Stiri 26 august 2020, prima parte

Cursul de schimb 26.08.2020 1 EUR 4.8404

1 USD 4.0968

APIA si SUBVENTII

Fermierii afectați de secetă vor primi ajutoare de 925 de lei pe hectar Oana Racheleanu in Business,

Guvernul a aprobat un ajutor de 850 de milioane de lei pentru fermierii ale căror terenuri au fost afectate de secetă. Aceștia pot primi cel mult 925 de lei pe hectar.

Guvernul a adoptat, în ședința de luni, o ordonanță de urgență care acordă ajutoare de stat pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă. Această schemă de ajutor de stat are un buget de 850 de milioane de lei pentru aproximativ 34.400 de fermieri, cu o suprafață afectată de aproape 1,16 milioane de hectare, potrivit șefului Cancelariei premierului, Ionel Dancă.

Valoarea maximă a sprijinului acordat în cadrul acestei scheme de ajutor de stat poate să ajungă până la 925 de lei pe hectar pentru suprafețele afectate de secetă.

„Imediat după publicarea OUG în Monitorul Oficial, fermierii se vor putea înscrie în cadrul acestui program. Vor putea depune cererile pentru finanțarea acestor pierderi, în termen de 10 zile, astfel încât în cursul lunii septembrie să fie efectuate plățile în cadrul acestui program de compensare”, a mai declarat Ionel Dancă, după ședința de

În urmă cu o săptămână, Clubul Fermierilor Români solicita de la Guvern ajutoare de stat pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă din anul agricol 2019/2020, ale cărei efecte se vor resimţi chiar şi anul viitor.

1

„Considerăm că susținerea capacității de producție a hranei în România este indispensabilă asigurării siguranței alimentare a cetățenilor români, iar costurile falimentării sectorului în lipsa unei intervenții urgente și hotărâte ar fi enorme. Din această perspectivă, este evident că trecem dintr-o abordare economică într-una de securitate națională. Apreciem că ajutorul de stat, în contextul bugetului disponibil limitat, trebuie să se îndrepte către fermele și firmele care pun produse pe piață, asigură securitatea alimentară a României și pot să își consolideze contribuția la echilibrarea balanței comerciale negative a țării noastre în sectorul alimentar”, spunea atunci Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Incep verificările de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole afectate de seceta pedologică august 26, 2020 agrimanet

Instituţia Prefectului – Judeţul Buzău ne anunta ca a emis Ordinul privind constituirea comisiilor de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole afectate de seceta pedologică.

Comisiile vor fi formate din reprezentanţi ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Direcţiei Agricole şi autorităţi publice locale. Verificarile în teren pentru a constata pagubele suferite de fermieri din cauza lipsei de precipitaţii din acest an vor incepe de astazi.

Primele constatări se vor face la culturile de floarea soarelui din localităţile în care au fost primite notificări din partea agricultorilor.

Inştiinţări scrise la unitatea administrativ-teritorial se mai pot depune până la data de 1 septembrie 2020

Deţinătorii de terenuri agricole ale căror suprafeţe au fost afectate în proporţie de peste 30% mai pot depune până la data de 1 septembrie 2020 înştiinţări scrise la unitatea administrativ-teritorial pe a cărei rază teritorială se află terenul. În baza înştiinţărilor, comitetul local pentru situaţii de urgenţă va întocmi un raport operativ cu pagubele la culturile agricole, asociate fenomenului meteorologic de secetă pedologică, ce va fi transmis

2

către Centrul operaţional din cadrul ISU şi către Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice din judeţ.

După ce se vor finaliza inspecţiile din teren, reprezentanţii Direcţiei Agricole vor întocmi un raport centralizator privind calamităţile generate de seceta pedologică, care va fi transmis către MADR în vederea promovării şi finanţării acţiunilor şi măsurilor urgente de intervenţie în vederea înlăturării efectelor fenomenului de secetă pedologică la culturile agricole.

Primă de până la 20.000 Euro pentru producătorii agricoli august 26, 2020 agrimanet Comisia de Agricultură a data viz favorabil pentru proiectul de lege privind prima de comercializare de 100 şi 200 de euro, ne informeaza deputatul Ion Stefan.

Proiectul de lege privind acordarea unor prime de comercializare de 10.000 de euro/an/fermier şi 20.000 de euro/an/fermier a fost avizat favorabil în Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor, după ce în prealabil fusese adoptat în Senatul României.

“Este o veste bună pe care o aduc astăzi fermierilor din Vrancea şi din întreaga ţară, producători care, prin această lege iniţiată de mine(…), pot beneficia de o subvenţie, o primă de comercializare, de 200 de euro pentru fiecare tonă de produs comercializat pentru a fi industrializat şi 100 de euro pentru fiecare tonă de produs agricol comercializat adus pe piaţă.

Mă bucur că, după câteva săptămâni de amânări şi tergiversări, colegii parlamentari din Comisia de Agricultură şi-au dat seama cât de important este acest sprijin pentru producătorii agricoli români, fiind ca o gură de oxigen pentru economia locală. (…) Această lege este benefică deopotrivă pentru producători, dar şi pentru cumpărătorii în căutare de produse sănătoase, autohtone, româneşti. Proiectul de lege poate ajuta, de altfel, şi la salvarea soiurilor româneşti, cele pe care le căutăm cu toţii la tarabe.Legea primei de comercializare va stimula intrarea produselor agricole primare conforme din fermele agricole româneşti în circuitul comercial

3

fiscalizat. Când vorbim de prima de comercializare, aceasta se adresează tuturor produselor agricole obţinute numai în fermele din România, de la cereale, legume şi fructe şi până la producţia zootehnică. De prima de comercializare pot beneficia şi producătorii de struguri!”

Produsele agricole stimulate sa intre in economia oficiala

Măsura adresată fermierilor români va avea un impact bugetar pozitiv. Statul va încasa, direct sau indirect:

TVA încasat chiar înainte de obţinerea primei de comercializare, care pentru producţia zootehnică înseamnă o valoare superioară primei;

impozit pe profit mai mare de la procesatori; impozite şi contribuţii mai mari, ca urmare a stimulării creşterii

afacerilor procesatorilor.

Beneficiari

Domnul deputat Ion Stefan precizeaza si conditiile care trebuie indeplinite pentru a beneficia de aceste subventii: “De aceste subvenţii beneficiază persoanele fizice şi juridice, persoanele fizice autorizate/întreprinderi familiale/întreprinderi individuale din România care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) deţin în proprietate sau în arendă suprafeţe de teren agricol, luciu de apă sau construcţii destinate producţiei agricole pe teritoriul României;

b) posedă atestat de producător emis de autorităţile române;

c) comercializează pe piaţă produsele agricole primare din producţia proprie;

d) dovedesc comercializarea produselor agricole primare pentru care posedă atestat de producător.

Prima de comercializare se acordă la cerere, însoţită de următoarele documente:

adeverinţa în original care să ateste conform înscrisurilor de la registrul agricol suprafaţa de teren cultivată, suprafaţa de amenajări specifice destinate cultivării, suprafaţa de luciu de apă, respectiv numărul de animale/păsări/familii de albine deţinut de către solicitant;

atestatul de producător vizat la zi; dovada comercializării produselor agricole primare.

4

Cererea pentru acordarea primei de comercializare se depune la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură în a cărei rază teritorială se află terenul, luciu de apă sau ferma.

Prima de comercializare se acordă în termen de 30 de zile de la data depunerii.

Valoarea primei de comercializare reprezintă contravaloarea în lei a 200 de euro/tonă pentru produsele agricole primare comercializate către unităţi de procesare şi nu poate depăşi 20.000 de euro anual pe beneficiar, respectiv contravaloarea în lei a 100 de euro/tonă pentru produsele agricole primare comercializate direct pentru consum, care nu poate depăşi 10.000 de euro anual pe beneficiar. Fondurile pentru plata primei de comercializare provin din bugetul de stat.”

Plantațiile viticole și pomicole afectate de secetă, dar și lucerna, trifoiul și hameiul se despăgubesc Mihaela Prevenda Marți, 25 August 2020

Pe 21 august 2020 a intrat în vigoare Ordinul comun al ministrului Agriculturii şi al ministrului Afacerilor Interne nr. 97/63/2020, cu modificările și completările Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență – seceta pedologică. Astfel, la articolul 2 alineatul (3), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins: e) culturi agricole – înseamnă culturi agricole anuale, lucernă, trifoi, plantaţii pomicole, plantaţii viticole, hamei.

Utilizatorii de terenuri cu destinaţie agricolă înscrişi în evidenţele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ale căror suprafeţe cu culturi agricole au fost afectate în procent de peste 30% din suprafeţele destinate producţiei vegetale, aferente fiecărei culturi, depun înştiinţări scrise la unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază teritorială se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, până cel târziu la data de 1 septembrie, inclusiv, pentru culturile agricole de primăvară, precum și pentru lucernă, trifoi, plantaţii pomicole, plantaţii viticole, hamei.

5

Procesele-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor se întocmesc până cel târziu la data de 15 septembrie, inclusiv, şi se comunică comitetului local pentru situaţii de urgenţă.

Rapoartele de sinteză se întocmesc până cel târziu la data de 30 septembrie, inclusiv, şi se comunică Instituţiei prefectului, Consiliului judeţean şi Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul MADR. „Fac apel către toți membrii comisiilor de evaluare și constatare a pagubelor ca în toată această perioadă să se lucreze în toate zilele săptămânii, ca să reușim să finalizăm această acțiune până la termenele stabilite și să se înțeleagă situația grea prin care trec fermierii în acest an”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Scarlat. Foto: Crama Histria

ALTELE

Discutii APRINSE intre oieri si Ministrul Agriculturii! Ce ii reproseaza lui Oros 26 august 2020

Ministrul Agriculturii, ședință cu scântei cu oierii! Acesta a fost luat la întrebări de crescătorii de ovine cu privire la mai multe subiecte de mare interes pentru fermierii din sector. Ședința de lucru a avut loc la finalul săptămânii trecute în județul Sibiu, iar șeful MADR, Adrian Oros, le-a atras atenția oierilor cu privire la înregistrările de ovine și de caprine în vederea obținerii sprijinului cuplat, subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de animal.

”Am discutat cu producătorii despre specificul produselor, despre piețele de desfacere a acestora și am degustat din brânzeturile expuse. (…) De asemenea, la întâlnirea cu oierii din Sibiu am atras atenția cu privire la înregistrările efectivelor de ovine și de caprine în vederea obținerii sprijinului cuplat”, a scris Adrian Oros pe pagina sa de facebook la finalul întâlnirii.

6

 Se pare însă că  discuțiile nu au fost lipsite de contre. Oierii l-au luat cu asalt pe ministrul Agriculturii, punându-i întrebări legate de mai multe subiecte de mare interes pentru ei. Potrivit publicației ziuanews.ro, Adrian Oros nu a dat răspunsuri concrete la mai multe întrebări adresate de fermieri, printre care:

când/cum/cui va da cele 40 de milioane de euro de care vorbeşte de câteva zile?

cine va plăti testele de paternitate pentru berbecii de origine şi când? unde se vor face aceste teste? de ce nu mai oferă ajutorul pentru comercializarea lânii, prețul fiind

de 1 leu/kg? (cuantumul ajutorului era 2 lei/kg n.r.)

Potrivit publicației, la sfârșitul ședinței, Daniela Câmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu a fost vizibil deranjată de desfăşurarea acestei întâlnirii, însă le-a promis oierilor că nu le va trimite controale în ferme pentru a-i intimida.

Adrian Oros: despagubiri cuprinse intre 500 si 2.500 de euro, pentru crescatorii de oi. Cum vor fi acordati banii august 26, 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a vorbit despre despagubirile ce urmeaza a fi acordate crescatorilor de ovine, afectati de pandemie si a precizat ca acest sector beneficiaza de un sprijin in valoare de 40 de milioane de euro.

„Am gasit aceasta modalitate prin care vom aloca 40 de milioane de euro, fac o paranteza, schema de anul trecut a fost de 16 milioane de lei, noi vom aloca 40 de milioane de euro pentru a compensa pierderile datorita evolutiei pandemiei. Oieri stiu, la fel cum stim si noi, ca anul acesta pretul de achizitie la carnea de miel a fost aproape dublu fata de anul trecut. Asa a fost piata anul acesta. Sigur ca sunt si pierderi datorate faptului ca seceta din multe zone din tara s-a rasfrant asupra cantitatii de furaje, asupra pasunilor si au pierderi si din aceasta cauza, pentru ca furajele sunt mai scumpe. Atunci oierii in acest an vor primi sume mai consistente decat au primit anul trecut”, a spus Adrian Oros.

Cati bani va primi fiecare crescator de oi

Potrivit ministrului, banii vor fi impartiti in felul urmator: pentru o ferma cu 50-100 de oi, va fi alocata suma de 500 de euro, pentru cele cu 101 -200 de oi, suma de 800 de euro, cele de la 201 la 300 de oi, vor primi 1.300 de euro, cele de la  301 la 400 de ori, 1.700 de euro, cele de la  401 la 500 vor primi 2.100 de euro, iar fermele cu peste 500 de capete vor primi 2.500 de euro.

7

„Acestea sunt sumele pe care le-am alocat dupa consultarea liderilor Asociatiei Oierilor. Banii acestia vor intra in conturile fermierilor cat mai repede”, a mai adaugat Adrian Oros.

Ministrul a mai explicat ca pentru incasarea acestui sprijin nu vor mai fi necesare documente justificative, intrucat evaluarea  a fost facuta pe intreg sectorul. Banii vor fi alocati fermierilor prin intermediul APIA, iar potrivit sefului MADR, se vor face eforturi pentru ca toate sumele sa fie primite de crescatori pana la sfarsitul acestui an.

Încercările grele ale agriculturii în 2019 / 2020 Radu Stinghe aug. 25, 2020

Agricultura este unul dintre pilonii economiei românești. Conform statisticilor înregistrate în 2017,  25,8% din forța de muncă românească este angajată în agricultură, comparativ cu media UE de 4.4%.

Totuși, eforturile economice de finanțare cu bani europeni doar mențin sectorul agricol pe o linie favorabilă. Dezvoltarea de durată trebuie să vină în urma unei balanțe între politica externă și cea internă.

Agricultura României, la sfârșitul anului 2019, a înregistrat pierderi puse pe seama rectificării bugetare. Guvernul a anunțat recent o rectificare bugetară în care estimează un deficit de 4,4% pe 2019, semnificativ peste limita de 3%, asumat de toate țările membre ale Uniunii Europene (UE) prin Tratatul de la Maastricht. Executivul taie bani inclusiv de la agricultură – 1,1 miliarde lei.

Așadar, deciziile la nivel politic au influențat modul în care agricultura și-a dezvoltat obiectivele pentru anul 2020. Această rectificare bugetară, contrar efectului negativ dat de tăierea de fonduri pentru agricultură, reprezintă o strategie pe termen lung ce a luat în calcul factori precum: deprecierea leului; depășirea cu mult a țintei propuse pentru deficitul bugetar cât și accelerarea deficitului comercial și cel de cont curent.

Anul 2020 pune România pe primele poziții în UE când vine vorba de alocarea de fonduri europene pentru dezvoltare. Sectorul agricol a fost unul dintre cei mai mari beneficiari ai intrării României în Uniunea Europeană. La începutul acestui an, Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a anunțat că a intrat în conturile MADR suma de 1,02 miliarde de euro, provenită din decontul de la Comisia Europeană a banilor virați fermierilor în cadrul Campaniei APIA 2019. Miliardul de euro de la Bruxelles reprezintă decontarea sumelor pe care Ministerul Agriculturii, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), le-a achitat deja fermierilor începând cu luna octombrie 2019.

8

Banii europeni sunt o sursă de “oxigen” pentru sectorul agricol facilitând astfel mecanismele esențiale pentru depășirea problemelor ce se pot ivi în anul 2020.

Unele dintre aspectele ce neliniștesc fermierii români sunt pesta porcină și criza forței de muncă. Deși spre sfârșitul anului 2019 focarele de infecție s-au redus, pesta va continua să atace micile crescătorii și va afecta atât comerțul cu animale, cât și prețul cărnii de porc. O altă problemă este criza forței de muncă în sectorul agro-alimentar. Mulți români din mediul rural au plecat la muncă în străinătate. Sursă articol: Forbes

Biotehnologiile si infrastructura de irigatii, pe agenda intalnirii dintre ministrul Oros si ambasadorul Adrian Zuckerman Agrostandard | 25 August, 2020

Adrian Oros, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, l-a primit luni, 24 august 2020, la sediul MADR pe E.S. Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA la Bucuresti. Alaturi de ministru, s-au aflat secretarul de stat George Scarlat, precum si experti din cadrul Directiei Generale de Afaceri Europene si Relatii Internationale. Temele principale aflate pe agenda de lucru au vizat: transferul de tehnologii agricole si bune practici din SUA cu un deosebit accent pe biotehnologii si infrastructura de irigatii, cresterea volumului de export-import intre cele doua state si consolidarea dimensiunii economice a Parteneriatului strategic Romania – SUA, informeaza MADR.

In deschiderea discutiilor, ministrul Adrian Oros a subliniat ca tara noastra si Ministerul Agriculturii in domeniul sau de activitate trebuie sa profite de oportunitatea unica de a putea accesa fonduri externe de la Uniunea Europeana in cadrul Planului National de rezilienta si redresare economica. In acest context, ministrul Oros a precizat ca Ministerul se afla in proces de fundamentare a proiectului privind nevoia de investitie in dezvoltarea si

9

imbunatatirea infrastructurii de irigatii si gestionarea apei, pentru a asigura securitatea alimentara a tarii noastre.

Planul de investitii aferent acestui proiect are la baza nevoia de crestere a suprafetelor irigabile ale tarii noastre, de reabilitare a intregii infrastructuri de irigatii, desecare si drenaj precum si a infrastructurii de combatere a eroziunii solului.

Adrian Oros a salutat schimburile de opinii benefice privind proiecte pilot care s-au desfasurat cu cateva companii americane ce ofera solutii in domeniul gestionarii apei. In cadrul intalnirii a fost adusa in discutie necesitatea incheierii unui memorandum de colaborare in domeniul imbunatatirilor funciare intre cele doua state, ministrul Oros exprimandu-si in acest sens speranta ca demersurile necesare sa fie finalizate in scurt timp.

Referitor la transferul de tehnologii si bune practici, E.S. Adrian Zuckerman a transmis deschiderea tarii sale de a impartasi cu Romania know-how si tehnologii pentru sectorul agricol, in special dezvoltarea infrastructurii de irigatii si ameliorarea plantelor.

Referitor la exportul de produse agroalimentare din Romania in SUA, reprezentantii Ambasadei Statelor Unite si-au manifestat sprijinul de a facilita schimburile comerciale intre cele doua state, prin furnizarea catre agentii comerciali romani interesati de exporturi in SUA a informatiilor legate de targuri si expozitii americane si directionarea solicitarilor acestora catre birourile comerciale ale Ambasadei Romaniei pe teritoriul SUA.

Ministrul Adrian Oros a mentionat oportunitatea deschiderii pietei americane pentru produse romanesti de calitate premium cum ar fi mierea, produsele bio, vinurile. La randul sau, Ambasadorul SUA a transmis necesitatea ca produsele romanesti sa beneficieze de o promovare mai buna pentru a avea acces sporit pe piata externa.In aceste sens, pentru consolidarea cooperarii in domeniul comertului cu produse alimentare, cei doi oficiali au agreat ca este nevoie de eforturi comune pentru a dezvolta componenta economica a parteneriatului strategic intre Statele Unite si Romania.

Alte subiecte discutate s-au referit la sustinerea investitiilor din sectorul agro-comercial al SUA pe piata Romaniei, consolidarea oportunitatilor pentru schimburi de afaceri in cadrul reuniunilor oficiale, atelierelor si conferintelor, inclusiv expozitia Indagra si evenimentele AMCHAM.

Referitor la colaborarea stiintifica si academica dintre Romania si SUA, au fost realizate demersuri privind propuneri de colaborare intre institutiile

10

academice cu profil agricol si veterinar din SUA si universitati din Romania. Ministrul Adrian Oros a afirmat ca Ministerul incurajeaza si sprijina educatia si cercetarea in agricultura, precum si dezvoltarea serviciilor de expertiza si cercetare agricola avansata in universitatile din Romania cu tehnologii de cercetare in domeniul agroindustriei din SUA.

EXPORT DE MIERE ÎN SUA! Agroinfo 26 august 2020 OFICIAL. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, s-a întâlnit cu E.S. Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA la București, cu care a negociat deschiderea pieţei americane pentru produse românești de calitate premium cum ar fi mierea, produsele bio, vinurile, anunță un comunicat MADR transmis pentru AGROINFO.

Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, l-a primit luni, 24 august 2020, la sediul MADR pe E.S. Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA la București. Alături de ministru, s-au aflat secretarul de stat George Scarlat, precum și experți din cadrul Direcției Generale de Afaceri Europene și Relații Internaționale. Temele principale aflate pe agenda de lucru au vizat: transferul de tehnologii agricole și bune practici din SUA cu un deosebit accent pe biotehnologii și infrastructura de irigații, creșterea volumului de export-import între cele doua state și consolidarea dimensiunii economice a Parteneriatului strategic România – SUA.

În deschiderea discuțiilor, ministrul Adrian Oros a subliniat că țara noastră și Ministerul Agriculturii în domeniul său de activitate trebuie să profite de oportunitatea unică de a putea accesa fonduri externe de la Uniunea Europeană în cadrul Planului Naţional de rezilienţă şi redresare economică. În acest context, ministrul Oros a precizat că Ministerul se află în proces de fundamentare a proiectului privind nevoia de investiție în dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii de irigații și gestionarea apei, pentru a asigura securitatea alimentară a țării noastre.

Planul de investiții aferent acestui proiect are la bază nevoia de creștere a suprafețelor irigabile ale țării noastre, de reabilitare a întregii infrastructuri de irigaţii, desecare şi drenaj precum și a infrastructurii de combatere a eroziunii solului. Adrian Oros a salutat schimburile de opinii benefice privind proiecte pilot care s-au desfășurat cu câteva companii americane ce oferă soluții în domeniul gestionării apei. În cadrul întâlnirii a fost adusă în discuție necesitatea încheierii unui memorandum de colaborare în domeniul imbunatatirilor funciare între cele două state, ministrul Oros exprimându-și în acest sens speranța ca demersurile necesare să fie finalizate în scurt timp.

11

Referitor la transferul de tehnologii și bune practici, E.S. Adrian Zuckerman a transmis deschiderea țării sale de a împărtăși cu România know-how și tehnologii pentru sectorul agricol, in special dezvoltarea infrastructurii de irigatii si ameliorarea plantelor. Referitor la exportul de produse agroalimentare din România în SUA, reprezentanții Ambasadei Statelor Uniteși-au manifestat sprijinul de a facilita schimburile comerciale între cele două state, prin furnizarea către agenții comerciali români interesați de exporturi in SUA a informațiilor legate de târguri si expozitii americane și direcționarea solicitărilor acestora către birourile comerciale ale Ambasadei Romaniei pe teritoriul SUA.

Ministrul Adrian Oros a menționat oportunitatea deschiderii pieţei americane pentru produse românești de calitate premium cum ar fi mierea, produsele bio, vinurile. La rândul său, Ambasadorul SUA a transmis necesitatea ca produsele românești să beneficieze de o promovare mai bună pentru a avea acces sporit pe piața externă. În aceste sens, pentru consolidarea cooperării în domeniul comerțului cu produse alimentare, cei doi oficiali au agreat că este nevoie de eforturi comune pentru a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic între Statele Unite și România.

Alte subiecte discutate s-au referit la susținerea investițiilor din sectorul agro-comercial al SUA pe piața României, consolidarea oportunităților pentru schimburi de afaceri în cadrul reuniunilor oficiale, atelierelor și conferințelor, inclusiv expoziția Indagra și evenimentele AMCHAM.

Referitor la colaborarea știintifică și academică dintre România și SUA, au fost realizate demersuri privind propuneri de colaborare între instituțiile academice cu profil agricol și veterinar din SUA și universități din Romania.

12

Ministrul Adrian Oros a afirmat că Ministerul încurajează și sprijină educația și cercetarea în agricultură, precum și dezvoltarea serviciilor de expertiză și cercetare agricolă avansată în universitățile din Romania cu tehnologii de cercetare în domeniul agroindustriei din SUA.

În încheierea discuțiilor, ministrul Oros și-a exprimat speranța că împreună, printr-un dialog constructiv și fructuos se poate construi un parteneriat viabil, în beneficiul ambelor state.

Dumitru(MADR): doar crescatorii de bovine vor mai putea primi subventie pentru infiintarea fabricilor de lapte august 26, 2020

In viitorul Plan National Strategic, doar fermierii care cresc bovine vor mai putea primi subventii pentru infiintarea de fabrici de lapte, in conditiile in care „fermierii nostri sunt prizonierii unor multinationale, 6-7-8, care fac pretul pietei”, a declarat secretarul de stat Emil Dumitru.

„Vor face fabrici de lapte doar fermierii care produc lapte. Nu vom mai da subventii europene pentru investitii unora care nu au legatura cu vaca de lapte. Asa am facut in 2007 cand am inchis foarte multe capacitati mici de procesare pe motivul si pe rationamentul potrivit caruia nu respecta standardele comunitare, in loc sa le finantam, sa le modernizam. Din pacate, ne aflam in situatia in care fermierii nostri sunt prizonierii unor multinationale, 6-7-8, care fac pretul pietei”, a mentionat Emil Dumitru in cadrul emisiunii Viata Satului, la postul public de televiziune.

Mai mult, in viitorul exercitiu financiar, sprijinul va fi acordat fermierilor care isi doresc sa-si integreze productia, pentru ca doar in acest fel Romania va fi capabila de a-si schimba balanta comerciala.

”Unele din masurile pe care le avem in Programul National de Dezvoltare Rurala, pe care am facut analize, am constatat ca nu au functionat. Am facut fabrici de lapte fara sa existe actionari cei care produceau laptele sau abatoare fara sa existe produsii dedicati sacrificarii. In viitorul program, vom acorda sumele pentru a face investitii in ferma doar acelor fermieri care vor sa-si integreze productia. Unul care face business in constructii si vrea sa

13

investeasca in agricultura trebuie sa fie prima data fermier, sa faca zootehnie si abia dupa aceea sa se gandeasca ca isi face un abator, pentru ca numai asa putem sa integram productia”, a mai spus Dumitru.

By lantulalimentar 2020-08-26

Cel mai mult, la piață, s-au scumpit fructele, cu 21%. Prețul cărnii în magazine a înregistrat o creștere cu 7,5 %. Preparatele alimentare au fost cu 5,9% mai scumpe.

Pâinea și cerealele ne costă cu 5% mai mult. Prețul peștelui și al fructelor de mare, care oricum nu era ieftin, a făcut un salt de 4,8%. Pentru lapte, brânză și ouă plătim cu 4,3% mai mult. La ulei și alte tipuri de grăsimi, prețul a crescut cu 4,2%. Zahărul, dulcețurile, mierea și ciocolata sunt mai scumpe cu 2,9%.

Scumpiri semnificative au mai fost înregistrate în Polonia, în Ungaria și în Cehia. În Ungaria, de pildă, fructele s-au scumpit cu 38% față de iulie 2019. Fructele s-au mai scumpit foarte mult în Polonia, cu 23,7%, în Cehia, cu 23,1% și în Estonia, cu 18,2%, potrivit siteului https://ec.europa.eu.

Carnea s-a scumpit cel mai mult în Ungaria, cu 10,6%. A doua mare creștere de preț a fost înregistrată în Bulgaria, 8,8%.

Legumele au înregistrat scăderi de prețuri în aproape toate statele membre. Cel mai mult s-au ieftinit în Cipru, cu -14,4%. În Slovacia s-au ieftinit cu -11,8%, iar în Lituania cu -10,1%. În România, legumele au fost mai ieftine cu – 0,4%.

Pâinea în Germania s-a ieftinit cu -0,2 și în Irlanda cu -0,1. Peștele și fructele de mare s-au ieftinit în Estonia cu -2,7%.

14

……………………….

LEGISLATIV

ORDONANTA: Animalele lasate nesupravegheate sau maltratate vor fi CONFISCATE 26 august 2020

Măsuri mai drastice pentru protecția animalelor! Un nou proiect de ordonanță de urgență pentru întărirea măsurilor de protecție a animalelor a fost pus în dezbatere publică, a anunțat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela. Potrivit acestuia, polițiștii vor putea să confiște animalele agresate, rănite sau maltratate și să le plaseze într-un adăpost.

”Am reuşit să facem un pas important, poate cel mai important de până acum, pentru stabilirea unor atribuţii clare în sarcina poliţiştilor în vederea gestionării situaţiilor de pericol pentru animale. (…) Am postat pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne proiectul de ordonanță de urgență pentru întărirea măsurilor de protecție a animalelor, act normativ ce eficientizează implicarea polițiștilor și a autorităților locale în gestionarea situațiilor de pericol pentru animale”, a precizat șeful MAI.

Potrivit lui Vela, actul normativ este rezultatul dezbaterilor avute atât cu specialiști din cadrul Ministerului de resort sau alte instituții, cât și cu reprezentanți ai organizațiilor iubitorilor de animale.

Potrivit documentului publicat pe site-ul MAI, se instituie dreptul poliţiştilor de a pătrunde în domeniul, în domiciliul sau reşedinţa oricărei persoane fizice fără acordul acesteia, precum şi în sediul oricărei persoane juridice, fără acordul reprezentantului legal al acesteia, dacă au informaţii care indică faptul animalele aflate acolo se află în pericol.

“Proiectul are ca scop protejarea animalelor aflate în pericol prin stabilirea unui mecanism care va permite poliţiştilor să emită un ordin de plasare a animalului agresat, rănit sau maltratat într-un adăpost. De asemenea, prin proiectul de ordonanţă instituim obligaţia consiliilor judeţene şi a CGMB de a asigura cu caracter continuu şi permanent servicii publice de adăpostire a animalelor, fie prin organizarea unor adăposturi proprii, fie prin încheierea

15

unor contracte cu grădini zoologice, cu iubitori de animale sau cu alte entităţi”, a mai detaliat Marcel Vela.

Astfel, serviciile serviciile publice de adăpostire a animalelor vor trebui să fie operaţionalizate în termen de 60 de zile de la data publicării ordonanței de urgență în Monitorul Oficial. De asemenea, timp de 180 de zile se vor organiza activități de informare a populației.

………………….

INTERNE

Clubul Fermierilor Romani face anuntul: care este pretul graului in contextul secetei august 26, 2020

Clubul Fermierilor Romani vorbeste despre dificultatile pe care producatorii de grau le-au intampinat in contextul secetei, despre productia de grau, care poate asigura necesarul intern al Romaniei dar si despre pretul graului in 2020, se arata intr-un comunicat remis StiriAgricole.ro.

„Clubul Fermierilor Romani adreseaza preocuparile exprimate in spatiul public in egala masura de catre fermierii din domeniul vegetal, procesatorii din industria moraritului si panificatiei si traderii de cereale privind impactul productiei scazute de cereale (datorat secetei) asupra pietei, contractelor comerciale si asigurarii securitatii alimentare a Romaniei, si evidentiaza in acest sens urmatoarele aspecte de natura tehnica si comerciala.

Fermierii romani au un cost foarte ridicat al productiei in actualul an agricol din cauza secetei. Analiza financiara indica acumularea de datorii restante la creditorii care au finantat anul agricol 2019-2020, ceea ce conduce la tendinta fermierilor de a urmari maximizarea veniturilor prin asteptarea unor conditii mai bune la vanzare.

Constatam in acest sens ca relativ cantitati scazute de grau au fost contractate si vandute. In ciuda secetei si a estimarii de recolta de 6,7 milioane de tone calculata de expertii Clubului (confirmata si prin raportul Departamentului de Stat pentru Agricultura al SUA), siguranta alimentara a Romaniei nu este nici pe departe amenintata, tinand cont de necesarul intern al Romaniei de maxim 180.000 tone / luna. De aici, rezulta un necesar de aproximativ 2,2 milioane tone consum intern anual.

Nivelul exporturilor de grau din Romania in anul 2020 se ridica la un maxim de 1,1 milioane tone fata de anul 2019, cand in aceeasi perioada de timp,

16

iulie si august, au fost exportate 2,1 milioane tone . Cuantificand necesarul intern si ceea ce s-a exportat, ajungem la nivelul de 3,3 milioane tone, dintr-un estimat de recolta de 6,7 milioane tone. Jumatate din estimatul recoltat (3,4 mil tone) se afla in magaziile fermierilor, impreuna cu partea neachizitionata inca de procesatori din necesarul de 2,2 milioane tone destinat consumului intern.

La aceasta ora, din punct de vedere al competitivitatii, piata interna este peste cea de export si, in mod firesc, prima optiune de vanzare este piata interna. Pretul graului in portul Constanta (considerat referinta) este de 800 lei/tona. Ca un exemplu, mentionam vanzarea efectuata cu cateva zile in urma in judetul Arges pentru piata locala, pentru care pretul de vanzare a fost de 845 lei /tona.

Tinand cont ca din aceasta locatie pana la portul Constanta costul logistic este de 75 lei /tona, rezulta un pret al graului de 920 lei /tona.

Piata bazinului Marii Negre indica preturi mult mai mici din cauza presiunii de recolta ruseasca si ucraineana, a necesitatii vanzarii in diverse destinatii, cele doua tari fiind practic rezervoare de materie prima, in special Rusia, cu o productie estimata de 78 milioane de tone de grau.

O parte a exportatorilor s-au reorientat catre navele cu alte origini (Ucraina, Rusia), din cauza faptului ca fermierii romani nu au dorit sa vanda catre piata de export. Mai mult, au fost situatii in care a fost achizitionat grau din Ucraina si adus in Constanta pentru a incarca navele antamate deja contractual pentru export, exact din acelasi motiv.

Raportul navelor care au plecat, care sunt la operare, care asteapta ancorate in rada portului Constanta, precum si a celor care trebuie sa soseasca, ne arata din nou un nivel foarte scazut al exporturilor de grau din Romania. Conform ultimului raport naval pentru perioada 14 – 19.09.2020, suma cantitatilor de grau contractate ne indica un nivel de 119.700 tone de grau, o cifra extrem de mica comparativ cu anii precedenti.

In spatiile de depozitare detinute de fermierii membri in Clubul Fermierilor Romani, exista cantitati importante si suficiente de grau cu destinatie comerciala si invitam pe aceasta cale procesatorii sa isi manifeste intentia de cumparare pentru asigurarea procesarii, pentru ca fermierii pot sustine cererea de grau pentru piata romaneasca.

Desigur, fermierii doresc o standardizare a parametrilor de calitate, o uniformizare si simplificare a lor conform pietelor internationale, precum si termene de plata competitive in acord cu normele comerciale ale pietelor

17

importante, unde in mod normal termenul CAD (cash against documents) reprezinta un termen de plata de 48-72 de ore de la prezentarea facturii comerciale de marfa.

Fermierii au vandut si vor continua sa vanda cu prioritate catre piata din Romania, in conditii echilibrate din punct de vedere al pretului, al conditiilor de plata si al conditiilor de calitate. Piata trebuie lasata sa se autoregleze, fara interventii si fara a crea panica.

Interdictia de export din primavara a generat panica in randul fermierilor si a restrictionat accesul lor la un potential de valorificare mai mare cu circa 30 de euro pe tona de grau, in conditiile in care toate optiunile au fost excluse, in afara de procesarea interna.

Consideram ca un climat de business sanatos si sustenabil, bazat pe acuratete in analize, care functioneaza in conditii de profitabilitate mutuala, poate oferi fermierilor informatii pertinente, astfel incat acestia sa poata lua cele mai bune decizii pentru afacerile lor, pentru siguranta alimentara a Romaniei, chiar si in cele mai nefavorabile momente, precum cele din acest an marcat de efectele secetei asupra rezultatelor fermelor si ale pandemiei in plan economic si social.”

Sute de fermieri din Dobrogea au ieșit la o plimbare cu tractoarele și utiliajele agricole din dotare, august 26, 2020 agrimanet

Astăzi, sute de fermieri din Dobrogea au organizat o plimbare pașnică pe drumurile naționale din județ, cu tractoarele și utiliajele agricole din dotarea a peste 100 de ferme. Se plâng că Ministerul Agriculturii şi cel al Finanţelor nu le oferă sprijin, pe fondul secetei acute.

În zonă, unde nu a mai plouat de cel puțin 70 de zile, mai bine de 80% dintre culturi sunt afectate. Oamenii cer ca Dobrogea să fie declarată regiune

18

calamitată. Vor şi o păsuire în ceea ce privește ratele bancare – așa cum a fost în cazul persoanele fizice, pe timpul stării de urgență.

“Fermierii au ajuns la limita. Din pacate organizatiile profesionale nu au inteles ca asta putea sa devina si sansa lor de recredibilizare si de resetare in raport cu membrii si autoritatile. Respect acestor fermieri pentru ceea ce arata. Sper ca protestele sa se amplifice, iar liderii fermierilor indiferent de nivelul lor, national sau judetean sa uite pentru o perioada de ce culoare politica au si sa faca ce trebuie pentru colegii lor”, a declarat fermierul Stefan Gheorghita.

Scopul acestui protest tip Plimbare pașnică este acela prin care se atrage atenția privind:

Suspendarea ratelor, măsură aplicabila cel târziu de la 01.09.2020; Plata de urgență a sumelor, și așa mici, fixate pentru despăgubirea

calamităților. Rambursarea cu celeritate a TVA-ului pentru fermieri. Plata de urgență a subvenției la motorină și a primelor de asigurare a

culturilor. Modificarea legislației în sensul susținerii proiectelor independente de

irigații, din surse alternative de apă. Poate chiar si posibilitatea accesului acestui gen de proiecte la fonduri europene/naționale.

Încurajarea fermierilor să planteze perdele forestiere prin relaxarea regulilor și furnizarea de material săditor.

Prioritate pentru proiectele de irigații naționale existente și viitoare, în zona Dobrogei. Este regiunea cu cel mai mare deficit de apă și totuși, cu ferme relativ mari și bine tehnologizate, cu potențial bun!

Declararea județului Constanța ca zonă calamitată!

sursa foto: Ziua de Constanta

PROTEST! Fermierii romani ies in strada cu tractoarele 26 august 2020

Protest al fermierilor români!

19

Mai mulți agricultori din Dobrogea și-au anunțat intenția de a ieși în stradă cu tractoarele pentru a protesta, nemulțumiți de deciziile celor aflați la putere. Într-o intervenție la Antena 3, fermierul Mircea Chipăilă, care face parte din Grupul de Inițiativă Civică al Producătorilor Agricoli Dobrogeni, a precizat că fermierii intenționează să iasă în stradă astăzi, 26 august. 

Fermierii dobrogeni au mai anunțat în urmă cu câteva săptămâni că vor bloca drumurile cu tractoarele dacă Ministerul Agriculturii nu ia atitudine cu privire la cererile lor. Primul protest trebuia să aibă loc în data de 3 august, însă a fost amânat. Aceștia spun că nu au încredere în declarațiile oficialilor cu privire la acordarea despăgubirilor pentru culturile distruse de secetă.

”Noi cerem amânarea ratelor la bănci, nu anularea, poate nu s-a înțeles bine, cerem amânarea. Solicităm ca zona noastră, Dobrogea, să fie declarată zonă calamitată. Pierderile pe care le-am suferit noi, agricultorii, sunt uriașe. Suma promisă de ministrul agriculturii pe hectarul de cultură calamitată de secetă nu ne acoperă pierderile. Nu mai avem încredere că vom primi despăgubirile, pentru că suntem tot amânați. O să cred doar când o să văd banii în cont”, a declarat fermierul Mircea Chipăilă.

Potrivit inițiatorilor protestului, acțiunea de protest are loc astăzi, 26 august, începând cu ora 9, iar fermierii vor ieși pe străzile din mai multe localități din județul Constanța.

Județul Constanța este de departe cel mai afectat de seceta pedologică extremă, având peste 450.000 de hectare calamitate, adică mai mult de o treime din suprafața totală distrusă la nivel național. Pe lângă culturile de toamnă, deja distruse, seceta face ravagii și în culturile de primăvară, iar fermierii sunt nemulțumiți de răspunsul târziu al guvernanților.

Și agricultorii de peste Prut au ieșit în stradă cu tractoarele, iar insistențele lor se pare că au dat roade. În Republica Moldova, fermierii au început deja să primească despăgubirile pentru secetă.

CE LE PROMITE MINISTERUL AGRICULTURII FERMIERILOR CARE AU IEȘIT ASTĂZI ÎN STRADĂ CU TRACTOARELE! Agroinfo , 26 august 2020

DEFILAREA TRACTOARELOR. AGROINFO v-a anunțat ieri, în premieră, că astăzi fermierii din Constanța vor ieși în stradă cu tractoarele.  Peste 100 de tractoare au defilat prin mai multe localități din județul Constanța unde seceta a făcut ravagii în culturile agricole. Secretarul de stat MADR George Scarlat a fost trimis de ministrul

20

agriculturii să discute cu fermierii protestatari. Ce promisiuni le-a făcut secretarul de stat MADR?

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, aflat în vizită în județul său, Cluj, l-a trimis la manifestația tractoarelor de la Constanța pe secretarul de stat MADR George Scarlat, cu misiunea să-i liniștească pe agricultori cu câteva promisiuni verbale.

Foto AGROINFO, transmisă de fermierul Alexandru Chipăilă.

Disperarea, teama că nu vor mai avea de unde să-și plătească ratele și datoriile la furnizori, pentru că seceta i-a pus la pământ, i-au scos pe agricultorii din Constanța în stradă astăzi cu tot cu tractoare. Manifestația nu s-a numit protest, pentru că li s-a atras atenția că nu pot protesta în pandemie. A fost o defilare pașnică a tractoarelor care să atragă atenția decidenților din Ministerul Agriculturii că situația în care se află agricultorii din acest județ este cumplită. Seceta le-a provocat pierderi financiare uriașe, mulți dintre ei nu mai au bani ca să-și achite datoriile la furnizori de inputuri, ratele la bănci și leasingurile.

VIDEO AICI CU MANIFESTAȚIA DE ASTĂZI! PAGINA FACEBOOK AGROINFO!

A fost prezent la evenimentul nostru domnul secretar de stat MADR George Scarlat și a ascultat doleanțele noastre, ale fermierilor. Avem doar promisiuni verbale. Ministrul era la o întâlnire la Cluj cu fermieri. Secretarul de stat ne-a promis că se vor pune toate problemele în discuție la nivelul conducerii ministerului. Pentru declararea Dobrogei ca zonă calamitată nu există cadru legislativ și ar trebui elaborat un act.

21

Foto transmisă pentru AGROINFO de fermierul Alexandru Chipăilă, organizator manifestația de la Constanța.

Avem promisiunea verbală că până la sfârșitul lunii septembrie vom fi cu banii în conturi, despăgubirile pentru secetă, că se vor urgenta toate procedurile, inclusiv controlul administrativ a eșantionului de 5% din totalul fermierilor care cer aceste despăgubiri. Ne aflăm în situația în care trebuie să ne plătim inputurile pentru anul următor, loturile semincere sunt compromise de secetă și mulți fermieri nu vor avea sămânță. Avem datorii la furnizori și ar trebui să le cerem, din nou, pe datorie, să le cerem furnizorilor de inputuri să ne păsuiască. E ca un lanț, noi avem probleme, au și furnizorii de inputuri și nu știm dacă ne mai pot păsui. S-a discutat și problema amânării ratelor și leasingurilor și BNR se pare că nu e de acord. Suntem disperați și noi, și angajații noștri. Dacă aceste promisiuni verbale nu se vor concretiza, nu știu ce vom face, a declarat fermierul Alexandru Chipăilă, membru în Grupul de Inițiativă Civică al Producătorilor Agricoli Dobrogeni,  exclusiv pentru AGROINFO.

Foto transmisă pentru AGROINFO de fermierul Alexandru Chipăilă.

Fermierii care au manifestat astăzi cer:

22

1. Suspendarea ratelor, măsură aplicabila cel târziu de la 01.09.2020;2. Plata de urgență a sumelor, și așa mici, fixate pentru despăgubirea calamităților.3. Rambursarea cu celeritate a TVA-ului pentru fermieri.4. Plata de urgență a subvenției la motorină și a primelor de asigurare a culturilor.5. Modificarea legislației în sensul susținerii proiectelor independente de irigații, din surse alternative de apă. Poate chiar si posibilitatea accesului acestui gen de proiecte la fonduri europene/naționale.6. Încurajarea fermierilor să planteze perdele forestiere prin relaxarea regulilor și furnizarea de material săditor.7. Prioritate pentru proiectele de irigații naționale existente și viitoare, în zona Dobrogei. Este regiunea cu cel mai mare deficit de apă și totuși, cu ferme relativ mari și bine tehnologizate, cu potențial bun!8. Declararea județului Constanța ca zonă calamitată! (sursa ziuaconstanta.ro) sursa foto coperta: ziuaconstanta.ro

CRESCĂTOR DE ANIMALE: SUNTEM TRATAȚI CA NIȘTE CERȘETORI DE PILELE ANGAJATE prin INSTITUȚIILE STATULUI! Agroinfo 24 august 2020 -

VOCEA FERMIERULUI. Suntem tratați ca niște cerșetori! Azi am pierdut ore lungi pe la ușile celor de la primărie care nu aveau pregătit un formular pentru înștiințarea de secetă și habar nu aveau cum trebuie să arate. După ce am telefonat peste tot, inclusiv la Ministerul Agriculturii, în sfârșit, mi-au dat un formular vechi și am rezolvat cumva. De la primărie, alte ore pierdute la Direcția Sanitară Veterinară, ne-a spus supărată Ileana Voina, crescător de animale din comuna Turdaș, Hunedoara, în mesajul către AGROINFO.

Crescătoarea de animale Ileana Voina a aflat de la AGROINFO că primăriile trebuie să aibă un formular pentru înștiințarea pentru secetă, astfel încât fermierii, crescătorii de animale, să-l completeze și să-l poată transmite către primării și prin mijloace electronice, e-mail, de exemplu.

Potrivit Ordinului pentru modificarea și completarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență, publicat vineri, 21 august 2020, în Monitorul Oficial, utilizatorii de terenuri agricole înscriși în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ale căror suprafețe de culturi agricole au fost afectate în procent de peste 30% din suprafețele destinate producției vegetale, aferente fiecărei culturi, depun înștiințări scrise la unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază teritorială se află

23

terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță până cel târziu la data de 1 septembrie 2020 inclusiv.

Conform Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, din 09.04.2020, înștiințarea depusă la primărie trebuie să cuprindă datele de identificare ale deținătorului de teren agricol, suprafața totală declarată, suprafața calamitată estimativ pe fiecare dintre culturile calamitate, cu specificarea dacă suprafața calamitată se află în zonă irigabilă. CUM ARATĂ ÎNȘTIINȚAREA DE SECETĂ? AICI FORMULARUL OBȚINUT DE NOI DE LA PRIMĂRIA BUZĂU!

Se pare că nu toate primăriile au citit Ordinul comun MADR și MAI și nici Regulamentul pentru că funcționarii sunt surprinși când fermierii îi întreabă despre înștiințarea de secetă. Ce a pățit crescătoarea de ovine din județul Hunedoara?

Am fost astăzi la primăria noastră Turdaș pentru cererea pentru seceta la porumb și lucerna și nu aveau cerere tip, am văzut postarea dvs cu ceva cerere și ma gindeam sa, ne trimiteți un formular. A sunat la DADR (Direcția pentru Agricultură n.r.) Hunedoara agentul agentul agricol dar l-a trimis la un site unde nu a găsit. Între timp am sunat la MINISTERUL AGRICULTURII la București și un domn VELICU DANIEL după ce mi-a închis țâfnos telefonul, am insistat și mi-a dat detalii fără a -mi trimite cererea tip, a zis ca nu există. I-am spus ca sun la dvs și și mi a închis telefonul. Am depus cererea după un formular vechi și am rezolvat cumva. Normal era ca formularul sa fie trimis de MADR către DADR județene sau prefecturi care la rindul lor să le trimită primăriilor să le găsească fermierii la nevoie, ne-a scris Ileana Voina.

Cum birocrația e în floare în România, greu de stârpit, după ce crescătoarea de animale a rezolvat cumva cu înștiințarea pentru secetă, a pierdut alte ore la direcția sanitară veterinară pentru o amărâtă de adeverință care poate fi completată în câteva minute. Dacă nu ar fi suportat cu stoicism ore întregi de așteptare, crescătoarea de animale ar fi pierdut subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de animal, sprijinul cuplat pentru ovine. Termenul limită de depunere la APIA al adeverinței este 1 septembrie 2020 pentru sprijinul cuplat aferent acestui an.

De la 11 și 30 stau în față la DSVSA Deva HD după 2 adeverințe, a venit și doctorul veterinar al nostru de pe comuna.... Mă simt ca un cerșetor pentru dreptul meu și munca mea de o viață. Ultimele zile pentru depus acte berbeci, SCZ la APIA. De dimineață am stat 3 ore la casa doctorului veterinar la poartă.... Niște specialiști care își bat joc de fermieri.... După ce

24

am dus de o luna singele luat de la berbeci la DSV Deva... În situația mea sunt mulți pe cele 3 comune concesionate de același doctor veterinar... Am sunat că trece termenul la APIA (termenul la APIA este 1 septembrie pentru depunerea adeverinței prin care se atestă că berbecii sunt înscriși în registrele genealogice ale raselor n.r.) La Colegiul medicilor veterinari la București să fac sesizare și se va analiza.... La Paștele Cailor, eventual!  Niște neaveniți, slab pregătiți profesional puși în posturi politic, sau pe neamuri, pile.... Ne-a scris cu mare amărăciune crescătoarea de animale din județul Hunedoara.

CÂTE VOR PIERI DIN FERMELE MICI, DE SUBZISTENȚĂ, DIN ROMÂNIA! Agroinfo 22 august 2020 -

UNDE VA FI GOSPODĂRIA ȚĂRĂNEASCĂ? Vine tăvălugul schimbării! Gospodăria țărănească, exploatația agricolă de subzistență, este considerată punctul slab pe harta agriculturii și dezvoltării rurale românești. Fermele de subzistență și semisubzistență nu au altă șansă de supraviețuire decât să devină ferme comerciale, să se asocieze ca să fie mai puternice și să-și poată vinde produsele, spune ministrul agriculturii, Adrian Oros.

Șeful de la Agricultură a declarat vineri, în județul Alba, că un obiectiv important din Planul Național Strategic (PNS), fixat pentru următorul exercițiu financiar 2021-2027, este consolidarea fermelor de familie, transformarea exploatațiilor agricole de subzistență și semisubzistență în ferme comerciale. În acest proces, multe dintre exploatațiile agricole de subzistență, gospodării țărănești, nu vor rezista, vor dispărea.

Noi avem cam 700.000 de ferme de subzistenţă sau semisubzistenţă. Aceste ferme trebuie să le consolidăm, să devină nişte ferme comerciale, care să reziste pe piaţă, a declarat vineri, 21 august 2020, ministrul agriculturii, la o conferință de presă susținută în Mihalț, județul Alba. 

Ritmul în care dispar an de an exploatațiile agricole de subzistență este accelerat. Anul acesta, potrivit informațiilor furnizate nouă de către APIA, au dispărut 17.307. Cu atât a scăzut numărul cererilor depuse la APIA pentru subvențiile agricole aferente anului 2020. Scăderea numărului de cereri este evaluată de conducerea ministerului și de cea a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ca un semn bun, al comasării terenurilor agricole. Crește numărul hectarelor exploatate de fermele medii sau mari și astfel aceste exploatații agricole se dezvoltă.

25

Este un fenomen natural de comasare a fermelor foarte mici, a acelor ferme de subzistență din care noi mai avem 563.000 de ferme, cu 20.000 mai puțin decât anul trecut, declara ministrul agriculturii, Adrian Oros, la 1 iulie 2020.

Multe dintre fermele de subzistență nu solicită subvențiile agricole, multe dintre ele nu au unde să-și vândă ce produc peste necesarul gospodăriei.

Un document al Ministerului Agriculturii în care este analizată situația agriculturii și a satului românesc dezvăluie că odată cu creșterea dimensiunii unei exploatații agricole la peste 5 ha, numărul fermelor de subzistență este în scădere. În același timp, un număr mic de ferme deține cel mai mare din suprafața agricolă și, implicit, încasează în fiecare an suma cea mai mare din subvențiile APIA.

În anul 2016, numărul total al exploatațiilor agricole a fost de 3.422.030 (cu 11,3% mai puţine faţă de 2010), reprezentând 32.7% din totalul exploataţiilor agricole din UE28.

În ceea ce privește structura pe categorii a exploatațiilor agricole, din analiza datelor statistice constatăm că se păstrează caracterul de polarizare a agriculturii din România.

Se poate observa că, un număr foarte mare de exploatații sunt aferente grupei de până la 2 ha (2.480.770), respectiv 72% din totalul exploatațiilor înregistrate. În mare măsură, terenul agricol utilizat este în proprietate și exploatat în vederea obținerii de bunuri pentru consumul propriu, fără a fi desfășurată activitate economică orientată către piață. Aceste exploatații utilizează în total 1,53 mil ha (12,24% din suprafața agricolă utilizată (SAU) totală).

Aceeași situație o regăsim analizând toate categoriile de până la 5 ha. Din numărul total de explotații (3.422.030) exploatațiile mai mici de 5 ha, în număr de 3,14 mil, reprezintă 91,8% din totalul exploataţiilor şi utilizează 28,7% din SAU. Dintre acestea, în categoria 2-5 ha se regăsesc 660 mii de exploatatii.

Odată cu creșterea dimensiunii peste 5 ha, numărul fermelor este în scădere astfel că, ponderea acestora din total pentru categoria 5-50 ha este de 7,7% (262.930), respectiv 0,17% pentru 50-100 ha (6.010) și doar 0.36% revine fermelor cu dimensiunea peste 100 ha. Suprafața exploatată pe grupe de mărime este: 20,2% din SAU pentru categoria 5-50 ha, 3.3% din SAU pentru exploatațiile de 50-100 ha și 48% din SAU pentru cele mai mari de 100 ha.

26

Din numărul total al exploatațiilor înregistrate statistic în anul 2016 de 3.422.030, doar 901.507 sunt solicitanți ai plăților pe suprafață (SAPS), suprafața totală solicitată la plată fiind de 9.177.354 ha. Suprafețele SAPS  (solicitate la plata schemei unice pe suprafață n.r.) au crescut anual, în anul 2019 ajungând la un total de 9.748.666 ha, odată cu scăderea numărului de fermieri ceea ce demonstrează și un ușor proces de comasare a terenurilor.

Luând ca referință datele APIA din anul 2018, în ceea ce privește numărul de fermieri pe categorii de suprafață, putem observa faptul că există o concentare a exploatațiilor de până la 50 ha, în număr de 794.471 (91,4%) care exploatează o suprafață de aproximativ 3,7 mil. ha (39,41%), față de exploatațiile peste 500 ha, unde un număr de 2.470 (0,28%) exploatează 2,88 mil. ha (30,51%).

De menționat faptul că, fermele de peste 1.000 de ha (în număr de 879 – 0,1%) sunt beneficiare de plăți directe pentru o suprafață de 1,77 mil. ha (18,81%).

Discrepanța este accentuată și de dimensiunea medie a fermei din categoria < 5 ha care este de 2,34 ha față de 2.024,79 ha, dimensiunea medie a fermelor de peste 1000 de ha, care exploatează aproximativ aceeași suprafață agricolă. Exploatațiile din categoria 50-300 de ha (50-100 ha și 100-300 ha) în număr de 17.221 (1,98%) care explotează 2.040.513 ha (21,57%) cu suprafețe medii de 70,93 ha (pentru categoria 50-100 ha), respectiv 168,96 ha (pentru categoria 100-300 ha) pot reprezenta segmentul de mijloc al agriculturii din România care poate susține consolidarea

27

sectorului agricol ca o garanție pentru securitatea alimentară și susținerea structurilor sociale rurale, menționează documentul  MADR.

Potrivit aceluiași document MADR, exploatația agricolă de subzistență este considerată un punct slab pe harta agriculturii românești. Până și schimbările climatice sunt influențate negativ de aceste ferme mici.

Număr foarte mare al exploatațiilor de mici dimensiuni (sub 5 ha)- Dimensiune medie scăzută a exploatațiilor agricole (3,65 ha) de 4,5 ori sub nivelul mediei UE- Dimensiunea economică a exploatațiilor scăzută (de 9,8 ori față de media UE), susține analiza SWOT a Ministerului Agriculturii la capitolul Puncte slabe din agricultură.

Numărul mare de ferme mici gestionează inadecvat deșeurile rezultate din activitățile agricole și au dificultăți în adaptarea la tehnologii noi, se mai spune în același document MADR.

Șansa de supraviețuire a fermierilor mici, a țăranului, este să se unească în cooperative, susține ministrul agriculturii. Șeful MADR adaugă că în noua politică agricolă comună sume importante de bani vor fi direcționate pentru cooperative.

Asistăm cu toţii la un fenomen paradoxal. Deşi fermierii din România ştiu să producă, şi cantitativ şi calitativ, foarte bine, au probleme mari în a-şi vinde produsele. Singura modalitate realistă de a rezolva această problemă, de a-şi creşte puterea de negociere, este aceea de asociere. Aici, noi îi stimulăm şi, în viitorul program naţional strategic, stimulăm ca mulţi dintre fermieri, care nu reuşesc să-şi vândă produsele, să intre în aceste cooperative, unde pot să îşi vândă produsele la nişte preţuri competitive, a afirmat vineri ministrul agriculturii.

Altfel spus, pe țăranul român îl mai salvează doar cooperativa.

Traderul de seminţe Agro-Est Muntenia din Buzău şi-a majorat veniturile cu 20%, la 100 mil. lei în 2019. Compania colaborează cu peste 1.000 de fermieri Florentina Niţu 25.08.2020,

Agro-Est Muntenia, trader de inputuri agricole şi cereale din judeţul Buzău, controlat de Mihai Moraru, a ajuns la afaceri de 100 milioane de lei în 2019, după un avans de 20% faţă de anul precedent, într-un deceniu de existenţă, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Însă, profitul a scăzut cu 45%, la 880.000 de lei anul trecut.

28

Compania cu 47 de angajaţi are în portofoliu seminţe, îngrăşăminte, produse fitosanitare (erbicide, insecticide, fungicide), biostimulatori şi produse foliare pentru nutriţia plantelor, dar oferă şi servicii de consultanţă agricolă fermierilor, precum analize de plante, de sol, de apă pentru irigaţii şi tratamente, cartare ori monitorizarea stării culturii, conform informaţiilor de pe site-ul companiei.

S-au modificat condiţiilor de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan J.P. Miscellanea / 26 august

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 741 din data de 14 august 2020 a fost publicată Legea nr. 175/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului ("Legea nr. 175/2020"), act normativ ce urmează să intre în vigoare la 60 de zile de la data publicării sale în Monitorul Oficial - aşadar, la data de 12 octombrie 2020, conform Hotnews.

Noua reglementare instituie noi limitări şi condiţii pentru înstrăinarea terenurilor agricole din extravilan, extinzând considerabil sfera titularilor dreptului de preempţiune. Totodată, Legea nr. 175/2020 înăspreşte sancţiunea aplicabilă înstrăinărilor terenurilor agricole situate în extravilan fără respectarea procedurii de preempţiune sau fără obţinerea avizelor necesare: nulitatea absolută a contractelor de vânzare încheiate cu nerespectarea legii, respectiv amendă contravenţională al cărei cuantum majorat poate varia între 100.000 şi 200.000 lei.

1. Aspecte noi legate de dreptul de preempţiune

1.1. Titularii dreptului de preempţiune

Legea nr. 175/2020 extinde sfera titularilor dreptului de preempţiune la cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan, instituind 7 (şapte) categorii de preemptori: (i) rudele de gradul I, soţii, rudele şi afinii până la

29

gradul al treilea inclusiv, alături de coproprietari, (ii) proprietarii investiţiilor agricole asupra terenurilor agricole, precum şi arendaşii, (iii) proprietarii şi arendaşii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării, (iv) tinerii fermieri, (v) unităţile de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, precum şi instituţiile de învăţământ cu profil agricol, (vi) persoanele fizice cu domiciliul/reşedinţa în unităţile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul supus vânzării sau în unităţile administrativ-teritoriale vecine şi (vii) statul.

Totodată, noua reglementare stabileşte o ordine de prioritate la cumpărare a preemptorilor din aceeaşi categorie, precum şi anumite condiţii pe care unii titulari ai dreptului de preempţiune trebuie să le îndeplinească; de exemplu, pentru a putea exercita dreptul de preempţiune, anumite categorii de preemptori trebuie să aibă domiciliul/sediul social înregistrat pe teritoriul României pentru a perioadă minimă de timp (e.g. 5 ani pentru arendaşi persoane fizice, respectiv pentru asociaţii/acţionarii arendaşului persoană juridică sau (1) an în cazul tinerilor fermieri).

1.2. Restricţii aplicabile persoanelor fizice şi persoanelor juridice, altele decât preemptorii

În cazul în care titularii dreptului de preempţiune nu îşi manifestă intenţia de a cumpăra terenul în termenul legal, Legea nr. 175/2020 stabileşte o serie de condiţii privind achiziţionarea terenurilor agricole situate în extravilan pentru persoanele fizice şi persoanele juridice - alţii decât titularii dreptului de preempţiune.

Astfel, atât în cazul persoanelor fizice, cât şi în cazul persoanelor juridice acestea trebuie (i) să aibă domiciliul/reşedinţa/sediul social/sediul secundar în România, stabilit cu cel puţin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare, (ii) să fi desfăşurat activităţi agricole pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare, (iii) să fie înregistrate la autorităţile fiscale române cu minimum 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare, pentru persoanele fizice, respectiv, să facă dovada că minimum 75% din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali anterior ofertei de vânzare reprezintă venit din activităţi agricole, pentru persoanele juridice.

În plus, în cazul acestora din urmă, trebuie îndeplinite şi următoarele condiţii: (i) asociatul/acţionarul care deţine controlul societăţii să aibă domiciliul în România de cel puţin 5 ani (anterior ofertei de vânzare) şi (ii) în cazul în care acţionariatul este format din persoane juridice, asociaţii/acţionarii persoane fizice care deţin controlul acelor societăţi să aibă domiciliul în România de cel puţin 5 ani.

30

1.3. Vânzarea liberă

În cazul neexercitării dreptului de preempţiune şi dacă nicio altă persoană fizică sau juridică care îndeplineşte condiţiile menţionate mai sus nu îşi manifestă intenţia de a cumpăra în termenul prevăzut de lege, înstrăinarea se va putea face în mod liber către orice persoană fizică sau juridică.

2. Condiţii de ordin fiscal cu privire la vânzarea terenurilor agricole

Potrivit Legii nr. 175/2020, înstrăinarea prin vânzare a unui teren agricol situat în extravilan înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărarea sa de către vânzător este condiţionată de plata de către vânzător a unui impozit de 80% din suma ce reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă.

Acelaşi impozit de 80% este aplicabil şi în cazul înstrăinării directe sau indirecte a pachetului de control al societăţilor care au în proprietate terenuri agricole situate în extravilan şi care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora. Impozitul se aplică la diferenţa de valoare a terenurilor respective calculată pe baza grilei notarilor între momentul dobândirii terenurilor şi momentul înstrăinării pachetului de control. În acest caz, impozitul pe profit privind diferenţa de valoare a acţiunilor sau părţilor sociale vândute se va aplica la o bază redusă proporţional cu procentul ponderii terenurilor agricole respective în activele fixe, orice dublă impozitare fiind interzisă.

Nerespectarea obligaţiilor de plată a impozitului atrage nulitatea absolută a vânzării.

Prevederile de mai sus nu se aplică reorganizării sau realocării de bunuri în cadrul aceluiaşi grup de societăţi.

3. Restricţionarea schimbării destinaţiei terenurilor agricole situate în extravilan

Legea nr. 175/2020 stabileşte că, odată achiziţionate, terenurile agricole situate în extravilan vor trebui utilizate exclusiv în vederea desfăşurării activităţilor agricole de la data cumpărării, iar în situaţia în care pe teren există investiţii agricole pentru culturile de pomi, viţă de vie, hamei şi irigaţii, destinaţia agricolă a acestora va trebui menţinută.

4. Aspecte procedurale

Legea 175/2020 prelungeşte termenul de exercitare a dreptului de preempţiune de la 30 de zile calendaristice la 45 de zile lucrătoare şi

31

completează procedura cu termenul de 30 de zile calendaristice stabilit pentru exercitarea intenţiei de cumpărare de către persoanele fizice şi juridice în condiţiile descrise la pct. 1.2 de mai sus. Totodată, potrivit noii reglementări, primăriile vor fi obligate să notifice titularii dreptului de preempţiune despre înregistrarea ofertei de vânzarea.

Legea nr. 175/2020 instituie un Registru unic privind circulaţia şi destinaţia terenurilor agricole situate în extravilan în care vor fi înregistrate informaţii privind înstrăinările imobiliare având ca obiect terenurile agricole situate în extravilan.

5. Sancţiuni

Legea 175/2020 prevede noi sancţiuni: astfel, înstrăinarea terenurilor agricole situate în extravilan fără respectarea procedurii reglementate pentru exercitarea dreptului de preempţiune, sau în lipsa avizelor necesare, este sancţionată cu nulitatea absolută (anterior modificării, Legea 17/2014 prevedea drept sancţiune nulitatea relativă), iar amenda contravenţională pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 17/2014 a fost majorată, fiind cuprinsă între 100.000 lei şi 200.000 lei.

eZilier, platforma online creată de un student pentru muncile „cu ziua” 26 August 2020

Una dintre problemele pe care le au unele domenii economice în România e dificultatea de a găsi zilieri, angajați care să lucreze doar cu ziua sau pentru o perioadă limitată. un tânăr din România au făcut un produs pentru a ajuta firmele să găsească zilieri. Aceasta este povestea eZilier.

eZilier este creația unui student care în timpul pandemiei a lucrat și la Harta Producătorilor Locali, un site unde să găsești producătorii din România care fac lucruri naturale, dar care au avut dificultăți în a-și desface produsele.

Andrei Ilie e un student care a terminat anul I, iar acum a dezvoltat și un produs dedicat zilierilor și firmelor care vor să-i găsească.

Cum a venit ideea unui site de zilieri?

Am povestit cu Andrei Leonard Ilie despre eZilier și fondatorul site-ului spune că atât în contextul pandemic, dar și în general, în România e o piață foarte mare de zilieri, atât în agricultură, cât și în alte domenii.

32

Andrei spune că a văzut în jurul lui mulți colegi sau prieteni care vor să lucreze, dar nu găsesc un job care să le ofere siguranță, iar aceeași situație e și în cazul persoanelor necalificate care caută de muncă.

„Am căutat pe Google anunțuri pentru zilieri, puține, împrăștiate și greu de filtrat, așa că am decis să fac o platformă exclusiv pentru zilieri prin intermediul căreia vreau să creez o comunitate, un loc unde patronii pot găsi sprijin de muncă rapid, iar cei care vor să lucreze să o facă fără să stea mult să caute și să filtreze ușor anunțurile care-i interesează”, explică Andrei.

„Ideea mi-a venit pentru a sprijini atât persoanele care au nevoie de bani și vor să lucreze cu ziua, dar și patronii care în momentul de față sunt destul de necăjiți din cauza contextului actual, mai ales în HoReCa”, spune Andrei Ilie.

Pe lângă legătura tradițională între posibilii angajați și angajatori, platforma încearcă să educe antreprenorii și privind reglementările legale despre angajarea zilierilor.

De altfel, de luna trecut, zilierii au o nouă legislație în România, din 25 iulie. Astfel, din acea dată a devenit obligatoriu Registrul Electronic al Zilierilor, prin aplicația „Inspecția Muncii”. Astfel, firmele care utilizează zilieri nu mai au registre clasice, ci trebuie să înregistreze activitatea prin aplicația mobilă.

Cele mai populare domenii pe platformă pentru zilieri

În momentul acesta platforma este funcțională și are deja anunțuri. Cele mai căutate domenii pe eZilier sunt HoReCa, Construcțiile, Agricultura, îngrijirea grădinilor și spațiilor verzi, dar nu numai.

În momentul de față, angajatorii au un pachet de 3 anunțuri gratuite pe eZilier, fiecare anunț având o dată de expirare de șapte zile.

„Ulterior angajatorii care vor să sprijine comunitatea pot achiizționa unul din cele două pachete suplimentare cu prețuri între 5 și 20 de lei”, explică Andrei Ilie.

Platforma a fost un real succes încă din momentul lansării și are 4.000 de utilizatori unici provenind din traficul organic și au început să apară și 40 de anunțuri în doar 3 săptămâni. E un proces lent, dar care poate avea succes. La nivel de monetizare, Andrei are un plan simplu: gratuitate pentru cei care caută de muncă, dar platforma are reclame, și pachetele pentru angajatori.

33

Momentan e doar o punte de legătură, dar pe viitor Andrei vrea să adauge și alte facilități. „Vrem să creăm un sistem care să ușureze munca angajatorului și să automatizeze plata zilierilor”, spune Ilie.

Cum a evoluat Harta Producătorilor Locali

În luna martie, Andrei Ilie și colegul său Mihai Feraru au lansat Harta Producătorilor Locali, un site unde producătorii se puteau lista pentru a fi descoperiți. Era o perioadă când oamenii nu se duceau atât de mult la piață și exista o efuziune privind produsele românești.

În momentul de față Harta Producătorilor Locali a ajuns la aproape 600 de producători și sute de vizitatori care caută zilnic cine vinde fructe, legume sau conserve și alte produse românești în apropierea lor.

De asemenea, au lansat și un parteneriat cu ITGenetics, prin care se sprijină proiectul acestora din urmă care oferă producătorilor un kit gratuit prin care aceștia-și pot pune o etichetă „Produs în România”.

Ultima oară când vorbeam cu Andrei voia să lanseze și o secțiune unde să-i ajute pe producători să-și facă propriul site pentru a distribui produsele, iar acum au reușit să-l lanseze la https://market.producatoridinromania.ro.

Să facem diferența între produsele românești doar cu numele și produsele autentice românești august 26, 2020 agrimanet

Producţia de produse lactate, dar şi importurile au înregistrat creşteri în primele şase luni ale anului, raportat la perioada similară din 2019, piaţa laptelui fiind dominată de multinaţionale, arată rezultatele unui studiu realizat de Cooperativa Ţara Mea.Problema este că, din cauza crizei sanitare, consumul a scăzut semnificativ, astfel că se prefigurează stocuri mai mari ca de obicei. De aici și nevoia de o atenție deosebită asupra evoluției prețurilor produselor lactate, în condițiile în care piața de profil este dominată de companii multinaționale.

34

Urmează o perioadă în care producția autohtonă de lapte scade, așadar va fi interesant de observat dacă vor mai crește importurile sau dacă se vor mări prețurile.

Cateva cifre:

Importurile de lapte brut, în creștere cu 57,4%, în primele șase luni, față de perioada corespunzătoare din 2019, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS)

Producția de lapte de consum, mai mare cu 12,5%, în iunie 2020, raportat la iunie 2019

Cantitatea de lapte colectată de procesatori în primul semestru, în scădere ușoară față de aceeași perioadă din 2019

Importurile de lapte brut reprezintă mai mult de o treime din producția internă de lapte de consum

Cele mai mari importuri sunt la lapte și smântână neconcentrate, brânză și caș, conform datelor INS.

Producția de lapte de consum, în primul semestru, a fost de 183.245 tone, cu 20.333 tone (+12,5%) mai mult față de perioada similară din 2019. În luna iunie, producția a atins 27 479 tone, în scădere cu aproape 2.000 de tone raportat la luna anterioară.

În creștere au fost și cantitățile de lapte colectate de procesatori – 109 186 tone de lapte în iunie 2020, față de 104 156 tone, în iunie 2019. La nivel de semestru, în schimb, volumul colectat a atins 578 131 tone, comparativ cu 582 204 tone, în primul semestru din 2019.

Importurile de lapte brut, însă, s-au majorat semnificativ în primele șase luni (+57,4%), atingând 72 212 tone, raportat la 50 552, în aceeași perioadă din 2019. În iunie 2020, importurile au fost de 9 473 tone, comparativ cu 6 019 tone, în iunie 2019.

România a avut, în 2019, o producție de lapte de consum de 329. 677 tone, mai mare cu 7,7%, raportat la 2018. Procesatorii au colectat 1.161.179 tone de lapte, în scădere ușoara, față de 2018, în timp ce importurile de lapte brut (materie primă) au totalizat 113.025 tone, fiind mai mici cu 11,8%, comparativ cu 2018.

Brânzeturile, o piață dominata de străini

„România nu are tradiția Olandei în producția de lactate, dar are rețetele sale autentice, pe care facem tot posibilul să le păstrăm. Este adevărat că de-abia acum am ajuns la nivelul tehnologic al producătorilor străini, dar avem în

35

continuare aproape ultimele pășuni bio din Europa. De aceea, dorința noastră este să susținem toți producătorii români de pe acest segment.” (Florin Burculescu, președinte Cooperativa Țara Mea).

Brânzeturile reprezintă categoria cu cea mai mare pondere în piața lactatelor, circa 50% din punct de vedere valoric. În luna iunie, producția a fost de 10.332 de tone, în creștere ușoară față de mai 2020, respectiv 50.335 tone în primele șase luni, fiind consemnat un avans nesemnificativ raportat la intervalul similar din 2019. În 2019, producția de brânză, inclusiv urdă, a atins un volum de 96.402 de tone (nivel aproape similar celui din 2018), în timp ce la brânză topită a atins 9.784 tone, în scădere ușoară față de 2018.

Din păcate, cam la același nivel sunt și importurile. România a importat o cantitate de 88.126 tone de brânză și caș, în 2019, în valoare de 283 milioane de euro, ceea ce înseamnă un plus de circa 3.000 de tone raportat la 2018, în timp ce livrările la export au atins 15.065 tone.

Principalii jucători pe piața brânzeturilor sunt companiile Hochland, Savencia, Covalact, Lactalis, Albalact, care dețin aproape jumătate din piață din punct de vedere valoric pe segmentul IKA. Cele mai importante mărci 100% românești sunt Solomonescu și Țara Mea, aflate în topul preferințelor consumatorilor români.

„Cred că este timpul să facem diferența între produsele românești doar cu numele și produsele autentice românești. Un produs autentic românesc folosește rețete și ingrediente românești, forța de muncă românească și este deținut de companii românești cu acționari născuți în România. Nu este un discurs de patriotism desuet, ci o lecție de economie.” (Florin Burculescu, președinte Cooperativa Țara Mea).

Cooperativa Tara Mea deține 3 fabrici de lapte și produse lactate la Berca (județul Buzău), Arad (județul Arad) și Bârlad (județul Vaslui), fiecare livrând peste 100 de tone de lactate pe lună.

Piața Bio, pe creștere

Chiar dacă produsele bio la acest moment au o pondere de doar câteva procente în totalul pieței lactatelor, evoluția segmentului în ultima perioada nu este deloc de neglijat. De altfel, și marii producatori au început să se uite cu un interes tot mai mare către această nișă, în contextul în care consumatorii devin tot mai interesați de alimente cât mai naturale și sănătoase.

36

Fasolea chinezeasca, cultivata si in Romania. Leguma este profitabila, dar si benefica , 26 august 2020

Fasolea chinezească este cultivată și în România! Cu o boabă mult mai mică decât a fasolei tradiționale românești și cu un gust mult mai dulce, fasolea Mung pare să fi cucerit un buzoian care vrea să o cultive pe suprafețe întinse și să transforme totul într-o afacere.

https://agro-tv.ro/fasolea-chinezeasca-cultivata-si-in-romania-leguma-este-profitabila-dar-si-benefica/

Vasile Panaete, buzoianul care deține Dealul Sofiei în comuna Topliceni din județul Buzău, a cultivat anul acesta, în premieră, fasolea Mung, un soi originar din China. Deși suprafața cultivată anul acesta a fost foarte mică, buzoianul s-a declarat foarte încântat atât de modul în care s-a întreținut, cum s-a dezvoltat, cât și de producția obținută.

 „Fasolea chinezească este una foarte rară în România. Este un soi de fasole apropiat de soia, cu o boabă măruntă. Modalitatea de creștere și întreținerea sunt tot ca la soia”, spune Vasile Panaete

Buzoianul preocupat de agricultura ecologică spune că toate semințele din grădina sa sunt aduse de la stațiunile de cercetare din țară, iar pe cele de fasole Mung le-a adus de la Stațiunea de Cercetare de la Bacău. De acolo a învățat și cum să o cultive, iar după primul an, în care a experimentat, este decis să treacă la suprafețe mai mari și să transforme totul într-o afacere.

„Anul acesta am cultivat doar un lot experimental însă sunt convins să cultiv o suprafață mai mare. Este foarte productivă. Eu pe 500 de metri am semănat circa o jumătate de kilogram de fasole și cred că voi recolta peste 20 de kilograme de fasole. Singura  condiție este să fie irigată. Este o legumă foarte dulce. Se folosește în industria cofetăriilor, pentru creme și pentru glazuri, dar poate fi gătită și în preparatele tradiționale”, a explicat Vasile Panaete.

Fasolea Mung provine din China și are capacitatea de a elimina toxinele din organism și îmbunătățește funcționarea ficatului. Aduce un aport semnificativ de vitamina C si K, conține mangan, potasiu, magneziu, cupru și zinc. De asemenea, conține proteine ușor de digerat. În plus, fasolea Mung

37

are capacitatea de a scădea nivelul de colesterol rău din sânge. De asemenea, cantitatea mare de antioxidanți pe care acest de fasole o conține previne apariția bolilor de inimă.

Corespondent Agro TV Buzau: Marilena Dinu

Fermierii noştri, în linia întâi Nicoleta Dragomir 26 august 2020

Evenimentul „Fermierii Noştri” este o campanie de comunicare RALF 2020 - Forumul Internaţional al Marilor Fermieri. Prima întâlnire online a avut loc în ziua de 21 iulie 2020.

“Fermier în Linia Întâi” este un proiect al comunităţii marilor fermieri RALF, organizat de BORO Communication, în parteneriat cu Corteva Agriscience România şi Revista Ferma.

Opt tineri fermieri români din toate zonele ţării au fost protagoniştii discuţiei moderată de Nicoleta Dragomir, senior editor Revista Ferma. Invitat special a fost Daniel Buda, vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European, cu ultimele noutăţi privind strategiile „Green Deal” şi „From Farm to Fork”, dar şi răspunsuri concrete la întrebările fermierilor participanţi cu privire la susţinerea comunitară pe termen scurt şi mediu a agriculturii din România. S-au alăturat discuţiei Maria Cîrjă - Marketing Manager, Corteva Agriscience România şi Republica Moldova, partenerul evenimentului, şi Bogdan Romaniuc - Founder & Managing Partner BORO Communication.

8 teme de dezbatere

Discuţiile din cadrul evenimentului “Fermier în Linia Întâi - Xgroup Meetings Agriculture” au debutat cu prezentarea fermierilor invitaţi şi răspunsul succint al acestora la întrebările lansate de organizatori.

38

Care au fost cele 8 teme - provocări ale momentului în agricultura românească?

1.  Fermierii locali sunt în linia întâi a economiilor naţionale, iar agricultura are un rol vital în relansarea economică. Ce înseamnă să fii fermier în România?

2.  2020, un an provocator! Secetă, pandemie, ploi... Ce strategii aţi aplicat pentru reuşita culturilor?

3.  Ferma reprezintă mai mult un business sau un mod de viaţă?4.  Sunteţi tineri. Noile tehnologii fac parte din ferma dvs? Cum le-aţi

integrat (monitorizare, cartare, GPS, staţii meteo etc.)?5.  Care sunt principalele canale de informare care duc la implementarea

de noi tehnologii performante din fermele dvs.?6.  Pe ce vă bazaţi atunci când luaţi decizia achiziţiei de inputuri

(seminţe, substanţe de protecţia plantelor)?7.  Cum vedeţi rolul unui consultant pentru culturile din ferme? Sunteţi

dispuşi să plătiţi şi o părere specializată?8.  Ce servicii vă doriţi de la furnizorii de inputuri?

Agricultura ca stil de viaţă

Raul Mărunţoiu, tânăr fermier constănţean, spune că a fi fermier în linia întâi înseamnă a avea o responsabilitate faţă de consumatorul român, faţă de oamenii cu care lucrezi, faţă de cei care ţi-au încredinţat terenurile în administrare şi faţă de România. „Pentru mine a fi fermier a devenit un stil de viaţă de mult, de fapt, cred că m-am născut în acest stil de viaţă având norocul de a creşte în mediul rural, într-o familie de fermieri. Pentru mine era un stil de viaţă încă de mic copil, era o bucurie să merg pe câmp, să merg

39

cu combina, în remorcă, să mă joc în mormanul de porumb. Și când a venit momentul să îmi aleg drumul în viaţă, bineînţeles că am optat pentru domeniul agricol, deoarece îl consider unul dintre cele mai frumoase, cele mai libere şi care îţi poate asigura un stil de viaţă extraordinar de frumos”, a povestit cu mândrie Raul, la întâlnirea online din 21 iulie.

Am discutat cu fermieri care lucrează de patruzeci şi ceva de ani aici pe zonă şi mi-au spus în felul următor: «Am mai trecut prin secetă, au mai fost episoade, dar treieram 1600-2000 kg de grâu la hectar, făceam trei tone de porumb». Anul acesta noi nu am recoltat absolut nimicRAUL MĂRUNŢOIUfermier din jud. Constanţa

Un an sub semnul secetei!

Din păcate, spune tânărul fermier, seceta din acest an este una catastrofală: „Eu am majoritatea terenurilor în comuna Săcele, Istria. Cifrele pe care o să vi le dau sunt cu adevărat catastrofale şi reale în acelaşi timp. De pe o suprafaţă de 407 ha înfiinţate în toamnă cu orzoaică am recoltat 102 tone, de pe o suprafaţă de 356 ha de grâu am recoltat 229 tone, facem o medie la toată cultura de păioase şi vedem că am obţinut 400 kg la hectar. Este o situaţie cu care nimeni nu s-a mai confruntat, nu a mai trecut nimeni prin aşa ceva. (...) Am fost în inspecţie în cultura de porumb, care totalizează vreo 82 ha la mine anul acesta, şi în afară de 4,2 ha pe care le-am udat din pârâul local, nu din sistemul de irigaţie, pentru că nu mai există din 1996, voi pierde toată cultura de porumb!”

„Dacă nu ai apă, nu reuşeşti”

Şi floarea-soarelui din ferma administrată de Raul Mărunţoiu este într-o stare critică: „mai are doar trei perechi de frunze verzi. Uscarea frunzelor bazale a început înainte de 1 iulie, deja din 25 iunie primele 2-3 perechi de frunze erau uscate, 70 cm talie, calatidiile sunt cât un nasture puţin mai mare. E o situaţie dramatică şi, din păcate, cu toate încercările noastre de a limita efectele acestui eveniment nefericit, nu am reuşit să facem absolut nimic. Dacă nu ai apă, indiferent ce faci, nu poţi să reuşeşti în agricultură. În ferma noastră, alături de tatăl meu lucrăm pe baze ştiinţifice, agronomice.

40

Avem cartată peste 60% din suprafaţa pe care o lucrăm. În fiecare an am avansat cu cartarea. Anul acesta este un an în care trebuie să stopez acest proiect. Mi s-au încurcat planurile... Sursele de apă pe care le folosim pentru tratamentele în vegetaţie sunt analizate de un laborator acreditat, noi respectăm cu stricteţe asolamentul. Floarea-soarelui reuşim cu succes să o introducem pe sole după 8-9 ani. Niciodată nu lucrăm terenul în primăvară - aceasta este chiar prima lecţie pe care mi-a dat-o tatăl meu înainte de a urma studiile USAMV Bucureşti”, afirmă Raul Mărunţoiu.Continuăm în ediţiile viitoare prezentarea fermierilor RALF şi modul în care aceştia reuşesc să facă faţă unui an agricol al provocărilor!

PROTAGONIŞTII PRIMULUI EVENIMENT ONLINE „FERMIERII NOŞTRI”Cosmin Iancu - fermier jud. Ilfov, + 1100 haCezar Andrei Musteaţă - fermier jud. Iaşi, + 700 haHoraţiu Oliviu Buzgău - fermier jud. Satu Mare, + 3000 haRaul Marian Mărunţoiu - fermier jud. Constanţa, + 1400 haIonuţ Lungoci - Director executiv Cooperativa „Dobrogea Sud”, 21.000 haDaniela Herţeg - Reprezentant al Fermei „Agro Raluca”, + 3000 ha, jud. AradClaudiu Jurubiţă - fermier jud. Argeş, + 1200 haIon Olteanu Constantin - fermier jud. Dâmboviţa, + 15.000 haCARAVANA „FERMIER ÎN LINIA ÎNTÂI”Seria întâlnirilor online Xgroup Meetings Agriculture, dedicată marilor fermieri români, în special celor din noua generaţie, şi rolului lor vital în linia întâi a economiei naţionale, continuă cu o caravană virtuală în toate regiunile României, astfel:• Moldova şi Bucovina - 19 aug.• Transilvania şi Maramureş - 29 sept.• Muntenia, Oltenia şi Dobrogea - 29 oct.• Banat şi Crişana - 5 nov.Seria de evenimente „Fermier în Linia Întâi” este organizată în parteneriat cu Corteva Agriscience România. Partener media: REVISTA FERMA. un articol de NICOLETA DRAGOMIR

Am pătruns în „fabrica” de tauri comunali. Ce performanțe au Amadeo, Darius și Ahile : Elena Ailuțoaei 26/08/2020

Tăticii viţeilor din aproape toată ţara, dar şi ai unor mii de exemplare de peste hotare trăiesc la câţiva kilometri de Craiova.  Ca să readucă pe piață rasele pure, dar și să descurajeze importurile de carne și animale vii, un antreprenor din Dolj a scos din faliment o fermă de tauri, unde, în cadrul unui laborator de 150.000 de euro, este testat materialul seminal de la cele

41

mai valoroase vite românești. De la Bălțata Românească și Bruna de Maramureș, până la tauri de talie internațională, selecția animalelor se face cu grijă, iar materialul genetic este vândut marilor crescători de vaci din țară. CANCAN.RO a pătruns în „fabrica” de tauri comunali.

„Avem în fața dumneavoastră și în spatele meu taurul Amadeo, și o spun cu mândrie, este primul taur românesc pe care ferma noastră îl achiziționează după 30 de ani”, explică unul dintre reprezentanţii fermei.

Faceți cunoștință cu Amadeo, Darius și Ahile. Semeți, tineri și reprezentativi pentru Bruna și Bălțata Românească, taurii fac parte dintre cele mai valoroase bovine autohtone, care cântăresc între 800 și 1.100 de kg. Sunt îngrijiți la o fermă din comuna doljeană Malu Mare, pusă pe picioare de acest antreprenor.

Dozele sunt testate și congelate la -140 de grade Celsius

Ideea afacerii prospere i-a venit în urmă cu opt ani, când a văzut că în țara noastră domină importurile raselor străine de animale. Așa că a investit peste 150.000 de euro într-un laborator de testare a materialului seminal produs de bovine, a cumpărat cele mai puternice rase autohtone și a pus piața românească de vite pe harta internațională.

Tăticii viţeilor din aproape toată ţara sunt răsfățați la o fermă din Dolj

„Avem în țară nuclee de bălțată românească, nuclee de bălțată cu negru românească sau de Maramureș. Care, venindu-se cu ele mereu cu infuzie din exterior, riscă să își piardă identitatea”, spune Gheorghe Bîlteanu, antreprenor și director Centru Genetic Bovine.

42

Toată munca are loc în acest laborator din cadrul fermei, unde se analizează materialul seminal și se păstrează în doze mici, care sunt mai apoi vândute la asociațiile mari de crescători din țară, din Brașov, Balotești sau Sighetul Marmației. Peste 360.000 de doze sunt depozitate anual aici, însă numai după ce sunt testate și congelate la temperaturi care depășeșc chiar și -140 de grade.

Fără termen de valabilitate

„- În această încăpere este depozitul propriu-zis de unde materialul pleacă către clienții noștri.

– Cât timp stă aici materialul?

Locul unde sunt ținuți celebrii Amadeo, Darius și Ahile

– Dacă i se pune azot lichid, nu are termen de valabilitate”, mai spune reprezentantul fermei.

Pe lângă rasele pure, ferma are în grijă și vite din rase belgiene sau scoțiene. De îngrijirea lor se ocupă Marian, un tânăr de 26 de ani care a ales să nu plece în străinătate și să devină fermier la noi în țară. Se ocupă cu distribuția materialului genetic în cinci județe.

În 20 de ani, numărul bovinelor din România s-a redus cu 60%

Datele oficiale arată că, din 1990 și până în 2018, efectivele de bovine din țara noastră s-au redus cu 60%, de la circa 5,4 milioane de capete până la mai puțin de 2 milioane de vite. Asta din cauza importurilor de carne de vită, dar și a pierderii piețelor tradiționale.

43

AGROPOWER. O generaţie tânără preia frâiele afacerilor agricole puse pe picioare de părinţi după Revoluţie şi are planuri să crească de câteva ori veniturile sau să se extindă peste hotare Florentina Niţu la 26 august 2020 Experienţa într-un domeniu total diferit de agricultură i-a ajutat să aducă un suflu proaspăt afacerii şi să o ducă la alt nivel, susţin tinerii ce azi au în mâini businessul părinţilor şi au planuri să crească de câteva ori cifra de afaceri a companiei ori să se extindă în afara graniţelor, unii dintre ei făcând primii paşi în direcţia propusă.

„Schimbarea de generaţii înseamnă schimbare de atitudine, pentru că noi, cei tineri, ne dorim produse specializate, mai performante, iar comunicarea este mai eficientă“.

Experienţa într-un domeniu total diferit de agricultură i-a ajutat să aducă un suflu proaspăt afacerii şi să o ducă la alt nivel, susţin tinerii ce azi au în mâini businessul părinţilor şi au planuri să crească de câteva ori cifra de afaceri a companiei ori să se extindă în afara graniţelor, unii dintre ei făcând primii paşi în direcţia propusă.

Gheorghe Moraru s-a pregătit să devină arhitect şi chiar a intrat în breaslă pentru câţiva ani, lucrând în Cluj-Napoca la una dintre cele mai mari firme din domeniu, însă în urmă cu un deceniu a schimbat macazul şi s-a întors acasă să ducă mai departe businessul agricol pus pe picioare de tatăl său în 1995.

„L-am crescut de la circa 600 de hectare la 1.000 de hectare şi de la 300.000 de euro cifră de afaceri anuală la 1 milion de euro, cu o rată a profitului de 20%“, îşi aminteşte Gheorghe Moraru, în prezent administrator al Morar Pan Com, companie ce cultivă rapiţă, porumb, grâu, floarea-soarelui, mazăre, dar produce şi seminţe de grâu, iar până de curând a produs şi de porumb în ju-deţul Călăraşi.

În Drăgoeşti, judeţul Ialomiţa, Mădălina şi Adrian Cocan, fiica şi ginerele lui Nicuşor Şerban, unul ditre cei mai mari cultivatori de cereale şi producători de lactate din ţară, au ridicat o fabrică de lactate lângă ferma de vaci de lapte Agroserv Măriuţa, să crească valoarea adăugată a produselor.

Adrian Cocan, cu experienţă în vânzări, spunea în primăvara acestui an că se gândesc la extinderea peste hotare şi speră ca până la finalul lui 2020 să ducă brandul Lăptăria cu Caimac în cel puţin o ţară din vestul Europei, bu-getul de investiţii pentru acest an fiind de 5 milioane de euro.

44

Pariul pe antreprenoriat făcut de Nicuşor Şerban în 1998, an în care leul se depreciase, a fost unul câştigător, avâd în vedere că în prezent cultivă cereale pe o suprafaţă de aproximativ 3.200 de hectare de teren agricol şi deţine un efectiv de circa 2.500 de capete de bovine, din care 1.000 dau lapte, ce ajunge să fie procesat şi ambalat în fabrica Lăptăria cu Caimac.

O altă poveste despre cum să duci mai departe tradiţia agricolă a familiei este şi cea a lui Ştefan Oprea, din satul Munteni aflat la aproape 90 de kilometri de Galaţi, care a preluat Compania Oprea, specializată în exportul de cereale, de la tatăl său şi a început să producă cereale în sistem ecologic, planul său fiind să facă şi produse procesate bio.„În primă fază tatăl meu exporta întreaga cantitate de cereale, încă din 1994, iar eu am preluat afacerea în 2011, din dorinţa de a aduce plusvaloare producţiilor agricole prin procesare. Am început să produc în sistem ecologic, iar acum a crescut piaţa internă a produselor ecologice. Cred că putem creşte dacă facem un lanţ direct“, a spus Ştefan Oprea.

Afirmaţia a fost făcută în cadrul videoconferinţei ZF – Patria Bank „Im-portanţa parteneriatelor în business. Dezvoltarea companiilor agro şi micro prin cooperare şi colaborare“. Antreprenorul a adăugat că îşi propune să acceseze fonduri europene pentru a transforma porumbul bio în mălai şi grâul în făină, iar ulterior în alte subproduse.

Marius Chiric, un tânăr din judeţul Bacău, ce a lucrat o bună perioadă alături de părinţi în ferma familie, şi-a construit propriul business în 2011, Landteknic M&N, ajungând în prezent la 700 de hectare de teren cultivate cu cereale şi consideră că tehnologia şi digitalizarea vor deveni tot mai importante în dezvoltarea businesurilor din domeniul agricol, iar odată cu generaţiile noi de antreprenori acest trend va creşte.

Planul său este să extindă businessul prin adăugarea serviciilor de depozitare şi procesare şi se gândeşte la introducerea unor activităţi de creştere a animalelor. De asemenea, el îşi doreşte ca în viitor să ajungă la 1.000 de hectare lucrate. „Schimbarea de generaţii înseamnă schimbare de atitudine, pentru că noi, cei tineri, ne dorim produse specializate, mai performante, iar comunicarea este mai eficientă. Multe lucruri sunt în curs de schimbare“, afirmă Vlad Popescu, tânărul de 32 de ani care a preluat compania cu îngrăşăminte organice a familiei, Norofert, iar în curând va livra primele produse în SUA.

Problemele provocate de animalele salbatice, dezbatute la Cluj. SOLUTIA propusa 26 august 2020 Animalele sălbatice dau batai de cap agricultorilor! În special, culturile de porumb au de suferit semnificativ din cauza pagubelor provocate de mistreți. Ministrul Agriculturii și

45

Dezvoltării Rurale Adrian Oros a discutat cu fermierii, în cadrul unei vizite în județul Cluj, despre prinicpalele probleme cauzate de animale și au propus o soluție în acest sens.

Deținerea fondurilor de vânătoare este măsura propusă în urma discuțiilor. Alături de fermierii din comunele Vultureni, Borsa și Aschileu din județul Cluj, oficialul MADR a susținut că proprietarii de teren care dețin aceste fonduri vor putea interveni în timp util atunci când vor fi atacate culturile de animalele sălbatice și astfel se va reduce efectivele scăpate de sub control.

Eugen Mureșan, primarul comunei Vultureni, a transmis în cadrul întâlnirii că din cauza mistreților cultura din câmp este compromisă aproape în totalitate.

Un alt subiect dezbătut cu fermierii din județul Cluj este importanța învățământul dual, în contextul în care agricultura nu mai este de stat, transmite Adrian Oros. Totodată, în atenția fermierilor a fost adus subiectul despre rezolvarea problemei desfacerii produselor locale și stabilirea unui preț al produselor agricole care este convenabil și pentru producător (prin asocierea pe filieră de produs).

Edilul comunei Borșa, Mariana Secară, a semnalat inclusiv nevoia de a înființa unități de abatorizare de mici dimensiuni în apropiere. Primarul a susținut și că în sectorul agricol lipsesc specialiștii și muncitorii.

La această întâlnire, fermierii clujeni alături de ministrul Agriculturii Adrian Oros au subliniat necesitatea de a stabili o diferențiere clară între ferma de producție și cea de reproducție. Demersul este susținut în mod ferm de către actuala conducere MADR.

... citeste si partea a doua ....

46