opţiunii sau comenzii la carese referă te,tul din dreapta. /rin acţionarea tastei respecti$e esteacti$ată comanda pentru care ea a fost pre$ăzută.

    Sunt incluse comenzi pentruF

    Y a'tivarea e'ranelor de asisten12 +%rni;ate de Help)%l on)line ? Help 4 =1 /

    Y a'tivarea $eni%rilor)%tili;ator ? Men% 4 =! /Y vi;%ali;area 'on1in%t%l%i +i3ierelor ?Vie! 4 =3 /Y editarea +i3ierelor ? Edit 4 = /Y 'opierea +i3ierelor ? Cop# 4 =# /Y reden%$irea +i3ierelor 3i dire'toarelor sa% $%tarea

     +i3ierelor ? RenMov 4 =(  /Y 'rearea dire'toarelor ? M.dir 4 =  /@Y  3ter&erea +i3ierelor 3i dire'toarelor ?Delete 4 =2 /Y a'tivarea bar)$eni%l%i s%perior ? P%llDn 4 =& /

    Y 6n'-eierea sesi%nii de l%'r% '% NC ? %it 4 =10 /Y  sele'tarea dis'%l%i '%rent pentr% pano%l st6n& ? ALT=1Y  sele'tarea dis'%l%i '%rent pentr% pano%l drept ? 

     ALT =!JY 'o$pri$area +i3ierelor sele'tate 6n s'op%l depo;it2rii

    a'estora 6n ar-iv2 ? ALT =#Y de'o$pri$area +i3ierelor ar-iv2 ? ALT =( 

    Y a+i3area istori'%l%i 'o$en;ilor 6n sesi%nea '%rent2 ?  ALT=2Y tre'erea de la re&i$%l :9 de r6nd%ri pe e'ran la 8 3i

    inversY a+i3area str%'t%rii arbores'ente a siste$%l%i de +i3iere 6n

     s'op%l sele't2rii operative a %n%i dire'tor( Des'-idereaa'est%i dire'tor 6)l trans+or$2 pe a'esta 6n dire'tor '%rent  ? ALT=10(

    II575

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    30/174

    & (

    II57525 Ela.orarea unui meniu al utili8atorului final

    'cţionarea tastei =! acti$ează un meniu al utilizatorului dacăacesta e,istă pe disc.

     Meni%l?%tili;ator este afişat în cadrul ferestrei User Men%( Meni%rile?%tili;ator conţin o listă de 'o$en;i?%tili;ator care pot fiselectate fie prin poziţionarea pe comanda dorită cu autorul tastelor cursor şi acţionarea lui ^

    EnterK6 fie prin tastarea 'od%l%i 'o$en;ii7

    inserat în st>n#a acesteia. ;n ambele situaţii6 comanda se e,ecută. Meni%rile?%tili;ator au identificatorul nc5mnu5 -,istă două tipuri deastfel de meniuri'  prin'ipale şi lo'ale( Meni%l)%tili;ator prin'ipal este păstrat în acelaşi director ca şi pro#ramul 7C6 în timp ce $eni%l)%tili;ator lo'al este conţinut în directorul curent.

    Observa1ie@

    Crearea $eni%rilor)%tili;ator constituie o modalitate de a atribuifuncţii speciale anumitor taste8la care ne $om referi în continuare ca la

    taste)+%n'1ii9. Tastele)+%n'1ii reprezintă 'od%rile 'o$en;ilor(Structura $eni%l%i)%tili;ator este specificată de %nit21ile de $eni%con9tnd din o tast2)+%n'1ie 8opţional9 şi un titl% de $eni% sau'o$and2)%tili;ator 6 care se $a afişa în cadrul meniului în momentulacti$ării 8F0K9 acestuia.

    ;n timpul editării tastele)+%n'1ii sunt inserate din prima coloană6iar comenzile S sunt întroduse fiecare pe c>te un r>nd nou6 îninteriorul acestuia6 pentru a nu fi confundate cu titl%rile de $eni%(Comentariile sunt prefaţate de #hilimele simple inserate în primacoloană.

    ormatul $eni%l%i)%tili;ator este dat de următoarea con$enţie de

    sinta,ăFComentariu Linie de comentariu6 prefaţat de Z _ X în prima

    coloană

    m Tit+* de meni* 'pare în lista de titluri a $eni%l%i)%tili;ator în momentul acti$ării acestuia 8F0K96 prefaţat de tasta) +%n'1ie ZmX încep>nd din prima coloană(

     rima comand- rice comandă +S S6 întrodusă în interiorulunui r>nd nou

    comanda... rice comenzi adiţionale E'ran%l de editare se prezintă6 în interior6 după cum urmeazăF

     A Tit+* de meni* 1Comand- MS DOS Comand- MS DOS 

    =1 Tit+* de meni* !Comand- MS DOS 

    Tit+* de meni* 3 . . .

     Prima co+oan- a editor*+*i 

     Meni%l)%tili;ator acti$at pe ecran corespunzător situaţiei de maisus are următorul formatF

     A Titl% de $eni%

     F Titl% de $eni% :

    Titl% de $eni% 8

    Observa1ii +inale@

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    31/174

    ) !*

    ( Meni%rile)%tili;ator  pot fi create cu autorul oricărui editor. 'ceste$eni%ri)%tili;ator $or fi considerate lo'ale relati$ la directorulcurent din momentul editării. 'tunci c>nd directorul curent estechiar cel în care se află pro#ramul  NORTON COMMANDER6$eni%l)%tili;ator astfel creat $a fi unul prin'ipal(

    :( 4elati$ la un director nu poate e,ista dec>t un sin#ur $eni%)%tili;ator lo'al(

    II575?5 Eem-lu

    ;n cadrul e'ran%l%i de editare sa introdusF

     F@ For$at (: M  +or$at a@>%

     F:@ For$at Q  +or$at a@>%>t@>n@

     F8@ For$at : Q For$at a@>%>t@>n@J

     F@ For$at 8 Q  For$at a@>%>

     E@ Edit +ile Ne ( Meni%l)%tili;ator acti$at pe ecran în acest caz este 8la acţionarea

    tastei =!9F

    &2* ` =3K) sau 3%* ` =K6 sau lansarea editorului  Norton Editor 8 E K9.

    II575@5 ,ntre.ări -entru reca-itulare

    ( C%$ se e+e't%ia;2 tre'erea dintr)%n panel 6n alt%l=:( Care este deosebirea dintre $od%rile de vi;%ali;are ale

    dire'toarelor 3i +i3ierelor 6n 'adr%l %n%i panel 0rie+ 3i F%ll=8( Ce in+or$a1ii 'on1ine op1i%nea In+o=( C%$ se e+e't%ia;2 'opierea 3i $%tarea +i3ierelor dintr)o lo'a1ie

    6n alta=9( Ce repre;int2 %n $eni% al %tili;ator%l%i=( C%$ se e+e't%ia;2 li'-idarea %n%i dire'tor sa% +i3ier de pe dis'=( Ce repre;int2 +or$atarea %n%i dis' 3i '%$ se e+e't%ia;2 a'est 

    l%'r%=

    II5755Temă -entru aca9ă

    Să se creeze un meniu al utilizatorului6 la lansarea căruia sar creaun director cu nume ':C şi sar formata unitatea de disc flopp16+.

    CAPITO#%# III5 $I$TEME#E ANTIOI"%$

     E+e't F

    %9er Menu F For$at (: M  F: For$at Q  F8 For$at : Q  F For$at 8 Q  E Edit +ile

    #a.oratorul III575 $i9temele anti>iru9

    $co-ul lucrării'  s2 +a$iliari;e;e st%den1ii '% depistarea la ti$p avir%3ilor in+or$ati'i 3i li'-idarea lor(

    III57575 iru9ul informatic

    'cti$area uneia dintre %nit21ile de $eni%  prin selectarea titl%l%i de$eni% sau acţionarea tastei +%n'1ii corespunzătoare are ca rezultatformatarea unităţii de disc flopp 1.2+ 8^=1K96 sau (** ` 8=!K96 sau

    =irusul informatic este un pro#ram care posedă proprietatea de aîntroduce copii e,ecutabile ale lui însuşi în alte pro#rame.

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    32/174

    !1 !2

    iecare pro#ram infectat poate la r>ndul său să infecteze alte pro#rame. An pro#ram reprezintă un $irus dacă are proprietăţileurmătoareF( $odi+i'2 pro&ra$e de %tili;ator prin in'l%derea 6n a'estea a

     propriilor sale str%'t%ri:( $odi+i'2rile provo'ate se re+er2 3i la &r%p%ri de pro&ra$e8( re'%noa3te %n pro&ra$ 'are a +ost de5a in+e'tat( da'2 &2se3te %n pro&ra$ de5a in+e'tat7 inter;i'e o no%2 $odi+i'are

    a a'est%ia9( pro&ra$%l in+e'tat pre;int2 de a'%$ 6n'olo propriet21ile )(

    =iruşii se împart în două cate#oriiF( ir*i de 4OOT 40oot Re'ord/J:( ir*i de fiiere.

    iruşii de BOOT au diferite reacţii. -i se încarcă în memorieînaintea sistemului de operare6 transferă conţinutul sectorului de :<

    în alt sector6 amestecă datele. Infectează orice disc lo#ic al hard disculuişi orice dischetă care se întroduce în unitatea de dischete. nd pro#ramul infectat este rulat6 $irusul se acti$eazărăm>n>nd rezident în memorie pentru a infecta orice pro#ram ce se $alansa în e,ecuţie. =iruşii de fişiere sunt de mai multe tipuri. Cei maimulţi sunt $iruşii  o+imorfi 8se mai numesc m*tanţi sau eo+*tii 9. -isunt codificaţi6 conţin>nd doar o mică parte $od%l%l de de'odi+i'are

    necodificată. ;n momentul acti$ării $irusului6 $od%l%l de de'odi+i'areintră în acţiune şi decodifică restul $irusului. Corpul $irusului maiconţine şi un $od%l de 'odi+i'are( olosind un #enerator de numere pseudoaleatoare acest modul îşi schimbă al#oritmul de codificare lafiecare infectare a unui fişier6 modific>nd corespunzător $od%l%l dede'odi+i'are( Ca urmare6 nu e,istă o sec$enţă comună mai mare dec>ţi$a octeţi între două contaminări succesi$e.

    An tip aparte de $iruşii de fişiere îl constituie $iruşii  Stea+tZ 8defurişare9. 'ceştia preiau toate apelurile de sistem  DOS către fişiereleinfectate şi oferă în locul lor zone neinfectate de informaţie. acă un$irus Stealth este rezident în memorie6 el $a păcăli un pro#ram anti$iruscare citeşte un fişier infectat cu acest tip de $irus6 deoarece $irusul îşiascunde propriul cod6 arăt>nd numai codul fişierului."ir*ii macro fac parte dintro nouă #eneraţie de $iruşi de fişiere.'ceştea infectează documente6 nu pro#rame. -i pot infecta numaidocumentele create cu pro#rame care folosesc limbae macro 8ord 6-,cel9.

    -,istă6 de asemenea6 următoarele tipuri de pro#rame cucomportament asemănător cu al $iruşilorF

    Y caii troieni  7 'are lansea;2 o +%n'1ie nesan'1ionat27 as'%ns2 6n'adr%l %nei +%n'1ii 6nre&istrate 3i 'are 6n'epe s2 e+e't%ie;e ni3teopera1ii neprev2;%te de a%tor%l ei 4adi'2 distr%'tive/(

    Y iermi ) pro&ra$e 'are se reprod%' dar pot s2 n% aib2 e+e'tedistr%'tive 4pot +i +olosi1i la '%le&erea in+or$a1iei7 a+larea de parole7 et'(/(

    Y )om)a +oFic- ) pro&ra$ 'are e+e't%ia;2 opera1ii distr%'tive spe'i+i'e( 0o$ba se lansea;2 n%$ai da'2 se 6ndeplines'an%$ite 'ondi1ii7 de e"e$pl%7 pot +i 3terse +i3iere 'reate sa%$odi+i'ate la 9 de'e$brie( Spre deosebire de vir%s7 bo$balo&i'2 n% se a%totira5ea;2(

    III57505 Moduri de ră9-ndire a >iruşilor

    -,istă două moduri de răsp>ndire a unui $irusFY  rin dicZet- a'est $od de r2spBndire este 'el $ai 6ntBlnit 46n

    din 'a;%ri/7 deoare'e dis'-eta este $i5lo'%l de trans+rer al 

    in+or$a1iilor 'el $ai des %tili;at( Ori'e dis'-et2 'are n%apar1ine %tili;ator%l%i sa% apar1ine a'est%ia dar a +ost +olosit2de alt'ineva7 treb%ie veri+i'at2 '% stri'te1e(

    Y  rin reţea a'est $od de r2spBndire se poate 'o$bina '% pri$%l7 d%'Bnd ast+el la sporirea 'onsiderabil2 a vite;ei der2spBndire a %n%i vir%s( De e"e$pl%7 aproape toate re1elele din%niversit21i s%nt J din ti$p vir%sate7 deoare'e 6n &eneral 

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    33/174

    !3 !

     +ie'are st%dent 6ntrod%'e dis'-ete proprii 6ntr)%n%l din'al'%latoarele re1elei7 +2r2 a +a'e vre)o veri+i'are( A''es%l la INTERNET este %n peri'ol real de vir%sare( Alt $od de vir%sareeste pri$irea de e)$ail)%ri 'are 'on1in +i3iere ata3ate in+e'tate(i7 %lti$%l r2'net 6n $aterie de vir%sare7 este navi&area prin7 da'2 pa&ina pe 'are o vi;%ali;a1i 'on1ine applet)%ri WAVA in+e'tate(

    ' fost posibilă apariţia $iruşilor deoarece sistemul de întreruperinu este proteat6 permiţ>nd oricărui pro#ram să preia controlulcalculatorului. 4ăsp>ndirea masi$ă a $iruşilir a a$ut loc după apariţiasistemului de operare  MS DOS 6 pentru că acesta a fost proiectat mult prea le#er6 nea$>nd încorporate mecanizme de protecţie. =iruşiiZdeturneazăX anumite întreruperi pentru a prelua controlul sistemului.;ntreruperea cel mai des ZfuratăZ de $iruşi este 07 8funcţii  DOS 9.'stfel6 apelul unui pro#ram la funcţiile  DOS permite $irusului să intreîn acţiune.

    An $irus Zcla9icX este alcătuit din trei componenteFY

    $od%l de 'onta$inareY $od%l de a%tore'%noa3tereY $od%l distr%'tiv(

    Vir%3ii poli$or+i a% 6n pl%s7 6n'2 do%2 $od%le@Y $od%l de 'odi+i'areY $od%l de de'odi+i'are(

    E>olu6ia unui >iru9 cunoaşte două perioadeF(  erioada +atent- 7 6n 'are vir%s%l se r2spBnde3te 6n

     siste$(

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    34/174

    !! !%

    informare cu pri$ire la noii $iruşi detectaţi6 prezent>nd caracteristicilelor6 modul de contaminare6 modalităţile de pre$enire şi recunoaştere.Semnăturile se pot folosi la scrierea pro#ramelor proprii de pre$enire şieliminare a $iruşilor6 c>t şi pentru e,tinderea acelor pro#rame deidentificare care permit adău#ări interacti$e la lista de semnături cu careoperează. -ste amintit numele $irusului6 urmat de semnătura sa.

     4RAIN ? %n Knevinovat vir%s de boot lansat 6n J  FA8:DA880D8EEC0EC 

     [ERUSALEM ? pri$%l vir%s de +i3iere lansat 6n J  FC:EC8:EC8J:EC8D:ECCC

     DARC A"EN$ER ? $ar'-ea;2 apari1ia 'elei de)a do%a &enera1ii devir%3i)poli$or+i7 lansat 6n JJJCD:00FFFF0CD:E0E:0CCFJ8C0

     APRIL 16ST 4pentr% +i3iere .EE  /

    :EA800EF0DECD:

     APRIL 16ST 4pentr% +i3iere .COM  /J:80JCD::EA:9

     DECEM4RIEB !8A8:AA89A8CJ

     PIN$ PON$ D:0E0E0JCCC 

     SUNDA9 C9ED0C9D90C9C0FC:EC8

    9AN7EE DOODLE JF8CJE88EJF:0:88CJ88

     ERO64U$ ) in+e'tea;2 +i3ierele .EE 3i .COM ( D%p2 %n ti$p de lain+e'tare de pe e'ran dispar ;ero%rile9A9CD:EC:9J:E8E: 

    III575iruşilor

    &etec6ia reprezintă procesul de #ăsire a $iruşilor cercet>nd

    fiecare fişier în parte. Se mai foloseşte si termenul de 9canare5

    -,istă două metode de detecţieF clasică şi euristică.

    75 Metoda cla9ică de detec6ieirma producătoare de pro#rame anti$irus posedă o listă cu

    semnături6 corespunz>nd $iruşilor descoperiţi 8cunoscuţi9. /entru a fiZla ziX această listă trebuie actualizată permanent. Scanarea clasicăînseamnă căutarea în fiecare fişier cercetat a tuturor semnăturilor $iruşilor cunoscuţi.

    05 Metoda euri9tică de detec6ie'naliza euristică este un sistem e,pert care foloseşte un set de

    re#uli ce descriu $iruşii şi pe care le aplică pro#ramelor pe care leanalizează. /ractic este cercetat fiecare fişier pentru a căuta sec$enţe decod care ar putea fi instrucţiuni specifice $iruşilor 8cererea de a răm>nerezident în memorie6 căutarea de fişiere6 deturnarea întreruperilor desistem6 etc.9. -,istă însă o probabilitate mare de producere a unor alar$e +alse 8anumite pro#rame chiar trebuie să e,ecute acele operaţii nu înseamnă că sunt $irusate9.

    III57525 $umele de control

    /entru ca un pro#ram să fie $irus6 trebuie în primul r>nd să sereproducă. 'ceasta înseamnă să modifice fişiere. /ornind de la aceastăobser$aţie6 a fost in$entată o metodă de detectare a $iruşilor necunoscuţi numită metoda 9umelor de control5

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    35/174

    !& !(

    Cele mai multe pro#rame anti$irus creează la instalare anumitefişiere în fiecare director şi pe fiecare disc lo#ic al hard discului. 'cestefişiere conţin informaţii numite  s%$e de 'ontrol despre fiecare fişier e,ecutabil din directorul respecti$.

    S%$a de 'ontrol a unui fişier conţine anumite informaţii caFmărimea fişierului6 atributele6 data şi ora ultimei modificări. La fiecarescanare6 cele mai multe pro#rame anti$irus recalculează sumele decontrol ale fişierelor şi le compară cu cele e,istente 8create de ele lainstalare9. acă suma de control a unui fişier nu mai corespunde6 este probabil ca fişierul să fie infectat cu un $irus necunoscut.

    Programele din anumite -achete anti>iru9 au ataşate9umele lor de control5 #a fiecare lan9are a re9-ecti>ului -rogram)ace9ta :şi >a calcula 9uma de control şi o >a com-ara cu cea ataşată5,n ca8ul cnd 9umele de control nu 9unt identice :n9eamnă că-rogramul a fo9t >iru9at şi ace9ta refu8ă 9ă 9e lan9e8e5

    III575?5 &e>iru9area&e>iru9area reprezintă procesul de eliminare a $iruşilor din

    fişierele infectate6 restaur>ndule la starea de dinainte de $irusare.

    -,istă o mare $arietate de pro#rame anti$irus. /rimul pachetanti$irus a fost  McAfee "ir* Scan6 fiind produs iniţial de firma McAfee5 /rin fuzionarea acesteia cu firma  Net/or $enera+ în anul1))&6 a rezultat Net/or Aociate Inc.>NAI?6 producătoarea actuală a pachetului iru9$can. irma NAI este cea mai mare companieindependentă din lume specializată în mana#ementul şi securitatea

    reţelelor de calculatoare.;n continuare se prezintă adresele  INTERNET 6 de unde se potZdescărcaX $ersiuni a pachetului "ir*Scan  for DOS '

    Y Ztt@@ f t.n a i .com@*)@ a ntiir* @do@can

    Y  ft@@*ort\mcafee.com@*)@mdo@ir*

    Y  f t @ @ft.nai .com@*)@a n ti ir*@do @ can

    Y ft-'((ft-5nuri5net(-u.(9imtelnet(m9do9(>iru9

    Y ft-'((ft-5i c m5edu5-l(-u.(9imteln e t(m9do9(>iru9Y ft-'((ft-59unet59e(-u.( 9 imteln e t(m 9 do9(>iru9

    /achetul "ir*Scan for DOS se #ăseşte sub formă de arhi$ă. IP cu denumirea  SCNInnnE.IP 6 unde nnn este numărul de$ersiune6 E semnifică faptul că este $orba de o $ersiune de e$aluare6 iar  I înseamnă că în arhi$ă e,istă pro#ram de instalare a pachetului. e

    e,emplu6 $ersiunea 3.1.& a pachetului "ir*Scan for DOS se #ăseştearhi$ată în fişierul  SCNI31E.IP . upă ZdescărcareaX fişieruluiarhi$ă6 acesta trebuie dezarhi$at cu un pro#ram specializat 8de e,emplu P7UNIP 96 întrun director temporar creat în prealabil.

    /achetul "ir*Scan conţine pro#ramul SCAN. -ste un pro#ram pentru $erificarea împotri$a $iruşilor şi de$irusarea fişierelor infectate./oate detecta $iruşi cunoscuţi prin metoda clasică de scanare6 $iruşinecunoscuţi folosind scanarea euristică şi $iruşi macro. Lansarea îne,ecuţie se face cu comandaF

     SCAN dic :arametr*; :arametr*; . . .

    unde dic reprezintă discul sau discurile care $or fi scanate6 iar  arametr* poate fi unul din următoriiF

     @ALL ) veri+i'2 6$potriva vir%3ilor toate +i3ierele @A" n*me

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    36/174

    !) %*

    Y  SCAN C D E @A" *me.tGt @NOMEM @SU4 6 s'anea;2 dis'%rile C  7  D  3i  E  3i s'rie s%$ele de 'ontrol ale +i3ierelor s'anate 6n +i3ier%l *me.tGt  7 n% s'anea;2$e$oria(

    III575@5 Programul "ALIDATE 

    -ste un pro#ram6 care #enerează sume de control pentru fişiereledin pachetul "ir*Scan.

    III5755 Programul "S%IELD

    -ste un pro#ram6 care $erifică de $irus pro#ramele înainte delansarea lor în e,ecuţie6 folosind semnăturile $iruşilor cunoscuţi de SCAN . acă un pro#ram este infectat6 "S%IELD nu îi permite să see,cute.

    III5755 ,ntre.ări -entru reca-itulare( Ce este %n vir%s in+or$ati' 3i 'are s%nt tip%rile lor=:( Care este $e'ani;$%l de 'onta$inare '% vir%3i in+or$ati'i=8( Ce repre;int2 dete'1ia vir%3ilor 3i 'e $etode de dete'1ie

    '%noa3te1i=

    III575715 Teme -entru aca9ă

    Să se efectuieze $erificarea tuturor fişierelor de pe discurile  A6

    C 6  D fără scanarea memoriei şi la depistarea unui fişier infectat să sede$iruseze.

    CAPITO#%# I5 P"O!"AME#E &E A"IA"E

    $co-ul luc r ării'  s2 +ie +a$iliari;a1i st%den1ii '% ne'esitatea 3i $etodelede p2strare a in+or$a1iei de pe dis'%ri 6n ar-iv2(

    I575 Fişierele arhi>ă

    ;n decursul e,ploatării calculatorului este posibilă pierdereainformaţiei din diferite moti$eF defectarea fizică a discului6 modificăriiincorecte sau şter#erii fişierului din #reşeală6 distru#erii informaţiei în

    urma infectării calculatorului cu $irus etc. /entru a reduce la minimum pierderile de informaţie e necesară păstrarea ei în arhi$ă6 care trebuiere>nnoită sistematic.

    /entru copierea fişierelor se folosesc comenzile COP9 sau COP9 6 la fel 4AC7UP şi RESTORE .

    ar în acest caz copiile de arhi$ă ar ocupa acelaşi spaţiu c>tocupă fişierele iniţiale. e e,emplu6 pentru a copia fişierele de pe unhard disc cu $olumul de Xb ar fi necesare &** dischete. 'cest lucrueste ireal. e aceea la crearea arhi$elor se folosesc pro#rame speciale6care aplic>nd metode de comprimare a informaţiei6 creează copii ale

    fişierelor cu dimensiuni mult mai mici şi plasează copii a mai multor fişiere intrun  +i3ier ar-iv2. -,istă mai multe pro#rame de arhi$are.iecare din ele permit înscrierea fişierelor comprimate in  +i3ier%l ar-iv26 e,tra#erea fişierelor din ar-iv26 $izualizarea conţinutuluiar-ivei şi altele. Cele mai răsp>ndite pro#rame de arhi$are auapro,imati$ aceleaşi posibilităţi şi nici una nu depăşeşte altele la toţi parametriiF unele pro#rame lucrează mai rapid6 altele asi#ură un #radmai înalt de comprimare. /rintre cele mai utilizate pro#rame de arhi$aresunt  AR[ 6  P7IP 6  L%A6  P7PA7 6  PA7 6  RAR. 7e $om referi la pro#ramul  AR[ .  Fi3ierele de ar-iv2 create cu AR[ au e,tensia 5 AR[ ./ro#ramul dat are mai multe funcţii6 care se indică din linia de comandă

    la lansarea sa.

     For$at%l@

     AR[ comanda reFim n*me

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    37/174

    %1 %2

    comanda ? este o literă care indică tipul acti$ităţii pro#ramului AR[ 8dee,emplu6 a se utilizează pentru adău#area fişierelor în arhi$ă6 m pentrue,pedierea fişierelor în arhi$ă6 etc9GreFim  H concretizează acţiunile pro#ramului şi este precedat desimbolul Z ( X sau Z ZGn*meă

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    38/174

    %3 %

    I5;5 Etragerea fişierelor din arhi>ă

    -,tra#erea fişierelor din arhi$ă se efectuează cu acelaşi pro#ram AR[ 5

    Sinta,a lansării operaţiei de e,tra#ere este următoareaF

     AR[ comanda reFim n*me

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    39/174

    %! %%

    9( S2 se e+e't%ie;e veri+i'area de vir%3i a t%t%ror +i3ierelor de pedis'%rile C  7  D  3i la depistarea %n%i +i3ier in+e'tat s2 sedevir%se;e(

    ( S2 se e+e't%ie;e veri+i'area de vir%3i a t%t%ror +i3ierelor de pedis'%rile A 7 C  7 D +2r2 s'anarea $e$oriei 3i la depistarea %n%i +i3ier in+e'tat s2 se devir%se;e(

    ( S2 se ada%&e 6n +i3ier%l de ar-iv2 D8m]arZ.ar toate +i3iereledin dire'tor%l '%rent(

    ( te$a zeci de sisteme operaţionale. Cele mai răsp>ndite dintre elesunt MS DOS 6 OS>:6 Uni" şi indo!s.indo!s este un e,celent mediu cu interaţă #rafică pentru toate

    cate#oriile de utilizatori. /rima $ersiune ?indo@s 1.* a fost lansata în1)(! ca fiind ce$a mai mult dec>t un mediu de comutare între tasuri.?indo@s 2.* apare în 1)(&. 'ceastă $ersiune ?indo@s oferea o listăde aplicaţii sub formă de te,t şi at>t 8nu utiliza încă picto#rame9. 'cestedeza$antae se datorau restricţiilor de memorie şi lipsei de putere amicroprocesorului (*(%. nd unele probleme. +aoritatea elementelor ne#ati$e e,istente la ?indo@s 3.* sedatorau concesiilor făcute de compania +icrosoft pentru a asi#uracompatibilitatea cu calculatoarele mai $echi. Cel mai mare neauns decare se pl>n#eau utilizatorii era instabilitatea sistemului ?indo@s 3.*.

    altă problemă o reprezenta A'- 8Anreco$erable 'pplication -rrorH eroare nedepanabilă de aplicaţie9. aplicaţie putea să aplice o rutină detratare de fişiere unui fişier ine,istent 8sau unei alte resurse de sistem96 pro$oc>nd astfel căderea sstemului. dată cu introducerea ?. 3.1erorile de tip A'- au dispărut. eoarece c>nd o aplicaţie solicitaaccesul la un fişier de pe disc sau îndeplinea altă operaţiune6 ?indo@sse asi#ura că ea poate fi îndeplinită6 înainte de a da confirmarea de

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    40/174

    %& %(

    acţiune pentru aplicaţie. easemenea $ersiunea 3.1 a oferit un mediuîmbunătăţit de memorie. Atilizatorul nu mai trebuia să acorde atenţie$olumului de memorie disponibil pentru rularea aplicaţiilor. [email protected] poate utiliza memoria $irtuală care constă din utilizarea unei părţidin unitatea de harddisc pentru a simula o memorie de tip 4'+. 'stfel?indo@s 3.1 a de$enit mai stabil ca predecesorii săi căci lucra în mod proteat dar încă mai are ne$oie să apeleze la S S pentru e,ecuţiaunor sarcini.

    Sistemul de operare ?indo@s 3.1 este o e,tensie efecti$ă a S +SS. ;n susţinerea acestui fapt trebuie arătat că indo!s oferă un şir de facilităţi care direct în MS DOS se pot realiza numai cu un mare efortdin partea utilizatorului.

    -ste $orba deF H  e"e'%tarea 4apro"i$ativ/ si$%ltan2 a $ai $%ltor pro&ra$e H  trans$iterea %nor date 6ntre apli'a1ii 4s%b 'ontrol%l  

    %tili;ator%l%i/reali;area %n%i $e'anis$ standard de inter+a12 &ra+i'2 XUI7 la toatenivelele de apli'are(

    An neauns al mediului ?indo@s a fost lipsa unui suportcorespunzător de reţea. /roblemele de si#uranţă fac acest sisteminaplicabil pentru rolul de ser$er de baze de date. 4ezultatele ar fidezastruoase dacă ser$erul ar cădea în milocul unei tranzacţii. 'ceastă problema a fost rezol$ată de ?indo@s 7< 87e@ t Intel 8(*3(%[9 dar acceptă şi procesoare 'lpha al familiei ]e@lett/acard. /rima $ersiune ?indo@s 7< 3.1 a fost li$rată la sf>rşitulanului 1))36 urmată rapid de un up#rade ?indo@s 7< 3.!6 apoi?indo@s 7< 3.!1 în 1))!. ;n 1))) apare $ersiunea ?indo@s 7< !.*.

    in păcate această $ersiune nouă de ?indo@s a$ea deza$antaul unui preţ mare.;n 1))! +icrosoft lansează celebrul ?indo@s )!. 'cesta a făcut

    carieră mai ales pe calculatoare de performanţe medii. Caracteristica luiesenţială din punct de $edere a arhitecturii este că realizeazămultitasin# preemti$ 8decizia de trecere de la o aplicaţie la alta o iaS9. In 1))( apare ?indo@s )(6 dar cere resurse serioaseF minimum de

    +b 4'+6 dar mai bine ( +b şi [V!**m ]6 aplicaţie de 32 biţi6dar şi cele de 1% biţi pot rula destul de bine.

    ?indo@s 7< lucrează pe maşini cel puţin /entium cu minimum1!* +b 32% + 4'+ şi &*(* pe ].

    ?indo@s )( solicită resurse mai serioaseF procesor H Celeron6/entium sau /entium II6 memorie operati$ă nu mai mică de 1% +b6 dar mai bine lucreză cu 2 +b. Cele mai bune rezultate ?indo@s )( learată la 32 +b ] H ?indo@s )( necesită **+b6 !* +b suntnecesari pentru setup6 pentru fişiere temporare6 plus 3* +b pentrufişiere $irtuale. Cu c>t mai mult spaţiu $a fi pe disc cu at>t mai rapid $arula S.

    ?indo@s +- 8+illenium -dition9 H următorul pas al S din clasa?indo@s6 orientat pentru utilizatori casnici în special. /ermite creareaunui acces comod. Ca ser$er Internet6 lucrează efecti$ cu multimedia.Cerinţele la resurse sunt şi mai serioaseF procesor H /entium 1!* +] şimai sus6 memoria operati$ă H 32 +b şi mai sus ] H doar S cere%3% +b plus 1!* +b.

    ?indo@s 2*** este orientată pentru calculatoare client6 adică

    or#anizaţii. -ste cel mai rapid S din toate $ersiunile ?indo@s6 care amoştenit de la ?indo@s 7< producti$itate înaltă6 stabilitate şi protecţiea informaţiei. -,istă mai multe $ersii ?indo@s 2*** H ?indo@s 2***/rofessional6 Ser$er6 'd$anced Ser$er6 atacenter Ser$er. /rocesor H nu mai os de /entium 133. /oate susţine lucrul a două procesoare la uncalculator6 memoria operati$ă [V 32 +b. acă lipseşte acest minimum pro#ramul de instalare a S $a preint>mpina despre acesta şi se $a bloca. =olumul recomandat de memorie H % +b ] mai sus de 2Bb.

    S S rulează în mod real6 pe c>nd sistemul ?indo@s necesitătrecerea procesorului din re#im real în re#im proteat.

    ;n prezent sunt c>te$a zeci de sisteme operaţionale. Cele mai

    răsp>ndite dintre ele sunt MS DOS 6 OS>:6 Uni" şi indo!s. indo!seste un e,celent mediu cu interaţă #rafică pentru toate cate#oriile deutilizatori. /ro#ramul indo!s J reprezintă o continuare şi omodernizare a sistemului indo!s J9. indo!s ME 8 Milleni%$ Edition9 este un sistem operaţional optimal pre$ăzut pentru unilizatoriide la domiciliu6 din oficii nu prea mari6 cu două H trei calculatoare6 undenu este necesară protecţia suplimentară a datelor şi delimitarea

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    41/174

    %) &*

    accesului la ele ori acolo unde se soluţionează probleme simple6 spree,emplu6 procesarea elementară a documentelor. /ro#ramul indo!sJ reprezintă o continuare şi o modernizare a sistemului indo!s J9.Sistemele operaţionale indo!s J şi  ME sunt mai performante6 beneficiază de noi caracteristici6 de o stabilitate sporită comparati$ cuindo!s J9 şi asi#ură un mediu ideal pentru ocuri pe calculator şidiferite pro#rame distracti$e. indo!s ME identifică în mod autonomun număr mare de echipamente de la diferiţi producători6 conectarea lacalculator a di$erselor dispoziti$e fiind simplificată considerabil.Sistemul de operare indo!s NT 6 or.station (6 spre deosebire deindo!s J9>J>ME 6 se caracterizează printro fiabilitate6 securitate şi producti$itate sporită şi este destinat oamenilor de afaceri.

    'le#erea unui ori altui sistem din familia indo!s estedetermină de cercul de probleme ce trebuie soluţionate.

    indo!s ME 8 Milleni%$ Edition9 este un sistem operaţionaloptimal pre$ăzut pentru unilizatorii de la domiciliu6 din oficii nu preamari6 cu două H trei calculatoare6 unde nu este necesară protecţiasuplimentară a datelor şi delimitarea accesului la ele ori acolo unde se

    soluţionează probleme simple6 spre e,emplu6 procesarea elementară adocumentelor. Sistemele operaţionale indo!s J şi  ME sunt mai performante6 beneficiază de noi caracteristici6 de o stabilitate sporităcomparati$ cu indo!s J9 şi asi#ură un mediu ideal pentru ocuri pecalculator şi diferite pro#rame distracti$e. indo!s ME identifică înmod autonom un număr mare de echipamente de la diferiţi producători6conectarea la calculator a di$erselor dispoziti$e fiind simplificatăconsiderabil. Sistemul de operare indo!s NT 6 or.station (6 spredeosebire de indo!s J9>J>ME 6 se caracterizează printro fiabilitate6securitate şi producti$itate sporită şi este destinat oamenilor de afaceri.

    Armătoarea $ersiune6 indo!s :6 duce mai departe utilitatea

    şi accesibilitatea mediului indo!s J şi indo!s NT . Intefaţaindo!s : este foarte asemănătoare cu interfeţele indo!sJ9>J>ME>NT . SO iondo!s *P are o bara de ZStart X mai atra#atoare simai functionala6 fisierele sunt or#anizate pe aplicatii6 iar picto#ramelesunt afisate in milioane de culori. ?indo@s D/ incorporeaza pro#ramede na$i#are pe eb6 mesa#erie electronica6 plaere audio şi $ideo.

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    42/174

    &1 &2

     Fi&%ra V((( S%pra+a1a de l%'r%(

    La lansarea SO indo!s *P  poate fi afişat panoul care conţine picto#ramele şi respecti$ numele utilizatorilor 8User na$e9.'dministratorul sistemului este considerată persoana ce are dreptul de aefectua lucrări de sistem 8de e,emplu6 instalarea unor sisteme de pro#ramare6 $erificarea parametrilor de lucru a calculatorului6 lucrari de

    arhi$are6 folosirea utilitelor speciale pentru lucrul cu sisteme de fişiere6etc.9. /entru a începe o sesiune de lucru6 SO în unele cazuri poate cere dela utilizator 8%ser 9 indicarea parolei 8 Pass!ord 9.

    /rocesul de lansare a SO indo!s se finalizează cu afişarea peecranul calculatorului a  s%pra+a17ei de l%'r% 4Des.top/ ? ecranul deeditare H fundalul pe care apar ferestrele şi picto#ramele 8 Fi&( V((9.S%pra+a1a de l%'r% este

    or#anizată astfel ca maoritatea comenzilor frec$ent utilizate sa fieaccesibile în procesul de lucru. S%pra+a1a de l%'r% conţine pi'to&ra$e 4I'ons/ ce reprezintă simbolizări #rafice ale diferitor obiecte?indo@s6 a$>nd în partea de os un te,t e,plicati$6 numit eti'-et2(Conţinutul etichetelor pentru maoritatea picto#ramelor poate fimodificat. /ot fi adău#ate picto#rame noi6 poate fi schimbatăamplasarea lor pe suprafaţa de lucru6 pot fi căutate anumite dosare6 poate fi lansată o aplicaţie sau alta etc.

     Fi&%ra V((:( Meni%l de ba;2 Start('spectul suprafeţei de lucru depinde de modul în care a fost confi#urat

    sistemul indo!s7 de modificările efectuate de utilizator în procesul personalizării SO 8$ezi  Laborator%l V(9. /e suprafaţa de lucru se potafla următoarele componenteF

    Y ereastra Cal'%lator%l $e% 4M# Co$p%ter/ conţine picto#rame cereprezintă

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    43/174

    &1 &2

    unităţile de disc ale sistemului6 fişierele şi dosarele calculatorului6 pano%l de

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    44/174

    &3 &

    'o$and2 4Control Panel/ şi dosarele imprimantelor. iecare discse notează cu autorul unei litere mari a alfabetului latin6 după careurmează semnul ZX. Anităţile de discuri fle,ibile se notează cu  Aşi 46 iar discurile fi,e pot fi notate cu C6 D6 -F ş.a.m.d. Anităţilor de CD ROM li se atribuie litera care urmează după ultima literă ceindică o unitate de disc fi,. /entru a afişa conţinutul unui disc estesuficient de e,ecutat dubluclic pe picto#rama acestuia.

    Y  0ara de opera1ii 4Tas.bar/ este o bară situată6 de re#ulă6 în parteacea mai de os sau de sus a ecranului6 afişează meniul Start şi butoanele aplicaţiilor şi documentelor lansate în e,ecuţie 8picto#ramelerespecti$e9. :utonul aplicaţiei6 fereastra căreia este la moment acti$ă6este pus în e$idenţă. :ara de operaţii poate fi lăsată $izibilă sau să fieascunsă6 poate fi deplasată din locul ei iniţial. :ara de operaţii poate conţine şi alte elemente6 semnificaţia şi utilizarea cărora estee,aminată în p. V(( ;n #eneral6 bara de opera1ii se foloseşte pentrucomutarea între pro#rame ce se e,ecută sau între diferite ferestre.Aneori Zbara de opera1ii este

    numită Zbar2 de sar'iniZ(Y  0%ton%l Start situat în colţul din stîn#a os6 pe bara de opera1ii6

    $ă oferă accesul rapid la aplicaţii 8pro#rame96 documente6 parametri prestabiliţi6 tematici Help şi multe altele. :utonul acti$ează 8deschide9$eni%l de ba;2 al sistemului indo!s 8 Fi&%ra V((:9.

    Y  0ara lans2rii rapide 4%i'. La%n'-/ cu picto#rame mici6 destinatelansării rapide a unor aplicaţii des utilizate6 ce află în partea st>n#ă pebara de opera1ii6 l>n#ă butonul Start .

    Y

    ;n partea dreaptă pe bara de opera1ii este afişată di$ersă informaţiede sistemF ceasul6 indicatorul tastaturii 8 En  H en#leza6  Ro romăna96re#lorul ni$elului sunetului etc.

    Y Ve'in2t21ile 6n re1ea 4Net!or. Nei&-bor-ood/ este o fereastră ceafişează calculatoarele din reţea6 permite utilizarea în comun8partaarea9 a calculatoarelor6 a imprimantelor şi a altor dispoziti$e cu

    utilizatorii reţelei locale la care sunteţi conectaţi.

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    45/174

    &3 &

    Y  Re1ea%a Mi'roso+t 4T-e Mi'roso+t Net!or./ este un ser$ice soft onlinecu autorul căruia puteţi schimba mesae cu alte calculatoare6 $ă puteţiconecta la Internet.

    Y Co3%l de -Brtii 4Re'#'le 0in/ se utilizează pentru stocarea obiectelor şterse 8e,cluse9. ;n caz de necesitate6 aceste obiecte pot fi restabilite8ve;i p( V(:(J9.

    Y Caseta Intern2 4Inbo"/ este o caracteristică ce poate fi instalată cuautorul pro#ramului +icrosoft -,chan#e şi ne permite să trimitem şi să primim fa,uri.

    Y  Ferestre  pe suprafaţa de lucru H zone dreptun#hiulare de pe ecran ceconţin dosare6 fişiere6 documente6 casete de dialo#6 mesae etc. /entru aor#aniza c>t mai bine lucrul6 ferestrele pot fi deplasate6 mane$rate cuuşurinţă pe suprafaţa de lucru 8$ezi p(V((:9./entru a efectua în mod eficient operaţii cu obiecte ?indo@s6

    trebuie folosit mouseul în calitate de dispoziti$ de indicare.  Mo%se)ul

    8şoricelul9 este un dispoziti$ mic6 care se conectează la calculator6 cudouă sau mai multe butoane. +enţionăm că în SO indo!s suntfolosite doar butonul st>n# şi butonul drept al mouseului. eşimaoritatea comenzilor pot fi e,ecutate şi prin apăsarea unor taste saucombinaţii de taste6 utilizarea mouseului face lucrul a#reabil şi comod./rin deplasarea mouseului şi apăsarea butoanelor lui pot fi mane$ratediferite elemente ale pro#ramului indo!s( ;n mod obişnuit indicatorul$o%seului are forma unei să#eţi albe oblice. ;n funcţie de locul plasării şiacţiunea ce se e,ecută indicatorul mouseului îsi modifică forma.

    SO indo!s este un e,celent mediu pentru pro#rame cu interfaţă#rafică. +ai os sunt enumerate formele indicatorului mouseului şi

    situaţiile în care ele apar 1JFY  +or$a obi3n%it2

    Y  sele'tarea %n%i obie't pentr% ob1inerea in+or$a1iei Help

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    46/174

    &! &%

    Y 'o$anda este 6n pro'es de e"e'%1ie7 e"ist2

     posibilitatea lans2rii 'o$en;i

    Y 'o$anda este 6n pro'es de e"e'%tare7 n% e"ist2

     posibilitatea lans2rii altei 'o$en;i

      Y de'%parea %n%i obie't &ra+i'

    Y '%rsor 4indi'ator/ de te"t

    Y opera1ie inter;is2

    Y redi$ensionare pe verti'al2

    Y redi$ensionare pe ori;ontal2

    Y redi$ensionare pe verti'al2

    Y redi$ensionare pe ori;ontal2

    Y deplasarea obie't%l%i.

    te$a tipuri6 ce corespund diferitor tipuri de obiecte indo!s6 şi suntafişate în ferestre. /icto#ramele reprezintă simboluri #rafice ale diferitor obiecte indo!s. Sunt picto#rame pentru reprezentarea dosarelor 8dosar închis6 dosar deschis6 dosar public9G fişierelor 8document ord 6 ima#ine Paint 6 tabel  E"'el 6 baza de date  A''ess6 sec$enţă sonoră etc.9Gdispoziti$elor 8unităţi de disc6 imprimante9G comenzi şi opţiuni din barelecu instrumenteG picto#rame de aplicaţii 8ord 6  Paint 6  E"'el 6  A''ess etc.96 picto#rame de #rup 8picto#rame care conţin alte obiecte indo!s96comenzi de acces rapid 8picto#rame care conţin referinţe la alte obiecteindo!s 8pro#rame6 dosare şi documente9.

     Fi&%ra V((8( Caset2 de propriet21i Properties din $eni%l 'onte"t%al al%nei pi'to&ra$e(

    Altimul tip de picto#rame se deosebesc de alte picto#rame prin prezenţa în partea de st>n#aos a unui pătrat cu o să#eată în interior.Co$en;ile de a''es rapid  pot fi insoţite de un te,t e,plicati$ asociat6

    conţinutul căruia poate fi modificat. Atilizatorul poate de asemeneaschimba şi aspectul #rafic al unor picto#rame.Comenzile de acces rapid mai sunt numite Z'o$en;i rapideX şi

    Z s'%rt2t%riX 8S-ort'%t 9 8ve;i p(V(( 9. 'cti$area unei Z s'%rt2t%riX are caefect acti$area obiectului asociat. "ter#erea comenzii de acces rapid nuafectează obiectul asociat.

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    47/174

    && &(

    'cti$area 8dezacti$area9 unei picto#rame se face prin e,ecutarea unuiclic 8uneori dubluclic9 pe suprafaţa ei ori pe te,tul asociat. Informaţiidetaliate despre obiectul reprezentat pe picto#ramă pot fi obţinutee,ecut>nd un clicdreapta pe suprafaţa ei şi ale#>nd opţiunea  Propertiesdin $eni%l 'onte"t%al al unei picto#rame. Ca rezultat6 se obţine o casetăde proprietăţi asemănătoare cu cea din  +i&%ra V((8( Atilizatorul poateschimba unele proprietăţi ale obiectelor6 select>nd şi modific>nd opţiunilerespecti$e.

    In momentul e,ecutării unui clic sau a unui dubluclic mouseultrebuie să răm>nă nemişcat6 iar la tra#ere butonul mouseului se elibereazănumai după poziţionarea finală. Atilizarea butonului st>n# se face multmai frec$ent dec>t a celui drept6 deaceea specificarea butonului st>n# poate fi omisă.

    -,ecutarea unui clic 8dubluclic9 pe suprafaţa picto#ramei poatea$ea diferite efecte6 în funcţie de tipul picto#ramei. 'stfel6 pentru picto#ramele care reprezintă pro#rame 8aplicaţii6 comenzi96 acţiuneanominalizată are ca efect lansarea 8e,ecutarea9 acestor pro#rame8comenzi9.

    /entru picto#ramele ce reprezintă documente6 e,ecutarea unuidublu clic are ca efect lansarea pro#ramului în care a fost creatdocumentul şi deschiderea documentului respecti$ în cadrul aplicaţiei. Ladeschiderea unei picto#rame de #rup sau a unui dosar obţinem conţinutulacestora. 'cum $om e,amina e,ecutarea unui clicdreapta pe suprafaţaunei picto#rame. e e,emplu6 poziţionăm indicatorul mouseului pe picto#rama dosarului M# Do'%$ents 4Do'%$entele $ele/. -,ecutăm clicdreapta6 picto#rama $a fi e$idenţiată cu o nuanţă mai pronunţată şi alături$a apărea $eni%l 'onte"t%al  H un dreptun#hi unde sunt enumerate comenzile destinateobiectului respecti$ 8 Fi&( V((9.

    +eniurile ce sunt afişate la e,ecutarea unui clicdreapta se numescconte,tuale deoarece comenzile ce le conţin depind de conte,t6 adică deobiectul selectat. /entru a închide un $eni% 'onte"t%al 6 e,ecutaţi clicsst>n#a în afara meniului. acă e,ecutaţi clicdreapta pe  s%pra+a1a del%'r%6 $a apărea $eni%l 'onte"t%al al s%pra+e1ei de l%'r%l 8 Fi&( V((996 caree$ident diferă de cel prezentat în fi#ura precedentă.

     Fi&%ra V((( Meni%l 'onte"t%al al dosar%l%i M# Do'%$ents

     Fi&%ra V((9( Meni%l 'onte"t%al al s%pra+e1ei del%'r%(

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    48/174

    &) (*

    57505 Mane>rarea fere9trelor

    -lementul esen1ial de a+i3are în SO indo!s este +ereastra. La unmoment dat6 pe ecran pot fi afişate mai multe ferestre6 e$entualsuprapuse total sau parţial. iecare fereastră aparţine unei aplicaţii.ereastra care este deasupra6 în care apare cursorul şi sa dat în prealabilclic6 este cea a'tiv2 4 are +o'%s%l/. 'plicaţia respecti$ă este şi ea acti$ă.'cti$area5dezacti$area unei ferestre se face printro simplă e,ecutare a

    unui clic cu $o%seul. Cu autorul $o%seului fereastra acti$ă poate fideplasat2 sau redi$ensionat2. /entru aceasta se plasează indicatorul$o%seul la una dintre mar#ini6 se lasă p>nă c>nd cursorul îşi schimbăforma6 după care6 cu butonul $o%seului apăsat6 se dimensioneazăfereastra după dorinţă. Suspendarea se realizează fie suprapunînd pesteea o altă fereastră a unei alte aplicaţii6 fie $ini$i;Bnd fereastrarespecti$ă.

    -,istă două tipuri de ferestreF de apli'a1ie 8de pro#ram9 şi dedo'%$ent . erestrele de aplicaţie apar de fiecare dată c>nd lansăm îne,ecuţie o aplicaţie 8un pro#ram9. erestrele de document pot apărea doar în cadrul ferestrelor de aplicaţie. Anele ferestre de aplicaţie pot conţinemai multe ferestre de document6 altele H doar una sin#ură. ;n ultimul cazfereastra de document coincide cu fereastra de aplicaţie. ;n sf>rşit6 e,istă oa treia cate#orie de ferestre de aplicaţie care nu conţin nici o fereastră dedocument.

     Fi&%ra V((( P2r1ile 'o$ponente ale %nei +erestre(( 0%ton%l $eni%l%i Siste$ 8caseta meniului de Control 96 ce se

    acti$ează la e,ecutarea unui clic pe picto#rama plasată în colţuldin st>n#a sus al ferestrei 8de aplicaţie ori de document9G

    :( 0ara de titl% ce conţine titlul ferestrei6 butonul meniului deSisstem şi cele trei butoane de minimizare6 ma,imizare şiînchidere a ferestreiG

    8( 0ara de $eni%ri( +aoritatea ferestrelor conţin bare de meniuri pe lun#imea părţii superioare a ferestrei care afişează meniuriledisponibile. iecare meniu conţine comenzi asociate între eleG

    ( 0%ton de $ini$i;are 4Mini$i;e 4  

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    49/174

    (1 (2

    ( 0%ton de 6n'-idere 4Close 4 r  //

    ( 0ara de instr%$ente

    (.  0%toane de de+ilare 4s'roll bar/ pe ori;ontal2>verti'al24 3 7 7! 7% /

    ).  0ar2 de de+ilare pe ori;ontal2>verti'al2

    ( 0ara de stareG

    ( 'on1in%t%l propri%);is al +erestrei.

     Fi&%ra V((( Meni%l de siste$ al +erestrei apli'a1iei ordPad(

    ;n st>n#a titlului fiecărei ferestre6 pe bara de titlu6 se află picto#rama

    $eni%l%i de siste$6 care reprezintă o copie micşorată a picto#rameiaplicaţiei.  Meni%l de siste$ conţine comenzile de diriare a ferestreiF Restore 8 Restabilire96  Move 8 Deplasare96 Si;e 8 Di$ensi%ne96  Mini$i;e8 Mini$i;are96 Ma"i$i;e 8 Ma"i$i;are96 Close 8 nd dorim să minimizăm fereastraacţionăm butonul  Mini$i;e  H butonul cu o linie de subliniere 8 W 9 dincolţul dreaptasus. +inimizarea poate fi făcută şi prin e,ecutarea comenzii Mini$i;e din meniul S#ste$. ;n cazul minimizării6 fereastra se reduce la

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    50/174

    (1 (2

    un buton dreptun#hiular6 situat pe bara de operaţii6 aplicaţiaasociată

  • 8/18/2019 Arhitec Si So Laborator

    51/174

    (3 (

    răm>n>nd încărcată în memoria operati$ă. e asemenea6 $om e$italansarea repetată a unei aplicaţii6 dacă aceasta se e,ecută dea 8este acti$ă9.

     Not2F n#ă pe bara de operaţii6 destinat pentru ma,imizarea sau

    minimizarea tuturor ferestrelor simultan."edimen9ionarea fere9trei5 /entru a modifica dimensiunile ferestrei6 plasăm indicatorului mouseului pe oricare din laturile ei6 în momentul încare indicatorul se transformă întro să#eată dublă6 apăsam6 fără a1elibera6 butonul st>n# al mouseului. eplasarea mouseului la st>n#adreapta are ca efect schimbarea dimensiunii ferestrei. C>nd obţinemdimensiunea dorită6 eliberăm butonul $o%seului. /entru a schimbasimultan şi lăţimea6 şi înălţimea ferestrei6 plasăm indicatorul mouseului în unul din colţurile ferestrei6 indicatorul transform>nduse întrosă#eată dublă oblică. upă aceasta deplasăm $o%seul în orice direcţie

     pentru a obţine dimensiunile dorite. fere