Stiri 17 februarie 2020 CURSUL DE SCHIMB 14.02.2020

1 EUR 4.7694

1 USD 4.4000

MADR:

Monitorizarea reziduurilor de pesticide din legume, fructe si cereale provenite din producția internă Sâmbătă, 15 Februarie 2020 16:59

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Laboratoarele pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale ale Autorității Naționale Fitosanitare, monitorizează anual reziduurile de pesticide din fructe, legume și cereale provenite din producția internă.

Conform ultimului Raport privind Planul Național de Monitorizare a Reziduurilor de Pesticide din Fructe, Legume și Cereale, în anul 2019, la Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale din București s-au analizat 419 probe de tomate (412 probe tomate din cadrul Programului guvernamental de sprijin pentru tomate în spații protejate), din care în 227 probe (54%) nu au fost găsite reziduuri de pesticide, în 192 probe (46%) valorile reziduurilor au fost mai mici decât limitele maxime admise stabilite prin Regulamentul (CE) nr.396 din 2005 și nu au prezentat nici un risc pentru sănătatea consumatorilor, iar într-o singură probă de tomate s-au identificat reziduuri cu valori mai mari decât limitele maxime admise, aceste tomate fiind retrase de la comercializare și luându-se toate măsurile prevăzute de legislație.

1

În cadrul Laboratorului Regional pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale Mureș, în anul 2019, au fost analizate 256 probe de tomate, din care în 175 probe (68,36%) nu au fost găsite reziduuri de pesticide, iar în 81 probe (31,64%) valorile reziduurilor au fost mai mici decât limitele maxime admise stabilite prin Regulamentul (CE) nr.396 din 2005 și nu au prezentat nici un risc pentru sănătatea consumatorilor.

În anul 2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va continua programul de susținere  a tomatelor în spații protejate și, pentru a crește și mai mult încrederea consumatorului în produsele provenite de la producătorii autohtoni, a fost introdusă obligativitatea depunerii de către beneficiari la direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, a copiei Registrului de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, completat la zi și verificat de Oficiul Fitosanitar Județean din cadrul Autorității Naționale Fitosanitare. 

Autoritatea Națională Fitosanitară se va implica prin acțiuni de instruire cu privire la respectarea modului de utilizare a produselor de protecție a plantelor în tratamentele fitosanitare, va verifica registrele de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor și va monitoriza în continuare reziduurile de pesticide din legume, fructe și cereale.

MADR: Programul ”TOMATA” continuă și în 2020 Vineri, 14 Februarie 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că „Ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate” continuă și în anul 2020.

Termenul limită de înscriere în program este 15 aprilie 2020, iar termenul limită de valorificare a producției este 15 iunie 2020, inclusiv.

În plus, pentru a avea siguranța că tomatele ce vor fi oferite populației vor avea o calitate cât mai bună, beneficiarii trebuie să deţină un registru de

2

evidență a tratamentelor de protecție a plantelor, ce va fi verificat de către inspectorii Autorității Naționale Fitosanitare.

Reprezentanții Direcțiilor pentru Agricultură Județene efectuează verificări la începutul rodirii și înainte de începerea recoltării în vederea evaluării producției.

Bugetul total al programului pentru Ciclul I este de aproximativ 40 milioane euro, iar beneficiarii trebuie să valorifice o cantitate de 3 tone/1.000 mp.

Principalele modificări pentru anul 2020 au avut în vedere îmbunătățirea programului, astfel încât consumatorii să beneficieze de  tomate de calitate din producția autohtonă.

Ca element de noutate, în anul 2020, verificarea preliminară a dosarelor și instruirea fermierilor privind respectarea normelor de utilizare a produselor de protecția plantelor se va realiza  de către reprezentanții Direcțiilor pentru Agricultură județene și respectiv, de către inspectorii Autorității Naționale Fitosanitare, la Primăria localității respective.

Măsura va fi luată în special pentru cele câteva județe unde sunt foarte mulți beneficiari și pentru a venii în sprijinul fermierilor.

APIA si SUBVENTII

Banii APIA: Se fac plăți parțiale pentru subvenția la motorină pe anul trecut! agrointeligenta.ro - 14 februarie 2020

APIA efectuează plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina aferentă anului 2019, diferență trimestrul II (47,33%) și plata integrală a trimestrului III, potrivit unui comunicat de presă remis de APIA către redacția Agrointeligența – AGROINTEL.RO. Conform anunțului oficial, la acest moment nu intră în plată acciza la motorina ultizată de către fermieri în trimestrul al IV-lea din 2019.

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că a început plata aferentă ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, pentru cantitățile de motorină utilizate în perioadele 01.04 – 30.06.2019 (trimestrul II/2019) și 01.07 – 30.09.2019 (trimestrul III/2019) conform prevederilor HG nr. 1174/2014 și OMADR nr.1727/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

3

Suma totală care urmeaza a fi plătită pentru diferența trimestrului II ( 47,33%) este de 92.168.149,00 lei pentru un număr de 17.703 beneficiari și o cantitate de motorină totală determinată de 48.614.259,504 litri.

Facem precizarea ca prima transă la plată pentru trimestrul II/2019 a fost efectuată în luna octombrie 2019 în procent de 52,67%.

Pentru trim. III, suma totală care urmează a fi plătită este de 317.050.459,00 lei pentru un număr de 17.720 beneficiari și o cantitate de motorină totală determinată de 167.229.424,095 litri. Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru.

Cantitățile de motorină pentru diferența trimestrul II/2019, care beneficiază de ajutor de stat și sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr.33/31.01.2020 şi Cantităţile de motorină pentru trimestrul III, determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ce beneficiază de ajutor de stat și sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr.33/31.01.2020 se regăsesc în tabelele ataşate.

Rasele de vaci de carne pentru care se încasează subvenție de la APIA! agrointeligenta.ro - 16 februarie 2020

Rasele de vaci pentru care APIA plătește subvenția de tip sprijin cuplat pentru bovinele de carne! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat care sunt rasele de taurine de carne care pot lua Sprjinul Cuplat Zootehnic (SCZ), schemă ce a beneficiat în anul 2019 de cuantum de 237,4446 euro/cap de animal.

Lista cu rasele de carne eligibile pentru SCZ bovine nu a suferit modificări în acest an comparativ cu 2019. Astfel, fermierii pot luat bani în plus pe cap de animal pentru următoarele rase de taurine exploatate în direcția producției de carne: Aberdeen, Angus, Limousine, Charolaise , Galloway, Highland, Aubrac, Wagyu, Romagnola, Bălţata Românească – direcţia de exploatare carne, Hereford, Blonde d’Aquitaine, Salers și Sura de Stepă.

Reamintim că SCZ-Taurine Carne se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

4

a) fermierii solicită sprijin cuplat pentru un efectiv de animale de minimum 10 şi maximum 250 de capete taurine de carne, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA;

b) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 250 de capete taurine de carne beneficiază de sprijin cuplat calculat la nivelul a maximum 250 de capete taurine de carne;

c) tineretul mascul pentru care se solicită sprijin cuplat trebuie să aibă vârsta de maximum 25 de luni la data ieşirii din exploataţie sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz;

d) pentru tineretul femel se solicită sprijin cuplat până la prima fătare, dar nu mai târziu de vârsta de 32 de luni la data ieşirii din exploataţie sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz;

e) vacile de carne şi/sau vacile metise cu rase de carne din exploataţie pentru care beneficiarul solicită sprijin cuplat să aibă vârsta de max. 12 ani la termenul limită de depunere a cererilor, iar taurii de reproducţie din exploataţie pentru care se solicită sprijin cuplat să aibă vârsta de max. 6 ani la data ieşirii din exploataţie sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz;

f) vacile de carne şi/sau vacile metise cu rase de carne pentru care se solicită sprijin cuplat au fătat cel puţin o dată până la data-limită de depunere a cererilor fără penalizări sau până la data notificării către APIA a cazului de circumstanţă naturală, pentru care vacile de carne şi/sau vacile metise cu rase de carne care înlocuiesc animalele cu circumstanţă naturală, şi au cel puţin un produs înregistrat în RNE. Excepție fac vacile care provin din import (2019-2020) sau care au avut fătari cu produs declarat mort/neviabil, pentru care se prezintă documente doveditoare;

g) efectivul de animale pentru care se solicită sprijin cuplat trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere, cu excepţia animalelor din categoria tineret mascul şi/sau femel din rase de carne, tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne şi tauri din rase de carne, care trebuie să fie identificate şi înregistrate în RNE cel puţin cu 8 luni înainte de data depunerii cererii unice de plată/data ieşirii din exploataţie;

h) solicitanții deţin registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Reg. (CE) nr. 1760/2000;

5

i) solicitanții respectă normele de ecocondiţionalitate prevăzute la Art. 93 şi Anexa II din Reg. (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploataţie;

j) animalele din categoria tineret mascul şi/sau femel din rase de carne, tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne şi tauri din rase de carne pentru care se solicită sprijin cuplat trebuie să fie deţinute în exploataţia din cerere şi/sau în exploataţii deţinute de beneficiar şi/sau în exploataţiile asociaţiilor / cooperativelor / grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat, cel puţin o perioadă de 8 luni de la data intrării în exploataţie şi până în momentul ieşirii/până la data depunerii cererii unice de plată, după caz. Momentul ieşirii animalelor menţionate anterior trebuie să fie cuprins între ziua următoare închiderii perioadei de depunere a cererii unice de plată pentru anul precedent şi data depunerii cererii unice de plată pentru anul curent;

k) animalele din categoria vaci din rase de carne şi vaci metise cu rase de carne trebuie menţinute de beneficiar pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data limită de depunere a cererii unice de plată în exploataţia din cerere şi/sau exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar şi/sau în exploataţiile asociaţiilor / cooperativelor / grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat;

l) animalele din categoriile vaci de carne şi/sau vaci metise cu rase de carne şi/sau tauri de reproducţie din rase de carne pentru care se solicită sprijin cuplat trebuie să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei;

Animalele beneficiază de sprijinul cuplat astfel:

● o singură dată pentru categoria tineret mascul şi/sau femel din rase de carne şi/sau metis cu rase de carne;

● anual pentru categoriile vaci din rase de carne, vaci metise cu rase de carne şi tauri din rase de carne.

Pe lângă acest sprijin fermierii pot cere și Ajutorul național tranzitoriu pentru schema decuplată de producţie care se acordă fermierilor care deţin un efectiv de minimum 3 capete bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă, înregistrate în RNE.

ALTELE

Oros: Avem un trend nu prea pozitiv pentru agricultura românească; deficitul comercial cu produse agricole se apropie de un miliard de euro

6

de G.S.     HotNews.ro Miercuri, 12 februarie 2020,

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat miercuri că în acest an, în care se lucrează la Plan Naţional Strategic (PNS) 2021-2027, va fi schimbat trendul actual "nu prea pozitiv pentru agricultura românească", în condiţiile în care exportăm subvenţii şi importăm produse procesate, iar deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare se apropie de un miliard de euro, transmite Agerpres.

"Suntem într-un an mai special din toate punctele de vedere, dar pentru noi, cei din Ministerul Agriculturii, este important cum negociem şi cum scriem Planul Naţional Strategic (PNS) şi cum vom finanţa şi sprijini agricultura şi industria alimentară din România în perioada 2021 - 2027, pentru că pornim de la o realitate privind balanţa comercială, mai corect spus privind deficitul balanţei comerciale în aceea ce priveşte agricultura şi industria alimentară. În 2018 am depăşit un miliard de euro, iar la finele lunii noiembrie 2019, deficitul era de aproape un miliard de euro - mai exact 988 de milioane de euro. Probabil în aprilie cei de la INS ne vor furniza datele finale pe 2019. Acum, avem un trend nu prea pozitiv pentru agricultura românească, exportăm materie primă, importăm materii procesate cu valoare adăugată mare, practic exportăm subvenţii şi încercăm în acest an să schimbăm trendul", a spus Oros într-o conferinţă de presă.

El a precizat că încă din noiembrie 2019, de când a preluat conducerea ministerului, a demarat elaborarea PNS şi dezbaterile cu mediul asociativ, fiind realizată deja o analiză SWOT prin care s-au identificat obiectivele prioritare ce vor fi incluse în PNS 2021-2027.

"În noiembrie am început să lucrăm la ceea ce înseamnă acest PNS pe care va trebui să îl prezentam şi Comisiei Europene. Am avut dezbateri cu mediul asociativ, într-o primă etapă în noiembrie-decembrie. Am reînceput aceste dezbateri, iar acum vom discuta concret pe analiza SWOT făcută de colegii mei din AM-PNDR, structurile MADR şi grupurile de lucru organizate împreună cu partenerii sociali. S-au identificat a fi prioritare: investiţiile în dezvoltarea capacităţilor de procesare şi depozitare a produselor agroalimentare, sprijinirea sectorului zootehnic, având în vedere scăderea efectivelor de animale, dar şi a valorii genetice a acestor animale, susţinerea formelor asociative cu rol economic şi aici mă refer în primul rând la cooperative. Cei mai mulţi şi mai mici au învăţat să producă şi sunt producţii de foarte bună calitate, dar nu reuşesc să vândă la un preţ competitiv ca să reziste pe piaţă. De aceea susţinem această asociere. De asemenea, vorbim şi despre susţinerea fermelor de familie, pentru că noi credem că acesta este pilonul de bază al satului românesc. Guvernul are datoria să facă cât mai mult ca acestea să rămână pe piaţă", a subliniat şeful MADR.

7

Emil Dumitru, MADR: ”Nu cred că este bine să avem localitatea și fermierul!” Ramona Dascălu - 16 februarie 2020 Emil Dumitru, secretar de stat în ministerul Agriculturii, prezent joi – 13 februarie, la Conferința ”Viziunea asupra viitoarei Politici Agricole Comune și dezbateri asupra proiectelor de lege privind solul și camerele agricole” desfășurată la Parlament, a declarat că susține crearea unei clase de mijloc în agricultura românească, explicând că nu crede că este bine ”să avem localitatea și fermierul”.

”Noi ne-am asumat chestiunea asta de a fi membri ai Uniunii Europene, plafonarea nu depinde doar de România, România este unul dintre cei 27 de actori în piață, voi merge la Consiliul Europei, acum pe 20 februarie (…). Când o să discutăm și de o analiză economică, cine au fost beneficiarii pe pilonul II, pe fondurile de dezvoltare rurală, veți constata că toți cei care au avut capacități de consultanță, adică fermele mari care au avut un istoric în creditare ca să poată să ia partea de co-finanțare, tot acolo s-au dus, acolo s-au concentrat toate sumele, asta încercam să vă spun, că vom trata într-un mod cât mai obiectiv finanțarea pe pilonul II pentru a crea o clasă de mijloc în agricultură că nu cred că este bine să avem localitatea și fermierul, asta este părerea mea și cred că și a dumneavoastră”, a declarat secretarul de stat Emil Dumitru.

Acesta a mai spus că susține în egală măsură atât fermele de familie, cât și fermele mari, și că statul român ar trebui să se comporte onest și echitabil cu toți fermierii României.

”Eu cred că pentru fermele care au fost făcute mari în România, pentru că astea au fost politicile publice promovate de către statul român în cei 30 de ani, trebuie să ne menținem competitivitatea și mi-aș dori să vedem ferme integrate de la furcă la furculiță pentru că fermele mari pot face lucrul ăsta, să le finanțăm investiții în creșterea capacităților de procesare sau să investească în zootehnie, dar fără o clasă de mijloc satul românesc va muri și eu cât voi fi la ministerul Agriculturii voi susține în egală măsură fermele de familie și fermele care sunt astăzi ferme mari și da, cred eu că statul ar trebui să se comporte în mod onest și echitabil cu toți actorii din agricultura României, cu intensități de sprijin diferite în funcție de nevoile pe care le au

8

fermierii. (…) Vreau să vă spun sincer că nu îmi asigură nicio rată de succes faptul că eu aici le sunt simpatic colegilor din fermele mari să le spun că cu ce mergem la Bruxelles sigur se va întâmpla așa”, a conchis Emil Dumitru.

Comisia pentru Agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice împreună cu CSN Meridian și Federația Agro Propact a organizat joi – 13 februarie, conferința intitulată ”Viziunea asupra viitoarei Politici Agricole Comune și dezbateri asupra proiectelor de lege privind solul și camerele agricole”. Evenimentul, care a reunit reprezentanți ai mai multor asociații importante din agricultura românească, fermieri, precum și autorități din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a avut ca teme de discuție viitoarea Politică Agricolă Comună, Legea solului, precum și proiectul de lege privind înființarea Camerelor Agricole.

De ce au nevoie micii fermieri pentru a se dezvolta? Piaţă de desfacere, forţă de muncă, mai puţină birocraţie pentru accesarea fondurilor europene şi subvenţii mai mari. Ministrul agriculturii susţine că va crea în cursul anului 2020 spaţii de colectare şi depozitare pentru micii producători şi o să le ofere facilităţi fiscale dacă se asociază : Florentina Niţu 14.02.2020,

În România activează peste 93.500 de PFA (persoană fizică autorizată), II (întreprindere individuală) şi IF (întreprindere familială) în agrobusiness, conform Confidas.ro, platformă ce analizează riscul financiar al companiilor. Cu alte cuvinte, numărul fermelor mici, de familie, este de patru ori mai mare decât numărul societăţilor comerciale, însă randamentul lor în economie este nesemnificativ, pentru că producţia este mică şi nu reuşesc să o valorifice pe piaţă.

Adrian Nechita Oros, ministru al agriculturii, spunea în cursul acestei săptămâni, în cadrul unei conferinţe de presă, că prioritatea sa este să dezvolte fermele de familie, dar de ce ar avea nevoie acestea să crească? Garanţia unei pieţe de desfacere este o necesitate a fermelor familiale pentru a se dezvolta.

9

„Avem nevoie de piaţă de desfacere, în primul rând. Reprezentanţii statului ar trebui să se gândească la spaţii de colectare şi depozitare a produselor micilor antreprenori, iar de acolo să ia retailerii. Altfel, e foarte greu să intrăm în marile magazine. Noi vindem acum legume şi zacuscă direct către consumatori“, spune Ancuţa Rusulescu, legumicultor din localitatea Cricova, judeţul Timiş.

Ministrul agriculturii susţine că va crea în cursul anului 2020 spaţii de colectare şi depozitare pentru micii producători şi o să le ofere facilităţi fiscale dacă se asociază.

Gheorghe Căbău, crescător de bovine din satul Roşia, judeţul Bihor, spune că în prezent are patru vite şi ar vrea să crească numărul lor, dar e greu să vândă viţeii şi rămâne la acelaşi nivel. „Vrem să facem mai mult, dar nu avem cu cine munci, că tinerii au plecat.“

„Miei nici nu putem să îi vindem în România, îi dăm în străinătate, la arabi şi la turci, iar noi mâncăm produse din import, de o calitate inferioară. Lâna nu avem unde să o vindem, pentru că fabrica de la Cisnădie s-a desfinţat de câţiva ani. Lactatele le mai dăm la mici băcănii din Sibiu şi din Bucureşti, căci în retail e greu să ajungem“, a spus Maria Sterp, care are o întreprindere familială alături de soţul ei şi fraţii acestuia şi cresc câteva mii de ovine şi caprine.

O altă provocare a fermierilor este găsirea forţei de muncă. Constantin Antohi, cultivator de cereale din localitatea Chirnogeni, judeţul Constanţa, spune că are în orgadă şase tractoare şi două combine marca John Deere, pe care le conduce chiar el, în ciuda vârstei de 63 de ani, pentru că nu găseşte personal calificat care să îi ia locul. „Soluţii sunt, dar soarta noastră e în mâna guvernanţilor. Ne-au promis că vorbesc cu noi, dar nu ne-au mai chemat la Bucureşti.“

„Lipsa acută de forţă de muncă este cea mai mare problemă a agriculturii. Avem nevoie de subvenţii mai mari, să putem să angajăm oameni cu 1.000 de euro şi vor fi motivaţi să lucreze în agricultură. Tinerii nu sunt atraşi de acest domeniu, pentru că în şcoli nu se mai fac ateliere agricole. Agricultura tinde spre performanţă, dar e nevoie de oameni“, spune fermierul.

Maria Sterp, crescător de ovine şi caprine din Jina, judeţul Sibiu, susţine că lipsa forţei de muncă este şi cea mai mare problemă a sa. „Avem propriul magazin de desfacere pentru lapte şi produsele din lapte şi nu găsim angajaţi la vânzare. Noi împreună cu fraţii soţului avem câteva mii de oi şi capre şi am fost nevoiţi să aducem ciobani din zona Moldovei, cărora le oferim mâncare şi cazare.“

10

Proiectul de lege privind plafonarea achiziţiei terenului agricol ar trebui repus pe masa Comisiei pentru Agricultură şi chiar aprobat, spun fermierii, pentru că limitarea la 500 de hectare pentru fiecare fermier ar conduce la o concurenţă mai mare şi s-ar dezvolta şi micii fermieri, nu doar cei mari ar deveni „coloşi“.

„Vara trecută am vândut grâul furajer cu 0,65-0,68 lei/kg. Nici măcar nu a ţinut nimeni cont de calităţile lui. Acum, ni s-a oferit 0,86-0,88 lei/kg pentru gâu, dar nu mai avem, pentru că nu avem spaţii de depozitare. Porumbul a fost în toamnă 0,58 lei/kg, un preţ foarte mic. E simplu să ne dezvoltăm, dar să ne ajute şi guvernanţii“, a mai spus fermierul Constantin Antohi.

El spune că la vârsta de 63 de ani are curajul să facă o investiţie de 500.000 de euro în dezvoltarea companiei, dar dacă birocraţia e stofoasă, cum să acceseze fonduri europene? „Şi cum o amortizez, dacă forţă de muncă nu găsesc? Dacă ieşim cu tractoarele în stradă şi blocăm drumurile, ne ascultă şi pe noi cineva? Noi avem mereu de plătit taxe şi impozite, dar avem şi drepturi?“

Fermierul susţine că tinerii nu vor să muncească în agricultură, iar subvenţiile mici în comparaţie cu munca depusă şi nici nu îi stimulează să investească în acest domeniu.

„Am fost primul particular din agricultură din Chirnogeni - în 2005, după ce am lucrat în Armată. Niciun reprezentant al statului nu a venit până acum să ne întrebe de ce avem nevoie, dar au trimis foarte multe controale, care ne-au penalizat pentru ce am greşit. Noi vrem să ne îndrume, să nu mai greşim, să ne educe, dacă nu ştim.“

În decembrie 2019 salariul mediu a fost de 3.340 lei net, plus 13%: cei din IT au câştigat 7.689 lei, în timp ce cei care lucrează în fabricile de îmbrăcăminte au câştigat 1.853 lei. „Pentru anul acesta nu estimăm creşteri de salarii pentru mediul privat deosebit de mari.“ Miruna Diaconu 15.02.2020,

Cele mai semnificative creşteri ale salariului mediu net s-au înregistrat în sectoarele financiar, de extracţie a cărbunelui, fabricarea produselor de cocserie, industria metalurgică, dar şi în sectorul de producţie şi furnizare a energiei electrice, apei şi căldurii, unde au fost înregistrate creşteri între 22% şi 25,5%

Câştigul salarial mediu net a crescut în luna decembrie 2019 cu 13% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, astfel că salariul mediu net a fost de 3.340 lei.

11

În luna decembrie 2019, salariul mediu net a fost în creştere cu 5,1% faţă de luna noiembrie a aceluiaşi an, iar salariul mediu brut a crescut cu 5,2%, ajungând la 5.465 lei, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu net din sectorul privat s-au înregistrat în sectorul de tehnologia informaţiei, unde salariul mediu net a fost de 7.689 lei, la polul opus se află industria de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte, unde salariul mediu net este de doar 1.853 lei.

Inflaţia a coborât în ianuarie la 3,6%, cel mai mic nivel din octombrie 2019. Cea mai mare creştere a preţurilor în luna ianuarie faţă de decembrie 2019 a fost înregistrată la serviciile aeriene, un plus de peste 50%  Miruna Diaconu 14.02.2020,

În ianuarie rata anuală a inflaţiei a scăzut la 3,6%, de la 4% la sfârşitul anului trecut. Dar preţurile de consum în ianuarie 2020 comparativ cu luna decembrie 2019 au crescut cu 0,4%.

Rata inflaţiei din ianuarie este la cel mai mic nivel din octombrie, când s-a înregistrat o rată a inflaţiei de asemenea de 3,4%. Cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost înregistrate în lunile aprilie, mai şi iulie, când inflaţia a fost la nivelul de 4,1%.

Raportul Băncii Naţionale a României asupra inflaţiei arată că rata anuală a inflaţiei a crescut în trimestrul IV/2019, depăşind limita superioară a ţintei propuse. Factorii de creştere a inflaţiei în T/IV 2019: preţurile la produse alimentare, precum carnea de porc şi fructele proaspete, dar şi de o uşoară depreciere a leului în raport cu principalele valute. BNR prognozează în decembrie 2020 o scădere a inflaţiei faţă de ianuarie, până la rata anuală a inflaţiei la 3%. Această prognoză mizează pe epuizarea efectelor şocurilor la

12

ofertele de preţuri din 2019. În primul trimestru din 2020 este aşteptată o revenire a inflaţiei în jurul ţintei de 2,5%, plus minus un punct de procent.

ING România a comentat datele statistice cu privire la rata inflaţiei anuale şi are o opinie optimistă: inflaţia se va situa între 2,5% şi 3,5% în următorii doi ani.

Banca Transilvania previzionează o decelerare a dinamicii anuale a preţurilor de consum, astfel că de la 3,9% în 2019 este aşteptată o scădere la 2,9% în 2020, iar următorii doi ani să urmeze o consolidare în jurul nivelului de 3%.

BNR a prezentat câteva potenţiale cauze care ar putea schimba traiectoria proiectată a ratei inflaţiei, precum finalizarea procesului Brexit, încetinirea economiei chineze pe fondul extinderii epidemiei de coronavirus, insuficienţa şi necorelarea ofertei de forţă de muncă cu cererea, dar şi schimbările politicilor fiscale în contextul alegerilor electorale de anul acesta.

În luna ianuarie au fost înregistrate creşteri faţă de luna decembrie 2019 la serviciile aeriene, o majorare de 50,3%, la serviciile poştale (7,4%), legume (3%), energie termică (2,9%), fructe (2,8%) şi carnea de porc (1,7%).

În ceea ce priveşte preţurile la mărfurile nealimentare, acestea au stagnat în ianuarie faţă de decembrie, astfel că majorările energiei electrice, energiei termice şi tutunului au fost contrabalansate de scăderea preţurilor la combustibili.

În 2019, România a înregistrat un deficit al comerțului internațional de cca 20 md. de euro meatmilk vineri, 14 februarie, 2020

În anul 2019, exporturile FOB au însumat 69002,8 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 86283,5 milioane euro.  În anul 2019, exporturile au crescut cu 1,9%, iar importurile cu 4,2%, comparativ cu anul 2018.  

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2019 a fost de 17280,7 milioane euro, mai mare cu 2164,2 milioane euro decât cel înregistrat în anul 2018. 

13

În luna decembrie 2019, exporturile FOB au însumat 4826,5 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 6594,9 milioane euro, rezultând un deficit de 1768,4 milioane euro. Faţă de luna decembrie 2018, exporturile din luna decembrie 2019 au crescut cu 4,9%, iar importurile au crescut cu 4,5%. În anul 2019, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,2% la export şi 37,2% la import) şi alte produse manufacturate1) (31,7% la export şi respectiv 30,4% la import).

Scăpat din chingile crizei şi susţinut de creşterile salariale, deficitul comercial s-a triplat în ultimii ani şi susţine cu 17 mld. euro/an salariile altora. "Importăm şi nu vom putea inhiba consumul pentru a pune stavilă majorării importurilor." Iulian Anghel 16.02.2020,

Cristian Pârvan, AOAR: Importăm şi nu vom putea inhiba consumul pentru a pune stavilă majorării importurilor. Întrebarea este cu ce compensăm. Cu cele 2,5 mld. euro pe care-i obţinem din prelucrarea activă a bunurilor altora?

Deficitul comercial a sărit de la 5,8 miliarde de euro în 2013 la 17,2 miliarde de euro în 2019, împins de la spate de relaxarea fiscală şi de politica fostelor guverne de impulsionare a creşterii economice prin consum.

Pe măsură ce salariile au crescut, de la 1.500 de lei salariul mediu net în 2013 la peste 3.000 de lei anul trecut, iar taxele au scăzut, consumul a sărit de la un plus de 0,4% în 2013, când a fost înregistrat ce mai mic deficit comercial de după criză, la un avans cu două cifre în 2016 şi 2017 pentru a se menţine, în anii următori, la valori mai înalte decât ar fi crezut oricine în anii crizei. Doar că avansul consumului s-a reflectat puternic în majorarea deficitelor.

Marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atacat o temă recurentă în discursurile sale: mi-e teamă de deficitele gemene; ele sunt „politice“, iar BNR nu poate repara totul. În toamna trecută, el fusese şi mai categoric: deficitul comercial creează locuri de muncă în alte părţi. Noi consumăm din

14

import, iar consumul nostru plăteşte salariile altora. Între timp, deficitul comercial a ajuns la 7,8% din PIB, în vreme ce deficitul bugetar a sărit de orice închipuire, la 4,64% din PIB. Astăzi BNR va publica valoarea deficitului de cont curent în 2019 (probabil peste 5% din PIB).

Cum poţi reduce deficitul comercial când e limpede că nu poţi sugruma consumul decât cu măsuri de ajustare bruscă (tăieri de salarii sau majorări de taxe) care ar lovi însă serios într-o economie aflată deja pe o pantă descendentă? Pentru a vedea mai limpede şi dincolo de cifrele curente, e suficient să ne aplecăm doar o clipă peste statistica BNR privind structura deficitului, arată Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Raportarea lunară a BNR privind balanţa de plăţi şi datoria externă conţine, în analiza contului curent al balanţei de plăţi, o informare sumară legată de „servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor“. Valoarea extrasă din aceste servicii este de plus 2,5 mld. de euro, la 11 luni din 2019.

„Ei bine, aceasta este valoarea adăugată a tuturor produselor altora care intră în România, sunt uşor prelucrate aici de o forţă de muncă prost plătită şi sunt apoi exportate. Aceasta este, mai grav, povestea de dincolo de cifrele de impact. Importăm şi nu vom putea inhiba consumul pentru a pune stavilă majorării importurilor. întrebarea este cu ce compensăm. Cu cele 2,5 mld. euro pe care-i obţinem din prelucrarea activă a bunurilor altora?“, se întreabă Pârvan.

Consumul nu va putea fi nici oprit, nici redus, spune el: „Când tu (administraţia – n. red.) nu ai nicio preocupare pentru a pune pe picioare un program care să apară cu o ofertă în întâmpinarea cererii, atunci nu poţi avea alt rezultat decât cel reflectat de statistici. În industria alimentară, de pildă, România ar trebui să fie pe excedent, pentru că, slavă Domnului, are de unde, dar este pe deficit. Ungaria are exporturi de 100 mld. euro şi este pe excedent de bunuri. România are exporturi de 69 mld. euro şi este pe un deficit major“.

Industria auto, perla coroanei industriei româneşti, abia dacă face un excedent de 500 mil. euro, pentru că România importă maşini, rable, şi exportă cabluri şi ştergătoare care au o valoare adăugată mică, după cum reiese din statistica BNR. Judeţul Argeş are o cifră de afaceri mai mare ca Iaşiul, dar Iaşiul are un PIB mai mare ca Argeşul, pentru că Iaşiul consumă aici şi face PIB aici, în vreme ce Argeşul, cu o singură unitate mare, Dacia, importă, prelucrează importul şi apoi îl exportă, deseori cu o valoare adăugată mică, mai spune Pârvan. De unde să facă PIB? De unde să compensezi?

15

Problema economiei ţine de structura ei, mai arată secretarul general al AOAR.

Rezolvarea, parţială măcar, ar fi ca cererea pieţei să se întâlnească cu o ofertă pe măsură şi cu o valoare adăugată din ce în ce mai mare. Până când lucrurile nu vor sta aşa, nu vom putea compensa şi echilibra importurile cu exporturile.

Se va schimba ceva în curând? Nu, spune Pârvan, nu până nu se schimbă politicile cu unele care să conducă spre o economie cu un grad ridicat de valoare adăugată. Şi mai adaugă Pârvan:  „Brexitul va adânci deficitul comercial al României. România avea un excedent de un miliard de euro în relaţia cu Marea Britanie. Acest excedent se va transforma, parţial, în deficit, după Brexit“.

Jumătate din tinerii cu vârste între 16 şi 34 de ani şi-au făcut deja planuri să plece din România. Ce spun sociologii: Fenomenul de migraţie a tinerilor români nu este însă ireversibil 14.02.2020,

Specialiştii în migraţie spun că exodul tinerilor nu se va opri prea curând dacă nu vor fi luate măsuri. Aproximativ jumătate dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 34 de ani şi-au făcut deja planuri să plece din România, explică sociologii.

„Ştim din sondajele realizate că aproximativ jumătate dintre tinerii între 16 şi 34 de ani au planuri de plecare în străinătate, planuri structurate. (...) Procentul celor care au intenţii, de pe băncile facultăţii, de a pleca în

16

străinătate este foarte apropiat de 47% – 48% pe totalul tineret. Mai mult, intenţiile acestea sunt mai bine structurate în cazul celor care sunt în faza de licenţă, la cei de la master sau la doctorat, dat fiind faptul că cei care au avut intenţii să plece, au plecat – procentul este mai mic”, a explicat Dumitru Sandu, sociolog, director Centrul de Studii pentru Migraţie.

Fenomenul de migraţie a tinerilor români nu este însă ireversibil. Ţări europene care au trecut prin acelaşi proces au reuşit să se redreseze cu ajutorul investiţiilor europene pentru dezvoltare sustenabilă.

„Atitudinea publică actuală din România este: Migraţia este o fatalitate. Nu este o fatalitate, se pot face lucruri. Pur şi simplu, punctez exemple de soluţii care pot duce în direcţia pe care am semnalat-o anterior. Unu - şi astea nu le iau din opinii personale, le iau din experienţa istorică europeană. Situaţia noastră a avut-o Portugalia, a avut-o Spania. Ce au făcut cu ani înainte? Au ştiut să folosească fondurile europene. Acolo se ocupă fortă de muncă, acolo sunt o groază de oportunităţi”, mai explică specialistul.

Tinerii spun că vor să plece din România pentru salariile mai mari practicate de companiile din străinătate.

Nu toţi vor însă să plece din ţară.

„Am avut oarecum ideea, dar nu prea sunt de acord pentru că deja am trăit vreo 4 ani în afara ţării, în Italia, şi nu mă simt acasă în străinătate şi nu, nu sunt de acord”, a declarat o studentă.

Un nou studiu Eurostat arată că România este pe primul loc la nivel european ca număr de tineri care locuiesc în afara ţării. Aproximativ 600.000 de copii cu vârste cuprinse între 0 şi 19 ani au plecat din România.

……………………….

EUROPA DE EST

Creşterea economică spectaculoasă din Europa de Est are un preţ mare, la propriu: accelerarea inflaţiei. Însă băncile centrale nu par dispuse să frâneze economia pentru a opri scumpirile Bogdan Cojocaru 16.02.2020,

Inflaţia de bază din Polonia a urcat la 3,1% în decembrie, nivel atins ultima dată în 2002, când banca centrală a shimbat strategia pentru a ţinti direct creşterea preţurilor: instituţia nu vrea să majoreze dobânzile, argumentând că cea mai slabă creştere a PIB din ultimii trei

17

ani, însoţită de o creştere accelerată a preţurilor, nu reflectă probleme interne, ci externe, respectiv slăbiciunea din Occident.

Dacă forintul, zlotul şi leul se depreciază faţă de euro, coroana cehă se apreciază, fiind considerată un activ de refugiu. În Polonia, Ungaria şi România, băncile centrale preferă dobânzile scăzute, care fac finanţarea, inclusiv pe cea a guvernului, ieftină.

Cu creşteri economice de 4,9% în 2019 şi de 4,5% în T4/2019, Ungaria ar trebui în mod normal să sărbătorească cucerirea titlului de lider est-europeam şi chiar european. Însă inflaţia şi deprecierea forintului împiedică petrecerea. Probleme cu creşterea accelerată a preţurilor au şi Polonia şi Cehia.

În Ungaria, inflaţia a accelerat brusc la 4,7% în ianuarie. În Polonia, creşterea preţurilor a fost de 4,4% în aceeaşi lună, inflaţia atingând astfel cel mai înalt punct din 2011. În Cehia, inflaţia a speriat atât de mult banca centrală încât aceasta a devenit prima din lume care anul acesta a majorat dobânda de politică monetară. Banca centrală a Cehiei este şi singura din Europa de Est care sacrifică impulsul economic pentru a lupta cu pericolul creşterii preţurilor. Dar imediat după anunţarea deciziei de politică monetară, instituţia s-a grăbit să asigure că nu va urma nicio altă majorare de dobândă în viitorul apropiat. În Polonia, Ungaria şi România, băncile centrale preferă dobânzile scăzute, care fac finanţarea, inclusiv pe cea a guvernului, ieftină.

Politica monetară influenţează monedele statelor est-europene, care şi aşa sunt sensibile la turbulenţele din economia mondială, agravate acum de epidemia de coronavirus ce paralizează economia Chinei. Dacă forintul, zlotul şi leul se depreciază faţă de euro, coroana cehă se apreciază, fiind considerată un activ de refugiu. În Ungaria, care în urmă cu zece ani a adus o criză valutară la graniţele României, deprecierea forintului a încins opoziţia. Aceasta acuză guvernul că slăbeşte deliberat forintul, furând astfel bani din buzunarele ungurilor. O moneda slabă convine exportatorilor,

18

deoarece le face produsele mai ieftine pe pieţele internaţionale, dar îi împovărează pe cei cu credite în valută.

Cu o creştere economică de 4,9% în 2019, Ungaria este liderul Europei de Est, iar în Uniunea Europeană este întrecută doar de Irlanda, care a înregistrat un avans de 5,7%. Spre comparaţie, economia României a urcat cu 4,1%, cea a Poloniei cu 4%, iar cea a Cehiei cu 2,5%.

În trimestrul patru, creşterea PIB din Ungaria a fost de 4,5% în raport cu aceeaşi perioadă din anul anterior, potrivit Biroului de statistică maghiar. Evoluţia a fost o surpriză pozitivă în contextul încetinirii generale europene şi al turbulenţelor din industria auto. Cifrele statistice sunt preliminare şi nu oferă detalii privind evoluţia activităţii în sectoarele economice.

Analiştii de la ING au remarcat că din industrie şi construcţii au venit date slabe pentru trimestrul patru. Însă din punctul de vedere al PIB, nu producţia contează, ci valoarea adăugată. Astfel, creşterea economică puternică s-ar putea explica prin majorări salariale sănătoase şi îmbunătăţirea productivităţii. De asemenea, activitatea a fost bună şi în sectorul de retail. Perspectivele sunt însă slabe. Comisia Europeană, dar şi analiştii altor instituţii de prognoză, prevăd o încetinire apreciabilă a creşterii anul acesta. Avansul economic sfidăror are un cost: inflaţie de 4,7% în ianuarie, peste aşteptări, când ţinta băncii centrale maghiare este de 3%. Viceguvernatorul băncii centrale a Ungariei, Marton Nagy a declarat că instituţia sa va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a stabiliza creşterea preţurilor, notează Reuters. El a precizat că riscurile inflaţioniste au crescut din decembrie şi că inflaţia va accelera şi mai mult luna aceasta, dar se va retrage în martie.

„Nu ne temem. Dacă este necesar, vom folosi toate instrumentele de politică monetară pentru a ne asigura că ţinta de inflaţie este atinsă şi menţinută“, a spus Nagy. Analiştii exclud posibilitatea ca banca centrală să majoreze dobânzile şi nu sunt convinşi de argumentele instituţiei. „Banca centrală continuă să nege tendinţa inflaţiei şi încearcă să convingă că inflaţia va reveni la ţintă până la finalul primului trimestru al acestui an. Piaţa pare să fie tot mai neîncrezătoare că acest lucru se va întâmpla“, a afirmat Tatha Ghose, analist la Commerzbank. Creşterea preţurilor accelerează de ceva timp, iar cursul de schimb euro/forint a atins un prag psihologic de 340 de forinţi pentru un euro miercuri. În perioada ianuarie-februarie, forintul a pierdut din valoare mai mult decât în tot anul trecut, potrivit index.hu. Partidul de opoziţie Jobbik a anunţat că va propune o rezoluţie parlamentară pentru obligarea băncii centrale să stabilească o ţintă de curs valutar pe lângă ţinta de inflaţie. Anul trecut, deprecierea forintului a adus în discuţie

19

opţiunea adoptării euro, soluţie respinsă cu înverşunare de guvernul premierului Viktor Orban.

Şi în Polonia, cea mai mare economie est-europeană, inflaţia depăşeşte ţinta băncii centrale, însă instituţia nu vrea să majoreze dobânzile, argumentând că cea mai slabă creştere a PIB din ultimii trei ani, însoţită de o creştere accelerată a preţurilor, nu reflectă probleme interne, ci externe, respectiv slăbiciunea din Occident. Pe scurt, zice guvernatorul Adam Glapinski, preţurile sunt influenţate de factori care nu pot fi controlaţi de banca centrală, scrie Bloomberg.

Analiştii îl contrazic. „Nu împărtăşim acest ton. Vedem mai mulţi factori de accelerare a inflaţiei decât cei pe care banca nu-i poate controla, şi nu credem că încetinirea economiei se datorează doar încetinirii din Vestî, spune Rafal Benecki, analist la ING.

Dacă Glapinski spune că nu există cauze interne pentru încetinirea poloneză, strategii de la Alior Bank arată că avansul consumului gospodăriilor încetineşte de trei ani la rând.

„O încetinire puternică a consumului privat, în pofida programelor sociale şi relaxării fiscale, sugerează că oamenii răspund la un declin al veniturilor disponibile. Nu poate fi aşteptată o îmbunătăţire considerabilă în acest sensî, spun analiştii Alior. Glapinski spune, de asemenea, că inflaţia din decembrie reflectă mai ales scumpirea alimentelor şi a combustibilului. Însă, analizând chiar datele statistice oficiale, Jaroslaw Janecki, economist la Warsaw School of Economics, arată că în decembrie costurile cu asigurările şi serviciile de transport au înregistrat creşteri lunare de aproape 8%, respective 30%.

Inflaţia de bază a urcat la 3,1% în decembrie, nivel atins ultima dată în 2002, când banca centrală a shimbat strategia pentru a ţinti direct creşterea preţurilor.

………………….

INTERNE

Nicolae Sitaru, APPR: ”Ferma mare a devenit dușmanul poporului!” Ramona Dascălu - 15 februarie 2020

Nicolae Sitaru, ales săptămâna trecută președinte al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a declarat la conferința ”Viziunea asupra viitoarei Politici Agricole Comune și

20

dezbateri asupra proiectelor de lege privind solul și camerele agricole”, care s-a desfășurat, joi – 13 februarie, în Parlament că fermele mari din România sunt privite în ultima perioadă drept dușmani ai poporului român.

”Ferma mare a devenit dușmanul poporului. În ultimele luni suntem cei care trebuie să nu mai primim subvenții că suntem prea mari. Se uită faptul că România exportă cereale special datorită performanțelor pe care le-a adus fermele mari din agricultura din România. Se uită faptul că fermele mari asigură locuri de muncă, se uită faptul că fermele mari sunt module de dezvoltare rurală, în zonele lor dezvoltă anumite activități care nu sunt foarte rentabile. Se uită faptul că multe dintre fermele mari care au zootehnie vor dispărea din peisaj dacă va fi plafonată subvenția pentru că dacă le scoți subvenția din exercițiul financiar o să vedeți că ele sunt pe minus, pe roșu”, a spus Nicolae Sitaru, proaspăt ales președinte al APPR.

Acesta a mai declarat că nu fermierii mari sunt vinovați de faptul că în România industria alimentară nu este dezvoltată așa cum ar trebui: ”De faptul că ministerul Agriculturii nu a avut niște criterii cu privire la finanțare, și vă vorbește un om care nu a luat niciun euro fonduri europene, nu ești vinovat tu ca fermier, e vinovat cel care nu a scris respectivele reguli prin care să nu dea voie să iei prin fonduri europene mai mult decât nu știu câți cai putere pe hectar, să nu dea voie la mai multe combine pe o anumită suprafață (…). Dacă vrem să facem o politică care să fie coerentă și să dezvolte România trebuie să gândim niște criterii care să fie valabile pentru toată lumea și care să încurajeze dezvoltarea anumitor sectoare. Nu sunt vinovați fermierii mari că noi nu avem o industrie alimentară dezvoltată, hai să găsim metode prin care să subvenționăm, să ajutăm industria alimentară să se dezvolte și să creeze în România plus valoare. Nu-i puneți tot pe ermierii mari să crească porci, să crească vaci, lăsați-i să se dezvolte conform competențelor pe care le au”.

Comisia pentru Agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice împreună cu CSN Meridian și Federația Agro Propact a organizat joi – 13 februarie, conferința intitulată ”Viziunea asupra viitoarei Politici

21

Agricole Comune și dezbateri asupra proiectelor de lege privind solul și camerele agricole”. Evenimentul, care a reunit reprezentanți ai mai multor asociații importante din agricultura românească, fermieri, precum și autorități din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a avut ca teme de discuție viitoarea Politică Agricolă Comună, Legea solului, precum și proiectul de lege privind înființarea Camerelor Agricole.

Șeful LAPAR trage un semnal de alarmă: ”România pierde contracte externe pe export!” Ramona Dascălu - 15 februarie 2020

Nicu Vasile, proaspăt ales președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a declarat joi, 13 februarie, în cadrul conferinței ”Viziunea asupra viitoarei Politici Agricole Comune și dezbateri asupra proiectelor de lege privind solul și camerele agricole”, organizată de Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, că România pierde contracte externe pe export din cauza faptului că fermierii noștri au costuri de producție mai mari decât în alte țări.

Președintele LAPAR a subliniat faptul că pe lângă plafonarea subvențiilor care a iscat o luptă între fermierii mici și fermierii mari din țara noastră, România se confruntă și cu alte probleme, cum ar fi pierderea de contracte la export.

”Pe lângă acea plafonare, mai avem o problemă: uitați-vă că pierdem contractele externe pe export. Suntem într-o piață concurențială la nivel global. Cred în această globalizare, dar vreau să se facă cu respectarea culturii fiecărei țări. În Orientul Mijlociu am pierdut un contract destul de mare pe grâu din cauza faptului că, costurile noastre de producție pe unitatea de produs grâu, în cazul de față, este mult mai mare decât a colectivelor din Ucraina (…).  Trebuie să fim realiști că suntem într-o piață concurențială, concurenții noștri nu sunt nici fermele mari nici fermele mici, nu trebuie să fim noi între noi concurenți. Unitatea dă valoare, nu această dezbinare, că

22

mie mi se pare o dezbinare și un mesaj pe care îl transmitem în țară destul de greșit”, a spus Nicu Vasile, președinte LAPAR.

Comisia pentru Agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice împreună cu CSN Meridian și Federația Agro Propact a organizat joi – 13 februarie, conferința intitulată ”Viziunea asupra viitoarei Politici Agricole Comune și dezbateri asupra proiectelor de lege privind solul și camerele agricole”. Evenimentul, care a reunit reprezentanți ai mai multor asociații importante din agricultura românească, fermieri, precum și autorități din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a avut ca teme de discuție viitoarea Politică Agricolă Comună, Legea solului, precum și proiectul de lege privind înființarea Camerelor Agricole.

Mihai Solomei a preluat funcţia de director general al Agricost, cea mai mare fermă de cereale din România, care a fost cumpărată cu 200 mil. euro Florentina Niţu 14.02.2020,

Mihai Solomei a fost numit în funcţia de director general al Agricost, cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată, preluată în 2018 de arabii de la Al Dahra într-o tranzacţie de peste 200 de milioane de euro. El ocupă funcţia începând cu 1 ianuarie 2020, pentru o perioadă de doi ani, arată datele publicate în Monitorul Oficial.  

„Mihai Solomei lucrează în cadrul firmei din anul 2002, începând ca ajutor şef fermă, şef fermă, director tehnic adjunct, director tehnic, director general adjunct şi în prezent este director general”, au spus reprezentanţii Agricost. Anterior, funcţia de director general a fost ocupată de Lucian Buzdugan, care ocupă în prezent funcţia de senior advisor agricultural affairs în cadrul Al Dahra. Agricost exploatează 56.000 de hectare de teren în Insula Mare a Brăilei, pâmânt arendat de la Agenţia Domeniile Statului (ADS).

Antreprenori locali. Familia Chiş din Oradea a vândut ciuperci şi fructe de pădure de 4,3 milioane euro în 2019 şi aşteaptă o creştere de 10%. „Dacă până în 2017 vindeam doar 20% din producţie în România, anul trecut am vândut 40%“ Florentina Niţu 13.02.2020,

23

Produsele sub brandul Grădina Pădurii sunt prezente şi în retail, în reţele precum Auchan, Carrefour, Kaufland, Lidl sau Cora, dar şi în alte magazine mai mici

Familia Chiş din Oradea, care a pus pe picioare în 2012 brandul Grădina Pădurii, a comercializat în 2019 ciuperci şi fructe de pădure de peste 4,3 milioane de euro, 60% din producţie fiind exportată în ţări precum Austria, Germania, Elveţia, Italia şi Australia.

„Anul 2019 a fost provocator, dar ne aşteptăm ca 2020 să fie un an bun şi de acum să fim doar pe creştere, după doi ani în care am fost pe trend descendent. (…) În 2019 am avut o cifră de afaceri de 4,3 milioane de euro. Anul acesta aşteptăm o creştere de 10%, atât valoric, cât şi cantitativ“, a spus Bogdan Chiş, acţionar în compania Romtransilvan Logistic.

 

INDUSTRIE ALIMENTARA

JIDVEI - 20 de ani de tradiție și inovație în Podgoria Târnave Smile Media Vineri, 14 februarie 2020,

Crama Jidvei

24

2.500 de hectare de viţă-de-vie, 4 crame şi o capacitate de stocare de 35 de milioane de litri. Aşa arată, în cifre, scara la care se desfăşoară activitatea JIDVEI, cel mai mare producător de vinuri din România. O afacere începută de familia Necşulescu acum 20 de ani, care a marcat începutul viticulturii moderne în Podgoria Târnave.

Oamenii potriviţi, la locul potrivit. România deține, la ora actuală, a cincea cea mai mare suprafață cultivată cu viță-de-vie și una dintre cele mai mari producții de vin din Europa (locul 6). În plus, în ţara noastră se înregistrează una dintre cele mai mari valori ale consumului de vin pe cap de locuitor din lume. Locul perfect pentru a construi o afacere de succes.

Situată chiar în inima Transilvaniei, podgoria Jidvei - răspândită pe 2.500 de hectare - este cea mai mare podgorie cu proprietar unic din România și din Europa. Cele patru crame, situate la Jidvei, Tăuni, Blaj și Bălcaciu, dispun de o capacitate de stocare impresionantă de peste 35 de milioane de litri și de unele dintre cele mai moderne tehnologii din România. De asemenea, Jidvei este și cel mai mare producător de vinuri cu Denumire de Origine Controlată (DOC) din țară, având în portofoliu o gamă variată de produse - vinuri liniștite, vinuri spumante, vinars și must.

Realizări

Datorită modernizării, tehnologizării și a orientării către performanță, în ultimii zece ani, vinurile Jidvei au primit peste 500 de medalii la cele mai prestigioase competiții internaționale de profil din întreaga lume - 144 de medalii de aur, 191 de medalii de argint și 169 de medalii de bronz și mențiuni. Toate aceste realizări au fost posibile printr-o dezvoltare constantă și prin eforturile financiare realizate, precum și prin investiții majore în tehnologie de ultimă generație.

În 2019, Owner's Choice Ana Sauvignon Blanc 2018 și Jidvei Fetească Regală 2009 au fost singurele vinuri din România distinse cu Marea Medalie de Aur la Concours Mondial de Bruxelles. Cu aceste distincții, Jidvei devine primul producător de vinuri din România care obține această performanță

25

extraordinară la una dintre cele mai prestigioase și riguroase competiții internaționale.

Pionier în România în ceea ce privește inovația și implementarea noilor tehnologii, Jidvei deține cea mai mare cramă gravitațională din Europa - Crama Tăuni - și prima din țară, prima mașină de plantat prin GPS din Europa, primul sistem de vinificație complet computerizat și prima școală privată de viță-de-vie. Mai mult, Grupul Jidvei a făcut cele mai mari investiții din sectorul vitivinicol din România, de peste 100 de milioane de euro.

Istoria Jidvei

1949 - Este înființată Întreprinderea Agricolă de Stat Jidvei, un prim pas spre ceea ce va deveni, 50 de ani mai târziu, compania Jidvei.

1999 - Are loc privatizarea IAS Jidvei și înființarea actualei companii Jidvei, marcând printr-un amplu program de retehnologizare și modernizare trecerea la o nouă etapă de dezvoltare, o etapă a viticulturii și oenologiei moderne în podgoria Târnave.

2005 – Jidvei înființează prima școală privată de viță-de-vie din România, cu o suprafață de 17 hectare, fiind singurul deținător de plantații bază din țară, cu cea mai mare capacitate de vițe altoite produse anual.

2010 –Fondată acum 10 ani, Asociația Jidvei – Viitor prin Educație este implicată în viața comunității din Jidvei și împrejurimi. Asociația susține financiar activități culturale și sportive și oferă sprijin pentru numeroase grădinițe și școli, burse acordate elevilor și studenților care provin din medii defavorizate, precum și acelora cu rezultate excepționale.

2014 – Grupul Jidvei construiește Crama Tăuni, care este prima cramă gravitațională din România și cea mai mare din Europa.

26

2016 – Jidvei este printre primii producători de vin din lume care folosește dopuri bio, 100% reciclabile.

2017 – Directorul complexului de vinificație Jidvei sărbătorește producerea a peste 200.000.000 de sticle de vin în cadrul companiei.

2019 – Jidvei celebrează cei 20 de pasiune și respect pentru arta vinului prin lansarea la nivel național a unei campanii de comunicare. „Primul loc e doar primul pas” este mai mult decât un slogan, este un mesaj inspirațional menit să ne reamintească fiecăruia dintre noi că orice vis începe cu dorința și curajul de a face primul pas, iar împlinirea acestuia implică pasiune, dedicare și curaj.

Produse

Jidvei are unul dintre cele mai diversificate portofolii de produse de pe piața vinului din România, variind de la vinuri liniștite la vinuri spumante, vinars și must. Cu peste 59 de etichete în portofoliul său, Jidvei produce vinuri care sunt grupate generic în două categorii: vinuri cu Indicație Geografică - Dealurile Transilvaniei (1958) și vinuri cu Denumirea de Origine Controlată. Diversitatea gamelor arată și preocuparea continuă pe care compania o are pentru inovația în materie de vin și de gusturi.

În 2012, compania a lansat cele două game de vinuri exclusiviste: Mysterium și Owner’s Choice - Ana și Maria. În anii cu recoltă excepțională, Jidvei produce Eiswein, un vin desert prețios obținut din strugurii lăsați pe vița-de-vie pentru a fi recoltați la începutul iernii.

De peste 60 de ani, Jidvei produce prin metoda tradițională vinuri spumante care se disting prin prospețime, finețe și echilibrul texturii. În spiritul vechilor tradiții din Transilvania, Jidvei produce distilate din vin - Vinars Jidvei VS și VSOP. Obținute din soiuri nobile și învechite în butoaie de stejar, acestea sunt renumite printre iubitorii de vinars.

27

Dezvoltare

În ultimii doi ani au fost finalizate la Crama Jidvei două proiecte majore, în valoare de peste 6 milioane de euro: o nouă linie de îmbuteliere izobarică de 7.000 de sticle/oră, aceasta permițând și îmbutelierea vinurilor spumante și frizzante. Celălalt proiect a avut ca scop creșterea capacității de stocare a liniei de fermentare la temperaturi controlate cu peste 2,5 milioane litri și o nouă secțiune ultra-modernă de răcire cu o capacitate de peste 2 milioane litri.

Preocuparea pentru problemele de mediu și dorința constantă de a utiliza în mod eficient resursele s-au materializat în 2018 prin dezvoltarea unui program în valoare de 1,5 milioane de euro. Grupul Jidvei a investit în modernizare și retehnologizare, achiziționând echipamente avansate, cum ar fi instalația de corecție a Ph-ului apei și demineralizare. Situată în fermele viticole Jidvei, această instalație produce apă cu Ph modificat, care ajută la reducerea utilizării agenților împotriva bolilor și dăunătorilor, contribuind astfel la o dezvoltare durabilă.

Sustenabilitatea și principiile ergonomice au stat la baza modernizării laboratorului nostru de analiză și control al vinului, printr-un amplu proiect finalizat în 2019. Combinând expertiza tehnică și inovația arhitecturală, laboratorul, dotat cu sisteme inteligente de ventilație, oferă spații care necesită un consum minim de energie în timpul activităților.

În 2019, Jidvei a demarat și modernizarea Cramei Bălcaciu, un proiect important care a presupus achiziția unei coloane de distilare de 40.000 litri/24 ore și a unei linii automatizate de îmbuteliere de 3.000 de sticle/oră.

Astăzi, Jidvei nu este doar cel mai cel mai mare producător de vinuri din România, este și o mare familie care aduce laolaltă o echipă de profesioniști dedicați, parteneri și colaboratori și, bineînțeles, pe toți cei care iubesc vinurile Jidvei.

Afaceri de la zero. Alex Bugariu a deschis în Caransebeş o „limonădărie“ unde vinde sucuri de fructe şi vrea să ducă în HoReCa o reţetă proprie de socată 12.02.2020, Alina-Elena Vasiliu Investiţia iniţială a fost de 10.000 de euro, dar după patru ani de activitate, în care a investit continuu din profitul obţinut, suma totală a ajuns la 50.000 de euro.

28

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-alex-bugariu-a-deschis-in-caransebes-o-limonadarie-unde-vinde-sucuri-de-fructe-si-vrea-sa-duca-in-horeca-o-reteta-proprie-de-socata-18830723

Alex Bugariu, un antreprenor cu 12 ani de experienţă ca barman, a creat în Caransebeş conceptul de „limonădărie“, un business care are ca direcţie principală prepararea şi vânzarea de limonade şi sucuri de fructe.

Cu un spaţiu fix şi o bicicletă pe care o foloseşte pentru a fi prezent la evenimente private, Alex Bugariu a făcut în 2019 afaceri de 110.000 de euro.

„Businessul a început în 2015, iar numele vine de la tatăl meu, de la care este inspirat şi logoul – un bătrânel simpatic, cu pălărie. Este, de fapt, ultima poză pe care o am cu tata. În 2013 am participat la un concurs de limonade şi am câştigat locul întâi pe ţară. Mai târziu, am căutat o nişă, pentru că voiam să-mi deschid o afacere de la zero, şi aşa am ajuns la limonade, un produs care a început să se consume tot mai des în România în ultimii ani“, a povestit Alex Bugariu, fondatorul afacerii Limonădăria Nea Tică, în cadrul emisiunii ZF Afaceri de la zero.

Avea la dispoziţie un buget de 10.000 de euro, aşa că s-a gândit bine în ce îi  putea investi. De la tatăl său a moştenit pasiunea pentru gătit şi pentru preparat băuturi, aşa că a decis ca afacerea să poarte numele lui. În 2015, a deschis primul spaţiu, unde se vindeau iniţial doar limonade. Ulterior, meniul s-a dezvoltat, astfel că acum cuprinde şi fresh-uri, smoothie-uri, cocktailuri, ceaiuri, shot-uri pentru imunitate şi energie bazate pe lămâie şi miere.

„Investiţia iniţială a fost de 10.000 de euro, dar după patru ani de activitate, în care am investit continuu din profitul obţinut, suma totală a ajuns la 50.000 de euro. În 2019, am încasat 110.000 de euro, iar profitul a fost de aproximativ 35.000 de euro. Vrem să dublăm afacerile în 2020.“

Astăzi, Limonădăria Nea Tică înseamnă un spaţiu de 20 de metri pătraţi în centrul oraşului Caransebeş din judeţul Caraş-Severin şi o bicicletă pe care

29

Alex Bugariu o foloseşte pentru a se prezenta la evenimente private din oraş - nunţi, botezuri, petreceri de firmă. Băuturile sunt preparate în spaţiul fix, iar cele pentru petreceri sunt făcute într-un mic laborator din oraş. În total, echipa numără trei angajaţi. „La început, majoritatea clienţilor erau copii şi adolescenţi. Oamenii mai în vârstă nu erau deschişi la nou, dar după patru ani putem spune că avem clienţi de toate vârstele. Nu cred că este persoană din Caransebeş care să nu fi venit măcar o dată la noi“, spune Alex Bugariu.

Pentru ingredientele folosite în smoothie-uri şi fresh-uri, precum căpşune, fructe de pădure, pepene sau miere, furnizorii sunt producători locali. În cazul produselor care nu se fac în România, cum sunt lămâile, Alex Bugariu colaborează cu distribuitori. O limonadă în localul său costă 9 lei, iar cel mai scump smoothie ajunge la 12 lei.

Următorul pas pentru Alex Bugariu este acum construirea unei mici fabrici în care să îmbutelieze sucuri care să ajungă în baruri, restaurante, cafenele şi supermarketuri.

„Lucrăm la o reţetă de socată pe care s-o îmbuteliem şi să o vindem. Am avea nevoie de o investiţie de 40.000-50.000 de euro pentru a dezvolta această producţie industrială“, spune Alex Bugariu.

El adaugă şi că, pe piaţa băuturilor, există loc de inovaţie, astfel că, de pildă, inspirat de un client, a început să vândă limonadă caldă, pentru a menţine produsul în comenzile cumpărătorilor şi în sezonul rece. Ce a învăţat în anii în care s-a specializat în realizarea limonadelor şi a sucurilor de fructe este că e nevoie de un echilibru între lichid şi cantitatea de zahăr, astfel încât aromele să nu se piardă.

O limonadă costă 9 lei, iar cel mai scump smoothie ajunge la 12 lei.

30

INS: Producția de lapte și lactate la finalul anului 2019meatmilkvineri, 14 februarie, 2020

În luna decembrie 2019, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut cu 4,1% faţă de luna noiembrie 2019 și cu 0,1%, faţă de luna decembrie 2018.  

 Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut în perioada 1.I–31.XII.2019 faţă de perioada 1.I–31.XII.2018 cu 1,1%. Decembrie 2019 comparativ cu noiembrie 2019 În luna decembrie 2019 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 3295 tone (+4,1%). Creșteri ale producției s-au înregistrat la: unt cu 163 tone (+17,4%), smântână de consum cu 768 tone (+14,0%), lapte de consum cu 2531 tone (+8,8%). Producţia a scăzut la brânzeturi cu 253 tone (-3,5%) și lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 393 tone (-2,3%). Cantitatea de lapte brut importat de către unităţile procesatoare a crescut în luna decembrie 2019 faţă de luna precedentă cu 500 tone (+4,5%). Decembrie 2019 comparativ cu decembrie 2018 Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna decembrie 2019 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 47 tone (+0,1%). 

31

Producţia a crescut la următoarele produse lactate: lapte de consum cu 4492 tone (+16,7%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1003 tone (+6,4%), smântână de consum cu 330 tone (+5,6%) și brânzeturi cu 301 tone (+4,5%). Scăderi ale producției s-au înregistrat la unt cu 9 tone (-0,8%). Cantitatea de lapte brut importat de către unităţile procesatoare a crescut în luna decembrie 2019 cu 1563 tone (+15,5%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent. Perioada 1.I – 31.XII.2019 comparativ cu perioada 1.I – 31.XII.2018 În perioada 1.I – 31.XII.2019 comparativ cu perioada 1.I – 31.XII.2018, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 12556 tone (+1,1%). Creşteri ale producţiei au fost înregistrate la: lapte de consum cu 25123 tone (+8,2%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 10273 tone (+4,8%), brânzeturi cu 2432 tone (+2,6%), smântână de consum cu 1227 tone (+1,8%). Producția de unt a scăzut cu 228 tone (-2,1%). Cantitatea de lapte brut importat de către unităţile procesatoare a scăzut cu 15818 tone (-12,7%) în perioada 1.I – 31.XII.2019 faţă de perioada 1.I – 31.XII.2018.

Vizibilitatea mărcilor de lactate în on-line, în luna ianuarie 2020 meatmilk vineri, 14 februarie, 2020

32

ZeList Monitor si fbMonitor, platforme de monitorizare si analiza ale companiei  TreeWorks, au dat publicitatii Top-ul vizibilitatii mărcilor de lactate, in on-line, pentru luna ianuarie 2020.  Top-ul acopera brandurile prezente in online in mai multe categorii, dintre care vi le prezentam pe cele mai importante. Datele pentru mărcile de lactate sunt prezentate mai jos in doua clasamente. Indicatori: Top expresii reprezinta defalcarea pe brandurile luate in considerare pentru categorie a numarului de mentionari, a numarului de surse pe care au fost realizate aceste mentionari si a numarului estimat de impresii generate de aceste mentionari (pentru fiecare brand in parte). Facebook top players reprezinta defalcarea paginilor de brand luate in calcul la Facebook Activity pentru categorie. Aici pot fi regasiti doi indicatori. Talking si Active (numarul de fani activi). Indicatorul Talking este identic cu indicatorul People Talking About This din Facebook si se refera la numarul de utilizatori unici care au creat o interactiune (story): au dat like la pagina,

au postat de wall-ul paginii,

au dat like la o postare,

au comentat la o postare,

au dat share la o postare,

au raspuns la o intrebare,

au raspuns la o invitatie la un eveniment,

au mentionat pagina intr-o postare,

au tag-uit pagina intr-o poza,

au dat check-in intr-o locatie,

au dat share la o oferta disponibila pentru check-in,

au dat like la o oferta disponibila pentru check-in

33

 

34

Heineken, care are patru fabrici în România, creşte la Bursa de la Amsterdam la maximul istoric datorită vânzărilor mai mari de bere în 2019 Tibi Oprea 13.02.2020,

Acţiunile HEIN se tranzacţionează în creştere cu 26,6% de la începutul anului 2019 încoace, emitentul ajungând la 59,5 miliarde de euro capitalizare bursieră.

Acţiunile Heineken (HEIN) s-au apreciat miercuri la Bursa de la Amsterdam cu 6,5%, atingând un maxim istoric de 104 euro pe acţiune, după ce compania a anunţat vânzări de bere mai mari în 2019 şi rezultate financiare peste aşteptările analiştilor, potrivit presei internaţionale. 

Producătorul olandez de bere, care mai deţine şi brandurile Sol, Birra Moretti şi Tiger, a anunţat că vânzările de bere au crescut cu 5,6% în 2019, până la 23,9 mld. euro, peste creşterea de 5,1% aşteptată de analişti, în timp ce profitul operaţional a crescut cu 3,9%, la 4,02 mld. euro. 

35

Grafic ZF: Evoluţia volumelor Coca-Cola HBC în România (2008-2019; mil. litri)

Coca-Cola HBC, îmbuteliatorul Coca-Cola din România, a avut vânzări mai mari cu 5,6% în 2019 şi a ajuns la un nou maxim al volumelor vândute. Compania a vândut peste 1,1 miliarde de litri de băuturi răcoritoare, peste nivelul din 2008, conform calculelor ZF făcute pe baza rapoartelor companiei-mamă din Grecia Mădălina Panaete 14.02.2020, 00:05 114

Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi, a realizat anul trecut vânzări în volum mai mari cu 5,6% faţă de anul precedent, arată datele din ultimul raport anual al companiei Coca-Cola Hellenic. 

„Categoria de băuturi carbogazoase a avut o evoluţie bună la nivel global, iar inovaţiile au susţinut aceste performanţe cu lansări noi de arome precum Coca-Cola Peach şi baobab, lămâie şi zmeură. Schweppes şi-a continuat creşterea de peste 10%

(double-digit), fiind ajutat de lansarea produsului Herbal pineapple”, se arată în raportul citat. Conform calculelor ZF, compania a vândut în 2019 peste 1,1 miliarde de litri de băuturi răcoritoare, cifră care se situează peste nivelul înregistrat în 2008, ultimul an de boom economic pentru România înainte de criza economică internaţională. 

ZF Live. Gabriela Munteanu, marketing director, Kandia Dulce: ROM şi Măgura sunt cele mai vândute branduri din portofoliul Kandia Dulce, împreună acestea realizează peste 60% din cifra de afaceri a companiei Miruna Diaconu 13.02.2020 Gabriela Munteanu, marketing director, Kandia Dulce: Este un moment foarte bun pentru lansări noi, piaţa de dulciuri a crescut cu

36

aproximativ 5% în 2019 faţă de 2018 şi avem certitudinea că pieţele vor continua să se dezvolte. Dinamica cea mai interesantă au avut-o segmentele de prăjituri, batoane şi praline

♦ Compania a trecut în 2019 de o cifră de afaceri de 150 milioane de lei.

 Gabriela Munteanu, marketing director al Kandia Dulce, cel mai mare producător local de dulciuri, spune că cele mai vândute branduri din portofoliul companiei, ROM şi Măgura, realizează împreună peste 60% din cifra de afaceri a companiei. 

Compania a avut în 2018 o cifră de afaceri de 138,4 milioane de lei (circa 30 mil. euro), arată datele de la Ministerul de Finanţe. În 2019, cifra de afaceri a producătorului a trecut de 150 mil. lei, conform calculelor făcute de ZF pe baza estimărilor companiei care arată o creştere de peste 10% a rulajelor anul trecut.  Astfel, vânzările estimate ale ROM şi Măgura trec de 90 de milioane de lei (20 mil. euro).

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Saboții pe care ai vrea să-i mănânci 14 februarie 2020 (R.C.) 

Hai că am trăit să o auzim și pe asta! Un producător de încălţăminte a lansat o linie de saboți pe care pofticioșii se vor chinui din greu să nu -i mănânce. Sau, măcar, să-i adulmece.

Crocs şi KFC s-au asociat pentru lansarea unei colecţii limitate de saboţi care au ca imprimeu imagini cu pui prăjit.

37

Saboţii sunt decoraţi cu un accesoriu care arată şi miroase ca o bucată de pui prăjit.

Producătorul de încălţăminte Crocs este celebru pentru colaborările cu branduri neobişnuite şi artişti insoliţi. La fel şi lanţul de restaurante fast-food KFC.

Cele două branduri s-au asociat pentru colecţia limitată de saboţi, KFC X Crocs Bucket Clog, care au ca imprimeu imagini cu pui prăjit.

Saboţii sunt o combinaţie între imaginea produselor din pui prăjit şi cea a găleţii KFC devenită simbol şi confortul şi stilul unice ale produselor Crocs, potrivit directorului de marketing al companiei fast-food, Andrea Zahumensky, citată de Mediafax.

Saboţii sunt unisex şi costă 59,99 de dolari perechea. sursa foto cdn.trendhunterstatic.com

Investiţii record pentru în 2020 pentru a câştiga cât mai mult din consumul românilor: Reţelele străine vor paria 1 mld. euro pentru deschiderea a încă 400 de magazine Cristina Rosca 15.02.2020,

Universul de comerţ modern numără acum circa 3.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount şi cash&carry cu afaceri cumulate de 12 mld. euro.

Retailerii străini din comerţul alimentar vor scoate din buzunare aproape 1 mld. euro în acest an pentru a deschide 400 de magazine noi, pentru a dezvolta noi facilităţi logistice, pentru a-şi dezvolta comerţul online şi pentru a paria pe digitalizarea businessului.

Cei mai mulţi bani îi vor paria reţelele-soră Kaufland şi Lidl, parte a grupului german Schwarz, care vor scoate din buzunare mai bine de jumătate de miliard de euro împreună.

38

„Investiţiile noastre în România vor continua şi în 2020. Vom investi 1 miliard de lei (peste 200 de milioane de euro) în acest an în crearea a aproximativ 1.000 de noi locuri de muncă, în creşterea eficienţei şi sustenabilităţii lanţului de valoare, în dezvoltarea reţelei de magazine (...), dar şi în dezvoltarea colaborărilor cu furnizorii locali (...)“, spunea recent Frank Wagner, executivul german care conduce operaţiunile locale ale grupului german Lidl.

Grupul german Kaufland, liderul pieţei de comerţ alimentar din România, are un buget de investiţii de 300 mil. euro pentru piaţa locală în 2020. Suma este, din datele ZF, cea mai mare de până acum, cu 50% peste nivelul din 2018 şi triplă faţă de alţi ani. Banii merg către achiziţia de terenuri, tehnologii noi şi expansiune.

Ca număr de magazine, campioni ai expansiunii vor continua să fie Profi şi Mega Image, retaileri activi pe format mic, cu supermarketuri şi hipermarketuri.

Reţelele de comerţ modern continuă să parieze pe România într-o perioadă în care consumul continuă să crească, deşi executivii din domeniu prevăd o temperare a ritmului faţă de 2019 când a avansat cu 7%. Totodată, comerţul tradiţional are în continuare aproape 40% din piaţă, mult peste cota din Vest, şi ajunge la 10-20%. Astfel, loc de expansiune încă există.

Universul de comerţ modern numără acum circa 3.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount şi cash&carry cu afaceri totale de 12 mld. euro.

 

39

Proprietarul Mega Image a făcut afaceri de 6,3 mld. euro în regiune: o treime din magazine sunt în România Cristina Rosca 14.02.2020,

Retailerul Ahold Delhaize, proprietarul magazinelor Mega Image din România, a obţinut afaceri de 6,3 mld. euro în 2019 în regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est. Businessul a crescut cu aproape 5% comparativ cu anul anterior.

Avansul este susţinut şi de evoluţia bună din ultimul trimestru al anului, cunoscut ca fiind cel mai bun pentru comerţ, indiferent de tipul său.

„Vânzările nete din Europa Centrală şi de Sud-Est au crescut cu 5,4% în trimestrul al patrulea, până la 1,694 mld. euro. Avansul a fost susţinut de creşterea like-for-like (fără a se ţine cont de expansiune) din Cehia şi România, dar şi de deschiderea a 162 de magazine, în special pe formatul de proximitate“, spun oficialii Ahold-Delhaize.

40

Grafic ZF: Evoluţia comerţului alimentar din România (2016-2024)

DIVERSE

Cum s-a stins scandalul cu mentenanța sistemului IT de la APIA: Patru firme rivale, abonate la bani publici, au ajuns să împartă zeci de milioane de euro de Adrian Vasilache    HotNews.roVineri, 14 februarie 2020,

O licitație cu mari semne de întrebare. APIA - agenția care împarte subvențiile UE către fermieri a atribuit un contract de zeci de milioane de euro pentru mentenanța sistemului IT către patru firme abonate la bani publici, care în trecut au candidat separat, dar acum s-au asociat și au depus singura ofertă din cadrul licitației.

Cei mai mulți bani se vor duce la Siveco, firmă care a creat softul de la APIA, dar care a fost exclusă pentru presupuse nereguli într-o licitație similară din 2017, motiv pentru care compania se judecă și acum cu APIA. Din asociere nu lipsește o firmă din grupul fondat de urmăritul internațional Sebastian Ghiță, dar și alte două firme abonate la bani publici.

41

O singură ofertă pentru un contract de zeci de milioane de euro

Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) a atribuit anul trecut un contract în valoare de peste 74 milioane de lei pe o perioada de 3 ani pentru 'servicii de mentenanta, extindere și dezvoltare a sistemului informatic al APIA', potrivit unui anunț de atribuire postat în 28 ianuarie 2020 în Sistemul Electronic de Achiziții Publice.

Interesant este că pentru acest contract de zeci de milioane de euro a fost depusă o singură ofertă, care a și fost desemnată câștigătoare. Este vorba de asocierea dintre firmele:

- Siveco Romania (ofertant asociat - lider de asociere) - World Professional Services (ofertant asociat) - Trencadis Corp (subcontractant) - Soft Business Union (subcontractant)

Toate aceste firme IT sunt cunoscute pentru multitudinea de contracte IT câștigate cu statul:

1. Siveco România, una dintre cele mai mari companii românești care dezvoltă soluții IT, inclusiv pentru Comisia Europeană. Sistemul IT al APIA a fost creat și implementat de către Siveco, zeci de miliarde de euro fiind distribuiti către milioane de fermieri în mai bine de 10 ani. Firma a fost fondată și condusă de Irina Socol până în anul 2014 când, în urma arestării preventive pentru spălare de bani, aceasta a renunțat la conducerea companiei. În 2016, Irina Socol a anunțat că a cedat acțiuni către 35 de angajați ai companiei și că a ieșit din acționariat.

Acționarii Siveco sunt: Siveco Netherlands BV (Olanda) - 62,3801%, Alexandru Rădășanu (soțul Irinei Socol, unul dintre fondatorii companiei și fost director general al companiei)- 28,4731%, Florin Ilia - 5,1098% (fost director general al companiei), Siveco România - 0,0279% și alți 32 de acționari persoane fizice, cetățeni români, potrivit Profit.ro.

2. World Professional Services este o firmă parte din grupul Teamnet, fondat de fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, urmărit penal la nivel internațional. Sebastian Ghiţă se află în Serbia. El a fugit din ţară în decembrie 2016 şi are pe rolul instanţelor şi parchetelor din România mai multe dosare penale. La unele din aceste dosare, Sebastian Ghiță a început să fie achitat.

42

Acționarii World Professional Services sunt: Teamnet Internațional (76,78%), Hoinărescu Florin (născut în 1970 în Suceava deține 4,74% din acțiuni), Nedelcu Radu Bogdan (născut n 1978 în Iași deține 6,16% din acțiuni) și Trascu Ion Ovidiu (născut în 1979 în Ploiești deține 12,32% din acțiuni), conforma datelor de la Registrul Comerțului.

3. Trencadis Corp (subcontractant) este controlată de Radu Negulescu, unul dintre tinerii care au lucrat la campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2014 în urma cărora a câștigat Klaus Iohannis. După acest moment, firma a avut o ascensiune rapidă, ajungând în topul firmelor cu cea mai rapidă creștere a afacerilor Deloitte Technology Fast 50 Central Europe, loc deținut anterior de Teamnet.

Compania Trencadis a intrat încă din primul an de activitate pe zona contractelor cu statul. Conform spuselor lui Radu Negulescu pentru Business Magazin, citate de EVZ:

„Prietena unui prieten m-a rugat să refac un site pentru o cunoștință de-a ei. Așa am ajuns să fac site-ul primăriei Dragomirești din Maramureș. I-am rugat să mă recomande dacă sunt mulțumiți de munca mea și ei m-au recomandat; așa am ajuns să fac site după site până când am realizat că am făcut peste 500 de site-uri de primării, atunci m-am oprit și am trecut pe licitațiile de proiecte mai mari din zona guvernamentală“.

Acționarii firmei Trencadis Corp sunt: Alexander N. Capital Management SRL (deținută de Radu Negulescu), Mihaela Maria Moldovan și Carlo Robert Burci (fiul lui Cristian Burci, patronul grupului media Adevărul Holding).

4. Soft Business Union are ca acționari pe Iulian Iuga, Bogdan Ilie Grama și Sorin Valeriu Alexandru. ()

Firma este cunoscută pentru implementarea cardului profesional european în parteneriat cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).

În perioada 2011-2014 firma a fost condusă de Sergiu Anton, cel care înainte de anul 2009 a fost șef structura comunicații și tehnologia informației în SRI.

43

De ce este o licitație cu semne de întrebare: Scandalul din 2017 care a dus la întârzierea plății subvențiilor căre fermieri

Un scandal răsunător a izbucnit în 2017 cu sistemul IT al APIA care avea nevoie urgentă de lucrări de mentenanță și dezvoltări ulterioare. Pentru a rezolva situația, Agenția a scos la licitație un contract de 97 de milioane de lei, dar lucrurile au luat o asemenea întorsură încât plățile către fermieri riscau să nu mai fie făcute.

În cadrul procedurii demarate în septembrie 2017, APIA a primit trei oferte de la următoarele firme:

1. Firma S&T Romania, în asociere cu Teamnet World Professional, având ca tert sustinator pe Ymens Teamnet, firme din grupul Teamnet fondat de urmaritul penal Sebastian Ghita

2. Siveco Romania (n.a. Sistemul IT al APIA a fost creat si implementat de catre Siveco)

3. Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom), avand subcontractori pe Best Internet Security si Trendcadis Corp si tert sustinator pe Soft Business Union.

După cum puteți observa, firmele care au câștigat anul trecut contractul de 74 de milioane de lei, au candidat separat în 2017. Mai mult, Siveco România a depus ofertă singură, fără să aibă nevoie de niciun subcontractant, deși contractul din 2017 avea o valoare mai mare decât cel câștigat recent.

În octombrie 2017, licitația era deja contestată. Potrivit unei investigatii HotNews.ro, contestația a fost făcută de firma Metalubs Balkans SRL, înființată în 2011, moment în care societatea se numea Scuba Libre Diving și avea ca obiect de activitate actiunile de distracție. Conform unor surse din cadrul APIA, Victor Codescu ar fi fost cel care controla societatea.

Firma acuza APIA că ar fi inclus în documentația licitației informații confuze și incomplete care ar avantaja operatori ca Teamnet și Siveco. Cele două companii au un istoric de contracte câștigate la APIA, unele dintre acestea fiind câștigate prin ofertă comună.

Pentru detalii citește: Licitatia de peste 21,2 milioane de euro pentru dezvoltarea si mentenanta sistemului IT al APIA a fost contestata: O firma acuza ca s-ar incerca din nou trucarea procedurii

44

Scandalul s-a amplificat în noiembrie 2017, când Siveco a dat în judecată APIA după ce oferta companiei IT a fost exclusă de la licitație pe motiv că amenda primită de Siveco de la Consiliul Concurenței pentru trucarea unei licitații similare organizate de APIA în 2008 și plata unor penalități de întarziere contractuale ar reprezenta cazuri de excludere din procedură.

Siveco a respins, în contestația făcută la tribunal, motivele invocate de APIA și a prezentat documente justificative potrivit cărora și ceilalți ofertanți, Teamnet și Telekom s-ar afla în situații fie similare, fie mult mai grave, dacă s-ar aplica aceeași interpretare a motivelor de excludere a Siveco din procedură.

'(...) este inexplicabil cum aceeași Autoritate Contractantă vigilentă (n.a APIA) nu a observat comunicatele repetate ale DNA prin care o persoană juridică (i.e. Teamnet International SA, precum și administratorul acesteia, domnul Padiu Bogdan) care are putere de control asupra ofertantului (i.e. Teamnet World Professional Services SRL si Ymens Teamnet SRL) este inculpată pentru fapte penale de corupție, evaziune fiscala, spălare de bani.', subliniază Siveco în contestația împotriva APIA.

Pentru detalii citește: Plata subvențiilor către fermieri riscă întârzieri: Siveco a dat în judecată APIA, dupa ce a fost exclusă de la licitația de peste 21,2 milioane euro pentru dezvoltarea si mentenanta sistemului IT destinat platilor catre fermieri

În iulie 2018, deși erau încă în litigiu, APIA a atribuit fără licitație către Siveco un contract de peste 5,1 milioane de lei pentru mentenanța sistemului IT destinat plății subvențiilor către fermieri. Urgența extremă, invocată de APIA în acest caz, a fost pericolul iminent de compromitere a datelor stocate în bazele de date.

Dosarul din instanță avea ca reclamant firma Siveco, iar pârâți erau:- APIA- Teamnet World Professional Services- S&T Romania, în calitate de lider al asocierii cu Teamnet World Professional- Telekom România Communications (n.a fostul Romtelecom).

Pentru detalii citește: APIA a atribuit fără licitație către Siveco un contract de peste 5,1 milioane de lei pentru mentenanța sistemului IT destinat plății subvențiilor către fermieri

45

Ce explicații dau APIA și Siveco pentru modul în care s-a stins până la urmă tot acest scandal

Cum datele portalul instanțelor de judecată indică faptul că litigiul dintre Siveco și APIA nu s-a încheiat, HotNews.ro a contactat ambele părți pentru a cere explicații legate de modul neobișnuit în care a fost atribuit contractul de 74 de milioane de lei pentru mentenanța softului APIA.

Principalele explicații furnizate de APIA au fost următoarele:

"Comisia de evaluare constituită la nivelul APIA a analizat cele trei oferte pe care le-a declarat neconforme. Toți ofertanții au contestat decizia de excludere din procedură și anulare a procedurii atât la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cât și la Tribunalul Municipiului București. Toate contestațiile ofertanților au fost respinse și prin urmare procedura de achiziție a fost anulată și reluată la începutul anului 2019.

La noua procedură de achiziție s-a prezentat un singur ofertant, respectiv Asocierea formată din:- Siveco România SA - lider de asociere- World Professional Services - asociat- Trencadis Corp (subcontractant)- Soft Business Union (subcontractant)"

În legislația care reglementează achizițiile publice atât la nivelul României cât și la nivel european nu există nicio prevedere care să interzică participarea la o procedură de achiziție publică, după anularea unei proceduri anterioare, a acelorași ofertanți sau a unei asocieri formate dintr-o parte dintre ofertanții de la procedura anterioară.

Prin urmare comisia de evaluare desemnată de APIA a analizat oferta depusă numai prin prisma prevederilor legislației române și comunitare în vigoare. În acest sens oferta a fost declarată conformă în faza documentelor depuse de ofertant, raportat la cerințele autorității contractante din documentația de atribuire.

Facem precizarea că deși operatorii economici au fost aceiași în cadrul celor două proceduri de achiziție publică, oferta depusă de Asociere nu a fost identică cu ofertele depuse separat în cadrul primei proceduri anulate, drept pentru care deciziile comisiei de evaluare au diferit, acestea fiind luate în baza documentelor depuse de ofertant.", a precizat APIA.

46

În ce stadiu se află APIA în dosarul în care a fost dată în judecată de Siveco?

"Dosarul 7245/2/2018 revizuent Siveco România SA având ca obiect "litigiu privind achizițiile publice decizia nr. 4211/08/2018 Dosar 44202/3/2017" are prim termen în rejudecarea recursului data de 05.02.2020", se arată în răspunsul transmis HotNews.ro de către APIA.

Citește aici integral precizările APIA.

De cealaltă parte, Siveco subliniază că procedura de achiziție publică din 2017 nu este identică cu cea din 2019 și că nu s-ar fi luptat în justiție cu celelalte firme participante la licitația din 2017, ci a solicitat respectarea de către APIA a principiului tratamentului egal pentru toate ofertele depuse în cadrul procedurii.

Compania explică pe larg (citește aici integral răspunsurile Siveco România la întrebările HotNews.ro) stadiul procesului în instanță și motivele pentru care a formulat cerere de revizuire la decizia Curții de Apel.

"Motivele principale pentru care am formulat cererea de revizuire vizează interpretarea adusă de instanțele de judecată cu privire la aplicarea prevederilor art. 167, alin. (1), lit. h) din Legea 98/2016, deoarece apreciem că (cel puțin) efectul practic al soluției Curții de Apel București contravine legislației europene prioritar aplicabile. Următorul termen în acest dosar este: 05.02.2020.", precizează Siveco.

Datele de pe portalul instanțelor   arată că instanța a amânat luarea unei decizii în acest dosar, noul termen fiind acum 18.03.2020.

Totuși, cum explică Siveco asocierea cu firme care în cadrul licitației din 2017 au candidat separat?

"Decizia SIVECO Romania de a participa împreună cu alți operatori economici la procedura de achiziție organizată de APIA pentru atribuirea acordului – cadru ”Servicii de mentenanță, extindere si dezvoltare a sistemului informatic al APIA”, publicată în SEAP în cadrul anunțului de participare cu nr. CN1008697/31.01.2019, inclusiv cu World Profesional Service SRL, este o decizie comercială în conformitate cu strategia

47

operațională a companiei și cu dispozițiile legale în vigoare privind domeniul achizițiilor publice și concurențiale.", declară compania.

Siveco a detaliat în răspunsurile căre HotNews.ro volumul de muncă necesar acestui sistem IT, susținând că "dat fiind numărul mare de experți care trebuie alocați pentru implementarea proiectului de la APIA, precum și calificările acestora, colaborarea mai multor operatori economici prin depunerea unei oferte în asociere, conform dispozițiilor legale în vigoare, este firească."

ATENȚIE, CRESCĂTORI! ANIMALE FURATE DIN MAI MULTE GOSPODĂRII! agrointeligenta.ro - 15 februarie 2020

Minori acuzați că au furat mai multe animale pentru a face rost de bani! Mai multe furturi de ovine produse într-o singură noapte, într-un sat din nordul judeţului Galați, i-au pus pe jar pe stăpânii de animale, dar şi pe poliţişti. Primul care a dat alarma a fost un localnic din Moscu, care a constatat, dimineaţa, că din bătătură îi dispăruseră trei oi, a căror valoare o estima la circa 600 de lei. Bărbatul nu avea altă suspiciune decât că în cursul nopţii cineva îi intrase în curte şi îi luase animalele.

Câteva ore mai târziu, un alt consătean a ajuns la poliţie cu aeeaşi problemă. Omul s-a plâns să din turma de oi, pe care o avea la păscut într-o zonă din afara localităţii, îi dispăruseră două oi, în valoare totală de 1.000 de lei, potrivit www.viata-libera.ro.

Verificările care au urmat au scos la iveală şi autorii. Trei minori, cu vârste cuprinse între 13 şi 16 ani, sunt principalii suspecţi, care dăduseră iama pe la proprietarii de oi, ca să facă rost de bani. Totul cu complicitatea unui al patrulea suspect, care le-a promis că îi ajută.

”Din cercetări a reieșit că cei trei, în baza unei înțelegeri prealabile cu un tânăr, de 22 de ani, ar fi transportat animalele furate la locuința acestuia din urmă, în vederea comercializării lor. Ovinele au fost recuperate și restituite păgubiților, minorii fiind cercetați acum pentru infracțiunea de furt calificat,

48

iar persoana majoră pentru infracțiunea de tăinuire”, a precizat cms. şef Gabriela Costin, purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi.

SANATATE si GASTRONOMIE

Infuzie de cartofi prăjiți, chips-uri de arpacaș și zero food waste. Szikra, restaurantul dintr-o comunitate mică ce promite să aducă în farfurie tot ceea ce oferă natura de Alexandra Ciordas     Smile Media Joi, 13 februarie 2020, 9:21

Mădălina Santa

Să deschizi un restaurant nu-i treabă ușoară, cu atât mai mult cu cât promiți clienților că nu arunci nimic, că în fiecare anotimp oferi ceva nou, că pui sufletul tău în fiecare farfurie și că tu ca manager ești prezent în fiecare moment pentru a te asigura că “scânteia" de la care a pornit business-ul va crește în jurul unei comunități ce are o abordare autentică în bucătărie. Aceasta este o mică parte din povestea Mădălinei, publicitarul care a studiat în Franța și s-a întors acasă, în Sfantu Gheorghe, ca să dea înapoi comunității tot ce a primit “într-o copilărie minunată".

Mădălina spune că a renunțat la publicitate pentru că a simțit că munca ei nu are finalitatea pe care și-o dorește, ea având visul de a oferi, într-un fel sau altul, bucurie și împlinire oamenilor.

“Szikra s-a întâmplat pentru că nu am vrut să renunț la alegerile pe care le-am făcut în viață. După 7 ani petrecuți în București, am plecat câțiva ani la Brașov, apoi la Sfântu Gheorghe, orașul meu natal. Am primit mai multe propuneri tentante, mai ales în București, dar asta însemna un compromis mare pentru mine. Aici mă simt cu adevărat acasă și mă regăsesc în stilul de viață și relațiile pe care le au oamenii", ne-a spus Mădălina.

Restaurantul folosește aproape exclusiv ingrediente locale, încercă să crească și să sprijine micii producători locali și totodată să ajute micro-economia locală să funcționeze mai bine, lucrând preferențial și prioritar cu producători și prestatori de servicii din zonă.

49

Așa am învățat eu aici, în mijlocul țării, între români și maghiari, că e musai să ne ajutăm unii pe alții, să fim buni vecini, să ne susținem între noi.

"Szikra" înseamnă "scânteie" în limba maghiară, iar conceptul provine dintr-un vers al cântărețului preferat al Mădălinei, Bruce Springsteen – "You can’t start a fire without a spark."

Înainte de a-și împlini visul propriului restaurant, Madalina a studiat la celebrul Institut Paul Bocuse din Franța și spune că aici a primit baza pentru ceea ce avea să devină. Cu toate acestea, “tot ceea ce devii tu ca bucătar, creator de gusturi, texturi, arome, preparate, înseamnă mult studiu suplimentar, multe nopți pierdute citind cărți de specialitate, studii, tratate, multe experimente eșuate, cred eu multă chimie și multă nebunie".

Zero food waste și un meniu diversificat în funcție de anotimp

Ceea ce aduce nou Szikra, cu atât mai mult în mijlocul comunității mici din Sfantu Gheorghe, este politica de “zero food waste", unde Mădălina încearcă să valorifice aproape tot ce există în bucătărie. De la cojile legumelor și fructelor, până la căzăturile de la bucățile de carne, pâinea care nu mai e proaspătă, zațul de la cafea. Facem sirop din coji de gutui, stoc-uri sau chips-uri din coji de legume, chips-uri din zaț de cafea, piure din coji de mere cu turmeric și muștar, pâinea se refolosește într-o budincă de pâine, un desert foarte popular, stoc-uri din oase de carne etc.

"Totodată, pentru că ne folosim de ceea ce ne dă natura în fiecare anotimp și ce putem păstra fără probleme, meniul e influențat puternic de legumele și fructele de sezon, atât pentru mâncare, cât și în cocktail-uri de exemplu. Folosim sirop de brad, de merișoare, de soc, exploatăm la maxim tot ce am putut produce toamna, cam cum făceau ai noștri mai demult", spune Mădălina.

50

Comunitatea

Desi poate pe mulți, un astfel de concept modern i-ar fi împins să se orienteze către un oraș mai mare, Mădălina spune că dacă faci lucrurile cu pasiune, cu har, dacă dai unui loc energia ta, poți face un restaurant să funcționeze foarte bine oriunde, chiar și la capătul lumii. “Oamenii vor veni pentru că vor găsi mai mult decât mâncare, vor descoperi gustul, poveștile și vor trăi experiența".

"Am găsit aici oameni diferiți decât în marile orașe, colegii mei de echipă sunt oameni simpli, veniți din comunități mici, care s-au obișnuit să gătească cu ingrediente din propria gospodărie, oameni care nu doar își asumă un concept, ci au crescut cu el, îl simt, au o abordare autentică în bucătărie. În ciuda faptului că e o muncă extenuantă, sunt oameni care lucrează cu drag, cu voie bună și cu respect fantastic pentru tot ce natura a zămislit. Iar asta se simte în farfurie".

Când am întrebat-o de planurile de extindere, pentru că, nu-i așa, un restaurant de acest gen ar prinde bine și în Brașov sau București, Mădălina a spus că “Scânteia" ei este un restaurant construit pe filosofia și profilul comunității de acolo. “Îmi doresc să fie un proiect unic, în care să fiu prezentă trup și suflet în fiecare zi, pentru a-i oferi energia și pasiunea mea."

Vreau să cred că am pus bazele unui concept ce nu va putea fi replicat.

Chef Mădălina și felurile de mâncare speciale

"Bucătăria e cumva precum muzica. Deși ingredientele sunt cam aceleași, modul în care le transformi sau le îmbini poate fi oricând original și altfel. Îmi place foarte mult să iau un preparat clasic și folosindu-mă de tehnici inovative să-l pun în lumină, să-l fac să pară modern și inovativ. Pentru a fi un bun bucătar trebuie să nu ajungi niciodată să crezi că ești un bun bucătar. Trebuie mereu să vrei să înveți, să te perfecționezi, să te dezvolți, să ai

51

capacitatea să observi, să înțelegi, să corectezi, să îmbunătățești, să delegi, să educi oameni în jurul tău și să le pui în valoarea abilitățile. E nevoie totodată de multă răbdare, de un calm de fier, de capacitatea de a lucra sub presiune și de a te adapta indiferent de situație", ne-a mărturisit.

Așa că daca aveți drum prin Sfantu Gheorghe să știți că la Szikra puteți găsi pateul din creier de porc, chips-urile de arpacaș și infuzia de cartofi prăjiți. Tot aici vă veți simți că acasă într-un design vintage-industrial, cu piese de mobilier vechi, cu un baruriaș, impunător și ... foarte albastru, cu mese aerisite, intimitate și ambianță discretă.

“Am avut de la deschidere oameni care au stat 4-5 ore, fără presiunea timpului, degustând mai tot ce i-a atras din meniu, oameni care au lăsat la intrare stresul și graba și au trăit experiența".

Cum au fost toate acestea posibile?

“Accesul la programul Factory al Raiffeisen Bank pentru mine a fost o șansă fantastică pentru că deși știam exact ceea ce îmi doresc, nu aveam suportul financiar necesar. La acel moment nu am identificat nicio altă variantă mai bună pentru a obține o finanțare flexibilă și convenabilă economic. Cred că am câștigat câțiva ani importanți pentru viața și cariera mea, ani în care ar fi trebuit probabil să lucrez în multe proiecte care nu m-ar fi împlinit în mod real, pentru a obține resursele pentru o astfel de investiție. Momentul în care am primit finanțarea a fost unul în care am realizat că lucrurile chiar se întâmplă și că trebuie să mă mobilizez pentru a transforma ideile în realitate, visele în fapte. Am plecat la drum cu 600 de lei, iar astăzi lucrez în propriul

52

restaurant, construit exact așa cum am visat".

Pe Mădălina o puteți găsi la Szikra și în fiecare farfurie daca vă hotărați să dați o șansă preparatelor cu totul și cu totul speciale.

factory by Raiffeisen Bank este un program de creditare a afacerilor aflate la început de drum. Așadar, dacă ai o idee și ai nevoie de finanțare, intră pe raiffeisenfactory.ro, înscrie-ți proiectul până pe 16 martie și poți obține un credit de până la 50.000 euro.

DOSAR

Rapoartele oficiale ale apocalipsei meteo. Cum va arăta România peste 50 de ani. Ce gust vor avea curmalele de Dăbuleni Mihnea Lazăr 16.02.2020

Undeva în România, pe ogoarele de lângă staţiunea de cercetare şi dezvoltare agricolă de la Şimnic, de lângă Craiova, oamenii au început deja să semene, în aceste zile, grâul.

Faptul că acest lucru se întâmplă în luna februarie este doar un detaliu al unei manifestări cu mult mai vaste şi care se insinuează lent în vieţile noastre. Practic, vine Apocalipsa. Vestea bună e că nu vorbim despre cea din Biblie, plină de călăreți, demoni și trâmbițe. E doar una „meteo”, mai degrabă tăcută și deosebit de caldă. Poartă numele științific de „încălzire globală”, fenomen aparent de neevitat și care nu mai poate fi ignorat, în condițiile în care, potrivit oamenilor de știință de la ONU, clima se schimbă în mod accelerat și periculos.

Iar semnele, ca în cazul oricărei Apocalipse care se respectă, sunt deja peste tot. Inclusiv în România. Anul 2019 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din România. Am avut, în premieră, tornade răsărite, aparent de nicăieri, taman la Călărași. Sau temperaturi de 22 de grade înregistrate în mijlocul lunii ianuarie. Sunt doar câteva exemple că ceva, undeva, s-a schimbat, aparent ireversibil, în complicatele mecanisme ale climei.

53

Un studiu recent publicat de specialiștii Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” din București confirmă, cu date științifice, toate aceste temeri: temperaturile anormal de mari, dublate de perioadele lungi de secetă urmate de ploi și vijelii haotice, nu fac decât să compromită recoltele. Dacă nu se iau măsuri, omenirea riscă să eșueze într-un scenariu similar celui întâlnit, de pildă, în filmul „Interstellar”. Cu diferența că, în realitatea noastră, nu dispunem nici de nave stelare și nici de găuri de vierme prietenoase, capabile să ne transporte în alte lumi, ceva mai favorabile.

„Primul trimestru al anului agricol 2019-2020 s-a caracterizat (în raport cu valorile medii multianuale) printr-o secetă severă (cu excepția regiunilor podișului Moldovenesc și Central Moldovenesc) și un regim termic extrem de călduros, în toate regiunile tării monitorizate”, se arată în raportul Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).

Cum ne tot trage de mânecă Natura pentru a ne avertiza despre urgia care vine

De ceva vreme, o neliniște mistuitoare și-a inflitrat stăpânirea printre zidurile Administrației Naționale de Meteorologie și ale Academiei de Științe Agricole și Silvice din București. Vești deloc liniștitoare se propagă - mai iute chiar decât lumina - printre cercetători: aici, în România, la granița de Răsărit a Uniunii Europene, oamenii încep să piardă, cumva, războiul cu Mama Natură.

„Dacă eşti foarte atent la ea, biodiversitatea îţi spune, cu mulţi ani înainte, un anumit tip de tendinţă a climatului”, spune președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, prof. univ. dr. ing. Valeriu Tabără, semnatar, alături de dr. ing. Marin Bogoescu, al raportului ASAS.

Primele semne s-au arătat oamenilor de știință, undeva pe la începutul anilor ’70, în fosta Românie socialistă, undeva, în regiunea Banatului. Cumva, Banatul s-a dovedit a fi, iată, fruncea și în materie de schimbări climatice.

„Există o lucrare în arhiva institutului, semnată de Grigore Stere,  în care se precizează că a început stepizarea Câmpiei de Vest. Acolo scrie așa: au apărut specii în biotipul Câmpiei Banatului care sunt specifice stepei. Este un proces care a început. Odată cu apariţia acestor specii, acestea sunt semnele pe care natura ni le dă pe termen lung”, declară președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).

54

Cu alte cuvinte, Natura a început, din timp, să facă pregătiri. Și acum ne transmite semnale. Ca și cum ne-ar trage, discret, de mânecă, pentru a ne avertiza că ceva nu e în regulă.

„Acum aceste plante (specifice stepei) sunt extinse în mai multe locuri”, spune Tabără. „Un exemplu este colilia, o plantă cu fire lungi, păroase, specifică pentru climatele uscate. Ea este expresia unor schimbări climatice majore”, spune președintele ASAS.

În plus, din 1970 și până în prezent, toate aceste plante „de stepă” au evoluat odată cu creșterea temperaturilor. Măsurătorile realizate de Administrația Națională de Mediu, demonstrează că vremea a devenit, în acești ani, tot mai caldă și că, din anul 2005, s-au înregistrat, an de an, recorduri ale temperaturilor înregistrate.

„Nu există șansă de 100% ca temperatura aerului în anul 2020 să fie mai mare ca în 2019, dar există șanse mari ca anul 2020 să se înscrie, pe poziții fruntașe, în ierarhia celor mai călduroși ani, atât la nivel global, cât și la nivelul României”, afirmă șefa Secției de Climatologie de la ANM, dr. Roxana Bojariu.

Felul în care creșterea temperaturii afectează direct culturile agricole din România

Dar temperaturile ridicate nu sunt, neapărat, marea problemă. „Buba” principală o reprezintă, în cazul agriculturii, raportul dintre temperatură și așa-numita „umiditate relativă a aerului”.

„Avem două perioade pe an, lunile iulie-august, în care acest raport devine extrem de nefavorabil pentru plante. Avem, astfel, în iulie-august, uscarea culturilor de floarea-soarelui, de porumb și soia”. 

Dar ce înseamnă că se „usucă” porumbul, floarea-soarelui și soia?

„Vara, la nivelul solului, în câmp, acolo unde e porumbul, sunt 60 de grade. Aceste plante nu s-au uscat de jos în sus, să zici că nu au avut apă, ci de sus în jos - asta înseamnă că am avut un raport ridicat între umiditatea aerului și temperatură”, spune Tabără.

Concluzia: obții porumb (ca să dăm un singur exemplu) puțin și prost. Cum?

„Asta se vede prin masa hectolitrică, care înseamnă greutatea seminţelor dintr-un hectolitru. Când ai temperaturi mari, această masă se reduce, iar randamentul de făină e mai mic. De exemplu, la grâu, limita ar trebui să fie

55

de 75 de kilograme, pentru a fi panificabil. Anul ăsta, masa la hibrizii de porumb şi soiurile de grâu străine au fost şi cu 10 kilograme mai mică”, precizează președintele ASAS.

Rezultatul: punem pe masă pâine sau mămăligă de calitate mai proastă. 

Iar veștile proaste nu se opresc aici.

„Observațiile arată că deja înregistrăm o tendință de creștere a numărului de zile cu valuri de căldură, în special în zonele de câmpie din sudul și vestul țării”, arată expertul în climă, Roxana Bojariu.

Sursa: ANMSecetă, călduri tropicale cu umiditate ridicată. Ce se întâmplă, totuși, atunci când plouă?

„Aici apare un alt fenomen”, spune Tabără. „Dacă facem suma precipitaţiilor anuale căzute, constatăm că această cantitate a crescut. Problema e că repartizarea lor nu e uniformă. De pildă, ai perioade foarte lungi de secetă şi perioade foarte scurte de furtuni, unde cad 60-70, au fost şi 200 de litri pe metru pătrat”.

Iar „intensitatea precipitațiilor” va crește și ea, în viitor, spune Bojariu.

„Experimentele numerice cu modele climatice globale și regionale arată că aceste tendințe vor continua și se vor amplifica și în viitor, odată cu intensificarea încălzirii globale”, afirmă expertul ANM.

Precipitațiile vor fi mai puține, dar mult mai intense. Sursa: ANMCu alte cuvinte, vom avea furtuni „mai severe” și chiar tornade (fenomene meteo de neînchipuit în urmă cu câțiva ani, în România) „mai frecvente”. Primăvara se va „declanșa” mai devreme, iar vara se va „prelungi” până în prima parte a toamnei.

Good luck with that, ca să păstrăm retorica filmelor de gen.

București, anul 2089. Nu știm dacă vom avea metrou în Drumul Taberei, dar știm precis că va fi cald. Îngrozitor de cald

„Sigur că ne îndreptăm spre o nouă climă”, climatologul ANM.

„Pentru viitorul apropiat (2021-2050), la nivelul României, rezultatele modelelor climatice analizate indică o creștere medie a temperaturii lunare în cea mai caldă luna a anului de până la aproape de 4 ° C și o reducere

56

medie a cantității lunare de precipitații de până la 18 %,  în timpul verii, în cel mai pesimist scenariu”, spune expertul în climă de la ANM.

Dacă nu se iau măsuri, veștile devin tot mai rele, după anul 2050.

„În acest caz, în condițiile scenariului pesimist, creșterea medie a temperaturii pentru România poate atinge aproximativ 8 ° C în lunile de vară (august), iar reducerea medie a cantității lunare de precipitații ajunge, vara, până la 33 % în intervalul 2061-2090, comparativ cu intervalul 1961-1990”, afirmă dr. Roxana Bojariu.

În traducere, opt grade „în plus” în lunile de vară înseamnă că există toate șansele ca, în zilele de vară să se depășească, lejer, 40 de grade, la umbră. 

Pentru cei din București, vara anului 2089, de pildă, va fi, în astfel de condiții, un iad. Nu știm dacă va exista metrou în Drumul Taberei, dacă va fi gata Linia de Centură a Capitalei, ori dacă vor fi finalizate proiectele Primăriei de genul „străpungerea Ciurel” sau „penetrația Ghencea-Domnești”. Știm, cu certitudinea pe care ți-o dă, de regulă, știința, un lucru: va fi cald. Mult mai cald. Extrem de cald.

„În marile aglomerări urbane, efectele schimbării climatice sunt amplificate de mediul artificial construit ce determină, de exemplu, formarea insulei de căldură a orașului. Astfel, valurile de căldură sunt amplificate în mediul urban”, spune Bojariu.

Conform ANM, în orașele mari, temperatura poate fi și cu 10 grade mai mare, comparativ cu zonele rurale, din vecinătate.

Mai interesează pe cineva cum vor fi iernile peste 50 de ani? Spoiler: cu tot mai puțină zăpadă.

Scăderea grosimii stratului de zăpadă ar putea fi de peste 80%, în unele zone. Sursa: ANM„Cantitățile medii sezoniere de zăpadă vor scădea puternic pe întreg teritoriul României”, spune climatologul ANM. „Scăderea grosimii stratului de zăpadă ar putea fi mai mare de 80% (comparativ cu perioada de referință octombrie-aprilie 1971-2001) în zonele din vestul, centrul și sudul României. În munți, reducerea este ușor mai mică, variind de la 60% la 80% la sfârșitul secolului XXI, în condițiile scenariului pesimist”.

Bun. Vine Apocalipsa meteo. Fie. Cum ne tratăm de ea?

57

Aproape că nici nu mai contează că omul e singurul vinovat pentru încălzirea globală sau acțiunile sale se suprapun și amplifică peste fluctuațiile climatice naturale, pe care le amplifică. Schimbările climatice există și sunt printre noi, afirmă specialiștii.

„Nu ai cum să opreşti, la nivel de natură, la nivel global, o astfel de evoluţie”, spune Tabără.

Cum ne putem proteja? Cu ajutorul geneticii, afirmă specialiștii în agricultură.

Astfel, se poate modifica randamentul de nutriție a plantelor, care pot fi „obișnuite” cu mai puțină apă. „Dacă reduc cantitatea de apă și schimb metabolismul plantei, înseamnă că îi schimb metabolismul și pot mări gradul de rezistență și toleranță al plantei”, spune președintele ASAS.

O altă variantă, deja experimentată la stațiunea agricolă de la Șimnic, Craiova, constă în schimbarea calendarului recoltelor. „De exemplu, la grâu, reduc perioada de vegetație. Ce înseamnă asta? Nu mă prinde cu grâul în perioadele de secetă. La Șimnic, suntem singura zonă din țară unde a început semănatul, încă din ianuarie”, spune Tabără.

Motivul: previziunile ANM avertizează deja că această primăvară s-ar putea să fie mai călduroasă. Luna februarie este, deja cu 2-3 grade peste media normală. Astfel, culturile semănate timpuriu nu vor fi în martie și aprilie, ci spre sfârșit de februarie.

Și da, vrând-nevrând, peste 50-100 de ani, oamenii vor trebui să se obișnuiască și cu gustul organismelor modificate genetic. Se pare că nu avem scăpare din acest scenariu, conform lui Tabără.

„Ce înseamnă să transferi la porumb, formele care, în cazul sorgului, dau rezistenţa şi toleranţa la secetă? Înseamnă câştig mare. Faci porumbul mai tolerant.Ai creat un organism căruia îi conferi, ca printr-o vaccinare, o rezistenţă, toleranţă la un fenomen care, altfel, l-ar omorî”, spune Tabără, care a dat ca exemplu soiurile de porumb cultivate cu succes la Cercul Polar de canadieni.

O altă măsură este captarea apei provenite din ploi și folosirea ei pentru irigații.

„Nu ne permitem, nu avem voie să pierdem apa care ne vine în plus. Trebuie să o captăm. O parte din irigaţii să vină de la ploile formidabile din timpul verii. Această apă trebuie să se ducă undeva şi să fie acumulată. La

58

dezvoltarea rurală, lângă conducta care o bag pentru apă uzată, mai pun una care îmi colectează precipitaţiile şi fac o acumulare lângă sat. Poate fi o cisternă”, a spus Tabără care i-a dat ca exemplu, în acest sens, pe australieni.

„La Melbourne, apa de precipitaţii intră în astfel de cisterne. Cu aia se face baie de dimineaţa. În alte zone din Australia, aceste acumulări se folosesc pentru adăparea animalelor”.

Și, evident, oprirea defrișărilor și plantarea de noi copaci. Recent, Comisia Europeană a cerut, de altfel, României să oprească tăierile ilegale și să implementeze corecte regulile europene privind gestionarea arborilor tăiați.

Exerciții de imaginație: Deșertul Olteniei. Bumbacul de Teleorman. Smochinul de Dunăre. Curmalele de Dăbuleni

Într-un interviu acordat Agerpres, Valeriu Tabără avertiza, în urmă cu câteva luni, că 70% la sută din teritoriul României a intrat deja „într-un proces de aridizare”.

Vina principală o poartă arșița. Zăduful. Friptoarea. Zăpucul. Zăpușeala. Vipia. O întâlnim, mai ales din 2005, în formele ei cele mai dogoritoare, în special în lunile de vară. Iar arşiţa înseamnă, conform specialiștilor, elementul primordial de începere a deşertificării.

„În perioadele foarte lungi de secetă, terenul se tasează. Se prăfuieşte. Ce face praful? Închide toţi porii de comunicare cu apa, iar apa se scurge la suprafaţă, nu se înmagazinează în sol. Este un fenomen colosal, cauzat şi de faptul că am tăiat pădurile, în zona de câmpie şi de deal”, explică președintele Academiei de Științe Agricole.

Lipsa ploilor și temperaturile ridicate au dus deja la apariția dunelor în județe precum Doljul, de pildă, în ceea ce deja a intrat în conștiința locală drept „Sahara Olteniei”. Aici, 100 de mii de hectare de teren arabil se transformă, de ani buni, iremediabil, în nisip.

„Distrugerea perdelelor de arbori, desecarea zonelor umede din lunca Dunării, neadaptarea tipurilor de culturi agricole pot să contribuie la fenomenul de deșertificare”, confirmă expertul ANM.

Rezultatul: în „Sahara Olteniei”, oamenii au ajuns să cultive, în loc de grâu, arahide. Iar la Dăbuleni, pe lângă celebrii pepeni, se vor cultiva kiwi, curmale și măslini.

59

„Da, vom avea culturi tropicale”, prevede Tabără. „E creat deja un climat şi avem deja suficiente exemple de plante care erau de neconceput acum 20 de ani să fie cultivate în România. Kiwi! Avem ferme de kiwi! Eu am în curte, la Timişoara, am smochini, îi găseşti şi pe clisura Dunării, acum. Nu îngheaţă!”, spune președintele ASAS.

„Pomello! Excepţional, extraordinar merge! Sigur, trebuie cultivat într-un anumit mod, dar rezistă până la -15 grade, fără probleme.Nu e exclus să avem, la un moment dat, condiţii bune de cultură a bumbacului. De cultură a susanului, pentru că, încet, încet, vom avea condiţii şi pentru susan. Şi orezul se va putea extinde”, adaugă expertul.

În prezent, la Suceava funcționează deja o bancă de ADN pentru plante pentru ca „în orice moment, culturile, speciile să nu fie pierdute, să le putem avea”, după cum spune șeful Academiei de Științe Agricole. Analogia cu „Interstellar” este, din nou, evidentă. Chiar dacă nu vom „planta” cartofi și mărar pe alte lumi, în viitor, nu e exclus să avem fermieri care vin la „banca de gene” pentru a lua semințe pentru recolte, cu nonșalanța cu care acum oamenii merg la o bancă „de bani” să încerce un împrumut.

Experții Academiei de Științe Agricole au întocmit, încă din 2017, o strategie legată de efectele și riscurile încălzirii globale asupra agriculturii.

„Avem o strategie până în 2030, am elaborat-o în 2017. Tematicile sunt legate de principalele probleme ale României, inclusiv problema schimbărilor climatice”, a spus Tabără. Strategia este, de atunci, la Ministerul Agriculturii, fără să fi primit vreun aviz”.

Poate că acesta este felul în care autoritățile române țin să ne semnaleze că au toate șansele „să fie luate prin surprindere” de viitoarea Apocalipsăm meteo, cauzată de schimbările climatice. Nu ne rămâne decât speranța că nu vom împărtăși soarta nefericiților oameni din „Interstellar” condamnați să aleagă întrea muri de foame și a mânca, pentru tot restul vieții, doar porumb.

Semigreul românesc, unul dintre cei mai puternici cai din lume. Poate tracta de peste două ori greutatea sa 15 februarie 2020, 17:22deIulian Bunila Rasa de cai de forţă a fost creată la Herghelia Ruşeţu acum aproape patru decenii din încrucişarea a trei rase, moştenind de la acestea calităţile care îl fac util pentru muncile din agricultură şi silvicultură.

Aflată la limita de nord a ţinutului aspru al Bărăganului, Herghelia Ruşeţu din judeţul Buzău este locul naşterii uneia dintre cele mai apreciate rase de cai  din Patrimoniul Genetic Naţional. Este vorba despre Semigreul

60

românesc, calul poate cel mai potrivit pentru muncile grele întrucât a moştenit în structura sa genetică toate calităţile; este puternic, rezistent şi docil.     

Cal din rasa Semigreu Românesc, în herghelia de la Ruşeţu FOTO Iulian Bunilă

Semigreul Românesc este una dintre cele mai populare rase de cai din hergheliile administrate de Regia Naţională a Pădurilor. Este rezultatul muncii de ameliorare a zootehniştilor şi medicilor veterinari de la Herghelia Ruşeţu, un complex cu o istorie de un secol.   „Herghelia Ruşeţu a luat fiinţă în anul 1919, pe domeniul Coroanei şi a fost creată pentru a face faţă nevoilor de cai pentru armată la timpul respectiv. De-a lungul vremii, aici au fost crescute mai multe rase de cai, iar în prezent avem Semigreul românesc, rasă care este brevetată chiar aici în anul 1985“, spune Ovidiu Emilian, directorul hergheliei Ruşeţu.  

Creat special pentru muncile câmpului  

Este un cal uşor de dresat, foarte rezistent la efort în condiţii de climă extreme.  A fost creat după două decenii de cercetări şi lucrări de încrucişare care au început în anul 1964, special pentru zona pretenţioasă a Câmpiei Române. Se cerea o rasă de cai, spun specialiştii hergheliei, care să poată fi folosită la diverse munci în condiţiile de câmpie, care să suporte arşiţa verii,

61

să poată trage greutate în condiţiile unui teren relativ plat, dar care să aibă şi ceva viteză.    

După ce specialiştii buzoieni au încercat mai multe variante, au ajuns la combinarea a trei linii: Ardenezul, care este un cal greu şi puternic, Ialomiţeanul, un metis adaptat la condiţiile de mediu, şi Trăpaşul românesc, care să aducă un plus de viteză.  

„Această rasă a fost formată pentru nevoile agriculturii de la momentul respectiv şi care s-a dovedit a fi o rasă extrem de utilă, care s-a adaptat bine la condiţiile aprige din Bărăgan. La formarea semigreului românesc au participat trei rase, respectiv rasa Ardenez, Trăpaşul românesc şi rasa locală ialomiţeană. A moştenit toate calităţile părinţilor săi“, declară Ovidiu Emilian, directorul hergheliei Ruşeţu.  

Masiv, dar armonios  

Semigreul este un cal masiv. Are greabănul scurt, picioarele sale sunt puternice şi cu articulaţii largi. Capul este bine proporţionat raportat la restul corpului, cu profilul drept sau uşor convex, fruntea largă, urechile potrivit de lungi.    Coama şi coada sunt foarte bogate, ondulate. Spinarea este lungă, largă, puternică, şalele sunt scurte, duble. Pieptul este larg, musculos, toracele adânc. În ciuda aspectului musculos, Semigreul românesc este un cal armonios construit, viguros, cu o mare mobilitate, docil şi muncitor.    

Gene bune moştenite de la strămoşi  

Semigreul românesc a moştenit forţa de la Ardenezul folosit la încrucişare. Este cea mai veche rasă de cai de tracţiune din Europa. Are în medie 155 de centimetri înălţime, poate cântări o tonă şi este castaniu, crem, gri, auriu sau roşiatic. Nu este cel mai înalt cal din lume, însă este foarte masiv.   De la Trăpaş, calul creat la harghelia din Bărăganul buzoian a preluat alura,

62

rezistenţa şi blândeţea. Are talie mijlocie, cap uscăţiv, cu profil drept sau usor concav. Gâtul este musculos, grebănul dezvoltat, spinarea şi şalele lungi, dar rezistente.   

Picioarele sunt subţiri dar puternice, articulaţiile sunt largi, tendoanele bine detaşate, copitele de formă corectă. Culoarea frecventă este murgă, dar apar şi culorile roaibă, neagră, sau vineţie. Este construit armonios şi are un temperament vioi. Caracterul docil îl face apt pentru un dresaj uşor.     De la iapa ialomiţeană, rasă locală de cai, Semigreul a preluat anduranţa, chiar şi în condiţiile extreme de climă specifice câmpiei Bărăganului. Atât iarna, cât şi în zile caniculare, aceşti cai se pot deplasa pe distanţe mari, pe drumuri de ţară, neasfaltate, dezvoltând o apreciabilă rezistenţă de fond specifică.   Poate tracta până la 10 tone  

Semigreul românesc este considerat unul dintre cei mai puternici cai din lume. Poate trage de pe loc greutăţi de până la 10 tone, în ultima vreme fiind tot mai folosit în muncile din agricultură şi silvicultură. Caii din rasa Semigreu românesc ajung să aibă o talie de 158 de centimetri şi o greutate de 600 de kilograme, şi, în general, pot tracta o greutate de 2-4 ori mai mare decât greutatea lor, pe distanţe lungi, la pas.    Supus la probele standard, Semigreul românesc a dovedit că poate tracta greutăţi de 1,5 tone pe o distanţă de şapte kilometri în cel mult 70 de minute, la pas, sau greutăţi de 500 de kilograme, la trap. Conform probelor de calificare în standardele rasei, în acest din urmă caz, poate parcurge 15 kilometri în mai puţin de 43 de minute. Ultimul record a fost stabilit în 1997, când doi armăsari au tras pe o pistă de beton două remorci a câte 10.000 de kilograme fiecare.  

Nucleu de elită pentru reproducere  

În prezent, herghelia Ruşeţu deţine un nucleu de peste o sută de iepe mamă şi armăsari pepinieri. Lor li se adaugă mânjii. În total sunt aproximativ 200 de cai din rasa Semigreu românesc.   La vârsta de trei ani, caii intră în programul de dresaj, timp de şase luni. În fiecare vară, aceştia sunt supuşi

63

unor probe de aptitudini în urma cărora le este decis destinul. Cei care se încadrează perfect în standardele rasei rămân în elita hergheliei, fiind, de asemenea, păstraţi pentru reproducere.  

„Clasarea reprezintă o lucrare de selecţie când o comisie verifică toţi caii, se măsoară, se observă fuecare cal în parte şi se hotărăşte în funcţie de calităţile lui destinaţia acestuia. O treime dintre cai pot fi cumpăraţi de crescătorii de animale, care au început să fie din ce în ce mai interesaţi de această rasă“, spune Ovidiu Emilian, directorul hergheliei Ruşeţu. Un exemplar pur din rasa Semigreu românesc costă la ora actuală între 10.000 şi 12.000 de lei, iar pentru cei care nu sunt incluşi în patrimoniul genetic naţional, preţul este ceva mai redus.    

O herghelie veche de un secol  

Herghelia de la Ruşeţu a fost înfiinţată în anul 1919, prin Decret Regal, pe terenurile domeniilor Coroanei şi ale mănăstirilor Mărgineni şi Văcăreşti, care cuprind o suprafaţă de aproximativ 3.000 de hectare. Iniţiativa i-ar fi aparţinut Reginei Maria, care era o mare iubitoare de cai şi o călăreaţă desăvârşită.    Un prim motiv pentru care a fost înfiinţată Herghelia Naţională de la Ruşeţu a fost nevoia de cai a Armatei Române. În 1919, aici s-a aflat un nucleu al rasei Nonius. Din 1924, locul lor a fost luat de caii din rasa Ghidran, o varietate de cal arab, aduşi de la Rădăuţi.    Apoi, în 1941, au fost aduşi de la Slobozia caii pur-sânge arabi. După mutare

a lor la Mangalia, în 1964, Ruşeţu a devenit locul în care s-a desfăşurat o intensă activitate de cercetare. Din noiembrie 2002, herghelia a intrat în administrarea Direcţiei Silvice Buzău. Zece ani mai târziu, aici a fost adus nucleul de reproducţie  şi tineretul în creştere din rasa Furioso  North Star, de la Herghelia Beclean.  

64

Din iulie 2015, Herghelia Ruşeţu  a trecut în subordinea Direcţiei de Creştere, Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor, ca subunitate a acesteia. În

prezent, herghelia este destinată creşterii şi ameliorării raselor Semigreu românesc şi Furioso North Star.

* * *

Primele ouă vegane au fost create în laborator Sonia Dinu 11 februarie 2020

Imagine de Monserrat Soldú via Pexels

“Les Merveilloeufs” sunt primele ouă de natură vegană. Acestea au fost obținute desigur în laborator, la Școala de Biologie Industrială din Paris, scrie euronews.com. Creatoarele sale sunt două franțuzoaice, Philippine Souleres și Sheryline Thavisouk.

Potrivit celor două inventatoare, ouăle vegane vor apărea pe piață până la jumătatea anului 2020, imediat după ce vor trece testele care stabilesc cât de bune sunt din punct de vedere nutritiv.

“Lista ingredientelor încă nu este finalizată și va fi dată publicității în lunile care urmează. Investigațiile pe care le-am făcut s-au bazat în principal pe legume. Problema pe care o avem acum ține de stabilirea raportului dintre ingrediente pentru a obține formula corectă”, au spus cercetătoarele.

O provocare o reprezintă însă și felul în care aceste ouă vor putea fi introduse în alimentație și consumate. Cele care l-au creat spun despre oul vegan că va putea fi utilizat atât pentru omletă, dar și ca materie primă. Coaja acestor ouă va fi și ea una ecologică, deși încă nu s-a stabilit cum o vor obține.

65

Dorința celor două franțuzoaice este ca aceste ouă obținute în laborator să fie produse în masă și comercializate prin marile lanțuri de magazine. Ouăle vegane vor avea un conținut mai scăzut de grăsimi și proteine, cu aproximativ 10% față de ouăle de găină.

Deși spun despre gustul oului că este greu de descris în general, cele două cercetătoare afirmă că gustul oului de origine vegană are o aromă subtilă, chiar dacă mirosul va fi un pic mai greu de suportat.

Noi suntem curioși să vedem cum arată? Voi ce spuneți despre această invenție a celor două franțuzoaice?

* * *

SAREA ÎN FURAJAREA VACILOR. Ce cantitate AJUTĂ BOVINELE SĂ DEA MAI MULT LAPTE Gabriela Gimbășanu - 19 ianuarie 2017

De ce este importantă sarea în furajarea vacilor și ce cantitate ajută bovinele să dea mai mult lapte. Sarea – elementul comun din rațiile furajere ale bovinelor de lapte! Așa cum sarea este nelipsită din bucătărie, tot la fel, sarea nu lipsește din nici un grajd cu animale, fie că vorbim de ferme mari, specializate în creșterea animalelor, fie că vorbim de animale din gospodăriile populației.

Sarea este foarte importantă în hrana vacilor de lapte, fiind de ajutor atât în procesul de rumegare a rației, dar și pentru asigurarea unui nivel corespunzător de lapte, prin aportul de apă consumat. Agrointeligența a discutat cu fermierul Cristian Lungu, președintele Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate pentru Desfacerea Laptelui Crud din România, ce

66

rol joacă sarea în alimentația bovinelor de lapte, precum și ce tip de sare este recomandat și în ce cantitate.

Sarea în furajarea vacilor. Ajută bovinele în procesul de rumegare

Potrivit crescătorului de animale din Dascălu, județul Ilfov, rumegătoarele trebuie să aibă sare din două considerente foarte importante: producerea salivei pentru procesul de rumegare și determinarea unui consum mai mare de apă și implicit a unei producții sporite de lapte.

”Sarea asigură mineralele necesare și în procesul de rumegare vacile au nevoie de foarte multă umiditate, salivă. Saliva se poate produce numai dacă se stimulează glandele salivare cu sare. Fără sare procesul de rumegare este mult îngreunat dacă vaca nu are suficient de multă salivă. De asemenea, consumul de sare determină și un consum mai mare de apă, lucru care determină o producție mai mare de lapte”, a explicat pentru Agrointeligența- www.agrointel.ro Cristian Lungu, președintele Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate pentru Desfacerea Laptelui Crud din România.

Sarea în furajarea vacilor. Se administrează sare de mină sub formă de bulgări

Nu orice tip de sare este bună pentru animalele din fermă. Crescătorii recomandă să se administreze sare de mină, sub formă de bulgări, și care nu a suferit nici o intervenție, în afară de cea de extracție din mină. Orice alt tip de sare poate aduce probleme de sănătate foarte mari pentru vacile de lapte.

”Este recomandată sare de mină sub formă de bulgări, o sare naturală, fără să se intervină asupra ei. Chiar dacă administrăm și premixuri în amestecul furajer este indicat să lăsăm sarea la dispoziția animalului. Nu există o cantitate minimă sau maximă de sare, ci pur și simplu se lasă la discreție, să își ia animalul cât are nevoie”, recomandă crescătorul de animale.

Sarea în furajarea vacilor. Animalele consumă mai multă sare în perioada rece

Consumul de sare este mult mai intens în perioada de iarnă, când animalele au nevoie, pe lângă o cantitate sporită de proteină pentru a face față temperaturilor scăzute și de foarte multe minerale naturale, așa cum sunt cele aduse de aportul de sare.

”Un animal consumă o cantitate de apă mult mai mare vara, tocmai pentru că este o temperatură foarte ridicată. Tocmai pentru că în perioada de vară animalul consumă mai multă apă în mod natural, atunci în mod automat nu

67

mai are nevoie de atât de multe minerale. Ca orice ființă vie, perioada de iarnă și mai ales primăvara, vacile au nevoie de foarte multe minerale. Astfel și consumul de sare este mult mai ridicat în perioada rece, în cea de stabulație”, a declarat pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro fermierul Cristian Lungu.

Sarea în furajarea vacilor. Se elimină din rație cu 60 de zile înainte de fătare

Sarea joacă un rol extrem de important și în perioada în care are loc înțărcarea la vacile gestante, cu 60 de zile până la fătare. Eliminarea sării determină o producție mai mică de lapte și astfel nu apar probleme la ugerul bovinelor.

”În perioada de înțărcare, cu 60 de zile înainte de fătare se scoate sarea, tocmai pe considerentul ca bovinele să nu mai bea suficientă apă și astfel se reduce și cantitatea de lapte pe care vaca îl produce în mod normal. Dacă nu se face asta înțărcarea durează foarte mult și se face cu mari probleme de sănătate pentru animal și pentru uger. Vaca elimină prin lapte foarte multă apă”, a explicat fermierul.

* * *

Ce vinuri bem în weekendul 14-16 februarie, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, preşedintele VINARIUM IWCB | 14 februarie 202014.02.2020,

Poate că de 14 februarie – Ziua Îndrăgostiţilor - recomandările rubricii ar fi trebuit să fie în strânsă legătură cu semnificaţia zilei.

Adică, „ce vin bem/oferim de ...”. Admiteţi, vă rog, că la astfel de zile speciale, mai ales la cele care celebrează iubirea, şabloanele au conturul mai gros ca niciodată. Eu însumi am păcătuit pe vremuri cu „rosé-uri delicate”, „şampanie” sau „vin roşu care merge cu ciocolată”. Să fim serioşi! Partenera/partenerul este subiectul. Vinul, oricare ar fi el, trebuie să însemne ceva anume pentru ea/el.

Aşa că, grija noastră în alegere, nu poate fi înlocuită cu „sfaturi-şpriţ” (hai, că merge pentru toţi!).

Dacă vinul intră în mod curent în viaţa noastră, putem căuta unul care să amplifice bucuria unor clipe în doi: un gust dorit, un an de recoltă care să ne amintească de ceva, provenienţă-loc drag (cu amintiri sau aflat în proiecţiile diurn-onirice), chiar o întoarcere cu autoironie simpatică la o licoare considerată „vin” pe vremea „cand eram mici şi...”

68

După cum bine se vede, nu pot oferi „reteţe” dedicate Zilei Îndrăgostiţilor.

Pentru că am fost într-un juriu al unui concurs de vinuri ambalate altfel, pentru că vremea se arată indulgentă cu noi şi, ca mâine ne vom vedea iarăşi cu prietenii în aer liber (drumeţie, grătar, bike, Dvs. ştiţi mai bine), să vorbim despre vinuri despre care... nu se prea vorbeşte.

Vinurile la BIB (bag in box).

Acestea sunt, din păcate, asociate categoriei „low”.

Lucrurile nu stau chiar aşa. Bineînţeles că există producători care nu vor să-l contrazică pe client. Dacă acesta crede că în BIB trebuie să fie vin ieftin şi prost, producătorii „politicoşi” asta pun.

Pe de altă parte, de acest ambalaj (culmea, cu o amprentă de carbon şi un consum de apă – dintre cele mai mici) se folosesc şi producătorii oneşti, care livrează vinuri de calitate (uneori înaltă) încercând să se adapteze unor nevoi actuale de piaţă şi, în acelaşi timp, să creeze noi ocazii de consum. Vinurile la pahar în restaurante, vinurile pentru grupuri mari, petreceri sau călătorii în aer liber (de unde gunoiul trebuie adus la tomberon, consumând cât mai puţin spaţiu), vin(!) - din ce în ce mai des - din BIB.

Avand în vedere că pe piaţă coexistă în acelaşi tip de ambalaj şi vinuri „de chemat poliţia” şi vinuri care merită aplauze, mă simt dator să le evidenţiez pe cele din urmă, atrăgând atenţia că forma de ambalare nu poate crea o categorie de produs. La urma urmei şi la sticlă (de sticlă!) se poate vinde... oţet.

 1. Crama Hamangia – Sauvignon Blanc 2019, DOC-CMD, 3 litri

    Jidvei - Drăgălaşe păhărele, Sauvignon Blanc 2018, IG, demisec, 10 litri 2. Domeniile Avereşti - Rosé aromat de Huşi 2018, DOC, 3litri 3. Crama Gîrboiu - Varancha, Merlot 2018, IG, sec, 3 litri

 ............................

 1. Crama Hamangia – Sauvignon Blanc 2019, DOC-CMD, 3 litri

69

    Jidvei - Drăgălaşe păhărele, Sauvignon Blanc 2018, IG, demisec, 10 litri

Ştiţi butada aceea cu „cei patru apostoli au fost trei: Luca şi Matei”. Ei bine, la noi e puţin invers. Cel mai mare punctaj în concursul AZOC Star / Smurfit Kappa este obţinut de... două vinuri!

Ambele, proaspete, „vinoase”, „băubile” şi, în mod surprinzător, cu un post gust foarte lung.

Despre Hamangia mai vorbim în curând, pentru că am să vă împărtăşesc o bucurie care ţine de Dobrogea.

La vinul de la Jidvei, să nu vă sperie restul de zaharuri! Este perfect echilibrat de aciditatea naturală a vinului, specifică vinurilor de Tânave bine elaborate.

Ambele sunt vinuri cu care pot fi serviţi invitaţii primei petreceri cu soare plin.

În mod normal, aceste vinuri (primele clasate) vor fi evaluate şi de către juraţii VINARIUM 2020, la sfârşitul lunii Mai.

 

70

2. Domeniile Avereşti - Rosé aromat de Huşi 2018, DOC, 3litri

La categoria rosé s-au „bătut” doi producători, ambii mizând pe Busuioacă de Bohotin: Domeniile Avereşti şi Cotnari (Anotimpurile). Ştiu că foarte mulţi iubitori ai vinului sec stau la distanţă faţă de acest soi (vechi şi valoros). Persistă imaginea vinurilor contrafăcute din alte vremuri, aromatizate artificial şi îndulcite... la fel.

Că aceşti consumatori mă cred sau nu mă cred, eu trebuie să spun: astfel de practici sunt istorie! Cine nu mă crede, pierde! De ce? Nu voi relua argumentele care să infirme teoria „adaosului chimic”, pentru ca aş consuma timpul celor care sunt informaţi. Legea e dură şi concurenţa de aici şi din UE nu doarme.

Spun doar că Busuioaca în varianta sec poate fi băută de orice fan al vinului „dry”. A câştigat cel de la Avereşti pentru că are o aciditate impresionantă, iar notele de trandafir sunt discrete, plăcute, fără a obosi „palatul”.

Busuioaca sec/demisec poate fi vinul petrecerilor tinereşti... şi, mai târziu, dacă ni se face dor de anii cei mai frumoşi ai vieţii.

 

3. Crama Gîrboiu - Varancha, Merlot 2018, IG, sec, 3 litri

71

România a fost, în general, norocoasă la jocul cu vinurile obţinute din soiuri internaţionale.

Nu stăm fantastic (cum s-o spun?!) la Pinot Noir şi la Chardonnay (deşi, există câteva vinuri excelente şi din aceste soiuri). În schimb, pe lângă Cabernet Sauvignon, Merlot-ul este la baza multor vinuri notabile din toate regiunile viticole ale ţării.

Ştiu că juriul a fost plăcut impresionat de Merlot-ul care a şi câştigat la categoria vinuri roşii. Vinul la BIB nu este conceput pentru păstrare pe termen lung. Nu se învecheşte în acest ambalaj. De aceea este logic ca el să poarte semnul tinereţii şi al aromelor primare. Dacă se poate să fie şi „rotund”, aşa cum s-a întâmplat cu Varancha al nostru, ia coroniţă şi, dacă-l întâlniţi, ia şi aprecierile Dvs.!

Din punctul de vedere al specialistului nu e o surpriză când găseşti la o cramă vinuri bune în gamele „de sus”, atâta vreme cât şi mai „jos” la BIB,

calitatea bună e un termen nenegociabil în cotractul nescris cu consumatorii. QED.

* * *

Previziunile Comisiei Europene pentru economia României în 2020: creştere economică de 3,8%, inflaţie de 3,4%. „O continuare a politicilor fiscale lejere, care agravează dezechilibrele macroeconomice existente, poate afecta încrederea investitorilor şi poate conduce la creşterea costurilor de finanţare." Iulian Anghel 14.02.2020

72

În schimb, demararea unei consolidări fiscale atât de necesare ar atenua dezechilibrele. Ar conduce, e adevărat, şi la o creştere economică un pic mai mică faţă orizontul de prognoză.

Comisia Europeană a publicat joi previziunile de iarnă asupra economiilor din Uniunea Europeană. Potrivit sursei citate, România va avea o creştere economică de 3,8% în 2020, după un avans de 3,9% în 2019. INS va publica mâine datele despre PIB-ul din 2019, dar se pare că aceasta a fi cifra de creştere, de vreme ce Comisia şi-o asumă în previziunile pentru 2020. În 2021, creşterea economică va coborî la 3,5%, anticipează Comisia. Pe ansamblul Uniunii, creşterea prognozată este de  1,4% în 2020 şi de 1,5% în 2021.

Zona euro va avansa cu 1,2% în 2020 şi cu acelaşi procent în 2021. În privinţa României, Comisia punctează:  politica fiscală va fi determinantă pentru evoluţia creşterii economice. O continuare a politicilor fiscale lejere, care agravează dezechilibrele macroeconomice existente, poate afecta încrederea investitorilor şi poate conduce la creşterea costurilor de finanţare. În schimb, demararea unei consolidări fiscale atât de necesare ar atenua dezechilibrele. Ar conduce, e adevărat, şi la o creştere economică un pic mai mică faţă orizontul de prognoză. Lipsa de previzibilitate legislativă din România sau deteriorarea rapidă a deficitului fiscal pot afecta, de asemenea, mediul de afaceri din România, cu efect nociv asupra investiţiilor, comentează documentul citat.

România va intra în pricedură de deficit excesiv în martie, după ce în 2019 deficitul fiscal a ajuns la 4,4% PIB, faţă de ţinta de 3% din PIB, stabilită în UE.

Ministrul finanţelor, Florin Cîţu, spune că deficitul bugetar va scădea sub 3% în 2022, iar România trebuie să obţină acordul Comisiei Europene pentru acest termen în discuţiile pe procedura de deficit excesiv.

73

„Procedura înseamnă să prezinţi un set de măsuri prin care vei reduce deficitul în viitor. Şi le-am prezentat în strategia fiscal-bugetară, care reduce deja deficitul în viitor, în 2022, sub 3%. Cred că singurul lucru care trebuie să fie negociat cu Comisia Europeană este viteza cu care te întorci sub 3%. Bineînţeles, Comisia ar fi spus că trebuie să ne întoarcem sub 3% anul acesta, noi spunem foarte clar că nu se poate aşa ceva, pentru că asta ar însemna ca politica fiscală să afecteze negativ economia şi nu vom face aşa ceva", a spus ministrul finanţelor, citat de Mediafax

Ministrul a adăugat că intrarea în procedura de deficit excesiv s-a luat în calcul la construcţia bugetului pe acest an.

„Strategia fiscal-bugetară arată deja că deficitul bugetar va scădea sub 3% în 2022. Noi am luat în calcul când am construit bugetul pe 2020 că vom intra în procedura de deficit excesiv. Nu aveam cum să evităm după ce am găsit acolo la execuţia bugetară pe ultimul an. Ştiam foarte bine că vom depăşi 3%, am spus asta din prima zi, deci nu aveam cum să evităm. Procedura de deficit excesiv este ceva automat, în momentul în care ai trecut de 3% intri în discuţii cu Comisia Europeană despre această procedură", a declarat Florin Cîţu, potrivit Mediafax.

Acesta a precizat că, având în vedere execuţia bugetară pe primele două luni, s-ar putea să avem un deficit bugetar sub ţinta de 3,6% din bugetul pe 2020.

* * *

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine AfricaneMeatmilk joi, 13 februarie, 2020

74

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 246 de localități din 24 de județe, cu un număr de 552 de focare (dintre care 6 focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații de tip A). În alte 12 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 577.212 porci afectați de boală și au fost diagnosticate 2.942 de cazuri la mistreți. În total au fost stinse 2.436 de focare. Până la această dată (06.02.2020) au fost despăgubiți 14.803 proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 403.380.850 de lei. Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare. Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe. ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei. Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii. Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană. Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie. Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.Serviciul Comunicare și Logistică Documentară

* * *

75