Anul XII . Arad, Mercuri 17|30 Decemvrie 1908 Nr. 280: ДЮЯАМІМТШ.

n a n 9« Cer f t jaau u . 12 « h a m a l Z t

Rnd <• Dorini i h a n . « Cer. I hatra Воміаіа ii i Даигісв . . 10 Cor. Rnd i i ii BCBtra lo-BMI fl ifritalttta 'a*

in 40 ігамЛ TRIBUNA REDACŢIA

fi ADMINISTRAŢIA Deák Ferenc-ntcza 20,

INSERŢIUNILB ie primesc Ia admlnii.

traţle. Manuscripte na ie In».

poiazS. Telefon pentra orai |t

comitat 502.

Politica Rusiei. (R) Oraş, dar mai ales capitală, na prea

îşi poate Închipui nimeni fără vre-un fluviu ori să aibă cel puţin râu mai de seamă. Fâră această arteră oraşul cu greu poate propăşi.

Tot aşa: stat mare şi orice ţară, fără să aibă acces la mare, e ca strâns In curele, la graţia şi dispoziţia celorce au drumul imens al mărilor şi oceanelor.

Iată de ce e lesne de Înţeles, că pentru imperiul rusesc e condiţie de viaţă să aibă dram larg şi liber în lumea mare.

DI Stere, In articolul ce-am reprodus din »Viata Românească» arată foarte sugestiv

aceasta. Ca an balaur stă Rnsia cu braţele des­

chise asupra nordului Europei şi Asiei. In dona continente iar trebni drum la mare, portari sigure, adăposturi pentru flota sa de războiu şi pentru corăbiile comerciale. 0 sută de ani a luptat cu tenacitate, până a putut lua la stăpânire ţărmii de nord ai Mării Negre şi cumplit de mult sânge a vărsat nu mai departe decât la 1 8 5 3 pentru păstrarea hotarelor sale delà sud, hotare ţărmurite de mări.

Şi Înainte, dar mai ales de jumătate de secol Incoaci, întreaga stăruinţa şi-a pus-o apoi, să Înainteze spre — Constantinopol. Dopa luarea Plevnei — meritul este al re­gelui Carol şi al bravei sale oştiri — ajunse până subt zidurile Constantinopolului. Tra­tatul delà San Stefano a fost Insă schimbat Ja congresul din Berlin, şi deşi ieşită vic-

toriasă dinlr'on războiu, Rusia nu s'a sim­ţit destul de tare pentru a înfrunta voinţa marilor puteri, cari o siliră să primească dispoziţiuniie congresului delà Berlin. Á fost mea destul de mizerabilă pentru a răpi Ro­mâniei Basarabia... Dacă nu poate fi stăpână pe Bosfor şi Dardanele, cel puţin să fie mai aproape de visul său, de Cornul de aur...

După cum la 1777 Austria a oprit-o în drumul spre Constantinopol, luând în stăpâ­nire Bucovina, tot aşa sub marele bărbat Brăţianu, se ridică enorme greutăţi în dru­mul Rusiei spre Ţarigrad: Fortificaţiile de pe valea Şiretului şi delà Bucureşti. Era apoi Tripla alianţă, încheiată anume pentru a pune stavilă politicei de expanziune ru­seşti...

Vrând, nevrând, deci, Rusia şi-a căutat compenzaţiuni în orientul depărtat.

Dacă i-s'a închis drupul din sud-estul Eu­ropei, drum care a costat viaţa atâtor ca­zaci, a făcut ce a făcut şi a pus mâna pe — Port-Arlhur.

Nu laptând, ci prin vicleşug, ori cum se mai zice : prin diplomaţie ! Victoria, la 1895, o câştigară japonezii, cari formal zdrobiseră puterea imperiului ceresc; diplomaţia euro­peană câmpeni îneă lucrurile aşa fel, ca ro­dul s ă i culeagă — Rusia.

Să-i dăm de lucru în Azia, ca să fie pace sigură în orientul Europei — aşa ziceau marile puteri europene. Dar făcuseră soco­teala fără a luà în seamă pe japonezi, cari peste zece ani au tras, cu tunul şi cu ba­ioneta, dungă peste socoteala delà 1895, aşa că azi nimeni nu s'ar mai încumeta să

prorocească vremea când le-ar mai veni ruşilor pofta să viseze de recucerirea Port-Arthur-ului.

E fatal însă ca să se gândească astfel cm atât mai mult la testamentul lui Petru cel Mare, să'şi îndrepte iarăşi privirile spre se­miluna de pe fosta catedrală sfânta Sofia...

Multe de toate are Rusia, îndeosebi sol­daţi, câtă frunză şi iarbă 1 Dar n'are bani. Toate budgetele sale se saldează cu deficit şi pentru a se reculege, mai ales în ce pri­veşte armata, îi trebuesc bani enormi de mulţi.

Când se simte însă In aier miros de praf de puşcă, bancherii Europei nu împrumută bani. Anexarea Bosniei şi Herţegovinei, pre­cum şi celelalte evenimente din Balcani, chiar şi distracţiunile de războiu ale sârbi­lor, au indispus cercurile financiare.

Iată taina vorbirei lui Iswolsky. A spus-o fără înconjur: din cauza anexării

Bosniei şi Herţegovinei, Rusia nu-şi va În­trerupe bunele relaţiuni cu Austro-Ungaria. Ca să-şi mângâie însă fraţii din Balcani, i-a asigurat că se va ţine coaferenta europeană, care Ie va da oarecari compenzaţiuni.

Multe-s de crezut, din câte spune Iswos-eky. Dar ca Austria să se învoiască la com­penzaţiuni teritoriale în favorul Sârbiei ori Muntenegrului, mai ales dupăce se va fi împăcat cu Turcia, asta nu ne vine să pre­supunem.

In tot cazul, însă tenorul vorbirii Iui Iswolsky este — pacea. A avut cuvinte bune nu numai pentru aliaţii Rusiei, ci, peste tot, a ţinut să producă impresia că

IfOITA ZIARULUI >TS!BUMA«.

Din valurile vieţii. De loan Slavici.

(Urmare.)

loci mal rară în felul ei era cuviinţa Iul. Mo­dest şi foarte rezervat, dar totdeauna aient şi în­datoritor, un om, care toate le vede şi nimic nu uiti. El vorbla puţin, dar totdeauna răspicat şi tacet şi mai ales in vocea lui se dedea pe faţă firea cea duioasă, pentru care Bucurai lubia atât de mult. Età destul să-ţi zici el >Buni ziuac pentru ca să Intri cu voie buni In » salonul « dlui Nedelcu şi ai ieşi cu gândul de a te mai în­toarce.

Deşi potolit însă şi foarte cu măsură, el eră sprinten şi atât de îndemănater, încît ar fi fost In stare s i restoarne 'n dosul tiu scaune şi mese firi ca si le auzi cizând.

Aşa-şl închipuie el, ci trebuie s i fie un băr­bier adevărat.

Mal e Insi un lucru ce n'are să-l lipsească bărbierului.

Una din părţile neplăcute ale vieţii e nevoia de a sta la birbier, ca să te radi ori poate chiar s i te tundă. — Mare canon 1 — Bărbierul cum se cade are dar să-şi faci treaba nu numai bine, ci totodată şi iute, cu cât se poate de puţini per­dere de timp. Mai are apoi s i ştie multe de toate şi s i cunoască mulţi lume, ca să poată scurta Ia nevoie timpul şl cu vorba.

»Tragi mereu cu urechea, — îşi zlsea Bucur, — priez! delà unui una, d<la altul alta, iad cănd nu te întreabă nimeni nimic, dar ştii să dai ră­spuns când ţi se face vre-o întrebare*.

>Nu 1 se mai ura dar când nu eră lume'n > salon* : cltia, dar nu romane ca mai nainte, ci pe ales şi ziare, ca s i fie totdeauna fn curent cu cele ce se petrec, şi cărţi, din cari aduna cu­noştinţe, ca s i nu stee bleg când vorba vine la lucruri mai serioase.

J O , Doamne, — îşi zicea adeseori, — par'că numai In şcoală se poate învăţă!?*

învăţă el şi fără de dascăl şi-o făcea cu spor. La vârsta de şapte spre zece ani era nu numai băibier de o rari Indemfnităcle ci totodată şl om, cu care orişicine stătea cu plăcere de vorbi.

Când avea liber, Bucur se ducea pe acasă, şi cea mai mare mulţămlre a lui era s i lasă cu pă­rinţii lui In lume ori s i steie cu dânşii de vorbă. In apropierea lor se simţia într'o atmosfera oare­cum caldă, care-1 muia, încât îi venia adeseori să plârgă. Mii ales Bucura nu ştia, unde să 1 puni şi ce să i faci, şl eră totdeauna ameţiţi când îi vorbla cineva despre dânsul : cum să nu se fl simţit fericiţi când stă cu el şi mai ales când lumea o vedea cu dânsul ! ?

Intr'una din zilr, ducându se acasi, a găsit Ia părinţii săi pe pirintele Agaton, un călugăr din Sfântul Munte, care venise prin ţară să adune jertfe de buni voie pentru schitul românesc de acolo.

Bucur nu eià religios. Nici că aveà de unde s i fie, cici nici la casa părinţilor Iul, nici în şcoală, nici în societate nu fusese îndrumat spre religlositate. Chiar şi dac'ar fi fost însă îndrumat, cetise prea multe pentrucă sâ-şi fl putut păstra ismţământul religios, şi adese-ori îşi zicea în gân­dul Iul, c i poate omul să fie foarte cum se cade

şi fără ca să fie religios. Avea dar şi el, ca foarte mulţi, slăbiciunea de a-şi bate joc de cele bise­riceşti, de preoţi şi cu atât mai vârtos de călu­gării, care îşi petrec vis ţa In trândăvie. El cetise însă multe despre sfântul Munte, despre frumseţa locurilor de ace lo şi despre viaţa sihastrilor re­traşi din lume. Se bucuiă dar, c i găseşte pe ci­neva, care-şi trăieşte zilele acolo şi poate să-l deie şi amănunte ce nu se găsesc prin cărţi.

Părintele Agaton, un fost pantofar, eră om sim­plu şi nu prea eră In sUre s i l spuni multe. In adevăr el nici nu cunoştea Sfântul Munte. Viaţa lui se mărginiă ila schitul lui de unde nu mai Ieşise de vre-o două zeci şi trei de ani. Stiâ dar numai ceeace îi spuneau călugării mai bătrâni şi mai înţelepţi, cari păstrau tradiţiunlle sfântului locaş, — mai ales lucruri, pe cari Bucur nu eră tn stare să le Inţeleagl.

»Bine, pirinte, — li zise Bucur, — ce faceţi sf Intenţie voastre atât amar de timp, o întreagă viaţă acolo — aşa singuri — şl fără de nici o treabă*.

>Ne canonim, fiule, — îi răspunse călugărul, — ca să ne ispăşim picatele şi ne rugăm, ca Dumnezeu s i ierte picatele părinţilor şi ale fra­ţilor ne ştri şi să aibă în paza lui pe cei ce se luptă cu nevoile vieţii*.

>Ei, — întâmpini Bucur cu un zâmbet batjo­coritor, — şi ce iese de acolo ?<

»lese, — răspunse iar călugărul, — daci nu altceva, mângâierea noastră sufletească, c i e de­stul fiule, s i crezi, ca să ai mângâierea aceasta şl să nu te mai plâng! de viaţă. Mare e apoi puterea rugăciunii făcute cu toati râvna, căci sfinţii sunt slugile neadormite ale Domnului şi

Ptg. 2 » Y R I B U N A c 30 Dec. и, 1008

Rusia na duşmăneşte pe nimeni, că din caaza sa, pacea n'are să fie tulburată.

Ca urmare: bursele au respirat mai uşor şi astfel colegul său delà finanţe va putea să facă împrumutul, de care Rusia are nea­părată nevoie, fără care marele imperiu n'ar putea face un singur pas spre — Constan-tinopol.

Pentrucă ori câte asigurări ar da despre intenţiile sale paşnice, nici odată n'are să creadă nimeni că Rusia a renunţat la idea­lul său politic pe care sute de ani 1-a ur­mărit cu o rară tenacitate şi aducând jertfe enorme. E vorba numai, că acam e slăbită : flotă abea mai are, iar ranele cauzate de războiul cu japonezii nu s'au vindecat încă. Nu se poate gândi deci la — războiu, mai ales că nici nu mai are pe cine sä »desro-beascä« In Balcani. Dar că în pacea ce va respecta se va pregăti de războiu, asta e sigur.

Ceeace fac de altfel toate marile puteri. Englitera îşi măreşte flota, deşi chiar în prezent este cea mai puternică din lume; Germania parcă nici nu are altă preocupare decât să-şi întărească flota. Austria de do­rul întăririi armatei e capabilă să facă un­gurilor toate concesiunile, — şi aşa mai departe, ori încotro privim, chiar în statele mai mici, numai bani şi feciori pentru ar­mată se cer.

Când zice deci Iswolsky că >numai o procedare pacifică poate garanta aplandarea crizei slave *, asta e numai o formulă pen­tru preveni.

De altfel programul vieţii de stat al Ru­sie Iswolsky l'ar precizat foarte clar în cu­vintele :

> Rusia este un mare factor, de echili­bru şi slăbirea ei vremelnică nu corespunde de loc intereselor păcii...*

Se înarmează deci, pentru — pace. Dar cine, care stat din Europa se gândeşte s'o atace ?

mare este ajutorul, pe csre poste să ni-1 deie nouă muritorilor, daci rugămintea ne este făcută din toată inima*.

>Şi au să schifîîbe de dragul nostra mersul lucrurilor diri lume ! ?« întâmpină iar Bjcur.

>Asta nu, — răspunse părintele Âgaton. —-Rânduiaia luœil e veciniei, dintru început hotă­râtă şi de a pururea neschimbaţi, — aşa zice părintele Serafim, care e om al lui Dumnezeu, dar e supusă schimbărilor viata omenească. C«ea ce te perde nu sunt lucrurile din 1-ine, ci fapta ta, care nu e de mai nainte hotărâtă, — şi tot numai fapta fa te şi mântuleşte. — Dacă eşti tare in credinţă şi te rogi cu stăruinţă, ai puterea de a Înfruntă ispitele şl fäci numai ceea ce e bine, iar dacă te părăseşti pe tine insu-tj, mereu spre rele eşti Îndemnat. Ceea-ce noui ni-se pare întâmplare carbi, e fie buna povsţă a sfinţilor, fie răul îndemn al necuratului, — aşa zice pă­rintele Serafim.

>In adevăr aşa este, — gri) Bucura;— mergi câte-odaiă aşa în neştire şi te miri ce gândeşti în cale, v reun lucru de nimic, care te fericeşte ori te nenoroceşte pe toată viata, dar tot după fapta ta, — adăugă ea uitântăndu-se cu ochii umezi la Bucur. — - Cine te a îndemnat s'o să­vârşeşti ? — Cine t e a dus acolo?«

Bucur iar se cutremură în toată fiinţa lui. Se vedea pe sine însu-şi, copii in faşe, zăcând

la uşa bisericii şi-I vedea pe Ilie venit ia timp, ca să-1 sgudule şi să-1 pornească pe calea cea bună.

>Şi se petrec cu toate aceste atâtea răutăţi în lumea aceasta,* — grăi dânsul ca'ntralurea.

»N'sr fi desăvârşită lumea iui Dumnezeu, — II dumiri părintele Agston, dacă n'ar fi Intr'insa toate câte se pot gândi — şl bune, şi relee.

>Ce fericită nebunie !< — îşi zise Bucur piz-muindu i oarecum pa călugări pentrucă se pot pierde în asemeaea aiurări. (Va urma).

Şi mai la vale : »Mai ales ar fi primejdioasă slăbirea Ru­

siei pen t ru naţiunile slave. P robă că lumea rusă nu a uitat tradiţiunile Rusiei este atenţ iunea generală pe care a dat-o ro ­lul diplomaţiei Rusiei în chest iunea refor­melor macedonene. . . c

Tradiţiunile Rusiei, da, ş t im că n u vo r fi abandona te . Conform acestor tradiţiuni, Rus ia , înţelegând a-se ca Germania şi cu cele­lalte state, a căutat să p u n ă pe Turcia subt tatela marilor puteri . Ar fi fost aşa mai uşoară împărţ irea a supra moştenirei >marelui m u r i b u n d e . Tinerii turci spu lberară însă contractul delà Mürzasíeg şi, n u sufere îndoială, va trebui să aş tepte mul t Rus ia până să mai aibă îa faţa sa o Turcie atât de slăbită.

Iată de ce Iswolsky face pe aderentul păcii. Deocamdată n u se pot atinge coarde răsboinice; teamă ne este însă că dupăce sa va fi recules, Rusia iar va intona imn de mărire >ţarului eliberator*.

Vorba diplomaţi lor: Ne trebuie pace ca să ne p u t e m pregăti de războ iu !

Uni n o » m i n i s t e r c o m u n ? Se afirmă din nou ştirea pu A în circuiaţie .tstiviră că guvernul comun studiază efusfiunea mfiiaţirii u.iui nou minister, ministerul marinei. Noui minister ar cu-piinde o becţiune specială pen»ru avisţiunea mi­litera.

Ouvernul unguresc f « e noului proiect opozî-ţiime pentru a îrnpedecà formarea aessiei noi le­gături dintre cele două monarhii.

B a n c a a u s t r o u n g a r ă » h étirât s i ceară pre­lungirea concesiunii &alu. Petiţiunea bindi a fost înaintată guvernului sustriae şi celui unguresc.

Numai biata bancă n&ţloaaiă ungurească ră­mân* să fie înfiinţată de — Ugrors Osbor, cu­noscut specialist ia chestii de bănci.

• B u c u r i e in Israi l . Zurel j ungureşti nu râul

pot de bucurie. Ійй de ce : englezul W. Shiib-sole, membru al societăţii geografice englez;, a ţinut Ia O a s g û w o conferinţă despre Ungaria. Nu ne îndoim că el a vorbit cu însufleţire des­pre fruraustţile ţării. Dar ne îndoim e i a putut să lauda domnia oligarhă reacţionari d'aicl. Nici ziarele ungureşti nu spun as-;*, ci dau numai textul epistolii de curtorzle ce secretarul socie­tăţii ge grafice a adresat cu acest prilej prim-is.nlsrruiui Wekerle.

D Î ce nu se laudă presa guvernamentală şl cu articolele ce apar îa presa engleză şi іші ales ca cele apărute în »Haszadik Század* ?

Democraţie şi naţionalism. Sabt acest titlu „Viitorul" scrie :

in politica elementului romftuese de peste munţi, în lupta pe csre fraţii noştri! de s&age şi do cai tară eont nevoiţi s'o da3Ä peatra p ă s a ­rea neamului, ea observi, îa ultimii aai, o ori­entera nouă. Ace&fttà orientare nouă oit« cât ss poate de foriehss, şi din fericire sa aoeeatasază ou fiecare svenimeat ei !n toste peripeţiile l sp-tei. Poiitioa national«, a românilor din Ungaria a începui s 8Ѳ sprijini pe diraoarsţii maghiari şi sprijineşte Ia rândn-i iupta democraţiei ma­ghiare.

Noi am crezut totdeauna ea nu pot S tendinţe шкі apropiate una de sita şi m&i eampiimsatare în menirea lor, decât lupta peatra desrobirea braţelor şi a auflatolor.

Democraţia, In genera, sa trudeşte eă deiro-beasoă braţsle, iar ntţiouaiismnl se luptă sä rupă Janţjriîe invix'bile şi perfile cere volesc să îa-Gătaşe» aufhieUi. Şi când, §ѳ întâmplă, enm este în Ungaria, ea populaţiani întregi să aibă şi bru­tele şi s i u eiul robite şi îulăiiţaite da peneeuţii şi exploatare, OH putea fi mai fi res? şi mai iogie de cât ea lupta pentra dezrobirea braţelor să sa confonde ca acea sara să dă pentru dneMujs-

rea, sufletelor ? Această confluenţă între mişcarea naţionalistă română şi Intre cea democratică ori cât de înaintată, ae săvârşeşte şi se desârvăţiţtt tn Ungaria, acum, cn ocazia luptei ee o da U potriva proiectului de reformă electorală propu aeolo de ministrul Andrauy.

Cu chipul acesta iese la ireală adevărul, ia care noi am erozut totd sauna, eă naţionalism a' democraţie snnt două feţe deosebite ale uneia ii aceleiaşi probleme.

Până în timpul din armă, luptătorii naţionalişti din Ungaria sa orientau după luminile dreptului isterie, Insă, aceste lumini s'aa dovedit orepases-l&re şi îndoalnieo, Ia tot cazai, ei ahiar tn cel mai bun caz, discutabile, lacăt na puteau di temelia sigură a anei lapte decisive. Mult mai Ь т і п о а м şi mai legitime decât pretenţiile treao-tœîai saut cerinţele şi aapiraţiunile .prezentálni De аоееа, consângenii noştri din monarhia ma­ghiară na mai sdao exolusiv îa sprijinul cauzei lor argumentele istorice. Ei na mai cer liberta­tea presei, a cugetului şi a faptei, în virtatea dreptului istoric, tn virtutea fsptaiui istorie eă aa ocupat ţsra pe care o loeueie mult mai înainte de venirea ungarilor. Citai dreptul istoriei, ta treoat, e-ate dreptul c-slui mai tare, iar maghiarii, prin poziţia dominantă pe eari o aa, dovedeai eă au fost mai tari.

Românii aduc astăzi iupta рѳ terenul drepturi­lor democratice, pe terenal aspiraţiilor de eqii-tale, pe oaiea revendicărilor populare, cari DI au, post te, an tresut, dar oare aa de siger tot viitorul asigurat. Din care cauză, noi е г ѳ і ѳ т oi, pe această temă adusă lupta naţională, ea na ra întârzia să obţie o izbândă pentra cauza româ­neasca'.

Rcffiâuii din Ungari», vor eera acum dreptul Ia viaţa naţională, nn în virtutea iniqiitaţilor ii-tori«e, medievale, ci !n virtutea nucaarului şiexi-etecţei lor acttuale, în virtntsa faptuiui că trăess, câ au o limbă, o measîuiiîte şi o caliciră pro­prie, cu cari năzuesc m îmboglţeaeoă patrimo­niul omeuirii, şi eari, dacă a'ar pierds, ar fi o pi?rde?e pentru omeniră. Pria această îat3r#ători UneiiS, pe esre a Inat-o raişsare» naţională dia Ucgaria, cauza noastră va eăştiga foarte malt ta ochii lumii democratice dia spusul Europei, cioi ea, і ізШЗаіа-іе şi pvirifi^ftndla я* îa lamina bina-Dcătoare & reveodigăriior demoaratice, se va fi desbràcat dù îofâţişsrea psrtiauisristi, «onserra-to*re şi refractara, aubl c.*re putea fi ^r«zeatatt lemii civilizata iţi progremte da către duşmanii opusei româuesti.

Aoeaaiă nouă şi frumoasă orieűtare trebuieşti î.-ctsr8jst*. Ea este cât яе poate de ІтЬазагІ-toare. Şi noi, cei oari suutem conduşi de ace-iffisşi ÎEaufleţiri şi pândim plini de iperaat l ori­ce taadi'nţă democratică!, яа puteam să na remar­cam şi sis nu aprobam азв&віа evoluţie a politi­cei roaaâ&eşti de peste munţi.

Corpurile legiuitoare române. — Şedinţa delà 12 Decemvrie v. a camerei. —

Discursul dlui Ion Lahovary. V'am arătst ieri că cobglu! I de camera şl se*

mú e cel mai independent, numai acest colegiu a putut alege la noi reprezentanţi ai opoziţiei Io msjoriîate.

In chestia modificare! art. 7 din constituţie; ceruţi de semnatarii tractatului din Berlin, gu­vernul & găsit In independenţa şi intransigenţa a-cestul cobglu sprijinul nçcesar, spre a se opune Îs această modificare. Deci, sunt partizanul co­legiilor restrânse.

Dnul Zamfir Pilotti: Cu ce mijloace se fac alegerile ia colegiile r i s t r inse?

Dnul / . Lahovary: Si nu deicopérira rănile de cari suferă corpul nostru electoral, şl Ia ge­nere! orice organizaţie omenestei... E mai uşor pentru un guvern să faci presiune şi ingerinţe asupra unor colegii mai largi.

Au căzut la alegeri, ia col. i, oameni ca Sturdza, Roseitl, Lascar Catargi, etc., şl nu s'a întâmplat nici o turburare, pe când din pricina unui es­croc, care a încercat să se aleagă ia Slatina, la h colegiul III, au fost împuşcaţi 15 ţărani.

Prima modificare a regimului nostru electoral a adus după sine sistemul unanlmitiţllor.

Oratorul face o comparaţie Intre rezultatele date de regimul censitar din Anglia, — unde domneşte cea ma! tnaltă moralitate politică, —

30 Dtc n. 1008 » T R I B Ü N A « Pag. 3

şl corupţia electorală din Statele-Unite, unde viaţa politici este stăpânită de asociaţii electorale corupte, — aceasta din pricina ptea mare) demo-citlzlri.

In faţa unor asemenea exemple şi a experien­ţei Dcistre, cred că cu e bine să facem nici un pas spre lărgirea colegiilor electorale. Oratorul spune c i propaganda făcuţi la cole­

giul al treilea, de candidaţii cari figădulesc Iu erori neietüzabile tiranilor, este mai primejdioasă pentru siguranţa publici. Indati dup i unificarea colegiilor, proprietatea mare va fi primejduită.

Dnul LIKT Ionescr, — care a zis c i ceeace deosebeşte de noi pe conservatorii democraţi, este ctedlcja ce are că sistemul nostru électoral trebuie metiiiicat, — a alunecat pe un povârniş prliriejdics.fr Ä

Fie apel Ia proprietarii din Oltenia ceri i-au dit voiul...

Dl Nestor Cku : E ales la Roman... DI 1. Lahor át y : Aşa cum гш fost ales şi eu

h Vlişca... (Râsete). Vorbesc de \oturile pe cari Iea obţinut in Oltenia. Proprietarii cari au moşii de păstrat, ti şUe că teoria dlut TÍke Ionescu va iduce desfiinţarea ior.

Oriforul declară că Introducerea votului uni­tei»! ar fi o adeviratâ n t r orc tire pentru ţari.

Şedinţa se suspendă Is orele 3 şi 20 minute. Li ledcnhldeie, îa erele 3 şl 35. Dl G. G. Asscn întreabă pe dl ministru de in­

terne dacă juveinu? «re de gând să ir fiinţeze o Ubidile la Bucovăţ.

Dl Al. Djuvara: Mnl ţ tnrm dlui A s s s n c ă n e a pus iceibiă întrebare. Industriaşii pot si fie lini-ştiţi: iceasti f»brici nu se va Ir.filnià. (Apliuz?.).

DI Moiscscv:: Prlrfre tultivatcrii de pruni cir­culi svorul c£ de a 1 Martie ministerul de Untnţe nu va nas permite fabricarea ţuicel <u actualele cmne. Cin această pricină ţăranii sunt specu iţ<, şl şl vând produsele

Dl Ccsiintscu: Svcnul ecu desăvârşire neînte­meiat. Actualele еаггпе vor seivl şi mai departe.

Guveirui x t cfà instrucţiuni producătorilor. Se ccrtstvï discuţi» ia Mesagiu. Dl C. Atimă-

mţteanu are luvintu).

D i scc r sn ! d lu i C AHmăneş t l t nn . Mi unesc cu uiirile pe caii le f u e demnul

»potior penliU sănătatea suveranului rost tu. (Aplauze).

Oratori] opoziţiei ne-au învinuit că am fi pro-pigat aciihls 1» sate, fă am fi .*pus că preprie-titet maie e c hoţie. Nu e tocmai aşa. Dar e drept ta o societate i rre t l ţ i du ie unei persoane c

cs.cuun capital ce 2C0dt mii dc el să d e v e p r o ' prietar latifurdiu pe cârd mille de sif'ete de pe acele latifundii, hiiesc în mizerie, — este riu or­ganizaţi. E prea multă părtinire de o parte, şi preş mare nedreptate de alta.

Aprob principiul mixlmului şi minimului, şl sunt de aceia cari cer servitutea ca sancţiune îm­potriva proprietăţilor cari nu vor să dea islazuri. Şl im aceste credinţe tocmai iindcă sunt parti­zanul proprietăţii mari, pe care o cred necesară.

Legea învoielilor a dat roade admirabile pentru ţirănimr, cu toate micile neajunsuri constate. In 3-4 ini et va fi aplicată complect. Lipsa de pământ va subzistă Insă, şi am ccnvlgerea ti partidul liberal va avei patriotismul să meargă pilii la capăt cu reformele, punând sancţiuni îm­potriva proprietarilor cari nu vor să dea pământ jăsicilor. Revoltele, venite după expoziţie, trebuie ii aibă un rezultat.

Am venit cu o referma timidă: unifici rea co legillor la judeţ. Conservatorii ne strigă: >ceza rlsm!« »anaihieU Negreşit că trebuie să facem educaţia ţirinimii noastre, şi o şi facem, deşi n i se găseşte o viră din aceasta. Ţăranii »u plătit până »eina cheltuielile grele ale statului; ce sunt de vini ei daci nu li-s'a dat administraţie, culturi? Ce sunt el vinovaţi ci constituţia noastră e o ficţiune ?

Şi când vrem să facem o operă de dreptate, si le dăm oare-cari drepturi, ni se pun înainte ca >inaih!e< şi »azarlsm?< Pentruca să se pro­duci un asemenea antagonism Intre clasele noa­

stre, câtă nedreptate trebuie să fi domnit jos, câtă samavolnicie su s !

Am avut o misiune istorică, am săvârşit refor­mele caii vor face să dispară acest antagonism. Tot roi vem dc sí vârşî opera aceasta. (Aplauze).

D i s c u r s u l dtcl Al M a r g h i l o m a n . In chestia Dunărei, tuntem pentrn menţinerea

actualei (emisiuni. Aşi cori ca şi dl Take Ionescu să-şi cempleeteze în acest aens declaraţia.

Am cernt denunţarea convenţieiei de comerţ cu Anatro-Ürgaria, cere nu e nn act de ostili­tate ci un drep stipulat între părţi, — menit a grăbi încheierea nonei convecţiuni.

In chestia izlazurilor, ro i ne-am fient d&lori*. încetineli adminùtrative an împiedecat pe ţărani de a IE folcsi de izlazuri. Noi avem de gând tă le 'ranafcrmlm Ic pasere ce nutreţ artificial.

Li Caga Rurală se constată aceeaşi incetinea'ă. Când vcm fi la guvern, vom Introduce unele mo­dificări în Jeges ei constitutivă, In sen&nl de a da cn mai multa uşurinţă Ioturi mijlocii.

Legea învoelilor n'a dat efectele aşteptate. Principiul maximului ţi micimnici s'a întors în contra ţăranului, cum t'a întâmplat în America de sud. Tocmelile agricole s'a scumpit.

Surrt jedeţe în cari legea tocmelilor nu se a-plici de loc, altele te aplică, dar cn procedi-rxente adminittrative condamnabile.

Suprafeţele cultivate de proprietari s'aa mărit, după t r m s'a mărit şi întrebuinţarea maşinilor. Raporturile dintre ţărani şi proprietari s'ac înăs­prit.

Când vom veni te guvern, nu vcmpuUà men­t r e urx'mn> şi mininanl, şi împărţirea pănântu-liîcr în regiuti, — o erezie economică. Vem în-fiii ţs Cnţi îe arbitrare, despre tare v-a vorbit şi o? Tt ke 1er eten ; în scurt, u m căuta SI per­fect c răm opera d-veastră.

Noi i;'sm ebtţirut t ă teti preoţii şî învăţăterii ar fi răi, primejdios?'. Dar fac apel îa dl Bann, TI ne epură dată cele cerj*t«tate în tr cheta pe care a fient-o prinţie elevii temhunulni Nifon, r o I a n îngrozit. Mentalitatea acea sălbatică tre­baie că dbpară.

Di Bana а fott nedrept ca partidul conservator, cind 1-a. scrz*t CI. e reprezettantul e re : sbgure< clase. La 1880—82 di P. Carp a for mc lat primul proiect pentrn ergenizarea breslei meseriaşilor Cint a emis ideia nf jornící? Tot conterva'ornl Petre Carp. Apoi & venit legea v inar i i bunnrilor statului, formulată şi sdciă la îndeplinire de dl Carp, ţi legea învoelilor agricole, în care s'a su­primat (xetcţ innta cn doicbarţul. Când а т е т Ic trecntnl ЕОЯГБ asemenea opere, se mai poate susţine că suntem partidul tne i gingnre clase?

Pentrn prima oară am TIZII că înti 'cn paria ment o formaţiune rolitică Îşi exprimă raţiunea de a. fi. Nn ce alarmează faptul că acea grupare poate fi rumăicsgâ, cici e compusă din tcţi re formaţii altor partide.

O.'aiornl face o comparaţie între cele donă partide conservatoare: pe cel „democrat" îl aaeimină tu un morman de ramuri tăiate din-tr'un aie jar, care va contint à aă trăiască falnic. (Aplauze).

Neu) partid n'sre nici nu program. In chestia referme! electorale di Тяке Ionescu n'a precizat absolut nimic. Toiul e confoz.

D sa re-a mai vorbit in mod vag de „demo­craţie" Democraţia este partea din et în ce mai mare a poporului la guvernarea -laiului.

Ea trebue Inia tă fie luminată, căci altfel de­mocraţia ar fi o calamitate pentru nn stat. Ea mai irefcne su ae ridice prin cinste şi moralitate. S'a zii că denocraţiile tinere innt conrepte. Ar fi mii bine TI SE zică, t i n i amorale. Suntem un »tat iârăr, ţi trebuie t i îngrijim de ridicarea noa­stră mcială, nu Indrajrns de ajutaţi de religie.

Oratorul citeşte mai multe fragmente dintr'cn discurs rostit în Cameră la 1882, în care dl Carp cerea democratizarea partidului conservator.

Programul confuz al dlui Ionescu autoriză tcate coaliţincile şi împăcările.

Dl Take Ioceacu se plângea că acuma doi ani, ideia d-iale de a se forma un guvern de coali­ţie n'a fost primită.

Dar bine, tocmai d-sa, îa 1901 a ţinut nn dis­curs în care spunea că cosliţinnile la guvern sunt imorale şi primr jdioate".

Dar fie liniştit dl Ioc eseu, nici coaliţie, nici împăcare nu vom face cu d-ea. Intre noi şi libe­rali poate al fie momente când iă ne dăm ajutor, sau să t e înţelegem.

Intre liberali ţi noi poate fi o chestie socială, pe când între noi şi celalalt grup conservator este o chestie morală. (Aplauze) Firele noastre s'an despletit, nu se mai pot împleti.

Şedinţa se suspendă la orele 5 şi jnm.

D i scu r su l d lui C. StereJ Snnt încă aubt impresinnea cnvfintărei d-Iui

Bana, care nu ne-a arătat numai un talent re­marcabil ci şi o inimă caldă faţă de suferinţele celor mulţi şi de nădejdile neamulni. Un neam trăieşte înainte de toate prin «ofletul lui. Un pro­fesor mode&t, un propovăduitor al cullurei, v'a ţintuit aci atenţiunea timp de donă ore. Exprim toată recur oştinţa mea şi mulţumirea noastră a tuturora acestui ticăr talent. (Ap>.)

Poate că aveam nevoie de această sa atit far ţie căci vorbesc, încă sângerând de săgeţile ce mi s'su arum ï t Aţi lăudat mult, în schimb, forma li­terară & raportului meu, ceea ce mi-a făcut plă­cere, căsi ţin mai mnlt Sa reputaţia mea de om de litere, decât Ia aceea de cm politic.

D. Marghiloman a vo bit despre colaborarea Intre partide. Cred că este o situaţie c&re împie­dică o colaborare efectivă a partidelor noeetre.

Dar situaţia opoziţiei noastre este clarificata ? En mă îuloitsc. Nn mă ratîsfae nici declaraţiile solemne aï» d-lui Marghiloman, nici jnitificările d-lni 7 \ k-» Ionesen.

Oratorul face teoria pr>rtid"'or conrervafoare şi dfiunocralioe arëtâsd p* larg revoluţia partidului conservator englez.

D. Tfke Ionescu, într'o scrisoare, a deciarat că p ă r ă s i t e partidul conservator репіш că i s'a făcut o nedreptate. Nu atmUm noi judecătorii sac apieciatorii асеьіеі tedreptlţ i . In ori-ce cas ea nu e c justificare pentra infiir tarea celui de-al treilea partid. Cerc hi rj că n'ftvem ln faţa noa­stră de cât o dis.dtEţă s partidului conservator.

Declaraţi» d i n i Marghiloman că nu se va face ImpăcsErea Intre cele două grupări, n r m i emo­ţionează. S'au mai făcut şi altă dală declaraţii solemne, fără ca eă fie înaă ţinute.

Trei partide nu pot exita în ţara noastră ; u-nul din cele donă grupuri conservatoare va dis­pare.

Deocamdată ţara Intre a gă, toţi factorii cona-tilnţionali snnt transformaţi ÎDtr'un fel de juriu al acestor lupte olimpice între cele donă grupări. Interesele generale sunt lăsate la o partr, şi chiar noi, aci, trebuia să ne ocupăm de aceaxtă luptă, spre a decerne premiul, cunung de lauri, celui mai iscusit. (Aplauti*).

Mâine mă voia ocupa de discursul d-lni Botez. Şsdinţa se iidiiâ la orele 6 şi 35.

Criza orientală. A d r e s a d e l ă s p u n s Ia mesa ju l t u r c .

Proiectul de adresă este lung documentat, stabi­lind mal multe rectificări. Acest discurs începe cu o expunere istorică sumară delà pibllcarea actului fitmlt »Hatt;huma-iyum« până Ia Intro­ducerea constifuţlunei nouă, acordată de Sultan în urma dorinţei generale a naţiune).

In ceeace pliveşte politica externi, adresa spune c i naţiunea regreţi foarte mult faptul c i inde< penderţa principatului bulgar a fost proclamaţi şi mai pe urmi anexarea Bosniei de cătră Au­stro Ungaria, cu toate că, îa urma unui tratat international, această provincie eră ocupată In mod cu totul provizoriu. Este natural c i ca­mera va da toată încrederea sa ministerului care, fiind responsabil înaintea ei, va ciuta să apere onosres şl drepturile naţiunei, silit du se In ace­laşi timp s i giseasci soluţiunea incidentelor po­litice cari sunt o moştenire nefericiţi a trecutului şi a unei administraţluni proaste.

Telefon 287. S'a deschis cea mai nonă Telefon i38 .̂

prăvălie de parfumerii, lucruri de artă şi diferite articole. Deposit de parfumerii, instrumente medicale, materii de baln dagiat, aparate pentru Îngrijirea bolnavilor, obiecte de gumă' (preservative), de bărbierit, şi ptntrn menagi ; cianuri, lkhernrf, composiţii, ape minerale, vinuri medicinale, preparative pentra

alimentare, bomboane ; vapseli şi diferite materU.

M á t h é şl S o ţ n I, Kolozsvár, Ferencz Józseí-ut 2,

Pag. 4 » T R I B U N A « 30 Dec я. 1908

Adriin mai spune că dorinţa camerei este de a asigura bunele relaţiuni dintre Turcia şl toate puterile civilizate, spre a arăta lumii că imperiul otomsn nu vrea decit pice.

Apoi adresa stabileşte programul camerei la ceeace priveşte politica intcniS, urmând punct cu punct discursul tronului.

Ia sfârşit, adresa declară, ră camera nu va per­mite rîslpa finanţelor statului ; Adunarea va lucră spre a reorganiza învăţământul şi a ref vmà şi a perfecţiona armata şi marina, nu spre a ataca d«r spre a apără interesele Imperului.

Adresa încheie declarând că nici o putere îrt lume nu va put-à zdruncina dorinţa, formală a mţlunii de a imnţine constitutiunea acordată şi multimeşte sultanului pentru bunăvoinţa Iul şi pentrucă a venit In persoană să deschidă camera în mod solemn.

* Boicotul cont inuă cn Îndârjire. Comitetul

de boicotare îşi continuă eu multa febrilitate ac-ţi -nea 8« In contra mărfarilo?1 aaitriace. Sabao-mitetul din Trapenzaad* а dst oriiae ca nega-itorii să n i cumpere nimic din Aaitria, ta caz contrar nimeni na răspande de viat» lor.

Comitetul de boicotară dia Smirna, după ga­zetele din localitate, a dat o сігззіагі, prin oare interzice băncilor şi ins'itutitinilor рвЫіза de a аѵѳа re'aţiani ea post» &astriauă. Ordinele de mărirea boicotului vin deia comitetul central din Salonic. Iu acest din urmă oraş, unda co­merţul asstrho eră considerabil, acum câte/a luni, astăzi e ruinat ca iotul.

Ţsfui Junilor turoi, este ca pria boicot să ca­pete privilegii politice delà Aaetr>Uogaria, dar hamalii, comercianţi suferă îngrozitor da pe urma boicotului. De assme-nc* şi csiceii au ajuns muritori de foame. Sindicatul de boicotare în­grijeşte cât ѳ cu pntîfi{ă de зѳі păgubaşi. Sa strâng same dia colecte publice, cari via în aja-torxl bieţilor caisei şi hamali.

Janii Tarei au d ois aa să continue boicotai mai departe. Ia cterccrile Ja iilor rarei din Cou-it&ntiuopo), dapă părerea uaor gîzets, se confirmă ştirea, că hohotal poate să continue în.*à câteva luni. E o adevăraţi гаіь.» pe; tra conueraianţii Rustriid atibiliţi tn Oiient, praoum şi pentru multe fabrici, cari îşi etalau mărfurile namai în Turcia.

Zarul „Tttnin", egune că bolsotal t r ibus făuut cu aceiaşi îndârjire şi în contra mărfarilor bul­gare. Pentra aceasta câtsva g«zete şovinisite din Bolghria, ner ca guvernul să au între în tr*U-tive ca Turcia.

Situaţia se complică r in .

i i i M ^ m ä m t ü «

Sec ţ ia Lfgel cu l t u r a l e d in F o c ş a n i . Comi­telui secţiei Ligei Culturale din Focşani, compas din dnii D. Caltn, preşedinte; E. Paaă şl N Rainu. vice-preşedlnţi ; C. Dem Crescu, secretar ; C. Vasilescu, casier; Şt Oraur şi T. brdănescu, membrii, a lansat un apel cătră cetăţenii focşu neni prin cari îi roagă să se i sscrle ca membrii, în Ligă acum, in Împrejurările grele prin cari trecem.

Comitetul, în apela! său se sdreseazî în deo­sebi femelei române, tovarăşa bsrbatu'ul nu nu­mai î i viaţa casnică, 1 şl îa lupta pentru înăl­ţarea sufletului. I ? femei, cari totdeauna au dat sprijinul lor marilor mişcări, Ui pun mari nădejdi membrii conducători ai secţiei.

Tsxa de Înscriere 3 iei, iar cotizaţia lunară 1 leu.

Atitudinea României faţă cu criza din Balcani.

In cursul discuţiei răspunsulu i la mesaj în şedinţa de ieri, Luni, dl Ioan Brătianu minis tru de interne şi ad-interim de ex­te rne a luat cuvântu l spunând cam urmă­toarele :

D. ministru crede că pacea se va putea menţ ine căci interese mari o reclamă. Salu­t ă m cu simpatie înoirea Turciei şi dorim pen t ru fraţii noştri locuitori în Imperiul o-toman u n t ra tament drept. Privim cu sim­

patie nea tâ rna rea Bulgariei a cărei creiare am ajutat-o cu jertfe dc sânge. In t r ' un m o ­ment dat nimeni n n va da mai mult con­curs pent ru recunoaşterea neatîrnări Bulga­riei ca România . Anexiunea Bosniei şi Her-ţegovinei n u atinge direct interesele Românie i . Nu sun tem stat balcanic nici subt rapor t geografic şi nici subt cel politic. Dar n imeni , nici Rusia, nici Austro-Ungaria, n u ieste a-tât de mul t interesată la menţ inerea echi­librului In baza statului quo ca noi. Vom sprijini şi mai departe pe cei ce vor să a-sigure pacea universală.

Nu voim o politică de aventuri . Direcţia politicei noast re e In conglăsuire cu politica Earopei .

Interesele României şi ale Europei se în­tâlnesc în năzuinţa de-a asigura libertatea navigaţiunii pe Dunăre . Cu o activitate har­nică am îndreptat raporturi le de navigaţiune pe Dunărea noastră . Ar fi u n anacron i sm de-a se crede că este cu putinţă ds-a-se a-duce fără noi dispoziţii legale privitoare Ia Danăre . Aceasta n u ar fi conform nici cu demnita tea noas t ră nici cu s tarea reală a lucrurilor (Aplauze prelungite).

Dorim şi nădăjduim că convenţia comer ­cială cu Auătro-Uugaria se s x realiza căci punea i mare preţ pe banele relaţiuni cu monarhia vecină. Dar nu putem jertfi inte-гэзеіе agriculturii p recum şl ale industriei şi тезег і і іог şi vom şti să Ie apă răm. N-i găsim т з а necesar de-a denun ţa convenţia , dimpotrivă credem asta inopor tun peste m l -sură căci avem motive de-a nădăjdui că negocierile pent ru convenţie vor aduce re­zultate. (Aplauze).

Camera a votat cu 80 contra 3 voturi proiectul de r ă spuns la mesaj .

Serată literară în Budapesta. Sâmbătă seara a aranjat ser<ţiunes roma a* а

partidului social democrat din Ba Jartela o mare serat* literară, A fost tot »Ш de mult nationale, cât şi sodaiisia, — poate încă mai ««alt. Aoea-bia esta împrejararea care ne îadsamnă în pri­mul rând sa ne ocupăm pnţia de ea, — şi să o înreg'чігат cu plăcere. E drapt că s'aa declamat poezii fosrta lungi din S 'îaerman, dia NaaalaţSi, din А<з« R.icovisohi, sora doctoraîai ex .ulsat, tot sooiftîişti breretaţi, — e drept că s'a insistat eu vehemenţa asupra împrrjarării că „tovarăşii" şi „itimatele toraraşeu]csari «unt de faţa sunt ucenici ai iui Marx, adacâada-ia chiar câteva atacuri puţiu învăluite naţionaliştilor conducători şi luminători ai poporalul nostru, — Ъі a'a cântat chiar Míraei Iflsa, frumoasa melodie cântată ou text schiœb í de atâţia tineri вш п'ла auzit aici câiid de „Doctria» viitorului", — taste acestea «unt adevărate. Dar s'au cântat şi atâţia doine trăgînate, atât?a învârtiţi sprinten», şi „Daş-tsaptă-ts Româae", — a'au cetit două nuvele din „Momentele" iui Caragiale, s'au declamat raulte poezii (îatre csri „Graiul neamului" şi „In oppressores) de Coşbuc, una de Vuha ţ t , — şi am putnt observa că toată asistenţa „tovarăşilor" se Ínftbcara mai siaser şi mai natural când eră vorba de limba noastră decât Ia tabloal rece şi artificial arătat al unei miserii închipuite, — şi aplauzele pornite din obiceiu la auzul marşalai lor n'au valoarea îaaltă a licăririi ochilor pe care am sarprias-o Ia doina ciobanului sau la „De-ar fi trăzQit Dumnezeu"...

E inzădar. M c — şi multora dintre socialiştii români chiar — mi-s'a părut că oamenii aceştia яѳ pun împotriva îndemnului eurat al suflatului ior, psrte pentra năcazurile vieţii cari iö uşu­rează, în caz de boală, prin intervenţia cassei comune, parte din neştiinţă şi din lipsa de con­tact ca marile masse româneşti şi cu intelectualii noştri. Căci fire» Ior, amintirile lor de acasă îi împing apro ceice se nasc, trăesc şi mor în »le­ge» românească", pe când ei, puţini şi fără eon­ii a aă tori cari să-i ştie paria p i cărările ee vin

din trecut şi «u priu urmare, direcţie ligarl ta viitor, — dar şi trecutul şi viitornl aooita trebuii să fie al nostru, pentru noi ea români, na al ori cărui veneţie de neam străin, — ei umblă dnpă idealuri utopice, rătăcite. In numele naţionalii-mului care chiverniseşte cuminte, nu în nomele socialismului tulbure şi ucigaş al fiinţai etnice !

Dar să revin la serată. Ia condiţiile în cari i fost pusă la cale, a reuşit bine. Declamaţiile et destul studiu, dar gesturi prea malt«. Corul — ni e cor, fiindcă n'are condaoător, dar elemente baue ar fi. Conferinţa despre inflaenţa teatroloi ftiapra muncitorilor, a avat malte naivităţi, du şi îndemnuri bune spre cultură mai largi. Deo­sebit trebuie să amintess pe dl Cizer, care a de­clamat, între altele, şi o traducere a sa din Pe­tőfi, care mi a'a parat lademlntlec redată în ro­mâneşte. Asemenea şi pe dl Stefi J , care ne-i purtat parcă pe alte locuri, dragi tuturora, ciad s'a ivit îmbrăcat lalişteneşte şi cu flaorul ciobă­nesc. Dar programai я fost prea lung, din eale afară de lang. Mai bine serate mai scurte şi mii adesea.

Să aducem lande celor cari săvârşise aceste fapte oalturale? Mt-se pare că e de prisos: ei îşi fac datorinţă faţă de ei înşişi, şi pe urmă — banal — dar adevărat: l acur i le acestea se lânii prin sine. Daci, aşteptăm şi altele asemenea.

Corespondent.

Cutremur de pământ îa Italia de sui

Prin fir telegrafii primim vestea unui puternic cotramer de panant , care a bâatait ieri dimi­neaţa ?n părţile sndica ale IUlisi, on deosebire tn Galabria şi Siaiîia. Ct'.ramnral s'a latini cam pe aaeiaşi suprafaţa şi îa аоэіаяі zonă, î i oare a pustiit îjatantrofa acum trei ani, ta 1905 Dapă cele din urmă ştiri catremarul a fost însoţit de pagube î '«emiato şi ш înghit t mai multe sate de vieţi.

l i orîşe'ul Manteleane (Calabria) şi la împre­jurimi s'au dă rimat pâiă acum nul blae de o sută de сізе, şl dîsupt ruinele !or su foit scoase peste 60 de cadavre. De аззтепез în Mdî t to2 biserici şi 55 de case au căzit pradí cutremului. Namănil morţilor nu S5 ştie încî sigur.

Ia Sicilia pagabjîe sant şi msi mari. Marea întărttată s'a ravâraat mai alas 1» nordnl insulei, iji-a î uoa t , pe un teritoriu desul da larg, ţăr­murile. Nameeoase vieţi şl-aa aflat afârsital ta valori. In porturi a îaoaiat orişiae т а п з а . InCe-tania cutremurai a darat 20 ie asauade. Locui­torii speriaţi au părăsit oraşul. Liniştea de abis după interveairea miliţiei a pătat fi restabilită. Dar m*.t mari nenorociri s'au întâmplat îa Mes-ina. O însemnată parte я asestui mare şi framoi

oraş, ѳ îa raini. S i te de vieţi «a (ott îngropate iatre zidari. Intre morţi e şi capiUaul da fregată, Bassino.

Delà Mdssiaa Ia Palermo a încetat toată comuni­caţia trenurilor. Firele deia telegraf sont rnpte. Aşa că nenorociţii sant ea totul izolaţi de lamei din afară.

Ia Italia întreigă s'a pornit oolectă pentra cei atinşi de psgabă. Colecta a pornit-o prim miaii-tral Gioiitti, care a dăruit 20,000 da lire.

NOUTĂŢI. A R A D , 29 Эгсетѵгіі в. 1901.

— N o u ă pr igonir i . Cu trenul de azi dl Constantin Savu, redactorul noîtru res­ponsabil şi dl Gh;orghe Nichin administra­torul nostru, au plecat la Oradea-Mace, unde au fost citaţi la judecătorul de instrucţie, fără a l i se face cunoscut scopul citaţiunii. Am ajuns să fim şicanaţi şi chemaţi necon­tenit fără a cunoaşte măcar titlul sau pre­textul de formă al şicanelor.

— î m b r ă c a re a c o p i i l o r . Duminecă după sf. liturgie va avea loc în şcoala con­fesională în vederea sf. sărbători a Crăciu­nului îmbracarea cu haine a elevilor săraci

30 D e c п. 1908. »? 81 Ш O M Ä« Pag. 5

ideia toate şcoalele n o i s t r e d'n A r a d . C o -miletul de dame, care a p u s Ia cale acea­sta faptă de caritate, învi tă pe toţ i contr i -ytorii marinimoşi să ia parte la aceas ta bucurie a copiilor.

— Slovacii protestând împotriva votului plural. D i n C l e v e l a n d State le -Unite se vesteşte c ă L i g a s lovac i lor d in America a hotărît s ă adreseze M. S a l e împăratului o te legramă c e r â n d u i în nu­mele a unei jumătăţ i d e mil ion d e s l o v a c i si nu dea sancţ iunea sa votulu i plural şi nouei împărţiri asupritoare a c i rcumscr ip -jilor electorale. — Omorârea unui deputat german

il a trei fiice ale sale. S e d e p e ş e a z ă din Mainz, că ieri dimineaţă, fostul deputa t Racke, împreună c u cele trei fiice ale lui, au fost găsiţi omorâţ i . C r i m i n a l u l ar fi chiar Fiul lui Racke, s tudent în a s t r o n o m i e , şi motivul mărturisit ar fi n e m u l ţ u m i r e a tîna­iului din cauză că tatăl său nu-i dădea bani

— O activitate lăudabilă. In număru l său din u r m i »Tara N o a s t r ă * publ ică un articol al dlui V . T o r d ă ş i a n u , vechiu l şi ac­tivul secretar al Reun iune i agr ico le r o m â n e din comitatul Sibl iului .

D-sa face o dare da s e a m ă a i u p r a acti­vităţii din trecut a numitei reuniuni. I a 2 0 ani, reuniunea a arangiat 2 8 expoziţ i i în SIBIIU şi în coraune îe din acel comitat .

0 bravă reuniune. — Românii în s t r ă b ă t u t e . »Opinis din

Ploieşti s'rie : Dl Ed ;ond Barteiemy, vorbind în Miercurea de France (N . 276) despre cartes lui Diíh', Fi£Ures by z^itines, cheazi cir.ea dlui lorgî Imperlui byzsnîin.

D P. Zarlfopol a publicai în »Sü 1d;ut3ch : Monatshefte« (Noem/ie) uu important studiu Jes-pe Flsub-rt.

H:iiri Albert, traducătorul iul N tz ich î în l 'mbî lrinceză,sicronicarul revistei »M^cured? F <m:e* pentru Oíimatiia, scrie U ultimul numir diu a-ceasfi revistă, cs cercurila literare germ n e se ocupă din ce In ce mal mult d i studiul compa­triotului nostru.

D. P. Zsrifopol este glnerHa lui Oh era. — Serata a r t i s t ică d i n S i m i a n Sabt acest

titln „G zst* de Duminecă" DO.ríe : D;Ü pritejai idanirei generate a „Regionéi fémsiló? ramase illijene", ţi ante în 19 Овз. a. Comitetul teatral din Şs-niea я d*i o foarte reaşitâ serală srtls tieft, fiind de feţi nn nuœaros public.

După-ce a'a terminat adana^sa gsaaraîă — cere n'a ţinut muit, avâui sà se cetească numai ra­portul secretarului — coral a câ:t zi marşul „Sana buciumai", sabt сопаасегеа dlui î iv . Simaosï O'OJ. U armat apoi coafonnţa şsireiaetoralui nostru:

Fmîea, ca factor culta^a', care a fyai a sa l t a t ă ca multă atenţinne şi plăcere.

Doctele de flmt, între cari Doi ochi, eaecutate de d-nii Tr. Pi.tcsş (jbin* naţ ona'e) acompaniat ca vin'ioa de d. înv. S O.'oa au fos'; malt а-pliadate,

À prodas mili haz, şi a foat aaciltat en mare interes, d. Stfthîî Boar, predând monologul lai Achim Filăra : „Despre aşez&ciunaa neutru cal-tara poporal ai românesc", de Aurai P. Baauţiu. A plăcut mult tuturora, dar la special tiranilor şi ţirancolor din Şimlea, cari de asemenea eeaa de faţă tn număr frumoi. A mai oâaUt apoi eo rel cântecele poporale : „(baia" de Vida, şi „Tot |iam zis mândro" d* T. Popovici.

Publicul а răaus îacâatat, dorind a participa la cat mai deae aerate şi Întruniri de aeeatea. Peatru feadul Comitetului teatral s'au contribuit benevol, cu aceat prilej vr'o 20 cor.

C o n f e r i n ţ a d lnl Scnr tu . L* sooiatatea fe­meilor române conferinţele aa început а fi tot mai mult cercetate, graţie intereaanteicr subiecte tratate cu o deosebită Ingrj re de conferenţiari.

Sâmbătă aeara a vo?b t ii. I. Scurta despre teatrul romanesc fa tre.ut ş i astăzi. Conferenţi­arul, făcând o scurtă privire istorică asupra miş­cării teatrale la noi, arată cauzele oari aa făcut ca acest gen literar să se dezvolte aşa cam s'a dezToltat.

Iatr'o ероза de prefacere cum era a iui A-kx.ndr i , teatral acestui nu putea fi da cât an ieatra do lupii, *bi* ca Carsgstle teatral r o m l ­ÁSAI t i dezbracă de огізе taadiaţă şî ae dâ ade­vărate opere.

Drama istorică cultivată Ia început de primii autori dramaticii, astăzi eate uaglijată. Atât pub-îicul cât şi autorii preferă drama socială. Sanda dlui Еіогеазп şi Manaise sunt ^o dovadă deipre асяавіа. E'a indică dramul pe care trebuie să-1 urmeze autorii noştri.

— F o n d a i cultura!. Cetim la „Tei. Rom." Domaul asesor consistorial, eîpi t tn ces. şi reg. îu retrag ire, Pantaleoa Lus-uţa, cara totdeauna a foit un ban aprijbiito? ca fapt* al lucrurilor b tae şi foloîitoara neamului, tac i s'a grăbit să dea ase iltars giianlui Iaaltpraaifiaţ tului naîtra Ar­hiepiscop şi Metropolit iota, îaiariiada-se ia fsa­dul cu'tara'. cu fr лпэаіа si-nă da 2100 cor., asigurat pe tra vacii recilor рэ şeaua şcoalei romanist.. Trăiseră I

— E x a m e n e l e de c o r i g e n t ă ale şcoalei nor­male româneşti din A ii s'au ţinut ieri, Luai î i 28 я. 1. c. A prezidat dl V.slie Ooldlş, iar din partea guvernului a azistai di Dr. Siegescu. Toţi candidaţii, 7 la număr, au trecut examenul, d>-bâ idi:id dipîomi d î învăţător.

— Cine v r e a s ă p o a r t e ci l indru să plă­tea s e i taxă In şedinţa de lari a camîrel balgára s'adîicutat legea asupra coislliiior comuaale. D: -putatul agrarian, dl Drsghav, a propus să se îaxeze obiőcíele át lux, pracum şl рггзоаагіе cari po»rtä ţiliadre !n<îte. Taxi p;:itru facsre oerâoî îv care ar purta un isenenea ţlllndru i i fie de 10 Iei. Propunerea ?rà serioasS, djr ml îi-strui da iat.;>ne. dl Tak;f, cara e foarte popular cu ţiiindral Eu! lu i t , а considerat aceastl propu­nere ca o g 'umí de pr u gust pentru adresa Iul. Tot aşa m s o r t i t - a şi d-îpuîaţii, cari au g i î l t îa ea materie de ridicul zire.

— O revis tă l i t e r a r ă ges rmsnă în Bă mat. Viiţa naţional* a g<Tm*aîlof dia Bănat se vs 1-n-bogaţi cu un organ mai mult. Daul Victor O rend. H -nmstau, í:'j;no3cutul naţionalist garraaa, va publica anui vlitJ,- în Timişoara o revistă li­terară cu tmdlnţi t>rfţ:oT%lă sub! »Ѵлп der Híide<.

— I n t ô r p r e t r o nun Sa j іівзаіогіа din Tas­iad * fo'ît лаш ţ, — sзгіа „Gtästa de Duminecă* — dl Ioan ТіЬѳгіа Goarna, când. de advocat.

— Veniturile poşte i , t e legra f alai şl t e le ­fonu lu i î a U i gârla î a ana! 1907. Veniturile ardiuars îa ana! 1907 nu foat la poşta de 56 055.000 cor. ia teiegrai de 7.O21.O0O cir: şi ia telefon de 7,590.000 aar. ; îa total da 70,666 000 cor. Chel­tuielile or i iaars 1% poştă, telegraf şi telefon s'aa urcat îu total la 53,685 000 oor. a rezultat deoi un exwdaat da 16,981.000 cor. Cheliuelile re-preaintă prin urmare 75 97<V0 i le veniturilor. Ca-pitKlat iureatit în poşta, telegraful şi telefonul din U :gw;a a reprezentat ia fiaale anului 1907 Huxia de 75,Q00.C00 cor. prin urmare conîida-râad venitul de sus, aceat capital a avut o ren­tabilitate de 230/0

'Calendarul »Nemulal R o m a n e s c * a so­sit azi la librăria noastră ş! se vinde cu 75 de binuţi. A ma1 sosit dala tipografia »Nijmulu! RoTiânescc următoarele cărţi şl broşuri: «Istoria bisericii românsştic, арзі conferinţele: »Acul e Dunărea*, Noi şi vecinii noştric, «Cultură naţio­nali şi politică naţionalăc toate de Nie. iorga apoi » Cântece ale poporului < şl altele.

— Ştiri balcanice. „Numa i Române ss" acrie-latre mauussriptele mai no ai ale Academiei Ro: mâne eate şl copia, făcută la 1835, a „Calenda­

rului romanesc «sos d i pa cel загЬэзс" şi tipărit ia Chlev la 72 И fl 7 3 2 - 3 ) .

S'ar putea sîoai'i cera şi din scrisorile, care merg până ia 1859, ale Spătarului Panai ie Ioneli cătră Anastasie Leoa.

„Нзгаагпі Iui Duca", comedie tradaaà la 1819, merită a-şi aveà locul între cele mai vechi tăl­măciri pentru teatral moldareaeis.

Academia a căpătat şi manuisriptai dramei Petru Rureş, din 1837, de profesoral Samail Boiesstu.

— C a m s e va n n m i p a r l a m e n t u l t u r c . Parlamentul turcesc e un f spt îndeplinit. E între­barea Insă cum se va numi el pe turceşte?

Ce vocabular sé va întrebuinţa In parla nent ? Mirele ziar parizian >Le Figaro«, publici, la această privinţă, mai multe curiozităţi vre .inice de relev«t pa turceşte Medjlici-Mebussn iar se-natu: Medjlcl-Adjjí. Parlamentul s'ar numi, Ia med corect: Aci! Ztdenian vukt'al milet mîgtllct Iu traducere literară ar fi: adunarea înţelepţilor imperiului şi a membrilor. Cimera deputaţilor, convocată de suverani. Constituţia se di la tai deîtur, dar s» mai zhe şi: K<vanîni mamtekat. Adunarea naţională se numeşte: Şurii Um met, preşedintele ei : reis; secretarul se numeşte Klntlb, orator se zice Khatib ; chestor e Kirgi u musraf vckil- : dreapta se numeşte sag,-stânga saltoraf iar centrul Ki bghidh. C î i d deputaţii merg la vot se numeşle vlrmek; uşierul, când strigi tă­cere, spune : sukifit.

Aprobările se exprimi prin cuvântul aferim. Cc! cari sunt contra, zic: etîr artic. Discurs

ps turceşte se zice : maka\ Miilstru! se chlssmî nazir iar deputaţii miniştri

sunt numiţi viiks'ai davlet tjrafoldori. Nu, se zice yoc, iar da, e?et.

Dm aceste exemple, se vede cât de greu tré­fa J:e sä fia limbaj л parlamentar in Tursla din pricină că nu exista posibilitatea d ; a se slute-tiz», Intr'un singur cuvâit, ideila guvernante.

A:easta VI veni, IisS, treptat cu progresul par-lamanUr ai Turciei.

— Manifestaţ i i d e s i m p a t i e p e n t r u Fal itè­r e s Sa anunţ* «lia Paiís: Toţ miniştrii şi pre­şedinţii C imeru şi s ssnstulai a'«u da« la P*Ia-tîsî Бі.іеа spre a exir ima preşsdintelai F*lliéres indignarea l o t pentru agresiunea mişebaaoă ааѳі-titâ coatra lui.

Cea ma» mare parte dintre basadorin aa f >it de asemenea la E isaa. Prin si pele Radoliu, am-ba-.dorai Gârrnsaiet s'a dus la preşedenţia Con-siHalui unde, în Hţisa d lai Ctemauceau, я expri­mat şifalui de csbin^t in4ignare№ sa deipre aten­tat şi via aa simpatie pentra preşfdiataîe F«-liiéraa.

— A î e g s r e a d*î învăţat"»r d i n B r a ş o v u l -vech l «. La alegerea de învăţător la ş u a l a pri­mar* românească din Bras wul-vechiu, care s'a făcut 1er! subt presidlul protopopului tractului Zîmeşti dnui I. H«mzea, a întrunit tmjarltatea voturilor, 146, dnui învăţător Romulus Ardeleanu un tlnăt- harnic de c i r i se leagă multe speranţe în urma activităţii «tale de pani acum, ca învi-ţttor şi ca conducitor al corului bheric?sc din Braşovul-vediiu. C^ntra-candidrtul Visiilie Crangi a râmi s In minoritate, întru i lni 76 voturi.

— F o n d a ! d e p « n z l a n ' j al a d v o c a ţ i l o r se inactiveazi cu ziua d\ 1 îsnuarie 1909. Adu­narea constitumtă s'a ţinut Duminecă şi Luni în Budapesta. Statutele s'au compus şi însintân-du SÎ imediat ministrului d i jus t l ţ le le-a aprobat. Apoi s'a făcut aleg rea direcţiunăi, comitetului de supraveghlare şi a funcţionalilor.

X En ţis frate ta-'ml eşti frate d d t ц ы . In amândoi un suflot bata,

numai delà comercianţi români să cumperi. Ca şi neamul nostru să înainteze în cotnerciu, neobo­

situl comerciant român F. A. Degan (Postafiók nr. 163), a deschis o prăvălie românească în acel port de mare şi trimite francat şi vămuit în pachete postale de 5 kg. ca­fea fină, tea bună şi aromatică, ciocoladă gustoasă, sar-dinie, stafide, mandule, etc., pe cari Ie itnportează delà cele шаі renumite firme din străinătate şi le vinde cu preturi proverbial de ieftine : Cafea 1 kg. numai cu 2 cor. 40 fil. (1 fl. 20 cr.), care s l trece tare, apoi cafea Victo­ria (sau Loearabaja cum îi zic alţii) care e cea mai fină mixtură şi foarte căutată.

Tot aşa şi renumita mixtură de tea »Degan», care prin

F&bl*ÍC3 СІ6 S p ă l a t CU Я Ь І І Р І Cu maşinăriile sale cele mai moderne, aranjată cu puteri electrice, spală, calcă şi TP '^7? (àfâ c u r ă ţ ă albituri bărbăteşti şi de dame, şi tot felul de lingerie cu preţuri moderate.

/3 ,̂ Il ^ a — La o s a m ă ce t r e c e pes te z e c e c o r , pachetul se r e t r i m i t e porto-franc©. —

K r i s t á l y gözmosó gyár, K o l o z s v á r , Pályaudvar.

«•aer. 6 »Y R I B U N A« 30 D e c я. 19Ш

aroma bună ce conţine e preferită chiar şi de străini. O comandă de probă ne va convinge deplin.

Cereţi Preten ren tul că vi-1 trimite gratis ! In el vom află multe lucruri frumoase, precum şi 2 recepté, pentru

pregătirea de cafea şi tea.1 ••„,..4,. Pentru negustori a tipărit >Pretcu rente» deosebite. Grăbeşte soră şi frate român a-1 cere căci şi dacă nu

cotnandezi, poţi învăţa mult din el. Te rugăm recomandă-l la cunoscuţi, căci în adevăr merită sprijinul nostru.

x R e c u n o ş t i n ţ ă . Ştim. demn I. Trkka, Cluj. Atât cu tonurile plăcute şi curate cât şi cu ex punerea pianului sistem Wlrth cumpărat delà d ta suntem deplin satisfăcuţi. II recomandăm lini ştiţi cricui. Cu stimă Albert Sipos, şef de vamă

aup. — Vin d e dec i de Ohle ioc calitate escelenlă

este de vânzare la dna Crislina Secula, Gyorok, (Arad m.) cantitate delà 50 litre in sus. Butoaiele sunt a se uimite tot la aceeaş adresă.

Iarăş perchizifie la redacţia noaslră.

Cetitorii noştri vor ghici de ce-i vorba. încă o percheziţie, nu ştim a câtea în săptămânile din urmă.

Un ofiţer de poliţie şi un agent secret al poliţiei îrsoţiţi de doi gar­dişti cu mutre grave şi marţiale ne-a cerut manuscrisul celui de al treilea >CaIvar« publicat a&tăvară în >Tri-buna<. Au urmat obişnuitele decla­raţii, apoi vînzolirea tuturor saltare­lor şi colţurilor din redacţia ncastră şi în cele din urmă încheierea obiş­nuitului proces verbal despre lipsa de rezultat a peichiziţiei.

încă un proces din a cărui vestire nici nu ne mai poate impresiona măcar.

H i f i m é in fo imaţ f i i i i l* — Prin telefon.—

Budapesta, 29 Decemvrie.

Fuziunea. Wekerle a declarat azi şefilor partidului kossulhist, cà în vorbirea sa de anul nou va anunţa fuziunea.

Concert, petreceri. In ValcsEÍ se va ţ i ica peirecere poporală In

26 Decemvrie 1908 a dcua zi dc Crăciun îu raia cípátiriei Bâihcri (Bildhauer Gyuia). Se va juca „Nicolae Vulpea" piesa pope raia Sn 4 acte. în­ceputul la 8 ore. Veni ui curai e destinat pealrc

•scopuri filantropice.

F e l u r i m i * Capr ic i i d e mi l iard? ri. Miiiartíirul Ha.iy

S t r d e d e u s din C h i o g o a dat un bani het specia: pentru 200 de câlr.i, * duraţi din casele cele mal

bune. Un alt miliardar, Cher de Soxton a dat un

binchet cu oeaziurra naşterii pisicilor de angora, s'a servit la acest banchet stianiu : ispie, cotlete de viţel, ghiaţă şl şocoladă.

Miliardarul Stecher are specialitatea de a dă bac cheie cailor, în prezenţa amiciior săi.

»Aş vrea* die hotelier, să-mi serveşti un s

s rânz care să fie cât se poate de scump Nu trebuie să te grăbeşti. Rssssi gâr deşte-te liniştite.

După câteva zite hotelierul, spune milkrdgru-lui că il poate îervî cu o sup? de cea mai r* ră pasere de provenltr ţă din China. Americanul privi ptsărea şl spuse hotelierului să-l firibă nu­mai cthll păsării. — Preţul 3000 de lei.

Un alt excentric miliardar comandă unui mare hotelier s i prtpkre un prâ- z pe biza unei >ldeîc ce să stea în ipczlţiune cu temperatura ambiati. Hotelierul transformi díjai de jos al hotelului In tiei cv rnpaiîirncnie tu trei climate diferite.

In secţlurea întâia eră Improvizată o grădină tropicală, In care cele mai rare plante ( quatoriale imbahimau aicrul şi printre crărglic cărora o mulţime de păsări rare : colibrii şi alte sburăfoare minuscule sburau în plina libertate.

In secţia doua eră o regiune polară. Ţigani îmbrăcaţi In piei de urşi ab l cântau melodii a-mericane.

Secţiunea a treia reprezenta cel mai luxos sa len parisian.

Miliardarul ramase muljămit.

Ж е о т о т і е * G e r m a n i a e cel m a l b u n c i i en t a l Ro­

m a n i c i . (Rapoitul consulului general al Româ­niei ain Manheim). După statisticele totatre , a ciror reputaţie e strălucită In străinătate, ştiam că dintre popoarele cari cumpără articole româ­neşti, Belgia eià fu frunte şi mai ştiam că ea măreşte pe flecare an cantitatea cumpăraturilor din România.

In 19C6 Belgia a cumpărat de 152 milioane, Italia 91 milioane, Olanda 54 musoare, Arjglîa 62, Austria 31 , Frsnţ» 29, Torcia 27, alte state 28, Gem ani» 23, iar la imperiul Ronfiniei cei mai Inten nst Гсгюіяог f à Germsiiia, delà care am cumpărat pentru 142 milicane, «ţoi Ar^tro-Urtgaria cn 119, Anglia 62, Frau ţa 19, Italia 18, Turcia 15, Belgia 10 miionte . Rum* 10 иііНоаше, Elveţia 7 milicane şi Olanda 3—4 milicane.

In b tza etatieticeivaceKtcis, cotuhidtm că cei mai bun client a) României era Be'gi», cisre Kà mărfuri romaneşti in valoare de 152 milioane şi del* care noi nu ccmpfram decât pentru 10 mi­lioane, iar in ee pmeşfe Giraania , farts deţinea li aietste» printre- fcinircrii m-ştri şi căreia ii d id t sm 142 milicane, ea nu ic à delà Rotsâniss decât pentru 23 miliosrr.

Dar iată că unii dintre repiezerfarţii intere­selor ccmerciale rencâne în »trilci 'ate, dl Cari Simen, consulul Destin la Mtnheiro, ne dove­deşte azi, că printre statele ceri сопапка mai mult produsele re mâne, adică cel m î i bun client a! Rcœâbiei, e Gerrcgnia, btzându-:e Iß acest scop pe statisticele germane.

Dupi acestea din urmi. Germania я primit din Roirăuia :

In 1898 pentru 42,04 milicane ir. „ 1901 „ 6 0 - „ „ 1902 „ 1 0 5 - „ „ 1905 „ 117,05 „ „ 1906 , 2 І 7 , - „ „ 1907 „ 1 8 7 , - „

Difer er ţa eolesală Intre statisticile icm&ne şi cele germane, consulul roit ân din Mai heim le t xplică prin faptul că noi trimitem mărfurile romíné In Belgia şi Olanda, ţin&nd seama de lo­cui de descărcare iar nu de destinaţie.

Ori, prin Belgia şi apet prin Manheim se răs­pândesc In toatei Germania de sud-vest cantită­ţile enorme de cerea din România.

Pentru motivul acesta, e drept, . că Gm mania, care e In fruntea clienţilor romani, s i fie Ic frunte şi priutre furnisorii României.

Bursa de mărfuri şi efecte din Budapesta.

Budapesta, 26 Decemvrie 2908,

ÎNCHEIEREA Ia 1 ORA ol ]um. :

Orlu pe Aprilie 1008 (100 klg.) Î5 32- 25 34 Sicari B* ADrilie 18 54 18 56 Sicari pe Aprilie Cncaraz pe Maiu Ovii pe Aprilie

14 70- Î472 17 28 - 1? 30

Preţul cerealelor după IG0 klg. a fost următoi Orfiu nou

De Tisa - 24 K 9 0 - ^ 5 Din comitatul Albei — 24 > 70—25 De Pesia — 24 > 80—25 Bănăţenesc 24 » 85—25 De Badea— 24 » 95—25 Săcară — 20 3 10—20 Orzul de nutreţ, cvallt. I. 16 » s 0—16

» de cvalitatea 11. 15 » 70—10 Ovăa de » l Ï7 > 25—17

» » » II. 16 э 95—17 C u c u r u z — — 13 i 80—14

K. 85 fii 60 70 60 85 30 30 00 50 25 20

BIBLIOGRAFIE. Li t e r a tu r ă p e n t r u cop i l şl t i n e r i m e . DlnH

diferitele genuri de literatură, cel rmi sărac li nci e genul llteisturei pentru copii şi tlnertatt De câţiva ani o seamă de scriitori au idtia co-recoasă de-a scrie şi pentru copii şi tinerime; dar foarte puţin şi-au ajuns scopul, cici e foarte girgaş acel gen al literaturii. Pentru a puteà sote aşa incât copiii să citească cu drag şl si înţe­leagă, trebuie s i cunoşti bine felul lor det gândi precum şl lucrurile cari i a r interesă œil mult şl cari le-ar sdi ce şi un folos moral, dt-tiănciu-i să cugete şi s í judece.

Apropiindu-se sărbătorile Crăciunului, cândtoiti lumea prin diferite daruri doreşte să procure bucurie copiilor, mi-se pare potrivit să recomand pe cât mă pricep câtev» scrieri potrivite pentiu tinerime. Amintesc deci : Eufrozina Edan : Teatru şcolrr pentru copii şi fit*- ; bre şura Nr. 14 şi 19 die Biblioteca rem. Sorec; Geulis: Povestiri reo-rstle pentru tinerime; Plutarc: Viata Fui Periek; Vlahuţă: Din trecutul nostru şi Ronânia pito­reasca ; Boureanul: Povestiri din copilărie ; Dek tismana: 100 basme şi istorioare pentru copi Amicis Ed. Cuore, ce simte inima copiilor.

A mai apărut de curând în editura librăriei Sccec din Craiov«: »Suflete de a p l i c de ÁM Codreatiu, 97 pgg. pieţul numai 80 bani. Aceai carte cecţine 12 htoricire pentru tfnenme. Ao ste Istoricîre c u r s p u r d cu Motto: > Tuturor co­piilor, scrisă din dr*gosfe pentru cî ; iar de vre srei pahu ani dna AMma lăslăuanu (A. 0. Maior; (diie»ză >Bibl oitca ct piflor şi atice-simţi», şi dâtiSa pare aşi ii a jur s mai bine sco­pul ce 1 are t editând « c u ' t i bibliotecă, a cire lipsă ie simţea de mult şl ia;e până acum tnică în felul t). Din Bbiictec» copiilor şl a teiimei au ajuns i ânâ acum pstiu volume; (î et T. voi.) flecare cu conjimt fcarte varat. Se iflă în Íceste volume povesiiri, novele şi piese teatnle pentru ccpil еЛѵ. 6 la 14 ani. Sunt par originale, u u loca izări ale drei A. O. Maior, pane sciue de cei mai buni scriiiori ai ncşlti,. cum s u r t : Carmen Sylva, Sadoveanu, BrăUsiu-Voineşti, Basărabescu, Gcga, Maria Cunţan s. i. Sunt biui ţ i de o r r s p u t i drigl 'cşie, сггі vor ţine mcordttă atenţie micilor cititori.

"""irebeiu deci reccmirdâcd cu căldură leite crit cetele mai sus înşirate, ca potrivite daruri de Crăciun per-iiu copi şl tineiime. B. R.

* A apăiu?: Ai XX-'ea Raport general $1 corni-

tttuiuj centra! гі »Reuniut ii remâne de agricul-tuiăt din comitslui Sibiitlui pe anul 1917, ie-djciaî de Victor Tordăşiacu, tecretar.

A tp l ru t îu Biblioteca poporală a Asoeiaţiunii: Nr. 28 Povestiri de Pop Reaganul cu o pre­

faţa de Oet. Goga. P/etu! 30 fii. Nr. 29 Poezii alese, cu o preftţă del . Chendi.

Preţul 20 fii. Nr. 30 Iouel, principii morsle şi ereţîineşti

V. Gr. Borgovabu. Preta! 20 fi.'. Nr 31 O sesmă de cuvinte dc- Ost. Goga. Pre­

ţul 20 fii. Nr 32 Cim sä t i l im? peveţe doctereşti de A.

R. Dcbrescu 20 fii. Se pot cfpitR ţi ia Librăria „Tribunei" trimi-

ţâcd soma si portul pceia) şi mărci postale.

Poşta Redacţiei. Şeitin. Cele ce ne comunicaţi despre păruiala

ruşinoasă cu pcato interesa pe marele-public ro­mânesc. Ne-am şi jena *k publicăm astfel de în­tâmplări cari degradează societatea.

Fosta Administrafiei. Dr. Q. C. Beiuş. Nri singuratici din „Tribuna"

din 1908 ae pot eSpăta încă. T. Potoran. Nădlac. Cere delà V. Păcăţanu

redactor la „Telegraful Român". Nagyszeben. Preţul 10 cor.

Redactor responsabil ConatanUn Savo, Editor proprietar G e o r s * Nlcbln.

Rr. 280 - 1908. »? R I B D N A c

CU 1 Ianuarie 1909 c ea rcă apl icare în cancelarie advoca ţ i a lă .

Adresa la redacţ ia » T r i b u n e i «•.

ANUNŢURI primeşte administraţia » Tribuna* pe lingă preturile cele mai moderate

n candidat de advocat dr. jurist cu praxă mare, £

lacră ds sine stătător, ştie conduce , caută licăre în cancelarie advocaţială р з 1 Februarie 1909. Condiţii modes te .

Adresa

I. Portoso în Lussinpîccolo.

A n u n ţ .

Se cearcă o femeia inteligentă şi de etate, lângă un domn singuratic şi cu poziţiune socială onorifică. Epistoalele închise să se adreseze la adm. »Tribunei« sub anonimul »Credinta şi onoare.*

H E I C Z E R FERENCZ croitor de haine civile preoţeşti ş i uniforme.

Nagyvárad, strada Körös nr. 22 . Am onoare a aduce la cunoştinţa onor.

preoţi că mi-au sosit pentru sezonul de toarnă şi iarnă postavurile negre, cari îşi păstrează culoarea şi le ţin în magazinul

meu bins asortat, pentru comandale din provincie ajunge o reverendă de model, sau o haină, la dorinţă mă duc ori unde cu plăcere pe cheltuiala mea proprie.

Tot asemenea ţin în magazin posevurile cele mai noui şi moderne din patrie, franceze şi engleze pentra tot felul de par-desiuri şi paltoane de iarnă foarte bune.

Р г п т а C g l t f u f r í r c e I m a i Ь п в c o s m e t i c pentra UI u t i l a O a l l U i U I mâni şi faţă, contra pistruilor şi a necurăţeniilor de pe faţă. 1 borcan 1 cor. DllHrQ Q e l u Q t n r a P a r ă f a t a d e P&rlealä şi Г U U I d O a l i a l U l i face pelea albă ca laptele. Albă, roza şi crem, 1 cntie 1 coroană. C ă n i m Q a l u a t n r î a timpul cel mai scurt O a p U I I O d l i a l U l i face pelea fină şi fragedă. 1 bucată o coroană.

Nr. III. an medica­ment sigur contra a-

sudării manilor şi a picioarelor, absolut nestri-cäcios. 1 cntie 1 coroană. Spirt de vin (Franzbrandwein) Salvator. Un medicament de casă cunoscnt care nn trebue să lipsească din nici o casă. Se recomandă la orice răceală, durere de cap, migrenă, junghiuri, reumă şi ischios. Preţul unei sticle 1 coroană.

Praf de pele Salvator

Schwedische Tropfen. (Picături de Şvedia) şam pentro bătăturid8părteaza repede o doftorie probată contra boaielor de stomac. O sticlă originală 1 coroană.

şl fără durere orice bătătură, pelea întărită sau negei. Preţul unei stiele cu pensulă 70 fileri.

T o a t e aceste p r epa ra t e sunt n u m a i a tunci veri tabi le , d a c ă sunt p r o v ă z u t e çu m a r c a de scut € S a l v a t o r » .

Comandele din provinţă se execută prompt şi cu bă­gare de seamă.

S . M i t i e l b a c h , farmacia şi drogheria la Salvator.

C & o a ţ î a ) . I!

. •,'•* : ^ : Î © V 1 banei higie-" % ï şi cele mai practice

I Cele mai пыіегпе | W mobile de fier ş i aratna

c u i n ţ e l o r , h o ţe le ­lo r , s p i t a l e l o r şl

i şcoalelor, precum şi o b i e c t e f ab r i ca t e d i n ce l e ma l b u n e m a ­teriale din ţa ră , lucrările cele mai solide de artă şi construcţie se lief-

rează numai de cătră firma

Bernhardt %tz$'6 ntdda Brassó, str. Fekete nr. 33.

-Tot acolo e cancelaria şi fabrica montată cu cele mai noi maşinării. —

m Р М ( _ w i „ 4 л „ „ cä ciasornicile date mie vor fl reparate k& Ijllfll Sfl ѴЯ flftVfiflfî^f punctual! Cel mai simplu mod de a tri- [ Г

v u m z a i a и ѵ і і и и с э ъ ^ i t e с і а з 0 Г П І С 0 І Ѳ stricată P e posta. - m

1 î í?

RISKA J . Primul depozit de piane

din tot Ardealul. K o l o z s v á r ( C l u j )

S é t a t é r u t e z a N r a l 10 v Recomandă p l a n u r i l e şl

p i a n i n e l e sale provenita din s a b r l c e l e c e l e b r e din ţară şi din Itraini-tate precam şi atelierul sân de reparat

f̂ '* instalat din nou, în care p i a n n -* V i 44 r i le vech i şi s t r i c a t e s ă r e -

№• Q \ P a f á repede, promt şi eftin cu V* \ѵѴШ|1озсе moderne.

^ V P i a n u r l м chirii Ieftine.

v?« Neu Vilmos c l a s o r n i c a r şl

g i u v a e r g i u

Seghedin L a u d o n - n . 24 .

unde se repară cia­sornicile în mod

special, prompt cu garantie de 8 ani şi preţuri favorabile. — — — — Ţiao la depozit ciasornice de buzunar, pendule şi ciasornice cu a>

larmă, precum şi bijuterii şi obiecte pe argint de China, cu preţurile cele maţ favorabile. — Cumpără frânturi de aur şi de arpini eu preţurile cele mal mari sau Ie schimba bu obiecte noui.

Cornau dele din provincie se săvârşesc punctual şi se împachetează cu mare Îngrijire.

Prima fabrică pentru şlefuitul sticlei, pentru lucrări artistice de sticlărie şi fabrică de

oglinzi din sudul Ungariei A r a d V , P é e s k a i - u t 1 7 . Telefon 525.

şi-a pus în funcţiune uzinele sale în ziua de 21 Oct. 1908.

Efectueşte repede şi ieftin comenzile următoare :

Oglinzi şlefuite sau simple, lucrări de sticlărie artistică încadrate în aramă pentru instalaţii de vitrine, geamuri călite, oglinzi de Veneţia. Lustruiri — — de Oglinzi vechi cu preţuri moderate. — —

S

Pag. S »Y R I B U N Ac

La L i b r ă r i a „ T R I B U N se mai află de vânzare următoarele cărţi :

I E 5 i t > l i o t : e c _ . „ I V I i n c t - v e i " .

Istoria literaturei româneşti, vol. I de N. Iorga — — — — — Cor. 5*— Istoria literaturei româneşti, vol. II de N. Iorga — — — — — „ 5-— Neamul Românesc în Ardeal şi Ţara ung., vol. I de N. Iorga — — „ 2-50 Neamul Românesc în Ardeal şi Ţara ung., vol. II de N. Iorga — — „ 2-50 Negoţul şi meşteşugul din trecutul românesc de N. Iorga — — — „ 2*50 Neamul Românesc din Bucovina de N. Iorga — — — — — — „ 2-50 Pr in Bulgaria Ia Constantinopol de N. Iorga — — — — — — „ 2-50 Gânduri şi sfaturi ale unui ca ori-care altul de N. Iorga — — — „ 1*50 Lupta pentru limba românească de N. Iorga — — — — — — „ i*— Nuvele de I. Slavici — — — — — — — — — — — „ 1 50 Din Bătrâni, naraţiune istorică de I. Slavici — — — — — — „ 2*50 Şoimii, ediţia H-a de M. Sadoveanu — — — — — — — — » r 5 ° Povestiri , ediţia Il-a de M. Sadoveanu — — — — — — — „ 1 * 5 0 însemnările lui Manea Neculai de M. Sadoveanu — — — — — n 2*— Vremuri de Bejenie de M. Sadoveanu — — — — — — — „ 2— Povestiri din Răsboi de M. Sadoveanu — — — — — — — „ 2 - — Povestiri alese, tradus de M. Sadoveanu — — — — — — — „ 2-— La noi în viişoară de M. Sadoveanu— —• — — — — — — „ 2-— Dureri înăbuşite de M. Sadoveanu — — — — — — — — „ 2 - — O istorie de demult de M. Sadoveanu — — — — — — — „ v— Pr in Vraja dragostei de Vasile Pop — — — — — — — — „ 1 * 5 0 Domniţa Viorica de Vasile Pop — — — — — — — — — „ 2 -— C u m să iubim? nuvele de Vasile Pop — — — — — — — » i ' 5 ° Cum iubeşte o fată, ediţia II de Vasile Pop — — — — — — „ 1-50 Impresii de Ilarie Chendi — — — — — — — — — — „ 2-50 Pescarul de Islanda, tradus de C. Sandu Aldea — — — — — „ 1*50 Sfaturile unui plugar luminat de C. Sandu Aldea — — — — „ —"50 Drum şi Popas, note de drum de C. Sandu Aldea — — — — „ 1 - 2 5 Cărticica Plugarului de C. Sandu Aldea — — — — — — — „ — - 5 o P e Drumul Bărăganului de C. Sandu Aldea — — — — — — „ 1*50 Selecţiunea metodică a cerealeler de C. Sandu Aldea — — — — „ 3*— Clipe de linişte de A. Vlahuţă — — — — — — — — — „ 1*50 România pitoreasca de A, Vlahuţă — — — — — — — — „ 1 - 5 0 Popasuri vânătoreşti de loan Bârseanul — — — — — — — „ i"5o Dor pustiu de loan Bârseanul — — — — — — — — — „ 1 - 5 0 Din toate, poezii de Radu D. Rosetti — — — — — — — „ 1 - 5 0 Epigrame de Radu D. Rosetti — — — — — — — — — „ Г50 P e lângă vatră, pilde şi glume ţărăneşti de loan Adam — — — „ 1 50 Constanţa pitoreasca de loan Adam — — — — — — — — „ 2-— Năzuinţi, povestiri de loan Adam — — — — — — — — „ 1 - 5 0 Chipuri şi graiuri din Bucovina de Em. Grigorovitza — — — — „ 2-50 Chipuri şi suflete de Al. Cazaban — — — — — — — — » r 5 ° Moşneagul delà Munte de Brun şi O. Papahagi — — — — — „ 1 50 In lumea de azi de Zola Verzea — _ _ — — — — — n i-ş0

luliu Cezar, Shakespeare, trad. de D. N. Ghika — — — — — „ Г50 Ghipuri delà Mahala de N. N. Beldiceanu — — — — — — » 1-50 Critice 1866—1907 vol. I de Ti tu Maiorescu— — — — — — „ r 5 o Critice 1866—1907 vol. II de Ti tu Maiorescu — — — — — „ 1 50 La Şezătoare, poveşti şi snoave de Virgil Caraivan — — — — „ 1 - 5 0 Raţionalitate în artă, principii, fapte de A. C. Cuza — — — — „ Г50 Martirii, roman de Constanţa Hodoş — — — — — — — » r 5 o Culegere de descântece din Jud. Romanaţi de Dr. D. lonescu— — „ 1-50 Cântarea României, din sec. XIX de M. Durlea delà Bran — — „ 06O Nu se cuvine de Marin Fiorea Livescu — — — — — — — „ 1 - 5 0 Iluzii, roman de Ludovic Dauş — — — — — — — — — „ 1 - 5 0 Doamna Oltea de Ludovic Dauş— — — — — — — — — » 1 * — Cugetări de Adina Gr. Olanescu — — — — — — — — „ r ö o Zorile, dramă istorică de St. O. losif — — — — — — — „ 1*— Caleidoscopul lui A. Mirea, publicată de D. Anghel şi St. O. losif „ 1-50 Credinţe, poezii de St. O. losif— — — — — — — — — „ 1 - 5 0 Extaz, poezii de Maria Baiulescu —- — — — — — — — „ іЪо Poezii , de Octavian Goga — — — — — — — — — — я v— Cântarea cântărilor de Corneliu Moldovan — — — — — — „ r — Zări senine, poezii de A. Mândru — — — — — — — — » r 5 ° Din lumea basmelor de I. T . Mera — — — — — — — — „ 3-50 O viaţă, traducere de Em. Gârleanu— — — — — — — — „ 2-— Vulturii, schiţe şi nuvele de I. Basarabescu — — — — — — „ 1 - 5 0 Educaţia Voinţei', traducere de Nie. Pandelea— — — — — — „ 1-50 Ilie Marin, istorioară pentru tinerime de H. P . Petrescu — — — „ 1 - 5 0 Intre Someş şi Prut, schiţe de Aug. Paul _ _ _ _ _ _ я i»5o 1 0 0 basme şi istorioare pentru copii de Ioana C. Delatismana— — „ 2*50 Din zilele noastre grele, discursuri de M. C. Cantacuzino — — — „ 1 •— Povestiri morale pentru tinerime, de d-na de Genlis — — — — » i ' 5 ° Poezii de Z. Bârsan — _ — _ _ . _ — — — — —• „ 1 - 5 0 In Bucegi de Nestor Urechia —- — — — — — — — — n 1 - 5 ° Sângele Solovenilor, de Caton Teodorescu _ — — — _ — я i 50 Povestiri din copilărie de Eugen Boureanul — — — — — — „ I .50 Ruşii şi Românii, de C. Moruzi — — — — — — — — „ 1 - 5 0 Fabule şi fabulişti, de Cristin S. Negoescu, prof.— — — — — „ 1*25 Valuri alinate de Carmen Sylva, trad. de G. Coşbuc — — — — „ Г 5 О Răsplată, nuvele de N. Dunareanu — — — — — — — — „ 1*50 Chinuiţii, nuvele de N. Dunareanu — — — — — — — — „ I 5 O Poezii postume de M Emicescu — — — — — — — — „ 1*50 Geniu pustiu de M. Eminescu — — — — — — — — — „ 2 -—

TIPOGRAFIA GEORGE NÎCHIN