Anulu IV . — Nr. 83. Pesta, joi in 9/21 optobre 1869. Ese de done ori in septemana: Joi-a si Doni-nee'a ; éra candu va pretinde importanti'a materieloru, va esi de trei séu de patru ori

in septemana.

Pret iu lu de prenumeratiune pentru Austria:

pe anu intregu 8 fl. v. a. diumetate de anu

„ patrariu . . . pentru Romani'a si strainetate :

pe anu intregu 12 fl. v. a. diumetate de anu 6 ,

Prenumeratiuni se facu la toti dd. cores-pundinti ai noştri, si de-adreptulu la Redac-tiune Ungargasse Nr. 23, unde sunt a se adresa si corespondmtiele, ce privescu Re-dactiunea, administratiunea séu speditur'a; cate vor fi nefrancate, nu se vor primi éra

cele anonime nu se vor publica.

Pentru stranele si alte comunicatiuni de iute-r >su privatu — se respunde cate 7 cr. de linia; repetiri e se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului cate 30 cr. pent. una data,

se antecipa.

Invitare de prenumeratiune la

„ A L B I N A . " Incependn-se patrariulu alu IV. cu 1 optobre v . •e deschide p renumera t iune nóua, cu condi­

tiunile, ce se vedu in fruntea foii.

Banii de prenumeratiune au se se tr imită la a d r e s a : Radactiunei „Albina" in Pesta, Un-'»er-Gasse nr . 23.

Pesta, in 2 0 opt.-n. Stadiulu, in care intra de curendu

caus'a natiunale a cehiloru, merita intere-sarea lumei culte intrege, ér a nóstra a Romaniloru indiecitu.

Naţiunea ceha, carea in Bohemia, Moravia si Süesia numera aprópe 5 mi-lióne de suflete, ér facia de elementulu nemtiescu stá in proportiunea de dóue din trei parti ale poporatiunei totale, — mai bucurendu-se ea si de intieligintia natiunale credintiósa si luminata, precum si de unu comerciu si d'ó industria — câtu se póté de desvoltate, prin medilo-cirea si cu ajutoriulu tuturoru acestoru faptori natiunali, de optu ani incóce inau­gura facia de tendintiele germane — mai antei centralistice, ér apoi dualiste, dar pururea igemonisatórie, o oposiiiune legale atâtu de sistemateca si solida, in câtu lumea abé a mai vediutu ca acést'a.

Ei, cehii, la 1 0 0 l inca laousera g r e -siél'a d'a intra in senatulu imperiale, nu­mitu comunu, dar in fapta — germanu, tocma precum o patira deputaţii romani din Transilvania la 1866; dar dupa dis'a latina: errando discimus, si cehii curendu recunoscură, câ — nu acolo este loculu loru, câ — nu acelu areopagu este cali-ficatu d'a li croi sortea, viitoriulu lor, paresîra Beichsrathulu din Viena, si con-vingendu-se mai tardiu, câ guvernulu imperiului si cu maioritatile artificióse ale dieteloru provinciali din Praga si din Brünn — nu se pléca a corege legile electorali false, — paresira si dietele si organisara o lupta prin pasivitate, — dar nu pasivitate ca a Romaniloru din Transilvania, carea abé se sente si se vede, ci o pasivitate intr'adeveru activa si ne­adormita, alegendu parurea la dieta, ér cei aleşi dechiarandu pururea solenelu, câ — nu vor partecipá la viatîa consti-tutiunale,pre catu timpu este ea germana si provine si depinde de la voi'a nemti­loru, si câ — respingu de la sine solida­ritatea intr' acésta constitutiuue.

Tóte încercările nemtiloru d'a sparge acésta opusetiune remasera de ruşine; nici macaru pre unulu dintre numeroşii cori­fei nu-lu potura castigá, intimida, co-rumpe, amăgi; — opintirile nemtiloru si cu ajutoriulu ovreiloru speculanţi, marira si impetrira totu mai multu opositiunea, si tonulu imposantei prese natiunale — in limb'a ceha, germana si francesa — deveni in cele din urma atatu de resolutu, incatu — némtiului si in Viena si in Praga nu-i remase, de catu — „a face pre intie-leptulu" si a cede. Astadi vorba este nu­mai de o retragere cu onóre,

„Presse" din Viena pledédía in tonu imperativu pentru împăcarea cehiloru, dandu-li-se tóte garantiele d'o egalitate natiunale perfepta. O alta fóia a regimu­lui, „Septemanalea" lui Warrens tocmai scrie : „Ausria se afla intr'o - completa crise de constitutiune. Resultatulu nu se póté sei pon' la retornarea Msale din ca-

latori'a in Oriinte. Totulu depinde^dela intieleptiunea si moderatiunea slaviloru!"

Éca, unde o scósera cehii cu o opo-sitiune legale bine organisata pi sastie-nuta cu o vertute esemplaria, fora tră­dători!

Chiaru-asig^i, candu jcehilóru irieepu a se face compliminte si — in generali­tate cele mai amicabili promisiuni, ei — sunt cauţi si reservati; se dechiara plecaţi bucurosu la împăcare, dar la impacare formale, cu toţii, si din temeiu, pre base si garanţii positive. Ei tienu la progra­mulu si onórea natiunale.

Candu vedemu intemplandu-se ace­stea, nu potemu a nu ne bucura pentru Cehi, si a nu ne întrista pentru Romani! Unde sta astadi caus'a nóstra , da­ca intre noi nu se gasiau egoiştii cei mrtiti si mari, cari pentru interesulu loru parteculariu — se despărţiră — se de-spatira de taber'a luptatoriloru natiunali si se fecera sprigînitorii sistemei si pla nuriloru contrarie interesului desvol-tatiunei, onórei nóstre ca Romani!?? —

Paralelu cu lupt'a natiunale a cehi­loru s'a desvoltatu si decurge totu ase­mene lupta din partea sloveniloru. Aceşti, intr'unu numeru pon' la unu milionu si diumetate in Austria, dar prin impartirea politica a provincieloru, desbinati si arun­caţi in patru tieri, dintre cari numai intr'un'a, in Craina in maioritate preva-linte, totu cu asemene esemplaria intie-leptiune, bărbăţia si solidaritate urma a-si intemeiá si consolida natiunalitatea, pre* Ll.LiCU«s. Wfcl \ , u. ou o u , iu r í c i m »1 pl'ííí dietele provincieloru loru, împreunarea elementului loru intr'un'a, si formarea unui statu provinciale, care se fia natiunaminte alu loru, se 'ntielege sub sceptrulu impe­riale si in strinsa legătura cu Monarchi'a. Representantii sloveni in diet'a Cfainei, in timpulu mai nou, începură a pasi facia de germanismulu ce-si aroga rola de ige-monia, cu o resolutiune, care fece pre de­putaţii nemţi se paresésca diet'a, punendu protestu. Fiindu câ adecă minoritatea nemtiésca nu se plecá a concede ca se se puna la votu o cestiune pre-alabile, de­putaţii natiunali mi ti-i luară atâtu de aspru la trei parale, numindu-i chiar „ne­buni," incâtu nu li remase bietiloru nemţi, decatu a — retirá! Díaristii vienesi, si cei centralisti si cei dualisti, nume-scu ataculu sloveniloru unu scandalu; noi inse credemu, câ chiaru portarea nemtiloru a fostu acést'a ; — mai de­parte nemţii credu, câ foculu din tieri-siórele sloveniloru s'a aprinsu prin flacar'a cea mare a cehiloru din Boemia si Mora­via ; noi inse scimu, câ s'a aprinsu totu de o data, prin furi'a nemtiloru d'a stepani si germanisá.

Nu potemu incheiá revist'a interna for' a spune cetitoriloru noştri, câ foculu rescólei din Dalmaţia, districtulu Cataru­lui, a devenitu chiar insuflatoriu de mari ingrigiri. Rescolatii, alu caroru numeru unii-lu punu abé la 3—4000, sunt bine armaţi si ocupa o pusetiune formidabile cu Muntenegrulu la spate. Ce e dreptu, principile Muntenegrului, cu gur'a dâ cele mai respicate asecuratiuni de ne 'ntreveni-re, dar domnii din Viena totu par' câ sentu man'a Russiei lucrandu acolo. Ajunge câ optu spre diece batalióne se puseră in misicare contra aceloru rescolati, si inca cu multa artilaria si cate-va cadre de vase de resbelu pre mare. Bombardamen-tulu a inceputu contra pusetiunei loru. Resultatulu lu vom vedé. —

Trecendu la cele din a fara, Spanî'a este carea descépta si ocupa mai in­

tregu interesulu politicu. Evenimintele de acolo sunt de cea mai mare influintia asupr'a politicei Europei intrege. Trium-fulu — democraţiei séu a reactiunei acolo, cumpenesce multu pretotindenia.

„Frumuşele visuri despre o renascere a vechiei Spanie prin libertate si in li­bertate, se prefăcu mereu infumu si cétia." Astfelu si-incepe reportulu seu unu amicu alu nostru, ce petrece astadi in Pirénei, observandu din aprópe mişcările. „Re-volutiunea republicaniloru stâ se se stingă, adecă adeverulu spunendu, se se innece in sângele loru, pre care-lu versara oşti­rile monarchiei fora monarchu. Totu o data inse — dorere — se stinge si viéti'a constitutiunale si se innéca tóte libertă­ţile publice, si despotismulu si teroris-mulu se ínstalédia érasi in tóta crudi-mea. — Curţile legiuitórie votară Guver­nului potere discretiunaria si-i dedera voia a desconsidera chiar si dreptulu de im-munitate alu deputatiloru, si Guvernulu nu intardiâ a se servi d'acésta plinapo-tintia in cea mai deplina mesura. închise parliamentulu si pre deputaţi i tramise de unde au venitu; si astadi dnii Serrano si Prim domnescu in Spania cu aceea-si nerestrinsa potere, pre cum domnia sub Isabella buna-óra unu Gonzales Bravo, si — este mare întrebare, daca nu spre acela-si scopu?! Ce e dreptu, dictatur'a dice, câ s'a instalatu pentru a face posi­bile „definitiv'a constituire a tierei" ; dar istori'a nu pré conósce ^bf^tiuin^gc)pd^e

curtâmu pentru asta data. — Bărbaţii ce stau in fruntea opositiu-

nei francese, precum observaramu de unadi, s'au socotitu mai bine, si nu vor se dée indemusi ocasiune esecutivei, d'a-si pune 'n misicare poterile fisice si d'a revoca érasi drepturile concese pon'acum, precum pretinde, de buna voia. Deci ei vor asceptá in răbdare di'a de 28 noem-vre si numai atunci, la loculu seu, in ca­mera, vor ataca pre regimu si-lu vor trage la respundere pentru violarea constituti-unei. Potemu se ni intipuimu, ce altfelu erá păşirea opositiunei in Francia, daca democrati'a deveniá triumfatória in Spa­nia. —

In fine merita a fi amintitu la acestu locu, câ mai alalta-ieri unu telegramu din Neu- Wied in Germania, langa Rinu, ne surprinse anunciandu-ne logodn'a Domnitoriului României cu princes'a Elisabet'a de Wied, care logodna se fia avutu locu sambet'a trecuta, adecă in 4[16 opt. Ne mai repetindu-se de dóue dile acésta scire, nu potemu aflá cu cale a o apretiá asta data mai departe, acést'a cu atâtu mai vertosu, câci Călind, geneal. de Gotha, pre care-lu consultaramu, nu ni déde lumin'a dorita.

P e s t a 6/18 oct.

Nrulu de sambeta in 2 7 sept. v. alu diariu-lui „ Traianu", ni-a desceptatu celu mai viu in-teresu — anume in dóue pr ivint ie : o data — prin citarea si apostrofarea unoru pasagie dintr'o corespundintia a nóstra din Bucuresci, despre situatiune si spiritulu ce domnesce acolo; ér' mai departe, prin trunu artichi forte oportunu alu cunoscutului, dibaciu publicistu natiunale, V. Maniu, despre conscinti'a natiunale in Eoma­ni'a. Ambele cause merita se luâmu notia de ele — in scurtu măcar.

Diu Hajdeu denuncia pronunciatulu din amintit 'a corespudintia a Albinei, câ — „Roma-nimea tóta sufere si patimesce pentru alegerea lui Carolu du Hohenzollem," de — pucinu „di-

nasticu." Noi basati pre principiulu de recipro­citate intre faptoriide statu, sustienemu câ acestu pronunciatu alu corespundintelui nostru este toc­mai forte francu si dinastisu. Cea mai poterica legătura naturale intre unu pöporu si unu dom-nitoriu sunt — pătimirile si suferintieh unui'ä pentru altulu. Intr ' acestu intiélesu noi nu o data am datu in fói'a nóstra spresiune adeveru­lui, ck o parte mare a dusimaniei si atacuriloru inversiunate, ce indurâmu de vr'o doi ani incóce din tóte părţile, si anume noi Romanii din Austro-U n g a r i a , provinu din banuelele regimeloru si popóraloru respeptive — facia de Carolu, fiindu elu din famili'a Hohenzollerniloru si traditiunile acestei familie pré bine cunoscute.

Ce urmédia d'aci? Dupa noi, câ — daca Carolu precum se scie, are multu valu si ne-cadiu pentru Romani'a, asemenea si Romanii suferu multu pentru Msa. Reulu s'ar nasce, candu — séu unui séu altui faptore s'ar uri a mai lupta si suferi. Tendinti 'a nóstra * fostu si va remané, a feri pre ambele parti d'astu mare reu, — din motive chiar dinastice, sincere s i genuine. — In fine credemu, ca chiar in „Tra ianu" erá mai pucinu loculú, a ni se face imputatuinea amintita.

In catu pentru caracterist ica Ministrilórtt de astadi in corespundinti'a din „Albina," despre carea „Tr . " biue-voiesce a observa : „Se dace, cumca insusi diu Cogalnicénu ar fi autorulu acelei corespundintie;" — asecuramu p r e c e t c e dicu astfelu, si cari a buna séma nu citescu re­gulatu „Albina," »câ in ea nu scriu miniştri nici foşti, nici actuali, nici fiitori; in scurtu, nu

l r ecendu acum la articlulu w ú n U

nostru V. Maniu, pentru a pune însemnătatea acelui'a in vederea cetitoriloru noştri, facéinu se urme dintr'ensulu aci unu estrasu alu pun-turiloru mai remarcabi l i :

„Ni trebuie consciintia naţionala!" Astfelu intitula diu Maniu articlulu seu in

„Tvajanu," si-apoi d ice : „Avemu o t iéra frumósa, avuta, bine si­

tuata, dar cu atatu mai multu invidiata, sub­minata din tóte părţ i le!

Avemu unu poporu desceptu din natur 'a sa, inteliginte si bravu, ruditu prin origine cu naţiunile cele mai luminate, mai generóse, culte, resbelice si egali tari!

„Avemu institutiuni democratice, just i ţ ia publica si luminata, instruetiune obligatoria si gratuita."

„De ce nu 'na in tâmu?" „De ce suntemu isolati?" „Lucrurile nóue, puse in man'a ómeniloru

fara credintia si consciintia naţionala, in locu de a ne uni si fortifica, ne-au desbinatu si parali-satu in afara si in lantru!"

„Chaosulu in credintie si principie ocu-pandu terenulu actiunei nóstre, tinde din ce in ce a ne mistifica consciinti'a nationale!"

„Heterodoxi 'a cosmopolitismului se lupta cu ortodoxi'a nationalitatei nóstre : a românis­mului !"

„Ipocrisi 'a nu va puté mascá pana in de-finitivu nepăsarea nóstra pentru totu ce este ro­manescu I

„In acésta nepăsare am ajunsu departe in distrugerea consciintiei nationale amu intre-cutu pe toti."

„La sentimintele nóstre de ospitalitate, inpinse pana la escesu, n i se respunde cu celu mai cinicu ultragiu, chiar in casa la noi, si cu desconsideratiune in afara."

Amu deschisu in largu porţile naţionalităţii romane pentru ca ipocrisi'a se si importe, fara controlu, monstruosulu viciu alu epócei de spo-l ia t iuni!"

„Amu induratu opt spre-diece sccoli mar-tiriulu si starea de illoti pentru numele si origi-

nea nóstra de Romani ; amu salvata prin acést 'a titlurile nóstre nobilitare, spre a ne relua intr'o di loculu de onóre in concertulu pop óraloru viue, loculu ce ni compete in senulu marei familie la­tine, si a revindicá drepturile usurpate, moşte­nirea rapita!"

„Ce amu facutu pentru a se garanta po­porului romanu viéti 'a si viitorulu gintei sale pe propriulu seu ter i tor iu?"

„Institutiunile nóstre democratice; prin­cipiele nóstre dinastice ; politic'a, economia, ar­mat'a, jus t i ţ i a si instrucţiunea tierrei consuma bu-getulu romanu redicatu la potentia, si ar fi in­jus ta , impiu ebiar, cá ellése serve interese străine, interese ostili gintei nóstre, inavutindu ambi­ţiunile speptice şi marindu passivulu nostru in tó te ! " •

„ C u m ? Totulu sa fie pentru omenire si nrmicu pentru n o i ? "

„Romanulu se pla tésca?!" „ D e l a 1864, ne intrebâmu mereu: unde

mergemu ? dar nu ne gandiinu unu singuru mo­mentu a mesurá distanti'a prepastiei pentru a aci s e n e oprimu celu putinu la gur 'a e i ! "

^Déca sinuciderea este o crima, apoi re-«ignatiunea sate o impietate !"

„Vecinii ne urescu, ne lovescu; conceta-tienii noştri filo-romani iubescu avutiele tierrei si ţ inu mulţu la caritatea nóstra."

„Incuragiati de bun'a loru opiniune, mer­gemu departe in principiele caritatei, amu tre­cutu de mul;tu peste tóte limitele doctrinei creştine." • Dâmu din una, una ! , ... "Gloria) ta noi pare a consistein pruden­

t a ; prudenti 'a in modestia; modesti 'ainumilintia umilinti'a i n negatiunea consciintiei nat ionale!"

„CjB; tóte acestea, fara consciintia naţio­nala, nu putemu avé o politica propria a nó-•ţra!" .

La. tóte poporale antice si moderne, „con-sciinti'a naţionala" aveá si are o va lóre : ea este care a : salvatu in timpii noştri pe Elini, pe Ita­lieni, pe Şerbi, pe Magiari. . „Fap ta positiva este ck — Ea la noi lip-tescet"

^Conaciiirti'a naţionala este mai multu de câtu virtute:"

• rt: • :

póte face mărirea unui poporu : E a si numai E a , ofere garanţia solida si societăţii si veciniloru."

, „Fara o asemene politica naţionala,.acti­vitatea nu numai se perde, dar consuma fara fo­losu puterile unui poporu.

Esperienti 'a culésa in acestu dieceniu ni-a probatu, cá nu este bine si nici consultu a ne lasá la grati 'a si discretiunea celui mai tare si mái abi lu; o activitate in acestu sensu maresce puterea lui si-lu incuragéza in proiectele impie, bine-cunoscute intregei naţiuni romane prin sor­tea Besarabiei, Bucovinei, Transilvaniei, a Ba­natului etc. „Cata sa voimu noi a fi, pentru ca se facemu si pe concuerantii noştri a ne respecta viéti'a 1"

„Activitatea nóstra, departe de a fi por­nita in acesta direcţiune, departe de a fi luatu chiar o direcţiune in afara, se framenta inlaun-trulu tierrei, luptandu cu ambiţiuni si interese personali, opuse tóte intereseloru publice !"

„In acesta lupta de ambiţiuni si fluctuaţi-1 a lu cărui i m p o r t a n t e c u p r i n s u v o m re­uni s'a perdutu activitatea barbatiloru maturi, | v e n i indata c e n i v a ierta t i m p u l u ai se va pierde si nóu'a generatiune!" j s p a c i u l u , fiindu a c e l ' a p r é c a r a c t e r i s t i c u

, . . I n daun'a,vii toriului , joculu pasiuniloru, i p e n t r u r e f e r i n t i e l e d e d r e p t u p r i v a t u in joculu ambitiuniloru va îndepărta si va instra- Ungaro-Transilvania, —ni spune i n post-ináanimele oneste; va ingag iá inhor 'a scepticis- s c r i s u , câ „Tofalenii pona s a m b e t a i n muluiju3QÎmeanesperimentata,pentrucase iomó- 4 16 au fostu t o t u i n m e d i l o c u l u d r u m u -i a sentimintele nobile, se-i imprima caracterulu lu i , si s u n t r e s o l u t i m a i bine a m o r i de materialismului, s'o pérda pentru tiérra si tiérr 'a f ó m e si d e frigu, de catu a p a r e s i l o c u -pentru dens'a si prin ea. r i l e , unde sunt î n g r o p a ţ i m o ş i i si stra-

Noi nu credemu in posibilitatea unui as- moş i i l o r u ! A j u t ó r i e a u s o s i t u p r é p u c i n e pe semene triumfa funestu, pentru c á n u credemu sém'a l o r u si — ne i n f i o r â m u candu n i in mórtea nóstra, dar sustinemu cá este timpulu p u n e m u i n t r e b a r e a : Domne, c e se v a a recunósee, cá tratamentulu si regimulu, la care a l e g e p e s t e ierna d i n a c e s t e b i e t e suf le te a fostu supusa naţiunea pana acum'a, fara vo ia d e r o m a n i ? ! " ei, este gresitu si perniciosu! " S e r v é s c a a c e s t u s u s p i n u a l u f r a t i l o r u

Ceea ce a fostu politica defectuósa din di- n o ş t r i d i n T u r d a , de n o u , r e p e t i t u Apelu lele nóstre, politica lipsita de consciintia naţio- l a s e n t i u l u d e i u b i r e c r e s c i n é s c a si d e nala, conóscemu prin desastrele si efectele e i ; c o m p ă t i m i r e n a t i u n a l e a l u p r é s t i m a b i -ceea ce ar puté face o politica inspirata de con- l u lu i n o s t r u P u b l i c u c e t i t o r i u ! sciintia naţionala, singur'a base morala posibila, ne vom incercá a demonstra.

Daca marele publicistu, politicu si istoricu Thiers, illustratiunea Franciéi , nu s'a sfiitu a recomendá imperiului o politica naţionala, repe-tindu refrenulu seu devenitu proverbialu: „sa fimu Francesi l" — nu póte fi crima pentru noi a striga din resputer i : „Se fimu Romani"! \ Romani in lantrulu tierei si in afara! Romani in tóte, daca voimu a trai cu individualitatea nóstra, claca voimu a conserva pentru noi scum-p'a moştenire!

La acesta ni trebue na la ! ! " —

.Consciintia Natio-

Atat'a asta data diu V.Maniu i n „ T r a i a n u . "

Reportu dela Diet'a Ungariei. Siedinti'a casei representantiloru din 18

Opt. n. la 10 óre de dem. Presiedintele Somsich, dup' autenticarea

Protocolului, presenta petitiunile intrate, cari se trecu la comisiunile concerninti.

Comisiunea economica si-face reportulu, carele se va tipări si pune la ordinea dilei.

Urma presentarea unor ' peti t iuni prin unii deputaţi, cari asemenea se dau comisiuniloru.

D. Irányi face o interpelatiune ministrului de fin. pentru preingrigire de comerciulu si in­dus t r i a indigena.

Min. de finantie d. Lónyay face unu Tóte argumintele insirate in generalitate ^pos i tu lungu despre starea finantieloru tiere!

si sistema, sunt in cea mai deplina mesura caii- s i P r e s e n t a P r e 1 8 7 0 > t o t u 0 d a t a 3 Í 8 0 " ficate,d'a justifica si illustrá corespundintiele cotélele încheiate pentru doi ani trecuţi. In fine foii nóstre din Bucuresci - in câtu pentru P r 0 P u n e * r e i proiepţe^ de legi, unulu anume pen-spiritulu publicu si omenii publici d'acolo; —

• meritandu

numai atat 'a cá pesimişmulu nostru nu este, nu póte se fia asia de mare. D a r tendinti 'a amicului nostru dela „Traianu" nu póte se fia a l t ' a , de câtu a nóstra. Dar ' numai se ne'ntielegemu b ine : „consciintia natiunale" este „moi'al'a natiunale," dar sentita si pri­ceputa, din punctu de vedere eticu şi istoricu. \ „ u - u : -»^-"ili>innate de lumin'a cea adeve-rata, cultur a morale, cunoscintia <te *me st ae destinele sale umanitarie mai nalte.

Acést'a este intr 'adeveru ce lipsesce astadi României libere. Nu ne mirâmu. De unde se si aiba bietulu poporu r o m a n u — lumina adeverate, cultura morale, cunoscintia de sine si d e desti­nele sale umanitarie ? — dóra dela fanarioţi, dela călugării greci si dela ciocoi ? Dar de desperatu ar fi numai, candu — cei-ce dispunu astadi in tiéra, n'ar fi decatu fenariotii si ciocoii in edi-tiune moderna, si candu conducatoriloru popo­rului li-ar lipsi necesariulu fondu de intieligin-t ia si morala spre a suplini defeptele in poporu si a paralisá veninulu influintieloru străine. Aci se ni fia concentrata atenţiunea! —

Unu espressu in caus'a Tofaleniloru, incarcatu cu date, cé ni sosi luni spre

i marti la mediulu noptei din Turda, si la

t ru colonisarea mosieloru de statu, acest'a cea mai mare atenţiune.

Se trecu tóte la comisiunea financiaria. Irányi. Ar fi doritu o espunere mai scur­

ta si mai pucinu complicata; ca sé se fia potutu cuprinde mai usioru. —- Ministrulu promite câ dâ si una astfelu.

C. Andrássy presentá cinci legi santiunate, totu tractate internatiunali. Se publica.

T «/ KI V - ± i— ~ ii-mi Xt tv i î« l» t" '1" lege pentru unu creditu straordenariu de 150,000 fl. in argintu, spre acoperirea spese-loru de caletoria a Msale in Oriinte.

Se va tipări si pertratá regulatu. Preşedintele invita comisiunea centr. si

secţiunile la lucru. Cu atat'a siedinti'a se iucheia. Cea mai de

aprópe se va publica in modulu indatenatu. —

Cate-va trasure din Congregatiunea Comi­tatului Carasiu, tienuta dela 6 pan'la 8

optobre a. c. Dintr ' unu reportu pré lungu, si tocma

pentru aceea intardiatu reproducemu, ca memo­rabili, urmatóriele:

Nefeiricit'a discordia si invidia confesiu­nale ne a facutu se perdemu ocasiuuea si drep­tulu, d'a câştiga gimnasiulu din Lügosiu de

gimnasiu" romamk nationatu. Dar de curendu devenindu dóue proíesure in vacantia, escrierea concursului se fece cu espres'a nota, câ religiu-jţea competintiloru n'are se se ié in consideratiune. Ne presentandu-se pon' acuma competitori, avu a se publica concursu nou, si la — acesta oca­siune cunoscutulu d. secret, episcopescu Olte-anu se scula si pretinse a se pune érasi conditiu-nea confesiunei catolice, fiindu câ intentiunea in­ternei atoriloru gimnasiului afostu, ca acel'a se fia catolicu. Ati mai auditu arguminte ca acestea din gur'a unui omu, ce vré se tréca si de cultu si romanu! Se 'ntielege cá fú spriginitu din partea unguriloru catolici; dar si eombatutu cum se cade din partea unoru romani mai pucinu fana­tici, cari i spuseră dlui Olteanu, câ adeveratii intemeiatori si sustinetori ai gimnasiului sunt Romanii comitatului, cari platescu partea mai mare a speseloru lui. — Cererea dlui Olteanu se respinse, dar meritulu naintea Strigotuului t,otu i remane. ,

Diu Besianu, asemenea romanu, veni cu o propunere, pregătita dóra de mana lunga, ce-rendu rencorporarea la Comitatulu Carasiului a 14 Comune, astadi aparteninte granitici mili­tare ; cererea si-o întemeia pre dreptulu istoricu findu câ adecă acele comune nainte de militarisa-rea loru, setieneau de acestu Comitatu. Frumosu lucru, si am stringe man'a si am aplaude dlui Be­sianu, daca ar fi pledatu pentru acesta revindi-cäre pre sém'a unei administratiuni romane na­ţiunali si — cu consentiulu poporului concer-ninte. Dorere inse, cá este tocma cdát rar iu lu : poporulu se privesce c a o turma de vite si ae revindica prin u n u fiu alu s e u ( U ) pentru tutu comitatu cu administratiune nmigiara! —Fi re sae câ propunerea dlui 'Besianu a aflatu spri j inire si primire. . >

Alu treilea, pré interesante obi eptu avemu se amintimu, reportulu unei comteiuni ordonate d'a esaminá causole de suspinderaa ' jura­tului onorariu M—seu, asemenea romanu. Acestu omu teneru a fácutü mari fbra-de-legi. Lume, asculta si judeca ! E lu in diu'a alegerei de deputatu, in contra oprerei mai marelui seu a cutésatu se ésa din oficiu si — dóra se si agi-teze pentru candidatulu nat iunalu; mai de­parte elu a cutesatu a ordená arestarea unui sodalu in teatru , dupa ce - acest'a l 'ar fi vatematu uri tu. Comisiunea deci a gasitu, ck suspinderea dela oficiu este legitimata si trebuie sustienuta. Dar da l t a opiniune erau adunaţii k acesta pertratare, membrii romani, cari spuseră domniloru- din capulu mesei ck Széchényi cfeíu mai mare patrîotu, a vrutu se ierto ucidetoriloru de părinţi, pentru a nu si-slabl natmnea, si domnii noştri vor a condemná si neferici pre mtu te­neru romanu j>entru ck elu fu rapitu de zelulu seu de natiunalitate si onóre si fece unu ww'4« abusu ! Se ceru punerea la votu a causei, dar diu Supr. com. de Fauru dechkrk, ck, măcar Ce maioritate se-lu favorésca pre diu M., densulu totu lu va tiené suspinsu! — Éca constitutiunea ungurésca si respectulu ómeniloru ei de maio­ritate ! —

Temisiór'a. in opt, 1869. (G. C.) Dupa cum suntemu informaţi din

fonte demna de crediementu, comunele biseri-

F o i s i ó r a .

ACTELE SI DATELE Conferintiei romane natiunale din Transilvania,

tienute in 7 si 8 martiu 1869 in opidulu Mercuria.

Protocolulu stenografleu. (Urmare.)

Vis. Romanu: Onorabila Conferintia! Este unu adeveru de comunu cunoscutu, ck numai candu in funcţionarea tuturoru organeloru unui corpu domnesce o perfecta armonia, acelu cor­pu póte fi sanetosu si póte naintá cu sigurantia in carier'a misiunei sale, — ck ori-ce insocire omenésca, numai candu este bine organisata, nu mai candu membrii ei sciu câ ce si cum se faca pentru naintarea totului, si - póte ajunge sco­pulu.

Inse tocma fiindu cá e atatu de cunoscutu adeverulu acest'a, trebue se ne intrebâmu, ce este totuşi caus'a, câ inteligenti'a romana din Tran­si lvania de la 1863 incóce, asiá dara in cursu de

siese a n i , astadi incérca pentru prim'a óra a s'aduná si a se intielege despre detorintiele sale nationale ?

Candu acelu lungu periodu de ani ár fi contiesutu totu din dile serine fericite, pacinice, din dile de perfecta indestulire a vieţii nóstre nationale, atunci faptulu ar mai fi splicabilu. Inse, Domniloru, acei ani fura din cei mai vifo-rosi ai vieţii nóstre, in cari prefacerile fura atatu de radicale, atatu de dese si atatu de surprindie-tórie in catu si pre langa o priveghiare neador­mita, si pre langa o intielegere désa si pre langa o disciplinare esempkra, numai forte cu greu am fi potutu infrange tóte valurile cutropitóre, cate au datu preste noi. Dar ' candu nu facemu nimica, candu stkmu destrăbălaţi, nedisciplinati si préda insielatiuniloru si siretieloru antagoni-l o r u ? !

Se nu mergemu pana Ia 1848 indereptu câci de atunci si pana la anulu 1861 eram in-catusiati in nisce împrejurări, a caroru tăria putea mai multu se resiste incercariloru nóstre. Dar ' cu 1861 nóptea cea lunga a absolutismului dispăru facendu locu erei celei nóue asiá-dise constituţionale.

E i bine, se scie, ck nicairi ca in staturi constituţionale poporale potu se-si croiésca in­sele sortea loru si se-si întemeieze fericirea patriei.

Am profitatu noi de acelu timpu, de acele impregiurari? Putemu-ni dice cu man'a pe con­sciintia, ck ce a trebuitu si ce am potutu am facutu si facemu? Nu, pentru ck antaiulu pasu de confaptuire pe terenulu constitutionalu tre­buia se fia organisarea partidei nóstre.

Totalitatea individiloru de acelesi aspira-tiuni, acelesi tendintie acelesi interese facia cu legisktiunea tierii, forméza intr 'unu statu consti­tutionalu o partida. Urméza dara ck in atari staturi potu si trebe se fia mai multe partide, si se scie, ck luptele constituţionale, luptele de partide sunt concese, si, deóra-ce fara de disci­plina, lupt'a e imposibila, urméza, ck si organi­sarea si disciplinarea partideloru este admisa, este neaperata.

In statulu, in care traimu noi, putemu di­ce cu totu dreptulu, ck dupa identitatea interese­loru Romanii din Transilvania forméza o par­tida deosebita, care ar trebui se desvólte cea mai mare energia intru aperarea si sustienerea inte­

reseloru sale, si totuşi in timpu de 8 ani pa r t ida acést'a nu trecu inca nici preste stadiulu orga-nisarii.

Conferinti'a naţionala din 1861 ni dete ce e dreptu unu comitetu permanentu in Sibiiu, care

I se veghieze si se ne conducă. Unde este acelu comitetu ? Ce s'a alesu de elu ?

E ta dara, Domniloru, ck in mare parte pur-tktnu insine vin'a stării nóstre cei apesate.

Conferinti'a presenta este Jchiamata a dela-turá acestu mare reu, a stator! o fasa de opera tiune a activităţii nóstre politice si a né organica pa r t ida naţionala.

Unii din bărbaţii noştri, cari de altumin-tre pretindu a fi mari politici, inca si astadi se silescu a-si acoperi retacirea loru prin aceea, ck noi n'am avé inca unu programú nationalu si ck prin urmare fia-cine este indreptatitu se lu­creze cum voiesce. Ar urmá asiádara, ck cea d'antaiu problema a conferintiei nóstre presente ar fi compunerea acelui programú.

E u negu acést'a, si Sciu ck programulu no­stru nationalu-politicu s'a statoritu inca din anulu 1848 prin maréti 'a adunare naţionala de pe cam-pulu libertăţii din Bks iu .

cesci din protopresviteratulu Temisiorei, în par­tea lom cea mai mare sunt dejá constituite intru intielesulu statutului organicu. La ordinea dilei ar' fi dara acum a ne ingrigi de constituirea si­nodului protopresviterialu.

E adeveratu, ca pan' la tienerea sinodului pro-topresviteralu, adeca pan' la 1. séu 2. dominica a lunei lui Fauru , precum se dispune prin §. 45 alu statutului organicu, ar' mai fi t impu ; sunt inse unele objecte de pertraptare nu numai în­semnate, ci chiar si periclitate, cum este d. e. organisarea scóleloru nóstre; acést 'a a o amená pan' la 1. séu 2. domineea a lunei lui Fauru , n'ar însemna alt'a, decatu a l a s á de buna voia, ca se ni-se strafórme scólele confesiunale natiunali in scóle comunali; ér* ce sunt scólele comunali pentru esistinti'a nóstra natiunala, pré nimeritu a spus'o unu corespundinte d'aici in Nru SI alu Albinei. Deci fiindu că totu §. 45 . alu stat. org. dice mai departe, că : „in caşuri urginti se póté conchiamá si sinodulu protopresviterialu estra-ordinariu . . . . . spre pertraptarea vre-unui obieptu insemnatu bisericescu, scolariu, seu fnn-datktnalu," credemu ca nu am greşi de felu déca nu am asceptá 1. séu 2. dominica a lunei lui Fauru , ci am stărui, ca consistóriele epar-ciali, indrumandu si pre ceia lalti protopresvi-teri, ca for' de tóta amenarea se-si constituiésca comunele bisericesci, numai decatu se faca in intielesulu §. 40. dispusetiunile necesarie, pen­tru efeptuirea actului de alegere a membriloru sinodului protoprayiterialu, ca asiá catu mai cu­rundu se se póta intruní tóte sinpdele proţopres.-viteriali spre a-si incepe activitatea in tóte ra­murile prescrise prin §. 50 .

Si fiindu câ afacerile acestoru sinóde pro-topresviterali , ca primele consti tuante, sunt forte însemnate, si deslegarea loru recere câtu mai multesi bune poteri spiretuali, ar ' fi dara de doritu, ca in singuratecile cercuri de alegere, unde dóra nu s'ar aflá mtieligintia destula seu cum am dice bărbaţi destui de specialitate : alega­torii se nu se restringa a alege de membri numai individi din cerculu seu, câci §. 6; unde se vor­besce despre calificarea membriloru sinodali, apri­atu dice, câ acei'a se fia „maioreni, de sine stătă­tori, nepetati, cari'si implenescu detorintiele farociali" intielegendu-se adeca „in veri-care parocia", si nu anume din paroci'a unde se face alegerea. Preste totu este bine si delipsa ca poporulu, precum in viéti'a politica asiá si in cea comunale si bisericésca se aiba libera voia a-si cauţa sia-si luá pre representantii si aperatorii sei, de unde i va veni mai bine la socotéla, ca asié se potemu intruní la sinóde pire toti bărbaţii de specialitate, din tóte părţile, cari singuri numai sunt in stare a produce ceva bunu si folositoriu atatu bisericei, catu si scólei, si prin acelea in­tregei naţiuni.

Langa Paneiova. in 30 sept. v.

(Afaceri bisericesci din conflniuhi militariu germano - banaticu). Cetindu in nrulu 69. alu stimatei Albine cerculariulu Iltei Sale Dom­nului Episcopu J . Popasu, cu privire la introdu­cerea statutului organicu, intru adeveru m'am umplutu de bucuria prevediendu intr'insulu sementi'a de naintare â bisericii si a naţiunii î

intr'acestu stimatu cerculariu citiramu cu plăce­re, câ — „Protoprea biterulu va provoca sinodulu protopresbiteralu, ca se-si alega in sinulu seu scaunu protopresbiteralu ' s. a. m.

Pe catu de bine póté se fia translocandu-se la timpulu seu scaunulu protopresbiteralu din Pan­eiova in centrulu Protopresbiteratului pentru comunele bisericesci, pe atâta de daunosu inse va fi acést'a pentru bieţii romani din Paneiova, cari ca si toti romanii din comunele mestecate, eu multa ardóre ascépta a avé preutu si inve­tiatoriu din sângele loru. In Paneiova locuesce de la urdirea ei unu numeru frumosu de Ro­mani cari gemu cu amaru sub jugulu ierarchiei serbesci, si ascépta cu nerăbdare mântuirea loru prin trecerea la ierarchi'a romana. Dar va i ! căci ei caută, umbla, alerga, se-si afle pe Moise ca­rele se-i scota din sclavia la limanulu libar ta t i i ; inse durere, câ pana in momentulu de facia nu-lu aflara.

Intre romanii din Paneiova sunt negotia-tori romani dintre cei de frunte preeum: Lambo-viciu, Barbulu, Curteanulv, Traila, Tartaru, Marcovu, Nitiulu, Marinu, Dragiciu, Mandrinu, Demetrovu, Crancieviciu, si al ţ i i , cari Ia în­tâlnirea cu careva dintre intieligintii natiunei romane, sevaiera si se tenguescu, câ n'au omu care se-i conducă, se li areţe calea, cum se sca­pe din omoratóri'a legătura. Ei sunt atatîa in câtu ar poté întemeia petru sine o comuna biseri­césca romana. Părinţii lörü au cumperatu inca la anulu 1829 o casa sub Nulu 1.354. cu 1,800 de florini pentru biserîc'a romana ei ar mai contribui la zidirea ei, numai se póta •îcapa de ierarci'a serbésca, dar repetu, câ n'au cine se li sté in frunte. Avemu aicea pe domnulu protopopu S. Dimitrieviciu, de la carele bieţii Romani inca aü fostu cerutu sfatu si îndreptare^ si deduse .multe frumóse promisiuni; inse. atat 'a si alta riemica , ba densulu nici nu se pré aréta intre densii, măcar eâlomesce in medilo­culu loru! Dar se mai vedeţi si altu nacadiu cu serbii de aicia: I n scól'a normala, precum si in cea reala si a regimentului sunt mulţi studinti ro­mani de prin satele vecine,cari din caus'a câ'n Paneiova nu esiste preutu romanu, sunt constrinsî a asculta inVetiatur'a Örestin'ésca iü limb'a ser­bésca, ce n'o'ntielegu de felu, si asiá adeseori de-vinu maltrataţi si hatjocuriti, ba une-ori: trântiţi in claş'a H si alungaţi din scóla!

Düpe tóte acestea, desi Romanii din Pan­eiova n'au nici unu spriginu in protopopülu ro­manu actualu, totuşi ei nu se potu inpreteni cu idei'a mufárei scaunului protopopescu la altu locu, ci ar dori, ca protopopulu se remana in midiloculu loru, dar' se se sufulce la lucru, cu zelu si energia, si se faca si pre credintiosulu conducatoriu alu Romaniloru si pre eatechetuiu scolariloru romani, séu — daca i se pare acésta rola si conducere si chiamare pré grea, se faca locu altui barbatu mai pleöatu si mai dedatu la lucru si la lupta. (Intr 'aceea dloru, fraţii din Paneiova, citésca barbatesce gazete natiunali, si — nu se VOTU senti părăsiţi de conducere.)

S O Î í í s í g í i í . comit. Tem. in 1=13 opt. (DM) Die Reda torul Fi indu ca, spre mare

părere dé re\X, me convinsei, câ despre conferin-tiele invetiatoresci din aceste parti, nu vi reporta

' nimenea din cei de la orasiu, mi permitu a vi reporta eu de la satu, cumca si in districtulu nostru, alu protopopiatului Temisiórei s'a tienutu prim'a conferintia inca in 24, pan'la 27 aug. a. c. in Temisióra. Comisariü alu Consistoriului a fostu d. docinte din Fabric 'a Temesiórei Tr . Lungu; inaugurarea se fece, cap re aiurea, prin

; diu protop. districtuale M. Dreghiciu, cu unu servitiu ddieescu, cu „Imperate cérescu," si cu publicarea ordenatiunei v. Consistoriu; deschis

I diendu apoi diu Comisariu conferintiele cu o I cuventare catu se póté de buna a supra scopului ! loru. Obieptulu mai importante alu desbaterei a I fostu — cărţile de scóla, si aci reconoscuramu, I toti cu toţii, câ cărţile edate dé diu Z. Boiu nu corespundu trebuintiei nóstre ; deci ne decise-' ramu a remane pre langa studiele prelucrate de dluprotoppu alu nostru. S'a combinatu mai de­parte o împărţire uniforma a óreloru şi s'a pri­mitu unu „Abedariu" propusü de diu Comisa­riu Lungu. Ca de suvenire de la acesta prima conferintia in acestu districtu, toti cei adunaţi si cu diu protopopu in frunte ne fotogrâfaramu intr 'unu tablou, si in fine mai tienuramu si unu. = banchetu cordialu, la care music'a esecutâ arie natiunali. ' ; •

Ne despartiramu recunoscendu lips'a d'a tiene regulatu in totu anulu astfelu de con­ferintie.

Segedinu in 4 1 6 opt. Societatea de leptura a jun ime! romane de

la gimnasiulu din Segedinu cu începerea anului scol. 1869 70 si-a inceputu éra-si activitatea. Diu'a de 2 ( 14 oct. a fostu destinata pentru re­deschiderea siedintieloru. Programulu dilei a fostu: l.M. Popoviciu studinte de a 8. c l .aduce la eonoscinti'a adunantiei permisiunea data ju-nîmei din partea Rss. D . Directore gimn. 'in privinti 'a redeschiderei; n. <?. Grozescu studin­te inaugura siedintiele prin o cuventare ocasiu-na la ; I U . înscrierea membriloru; IV. P . Popo­viciu studinte de a 6 cl. vorbesce despre alege­rea comitetului conducetbriu; V: Alegerea co­mitetului se face; VI . Desbaterea unor 1 cestiuni neamenaveri, d. e. loculu căsinei etc. A u decursu tóte în ordinea cea mai buna. Comitetuln s'a alesu prin aclamatiune, si adeca : dei presiedinte G. Grozescu din cl; a VI I I . dei not* coresp. M. Popoviciu, ăin cl. aVTH. de 'notar i» in sîedintîe J. Opeanu din cl. a V I U . de casariu P. Popo­viciu din cl. a V I . ; de bibliotecarul E. Juica din cl. a V. Siedintiele ordinarie se voru tiene joi 'a. — însufleţirea cea mai buna ; sperâmu a face progresu imiltiumitoriu. — Dee Dom-nedieu!

M. Popoviciu, not. corespundinte.

Langa O r a v i t i ' a comit. Carasiu in opţ.: (Stare strista in tóta privinti'a; periclitarea

scóleloru confesiunali; brutalitatea unoru dire-getori; limb'a magiara pana si in sate.) Scimu. en toţii, câ comitatulu Carasiului e semburilepo-puratiunei romane din Banatu, fiindu locuitorii cu pré putina esceptiune, totu romani ; dara toc­mai pentru câ Carasieniloru li se cuvine onórea,

a fl fruntea natiunei romane din Banatu, suntemu îndreptăţiţi a pretinde dela densii solidaritate si inca multa solidaritate intre sine, suntemu în­dreptăţiţi a cere dovedL'câ voiescu si dorescu in fapta binele si prosperarea nat iunei ; cu unu cuventu, câ sunt romani adeverati, fruntea po-puratiunei romane. Dorere inse, câ nu vedemu destule dovedi intr' acésta privintia. Scopulu acestoru sire nu este a face reportu despre sta­rea poporului din comitatulu in t regu; ci numai din cerculu Oravitiei.

Scie totu insulu si este adeveru néconte-stabilu, ca sufletulu, lumin'a unei comune sunt : notariulu, preutulu si invetiatoriulu. Déca suntu acesti'a cum trebuescu sa fia, adeca bărbaţi de­stulu de preparaţi pentru sentirea si intielegerea misiunei loru, sunt spirite luminate p e n t r u » lu­mina, atunci comun'a loru e fericita, si déca sunt tóte cumunele fericite, déca tóte au astfelu de antistie, atunci naţiunea e sanetósa in tru-pulu si sufletulu seu. Este lucru firescu, că, ma-car-cati barbafi gen ia l i , invetiati si luminaţi vom'avé , totuşi nu vom poté indata si securu prospera daca poporulu nu va fi si elu deştepţii si luminâtu; câci popörulu e fundamentum na­t iunei, si déca fundamentulu e slabu, edificiuln natiunei nu póté se fia t a r e ; dar inse poporulu nostru numai acolo e deremasu si decadiutu^unde sufletulu lui, intieliginti'a natiunale l'a paresitu. Si asiá'si vin'a si meritulu totü a supra carturari-loru cade.

Dorere, dîfl cei trei factori si luminatorrin comuna, avemu forte putini, cari corespundu chiâmarii loru: Câtu pentru preoţi, ei insi-si au lipsa de lumina si cultura, si preste aceea i- mai inpedeca multu- si situatiunea loru de astadi, d'a lucrá, cu iu s'ar cere.

Dar am poté asceptá si pretinde, si eu te-tu dreptulu, mai multa energia si activitate din partea dniloru protopopi. Acesti'a inso, spre ne­fericirea natiunei, par ' dâ nu-si pricepu, ori nu potu se-si priceput chiamarea loru, ei, in loc» d'a lucrá in folosulu natiunei, lucra — sciindu ori neseiindüj in contra.

Aci rogu pre bunulu ietitoriu, se nu créda, *â sum inimicu alu ptpopiloru si c a i u -beseu a me acatiá de persóne, nuy ci suntemu de tori a spune adeverulu, si se-lu apunemu pu­ruria, sî in totu loculu tocmai pentru incungiu-rarea relelor a. Nu vreu se dicu că dnii ppopi ar ' fi chiar contrarii poporului in adinsu, dar cutediu a afirma, câ ei adesea devinu impedeca-torli lnminei; éta cum .•

Déca unu teneru preparandu aspira la unu postu invetiatorescu, ajungerea la acest'a se mi-dilóeesce si acuma prin protopopi si episcopulu dieoesanu, in mani'a §. 7. a statutului organicu unde se dă alegerea invetiatoriloru sinodului parocialn, apoi aci abusurile sunt la ordinea dilei. Cunoscu invetiatori cari aspirandu la sta t iun imai de frunte, numai prin depunerea dé su­me mari potu ajunge la scopu.

Cunoscu mulţi preparandi si teologi abso­luţi, cari siedu fora aplicare numai pentru că nu au destui bani.

Urmarea este, câ nu calificaţi unea , ci pung'a decide, ér poporulu si crescera sufere; apoi cea mai trista urmare este, câ poporulu de­vine nepasatu si dâ usioru scólele din mana,;

I . „Nu vom încerca se asuprimu pe ni­mene, dar nici nu vom suferi se ne asupresc* nimene.')

n. „Naţiunea romana, razimata pe prin­cipiulu libertăţii, egalităţii si frăţietăţii pretinde independinti'a sa naţionala in respectulu politici^ ca se fi gureze in numele seu, ca naţiunea romana j se-si aiba representantii sei la diet'a tierii in pro- j porţiunea cu numerulu seuj'ţe-si aiba diregatorii j sei in tóte ramurile administrative, judecatoresci j si militare in acea-si proportiune, se se servésca j de limb'a sa in tóte trebíle ce se atingu de den- | s'a atatu in legislatiune câtu si in administra- j tiune. u

H I . „Naţiunea romana cere ştergerea pri- ; vüegieloru."

IV. „Naţiunea romana cere, Ca conlocui- j tórele naţiuni nici-de-cum se nu ié la desbatere ; caus'a uniunei cu Ungari 'a pana candu naţiunea j romana nu va fi representata in dieta ca naţiune ! •i in proportiune cu numerulu seu; éra din con- j tra, daca diet'a Transilvaniei ar voi totuşi a se j lasá la pertractarea aceleia-si uniuni de noi fara j

de nei^ atunci naţiunea romana^protestéza cu so-lenitate"»).

Eta, Domniloru, programulu nostru ! (A-plause sgomotóse si aprobri unanine.)

Este bine a se cópstatá cu asta ocasiune câ abateri daiinÓse de la acestu progţamu s'au comisu de la 1848 si pana astadi dóue: atunci candu unu micu numeru do deputaţi d'ai noştri au intratu in diet'a feudala de l a Clusiu in 1865 si candu alti deputaţi ai noştri au mersu la diet'a Ungariei de la Pesta in 1866 (Aprobări generale). Se sperâmu inse, câ aceste vor fi unicele si ce­le din urma abateri si eâ tristele loru urmări ni vor servi de invetiatura pentru viitoriu.

Avendu-ne asiá dara programulu, credu, câ obiectulu nostru de svatuire si intielegere din can­du in candu prin urmare si astadi, póté fi numai, câfaciacuimpiregiurarilesustatorecc e de facutu pentru realisarea acelui programú ? (Aprobări.)

Considerandu modulu, in care s'au delatu-ratu legile dietei transilvane de la 1863—4, mo­d u l é i n care fu conebiamata diet'a feudala dela Clu

<) /urtmentiüu de 1* Blasiu din 1848. ') Punctulu 1, 14. »i 16 a hotaririloru din 4 maiu

aleadunarsi national« din Blasiu.

siu din 1865 si diet'a din Pesta la anulu 1866—8, modulu, in care diet'a Ungariei a tractatu cesti­unea uniunei Transilvaniei eu Ungari'a, consi­derandu mai departe legile aduse in acésta dieta si impregiurarea câ prin tóte cele amintite se tientéza la ştergerea totala a autonomiei Tran­silvaniei si a celoru mai scumpe drepturi ale nóstre, — credu câ nu ni mai remane alt'a de­catu se adoptâmu p'unu timpu politic'a pasivită­ţii absolute (Aplause).

Actele dietei Pestane din urma au dove-ditu pana la evidenţia, câ libertăţile ce vreu se ni dee magiarii sunt pretiu pentru naţionalitate sunt numai o conscintia a maximei loru politice lăsate de celu d'antaiu apostolu alu magiarisarii, de Szécheny, care a disu: „Se nu-i silimu cu focu si sabia, ci se-i primimu intre bastiónele constitutiunei ca si ei se ne primésca pe noi in sine, adeca limb'a nóstra (ungurésca)."

„Inse Domniloru, a disu reposatulu Bar-nutiu in 1848, noi se li respundemu, câ nu ni trebuescu legi, cari nimicescu personalitatea nóstra naţionala, libertatea cea adeverata a ver-carei naţiuni nu póte fi decatu naţionala" (A-plause.j

Ér ' celu mai bunu modu de esprimerea acestui respunsu lu aflu eu pentru acum in pa­sivitate.

Conferinti'a nóstra este chiamata, Domni­loru, a dá espresiune fidela simtieméntuluí po­porului nostru, ér nu a forma de la sine nimic'a nou, ea prin acést'a va face unu frumosu servitiü chiar Gubernului. Avemu inse destule semne câ Romanii din Transilvania si fara acésta con­ferintia, ma chiar candu noi ne-am resolvá aici pentru contrariu, — ci ar remane pre langa pa­sivitate. Dechiaratiunile Romaniloru de prin tó­ié tienuturile tierii nóstre a premersu de j* acestei conferintie si sunt binecunoscute, ele tó­te sunt pentru pasivitate. Ceea ce noi avemu d'a face aici este mai multu se dămu o forma publica aeelei resolutiuni generale.

De aceea mi-iau libertatea a p ropune : Ca Onorabil'a conferintia se se dechiare

pentru passivitate absoluta a Romaniloru- din Transilvania facia cu diefa Ungariei si ca ace­ştia la alegerile viitóre de deputaţi pentru acea dieta se nu ie parte intru nimica. (Aplause pre­lungite.)

câci vediendu poporulu acésta nedreptate chiar de catra romani, se 'n voiesce a schimba caracte rulu confesiunalu alu scóleloru in comunalu.

Nu e destulu a emite cerculare pentru sustienerea scóleloru confesiunale, si nu e de­stulu numai a predica despre densele, ci trebue se si lucrâmu in fapta, \ ecum vorbimu poporului, si poporulu, se fimu convinşi, va asculta de noi.

Se ni aducemu a minte, câ apostolii au predicatu crescinismulu, dar au si lucratu in fapta pentru crescinismu; ei au avutu maréti 'a devisa: a lumina, si prin lumina a ferici; aß drepţi pururea si in totu loculu, a imparti dem­nităţi celoru ce le merita si nu a comite simonia.

La luminarea poporului nostru ar fi se ajute multu si diregetorii, cari stau in coatingere nemedilocita cu poporulu. Aceştia sunt anume notarii, cari in adeveru multu potu eteptui in folosulu natiunei, potu si au pururea ocasiunea d'a capacitá poporulu, a-lu insufleti la ori-ce scopu filantropicu nat iunalu; ei sunt faptorii cei mai poternici intre poporu, câci in ori-ce causa si ori si candu, poporulu recurge mai antaiu la notariu.

Dara reulu s'a asiediatu si intre aceştia ; «i, — onóre rareloru esceptiuni, — in locu d'a invetiá si conduce poporulu, lu sugu numai ; la ori-ee ocasiune vine bietulu romanu cu o ro-gare, nu afla indreptare si mangaiare, ci injura-ture si despretiu. Si caus'a este nebun'a loru in-chipuire, că ei sunt ómeni culţii! éra poporulu prostu, si ca deci ces ta nu merita a se apropia lui in nici o t réba.

Candu vini in vorba cu poporulu, delocu ti pune întrebări despre tóté tótele si nu te lasa, pana nu-i dai deslucire destula. Dupa aceea ti spune elu părerile sale, ti spune dorintiele si dorerile sale, si ai ce aud i : la tânguiri contra nedreptatiriloru si abusuriloru comise de„ domni" romanesci!

De domnii de unguru — ar fi pecatu a Si vo rb i ; despre judele de cercu din C. buna-óra se diee, câ pentru a poté ajunge naintea fetiei dumisale cu vr'o plansória, beţii omenii nostri trebuie se sté si ascepte dile intregi pre sub pa-retii casei l u i ; numai daca au venitu d'a casa încărcaţi, afla mai curendu intrare. Totu acelu domnu de unguru emite tote cercularele sale re--feritórie la notariatele subordinate numai in lim­b'a maghiara, si notarii respeptivi sunt atatu de bravi si bine dresaţi, in câtu, cu o pré mica esceptiune, si ei scriu totu in limb'a asiatica.

Despre notariulu O. din O . .a n'audi din po­poru, de câtu tenguiri si blasteme pentru pur­tarea sa brutala cu omenii din cele trei comuni ale lui. Si intr 'adeveru acestu omu — nu este pentru poporu; elu nu se consulta nici odată Cu omenii sei, ci tóté le face cum i vine lui bine, ér nu poporului, si asiá elu de capulu seu chib-zuindu tote mesurele si cheltuelile, judele comu-

-natu, omu simplu trebuie se le subscria pre cont'a comunei.

Pecatu de Ddieu câ porta nume de Ro­manu ! Elu si cu faimoşii B.-sci, prin portarea loru instraina inim'a poporului — par 'câ din adinsu,

' dupa sistema, de catra toti bărbaţii si tote cău­şele natiunali. Credemu câ ar fl o data timpulu ca se pricépa toti intieligintii nostri, aplicaţi in­tre poporu fia ca preuti séu invetiatori, fia ca notari séu domni de comitatu câ — nu poporulu este pentru ei, ci ei pentru poporu, pentru ape-rarea, luminarea, conducerea lui!

Indrumâmu pe dnii preuti si invetiatori la esemplulu celu bunu in acésta privintia din Ticvaniulu micu, ér pre dnii notari la Maidanu; véda si invetia aci, ce este a rmonia si iubirea intre poporu si preutii si invetiatoriulu si nota­riulu seu!

Varietăţi . Localităţile Redactiunei Albinei do-

minec'a trecuta in órele dé médiadi fu­sera marture unei scene, ce merita a fi descrisa pre scurtu. Tenerii studinti de pre la facultăţi si clasile superióre din Buda-Pesta, câţi apucaseră a citi nume­rulu foii nóstre de aceia-si diua, se 'nfa-cisiara in corpore pentru a-si manifesta consentiamentulu cu idei'a desfasiurata in fruntea foii si cu apelulu indreptatu catra Msa, „Carolu celu bunu,* Domnito-riulu României, si catra camer'a si guver­nulu actuale. Tenerii, prin oratorulu loru,

d i u St. Perianu, doctorandu in drepturi,80v. a., 10 cubule bucate ' / 2 cubulu fasola, 8 or-numira acea ideia, „unu degetu alu lui Ddieu, in timpulu cestu greu de cercare," „o fantana binecuventata de sperantia si credintia." — Se ' n t i e l e g e c â respunsulu nu potu se fia, d e catu — o v i u a incura-giare natiunale si patrioteca. — Ni se spune, câ tenerimea se consulta t o t u me­r e u a supr'a modalitatei si medilóceloru d ' a sprigini si d i n parte-si i de i ' a nóstra cu toti studintii romani d e pe l a f a c u l ­tăţi si clasile scóleloru superiórie d i n Monarcia. — Tinerimea nóstra — este viitoriulu celu mai de aprópe alu natiu­nei; cum va fi ea, asia va fi acelu viitoriu. Noi, din parte-ne, in tóta viéti'a nóstra ne-am straduitu, a contribui, ca ea se de­vină cea mai solida garanţia pentru unu viitoriu natiunale mai bunu si mai fru­mosu, decâtu ce ni a fostu trecutulu. —

(f) In minutulu cându se incheiâmu.aceştâ fóia, ni sosesce din partea bravei nóstre tenerimi stúdiósé de aici. a) unu reportu despre aduna-rea^ ce tienura ei ieri sér 'a; b) o lista cu o suma de 30 fl. 70 cr. v. a. ce subscrisera densii si cu unii amici ai loru in favórea bietiloru Tofaleni, „scoşidin casele loru si de pe mosiele loru si peritori de frigu si de fóme in drumulu mare."

Din reportulu despre adunarea tenerimei nóstre, fiindu câ o parte mare ne privesce pre noi, atingemu aci numai in scurtu, cumca tene­rimea in cea mai mare unanimitate si cu unu entusiasmu demnu de causa, s'a dechiaratu pen­tru imbratisiarea ideei propuse si desfasiurate in nrulu precedinte alu Albinei, si pentru acestu sc opu a decisu a se pune in atingere cu studintii natiunali de pre la tote institutele superiori din Monarchia si cu toţii a combina adrese catra Domnitoriulu si catra Camer'a deputatiloru din România, alegendu ei cu o calc o comisiune de cinci membri pentru midilocirea contielegerei cu colegii de pre aiurea. Totu d'o data tenerimea alése din midiloculu seu o Delegatiune de 13 membri, iínpoterind'o si insarcinand'o a se 'ngrigi de tote interesele ei natiunali, anume pentru or-ganisarea si constituirea ei aici formalminte intr'o reuniune romana natiunale.

Banii adunaţi ii naintâmu indata la desti­naţi une, adresandu-i si aceştia catra diu Dr . J . Ratiu in Turda . List 'a cu numele contribuitori-loru o vom publica in nrulu viitoriu.

Notâmu, câ cu acésta suma, se spedara din partea redactiunei Albinei —• spre usiurarea sórtei bietiloru Tofaleni — 70 fl. 70 cr.

(f) Cum se splicâmu ? — Unu tieranu d'ai nostri ni descrie pre largu primirea solena, ce se fece mai de unadi dlui secr. ministeriale A. C. si tenerei sale socie , in unele comune din Ca­rasiu, de catra rudeniele si cunoscuţii sei si,

gie lemne, 10 maji fénu. 4. Sitani, 60 f. v. a., 12 cubule bucate,

6 orgie lemne, */2 cubulu fasola, 10 maji fenu. 5 Lunchsprie, 40 f. v. a., 6 cubule bu­

cate l V a măsura fasola, 6 orgie* lemne, 10 maji fenu.

6. Rotarest si Ozsest, 60 f. v. a. 10 cu­bule bucate, ' / 3 cubule fasola, G orgie lemne, 9 maji fenu si atate paie.

7 Chirpesti-Mari si Jopa josu, 65 f. v. a , 14 cubule bucate, i) 2 cubulu f>.sola, 8 orgie lem­ne, 10 maji fenu si atate paie.

8. Corbeste, 60 f. v. a., 12cubule bucate, i/a cubulu fasola, 6 orgie lemne, 10 maji fenu.

9. Cotieletiu, 60 i. v. a., 10 cubule bucate, 6 orgie lemne, cortelu si gradina cu pomi.

10. Jopest, 30 f. v, a., 6 cubule bucate 3 orgie lemne, 1 • cubulu fasola, 3 . maji fenu.

11. M. Ceica, 36 f. v. a., 8 cubule bucate, 1 i/ 2 măsura fasola, 3 orgie lemne.

12. Chirpesti-Mici, 40 f. v. a., 10 cubule bucate, l»/j măsura fasola, 2. orgie lemne.

Doritorii de a ocupa aceste staţiuni inve­tiatoresci, sunt avisati recursurile loru instruate, cu documintele cerute, pana in 18 optobre s. v. a. c , pré venerabilui Consistoriu Aradanu a-dresate, a le substerne subscrisului.

Varaseni, 30 Septem. 1869.

Ambrosiu Marchisiu m. p., protopres. tractu Papmezeului si Inspectoru distric. de scóle.

Concursu. Pe vacant'a staţiune docentala din Vinga,

indiestrata cu emolumintele anuali : de la orasiu

42 fl, de la unu jeleriu cu casa 60 cr. si V2 chibla de grâu, de la jeleriu fara casa 40 cr.,- se do schide Concursu pana in 4. septemani de la an tei'a publicare in „Albina" ; pana candu dorito­rii de a cuprinde acestu postu sunt avisati Re­cursurile loru indiestrate cu estrasulu de botezu, cu atestatu despre sciintiele absolute, despre starea morala si politica, despre servitiulu de pana acum, precum si cu Certificatu consisto-rialu despre cualificatiunile loru, adresate catra pré venerabilulu consistoriu aradanu, in cóce a le substerne.

M e l o t i u D r e g l i i c i u , n i . p . distr. Prot, si Insp. de scóle confesionali a Ti-

(3—3) misiórii.

Concursu. Pentru ocuparea postului vacante

d e invetiatoriu la scól'a romana confesi­unale din Dubosu, comuna in protopo-piatulu Jebelului, se publica concursu pan' in trei septemani dela prim'a publi­care in acésta fdia.

Emolumintele sunt: bani gat'a . . . 7 3 fl. v. a. grau 20 meti;

20 „ m

1 magia; 25 punţi;

9 stingeni; 2 juguri. 1,

cucurudiu . . slănina (clisa) . lumine . . . lemne |. . . . pamentu de aratu .

„ de gradina si cortelu naturalu.

Suplicele de concursu se se adrese-dia cu documintele recerute catra comi­tetulu parochialu, in Dubosu, per Temes­vár si Buzias.

Nie. Popoviciu m. p. adm. paroch.

Orarie eminente si bune,

avutu, renumita de muItl|aDl,

alai

orologiariu orasianescu

Viena, Stephansplatz nr. 6.

in dosnlu curtei Iui Zwettl ~V(9 ofere aln seu depositu mare de totu feliulu de orarie, bine regulate ca garanţia pe nnu anu, cu pretiulu cnrentu. Pentru fie-care orariu regulatu se da garanţia in scrisu.

Orarie p o r t a t i v e de Genf cualitatea cea mai eminenta esaminata de c. r. imprimaria de bani.

Orarie pentru bărbaţi de argintu:

unu Cylindsr cu 4 rub. „ er rub. d'aurü d-sar.

Cyiinder cu 8 rabini ,, cu dóue fedele ,, cu sticle cristale

Anker cu 15 rub. ,, mai fine cn fed. de arg. ,, cu dóue fedele „ mai fine „ engl, cu sticla cristalina

fl. 1 0 - 1 2 1 3 - 1 4 15—17 15—17 1 5 - 1 7 16—19 2 0 - 2 3 18—22 2 4 - 2 8

de auru : Cyiinder, auru nr. 3, 8 rub. 30—36Í

„ cu fedelű de auru 37 — 40, Anker, cu 16 rnb. 4 0 - 4 4

„ mai fine, fed. d'aur 46 — 60 „ cu 2 fedele 55 - 58 „ cufedelu auritu 65, 70, i

80, 90, 100 120 „ sticla crist. fed. d'aur. 60 — 75,

cu 2 fedele, 8 rubini 45—48 email, cu diamţate 58 — 65 Anker 4 5 - 4 8

„ cu sticle crist. 56—60 „ cu 2 fedele 5 4 - 5 9 „ email, cu diam. 70—89

Remontoir, 70, 80, 100 „ cu 2 fed. 100, 110, 130 Afara d'acestea te afla ori

ce felin do soiu de orarie.—Orarie

19—25 I de arginta : Orariu Anker de armia, f. dup. 24—26 Cyiinder, auritu, ser. d

de auru : 28—30 \ cu 4 si 8 rnr. 35—40 î emailate 30—36 38—45

Remontoirs fed. d'auru 100 — 130 cu 2 fedele 1 3 0 - Í 80 d e a r ^ i n t u 8 6 &,lrM™ P e n t r t t 1

I 1 - 1 . 5 0 Orariu pentru dame, ! M o u o & ' a m e s i i°semne se facu

a. forte eftinu.— Se afla orarie de auru l a i c si d'argintu cu însemne unguresci.

Alarmatoriu cu orr.riu, 7 fl.

cu fedeln de auru email, cu diamante cu sticle cristaline

27-3 1 -39-42-i í í -

; Alarmatoriu cu orariu, cari a-30, prindusiluminarecandu aiarméza,

6 fl. Alarmatoriu pentru siguritate, pregatitu ca se pusce candu alar-

36 -40 •4£ 45 méza, 14 fl.

Anker Remontoir, fine se ră­dica la utechia cu 2 fed.

pentru publicarea acelora in fói'a nóstra ni tra- j Remontoirs sticle cristal, mite — diece cruceri! — Cum se ni splicâmu ? A n k e r Remontoirs de armia —• Séu câ pre bunulu nostru tieranu l'a inşielatu cine-va, spunendu-i câ — „gazetarii publica pre bani scirile de interesu ? — séu densulu va fi Crediutu, câ scirea ce ni tramite nu ajunge pen­tru publicu mai multu de 10 cruceri ? Intr ' aceea si pon' la deslegarea cestiunei, noi acei 10 cr. i dederamu celui danteiu cersitoriu, — carele ne • . , ; . . . . . , I 9 V * Reperatnrile se facu hatu mai bine; incarcinari din strainetrte se efeptuéza ca cea mai mare Dinecuventa si pre noi si pre tramitietonulu, puntualitate trimitiei.eu-se competinti'a antecipative, ori postcipendu-se de la posta} ce nu convine se primesce si pre diu Cimponeriu cu dregalas'a-i démna a chimbu. Orarie, auru si argintu se primescu in tcbimbu cu pretiurile cele mai înalte.

• I Triinitiendu-mi-se pretiulu ori ca se primescu la urma de la posta, trimitu si in strainetate orarie, pen-SOCia. dule, si pentru cejp ce nu se tienu trimitu banii ne posta. 20—24

Depositulu celu mai mare de Orarie cu pendula (Pendeluhren) fabricate proprie

cu garanţia pe doi ani. a se trage in fie-care di 9, 10, 11 fl.

„ „ totu la 8 , di 16, 17, 18, 19, 20 22 fi. „ „ se bata la óra si la Yi30, 33, 85 fl.

a se trage terepe teze la patrariu s i la óra, 48, 50, 53 fl. Regulatori la luna 28, 30, 32 fl. Inpachetarea pentru nnu orariu d'acestna 1 fl. 50 cr

Cursurile la bursa de Viena. (Dupa inscintiaiea telegrafica din 20. octobre.

Imprum. de s ta tu conver ta tu cu 5 % 59.70. Imprum. nat iunalu 69.20. Acţiunile ile creditu 244 .50 ; — s o r t i u r i l e din 1 8 6 0 : 94.30 sortiurile din 1864: 115 .50; Oblegatiunile des-sarcinarii de pamentu, cele ung . 79 ; ba-natice 7 8 ; transilv. 7 5 . 7 5 : bucovin. 72.50 argintulu 1 2 0 . 7 5 , galbenii 5.8 6 . ; napole­onii 9.88.

Concursu. Pentru diplenirea statiuniloru invetiato­

resci in comitatulu Bihoru, sunt urmatórele comune :

1. Varaseni si Copacieni, cu solariu anu­alu, 85 fl.v. a., 16. cubule bucate, 5 orgie lem­ne, 1. cubulu fasola, cortelu cu gradina.

2. Hidisiu si Albest, 120 fl. v. a. 6 or­gie lemne, si ca cantoru s. biserici 6 cubule bu­cate.

3. Papmedieu, Valani si P. M. Champanb

Unuteneru comerciante, cu scólele comerciali terminate si eu deprindere practica in vre-unu Comtoaru ca contabile si core-spundinte in limb'a romana si germana, se caută si se va primi pentru Romani'a-mica. Concurintii re-flectatori se-si adresedia ofertele catra Diu

B. G, Poppovits, ( 1 - 3 ) - i n "Vlena/aFT.elBola.xn.ci .X'U: xx. 1 5 -

In tipografi'a lui Em. Bartal i ts . Editoru si redactoru respundietoriu interim. V. Babesiu.