Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti 2014

Anul 22, Nr. 35, 2014Şcoala Gimnazială “Nicolae Titulescu” Bucureşti

O BALERINĂ DE EXCEPŢIE

PAG. 29

2 impact 2000 plus

3impact 2000 plus

“ Ș c o a l a c e a m a i b u n ă e a c e e a î n c a r e î n v e ț i , î n a i n t e d e t o a t e , s ă î n v e ț i ! ”

REVISTA ŞCOLII GIMNAZIALE “NICOLAE TITULESCU” BUCUREŞTI

Anul 22, Numărul 35, 2014 Le mulţumim persoanelor din conducerile unităţilor şi instituţiilor

care au susţinut desfăşurarea în condiţii optime a procesului instructiv-educativ din şcoala noastră.

PRIMĂRIA SECTORULUI 1 Andrei Chiliman Vasile Moţoc Ramona Porumb Andrei Diaconescu

AUIUPUSP Vlad Roşca

FUNDATIA CRONOS Ana Maria Vulcan Alexandru Sorescu

FICP Alexandra Zugrăvescu

TIMES CONSULTING Paul Diaconu Mihaela Ciocănel Cristina Buga Cristina Burlea

SECŢIA 4 POLIŢIE comisar şef Marcel Frăţilă comisar şef Nicolae Adrian Dinu subcomisar Adrian Purdel inspector principal Cristel Strejaru inspector Ion Plăcintă agent şef principal Sorin Hostiuc agent şef Pasăre Gheorghiţă

DGASPC Ioan Fleacă

FONPC Daniela Gheorghe

IGPR DPR comisar şef Marian Motoc

BRIGADA DE POLIŢIE RUTIERĂ inspector Andrei Codârlău Mihai Buciu Marian Barbu

COM. CETĂŢENESC DE PĂRINŢI Nicuşor Badea Crina Stoide

FSLI Doina Lecca Sorin Dragne

CRUCEA ROŞIE SECTOR 1 Dumitru Tisianu Virginia Grigore

C.S.S.1 - PAJURA Eugen Georgescu

Nicolae Iorga

4 impact 2000 plus

prof. Florian Ghiţă - coordonator prof. Alina Anton - redactor-şefeditori: prof. Simona Bugaprof. Gabriela Hostiucînv. Andreea Feieşprof. Daniela Bărbatprof. Justina Bărbulescuprof. Elena Rusuprof. Cristiana Rîureanuprof. Elena Mustaţăprof. Aurelia Beruşcăprof. Mirela Şovaprof. Alina Stoicaprof. Bogdan Paraschivoiuprocesare imagini: prof. Andrei Poseafotoreporteri:elev Paul Tavalicăelev Rareş Nimuelev Horia Moldovanredactori:elev Alexandru Secureanuelev Teodora Roşcaelev Diana Nanişelev Bianca Ioniţă

elev Sabin Popescuelev Taisia Pleşielev Ilinca Dinaelev Maria Oprescuelev Matei Buşoiuelev Andrei Capotaelev Cezar Popescuelev Alexandra Cătănescuelev Cătălin Buduroielev Ana Iosepelev Sabina Oţeleaelev Maria Şchiopuelev Cristiana Cochecielev Paul Ivanelev Sonia Paşoleareporteri:elev Diana Hermannelev David Hurduzeufotografi:elev Alin Birişanelev Mircea Teodorescusecretari de redacţie:Monica BadeaRodica Chirigiu

COLECTIVUL DE REDACŢIE:

Constantin TrăistaruFlorian LixandruRuxandra RegaliaAdriana PieleIudita Popteanu

Nicoleta RaduGheorghiţa DolcoşMariana DincăLidia PopaPatricia Dima

COLABORATORI:

Editor: Delta Cart EducaţionalPiteşti * Apărut 2014 • Editată în România© Copyright Editura Delta Cart EducaţionalComenzi: C.P. 6, O.P. 5, Gh. 1, Piteşti, Jud. Argeşe-mail: deltacart@zappmobile.roweb: www.deltacart.roTel. / fax: 0248-222.322Mobil: 0729-006.565 - Persoană de contact: Georgiana SanduISSN: 2247-0336ISSN·L: 2247-0336

Această revistă a fost sponsorizată de domnul conferenţiar universitar doctor Florin Secureanu, căruia îi mulţumim şi pe această cale.

Acest exemplar li se distribuie gratuit elevilor merituoşi aiŞcolii Gimnaziale “Nicolae Titulescu” Bucureşti şi partenerilor

educaţionali.

5impact 2000 plus

elev Sabin Popescuelev Taisia Pleşielev Ilinca Dinaelev Maria Oprescuelev Matei Buşoiuelev Andrei Capotaelev Cezar Popescuelev Alexandra Cătănescuelev Cătălin Buduroielev Ana Iosepelev Sabina Oţeleaelev Maria Şchiopuelev Cristiana Cochecielev Paul Ivanelev Sonia Paşoleareporteri:elev Diana Hermannelev David Hurduzeufotografi:elev Alin Birişanelev Mircea Teodorescusecretari de redacţie:Monica BadeaRodica Chirigiu

EDITORIAL

Presa scrisă și cea de televiziune din România se află într-o perioadă nefastă din cauza crizei economice mondiale.

Unele televiziuni au dispărut, iar pentru altele s-au micșorat bugetele. Ziarele și revistele printate au devenit o raritate. Cei care activează în radio nu au fost ocoliți de lipsa ba-nilor. Mulți angajați din media au fost eliberați din funcții, fără a se lua în calcul criterii de competență. Dacă, în urmă cu 10 ani, un jurnalist câștiga pes-te medie, în prezent își caută un plan de rezervă. Dacă nu o face, este complet inconștient și poate avea surprize. Buge-tele de marketing din companii sunt primele care sunt eradi-cate, în condițiile în care inter-vin probleme financiare, la un moment dat, într-un business.Jurnaliștii din întreaga lume se confruntă cu probleme fi-

nanciare serioase și cu grija zilei de mâine. Coloși media au dispărut de parcă nici nu au existat, iar, despre casele de producție, nici nu mai poa-te fi vorba. Cu toate acestea, fără presă nu poate funcționa nicio societate. Ca atare, cine reușește să reziste ca jurna-list, în aceste condiții de cri-ză, are multe șanse de a se număra printre cei care vor scrie istorie în domeniu. Aces-ta este motivul pentru care am dorit să le împărtășesc elevi-lor Școlii ”Nicolae Titulescu” București din experiența mea de jurnalist. Cu siguranță le voi trezi interesul pentru această profesie nobilă, care devine un drog pentru cel ce a reușit să cunoască, din plin, puterea PRESEI. Clubul ”Micii jurnaliști” a fost inclus și în Proiectul Multila-teral Comenius E-K PRESS. Elevii trebuie să realizeze ma-teriale prin care să demonstre-

ze că și-au însușit cunoștințe de jurnalism. În acest scop, i-am învățat noțiuni legate de fotografie, televiziune, radio și presă scrisă. Preselecția elevilor pen-tru noul proiect Comenius a fost tot un succes. Am invitat jurnaliști care au făcut parte din juriu. Filmările care s-au realizat atunci s-au concretizat într-un material montat, care este postat, alături de cele din urmă numere ale revistei, pe site-ul școlii.Numerele 33, 34 și 35 ale revistei Impact 2000 Plus re-prezintă o dovadă că elevii au fost suficient de talentați și destoinici, încât să își aducă un aport semnificativ la reali-zarea publicației, lunar.Elevii s-au prezentat impeca-bil la microfonul radioului şco-lii. Pozele realizate sunt su-gestive.

Alina Anton

C LU B U L D E J U R N A L I S M

6 impact 2000 plus

Cea de-a cincea ediție a GOPO Fashion Hight a reunit designerii români și actorii nominalizați la Gala Premiilor GOPO. Colecțiile de rochii și ținute semnate de cei mai căutați designeri români, dar și accesoriile rafinate au fost la dispoziția artiștilor. Cei care și-au dorit recomandarea unor specialiști, au avut posibilitatea de a-și alege ținutele pe care le vor purta la festivitatea de pre-miere.Alexandru Secureanu, elev în clasa a III-a B, a fost reporterul care le-a atras atenția tuturor prin ținuta elegantă și dorința de a obține trei interviuri importante pentru cariera sa de mic jurna-list. A reușit să-i cucerească pe actrița Ilinca Goia și designerii Irina Marinescu și Dorin Negrău.

Ce actor ați îmbrăcat în această seară?

I.M.: Mi-am propus, în primul rând, să stabilesc relații de colaborare cu actorii invitați la Gala Premiilor Gopo. Le voi îmbrăca pe Ilinca

Goia și pe Crina Semciuc și este posibil să-și mai aleagă și alte per-soane creațiile mele.

D. N.: Am îmbrăcat-o pe Mirela Oprișor și sper să-și mai aleagă și alți artiști haine din colecția pe care am adus-o aici.

Ce semnificație are implicarea dumneavoastră în acestă mani-festare artistică?

I.M.: Atunci când se organizează astfel de festivaluri, este importantă colaborarea actorilor cu designerii vestimentari. Relația dintre modă și film este destul de strânsă.

D. N.: Sunt un mare susținător a tot ceea ce înseamnă producția cinematografică româneacă și sper să ajungem cu această ediție Gopo la un nivel de Oscar.

GOPO Fashion Night

7impact 2000 plus

Ați îmbrăcat actorii unui film?

I.M.: Am semnat creațiile pe care le-au purtat actorii care au jucat în filmul ”Poziția copilului” care a câștigat premiul cel mare la festi-valul de la Berlin.

La ce colecție lucrați în prezent?

I.M.: Definitivez colecția de primăvară-vară și mă pregătesc pentru cea de toamnă-iarnă.

D.N.: Este în lucru Colecția de Vară 2015.

Care sunt tendințele primăvară-vară de anul acesta?

I.M.: Se urmărește direcția minimalistă. Sunt în trend culorile tari și nonculorile.

D.N.: A început să se poarte multă culoare. Sunt la modă nuanțele de albastru, verde. Se preferă im-primeurile care aduc multă veselie.

Când veți lansa următoarea colecție?

I.M.: La sfârșitul lunii aprilie voi chema publicul să-mi vadă pro-punerile pentru sezonul cald.

D.N.: Le voi prezenta celor interesați o nouă colecție de toamnă în 15 septembrie.

Ce le recomandați colegilor mei, în materie de modă?I.M.: Atunci când ești mic se remarcă un input al părinților în privința vestimentației. E important să ții seama de propria personali-tate și să te manifești cât mai liber.

D.N.: Să poarte ceea ce le conferă un sentiment de bine. Să fie mulțumiți cu ceea ce îmbracă și să nu copieze. Să fie ei înșiși!

Cum vedeți îmbrăcat un elev de gimnaziu pentru o petrecere?

D.N.: Să aleagă haine care să se îmbine cu mult gust și să fie lejere, pentru a se putea distra până la capăt.

Care este ținuta pe care ar tre-bui să o abordeze un profesor, la catedră?

D.N.: Un dascăl trebuie să aibă o ținută foarte elegantă și clasică pentru a impune respect.

Care sunt cele mai importante planuri ale dumneavoastră?

I.M.: Următoarele colecții sunt obi-ectivele mele principale.

D.N.:Îmi propun să îmi deschid un magazin online pentru a putea să-mi găsească oricine creațiile.

INTERVIU CU ACTRIŢA ILINCA GOIA

Ce a însemnat pentru dumneavoastră primirea statu-etei pentru ”Cel mai bun actor într-un rol principal” la Premiile Gopo de anul acesta?

Nominalizarea este onorantă și sunt bucuroasă că voi fi acolo alături de cei din breasla mea, pe care o stimez.

Cum îl percepeți pe cel care a dat numele acestui festival?

Ion Popescu-Gopo a fost un mare creator de film pentru co-pii. Din păcate, ”omulețul Gopo”, care a atras numeroase premii internaționale, nu mai este foarte cunoscut de copiii din prezent.

Ce distincție v-a adus o mare satisfacție, de-a lungul timpului?

A fost important pentru cariera mea ”Premiul de debut” pe care l-am luat, în 1990, la Festivalul de la Costinești, pentru actorie de film.

Ce festival autohton v-a atras atenția, în mod pozitiv?

Preferatele mele sunt: Festivalul Național de Teatru, Festivalul de Teatru de la Sibiu.

Care este rolul pe care l-ați așteptat, dar nu l-ați primit, încă?

Am așteptat ca regizorii să vadă că mi se potrivesc anumite roluri, de aceea nu am visat la un anume rol, de-a lungul timpului.

Cum percepeți condiția actorului român în societatea actuală?

Actorul român are o viață precară.

Ce așteptați de la regizori?

Doresc să-și rafineze stilul, să-și iscusească și să-și cizeleze instru-mentele și să facă film vesel, nu doar trist și mohorât. Să se aplece asupra scenariilor de filme pen-tru copii și să abordeze mai multe tipologii de cinema.

Ce le recomandați elevilor din școala noastră?

Îi chem pe copii la teatru și le reco-mand să vizioneze filme românești.

A consemnat,Alina ANTON

INTERVIU

8 impact 2000 plus

Reţeta creativităţii

Ingrediente:-20 g de fericire;-50 de idei bune;-13 l de imaginaţie;-o minte creativă;-30 kg de inspiraţie;Mod de preparare:Cele douăzeci de grame de fericire se pun într-un castron şi se amestecă împreună cu o minte creativă. Cei treisprezece litri de imaginaţie se pun pe foc la treizeci de grade. Se fierb douăzeci de minute, apoi se amestecă, bine, cu cele treizeci de kilograme de inspiraţie şi douăzeci de grame de fericire şi se bagă la cuptor. Acesta se setează la treizeci de grade, iar preparatul se ţine pe foc o sută douăzeci şi cinci de minute. Când se scoate preparatul, cu ajutorul minţii, amestecul se taie în optsprezece bucăţi, se aşază pe două farfurii şi deasupra se toarnă cincizeci de idei bune. Se lasă la frigider pentru o oră.La sfârşit, se pune totul în cincisprezece linguri, te dai doi paşi înapoi şi îţi imaginezi că a ieşit ceva comestibil! Chiar a mers! Nici nu v-aţi dat seama că aţi creat ceva fantastic!

Ioana Drăguşin – cls. a IV-a Dprof. Cristiana Rîureanu

Reţeta unui moral bunIngrediente:-1 kg de fericire;-20 ml de simţ al umorului;-50-60 g de ghiduşie;-560 g de zâmbet;-500-600 cl de voie bună;-5 boabe de curiozitate;-230 g de modestie;Mod de preparare:Puneţi într-un castron fericirea, simţul umorului şi voia bună.

Amestecaţi bine timp de două minute, apoi turnaţi aluatul într-o formă de inimă şi coaceţi-l la căldura inimii. Restul mixaţi-l până se obţine o frişcă pufoasă. Blatul copt şi răcit trebuie acoperit cu frişca. Ornaţi cu cele 5 boabe de curiozitate, dar puteţi adăuga şi boabe de creativitate. POFTĂ BUNĂ!

Taisia Pleşi– cls. a IV-a Dprof. Cristiana Rîureanu

PROZĂ

NUMERALE BUCLUCAȘE...

9impact 2000 plus

LITERATURĂ

Cuvânt înainte: Aş dori să le mulţumesc imaginaţiei mele şi prietenilor mei...

Ai nevoie de o bucată de soare de vreo sută de kilograme, cinci căpşunele dulci şi mici precum un arici, zece sărutări şi o fundă dulce, degresată. Le amestecăm timp de patruzeci de luni, apoi punem aluatul obţinut în două tăvi cam de trei ori mai mari decât o foaie A4. Le punem la copt în cuptor. Odată scoase, se lasă la răcit. Se presară

peste ele un soare cu dinţi de la cutie, o mie de stele visătoare şi jumătate de lună ( ...aşa a apărut semiluna...). Într-un final, trebuie să găsim o linguriţă făcută din cincizeci la sută dragoste şi cincizeci la sută transpiraţie ( doar e munca noastră!) pentru a putea să ne înfruptăm din cel mai ,,dulce” şi strălucitor produs al nostru.

Ilinca Dina– cls. a IV-a Dprof. Cristiana Rîureanu

TARTĂ AURIE

Ieri, Ioana şi Maria au fost la supermarket să facă unele cumpărături. Când au citit bonul fiscal, le-a luat durerea de cap. Lista suna cam aşa:-două plăcuţe de maşină – 20 lei;-patru pachete de zahăr – 40 lei;-cincisprezece DVD-uri – 90 lei;-cinci pâini – 4 lei.Ioana o întrebă pe Maria:-De ce ai cumpărat plăcuţe de maşină, pentru că noi nu avem maşină?-Poate că ne vom cumpăra, aşa că nu strică să le-avem!Nervoasă, Ioana citi cu voce tare restul listei care era, parcă, nesfârşită:-patru cărţi – 29 lei;-nouă atlase – 549 lei;-două buchete de flori – 78 lei;-o pisică birmaneză – 1019 lei;-două folii alimentare – 20 lei;-un ghiozdan – 100 lei;-şase pahare – 50,99 lei.Total: 1999,99A doua zi, după această întâmplare, doar un lucru scăpase din ghearele pisicii, însăşi pisica. Şi uite aşa, fetele au învăţat o lecţie: să nu cumperi ceva ce nu-ţi trebuie!

Matei Buşoiu– cls. a IV-a Dprof. Cristiana Rîureanu

O factură de groază

România-i ţara noastră,Noi suntem copiii eiŞi de aceea-i bună mamăŞi-o iubim atât cât vrei.

Ţara noastră-i ţară bună, Cu recoltă şi belşug,E bogată-n ape limpeziCa şi brazda de sub plug.

Orişicine-o vizitează Va rămâne-atunci uimitDe curata ei splendoareŞi porumbul aurit.

Bucuria cea mai mareE aceea atunci când vezi, Că piersicul înfloreşte iarăÎn grădini şi în livezi.

Teodora Roşcaclasa a II-a D

România

10 impact 2000 plus

Fiecare copil are un model în viață căruia își dorește să-i se-mene și pe care îl urmează. Întotdeauna trebuie să facem o comparație între propria persoană și cea aleasă.Trebuie să cântărim calitățile, defectele, pasiunile. Altfel, nu avem cum să facem alegerea corectă.Eu am un model în viață: an-trenorul meu de arte marțiale. Îl admir deoarece este ambițios, are voință și niciodată nu se dă bătut în ceea ce face. Mă încurajează, mă ajută și îmi dă speranțe. Este un antrenor, dar și un prieten grozav.M-am prezentat la Campionatul Național de Karate în Braşov.

Am fost foarte emoționat pentru că am știut că voi concura cu cei mai buni copii din toată țara. Voiam foarte mult să câştig, să demonstrez că pot să devin învingător datorită faptului că am o voință la fel de mare ca cea pe care o are antrenorul meu.Am luptat până în finală. Am fost foarte încântat de rezul-tatele mele, dar mi-am dorit mult să iau locul întâi. Am avut adversari deosebit de puternici. Era ultima luptă. Dacă îmi în-vingeam concurentul, câştigam, însă încă din primele minute m-a bătut. Eram trist, dar an-trenorul m-a încurajat și mi-a

explicat că învățăm din greșeli. Această discuție m-a motivat să continui și să nu mă dau bătut.Aceste întâmplări mă determină să-l admir pe profesorul meu, pentru că observ la domnia sa respect pentru muncă, obi-ectivitate, sinceritate și mă voi strădui să am o concordanță între vorbe și fapte, să înlătur nesinceritatea sau dublicitatea. Mă voi strădui să fiu cât mai aproape de modelul meu de viaţă, antrenorul meu de karate.

Andrei Capota,clasa a-VIII-a Cprofesor coordonator: Daniela Bărbat

AVEM NEVOIE DE MODELE ÎN VIAȚĂ?

11impact 2000 plus

POEZIE ŞI PROZĂ

Eram în parc, într-o zi de vară toridă. Mă plimbam cu bicicleta pe lângă locul de joacă pentru

cei mici. Mi-a atras atenția un grup de copilași, cam de patru-cinci ani, însoțiți de o doamnă. M-am apropiat de unul dintre ei

și l-am întrebat de unde vin.Timid, copilul mi-a răspuns că se întorc de la Centrul de copii. Atunci, mi-am

amintit că părinții mei m-au dus, în urmă cu câțiva ani, la un orfelinat și

am fost puternic afectat când am văzut

că cei mici nu aveau pe nimeni. Le numeau mame pe îngrijitoare. Le-am dus jucării și câteva hăinuțe.Mi-am amintit acea zi și m-am îndreptat către un magazin de unde am cumpărat câte o înghețată pentru fiecare copil orfan. N-am fost, vreodată, mai bucuros ca atunci când am văzut cu câtă poftă mâncau copiii cornetul.Încerc să fiu la fel de bun ca părinții mei și să duc mai departe tot ceea ce m-au învățat. Călin Ștefan Buduroi- clasa a VIII-a C

Sunt unele momente când mă confrunt cu situații mai puțin obișnuite și îmi pun

întrebarea: “Oare ce ar face părinții mei dacă ar fi în locul meu?”.

Iarnă dragă ai plecatȘi pe noi tu ne-ai lăsatCu gândul numai la tine,La zăpadă, la patine .Ghiocei au răsărit,Rândunele au sosit,Soare mare cât o mingeOmuleții au topit .

Alexandra Cătănescuclasa a III-a Bînv. Andreea Feieș

Vine primăvara,Fluturii cu mii,Veselii copiiZburdă pe câmpii. Copacii înflorescȘi florile zâmbesc...

Vine primăvara,Și eu o iubesc!

Cerul este albastru,Iarba este moale,Păsările cântă,Se bucură de soare!

Așteptăm cu toțiiMarea sărbătoareA Paștelui luminos,Învierea lui Hristos!

Cezar Popescu, clasa a II-a Bprof. Justina Bărbulescu

SOSIREA PRIMĂVERII

PRIMĂVARĂ CU SOARE

12 impact 2000 plus

Cadrele didactice din școala noastră au participat, în 14 mai 2014, la conferința ”Educația europeană și consuma-torul de educație din Româ-nia”, organizată de Asociația Națională pentru Protecția Consumatorilor și Promova-rea Programelor și Strategi-ilor din România –InfoCons, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Municipal București și

Asociația pentru Dezvoltare Durabilă în Educație. La manifestare au luat cu-vântul Ecaterina Andronescu, președintele Comisiei pen-tru Învâțământ din Senatul României, Constantin Trăistaru, inspector școlar general ISMB, sau Florian Lixandru, inspector şcolar general adjunct ISMB.”În cadrul parteneriatului, pe care îl derulăm prin Inspectora-

tul Școlar Municipal București și Asociația Națională pentru Protecția Consumatorilor și Pro-movarea Programelor și Strate-giilor din România –InfoCons, am dorit să subliniem, prin conferința care s-a desfășurat, care este importanța sistemu-lui educațional, la nivel euro-pean, dar și care sunt dreptu-rile și obligațiile celor ce sunt consumatori de educație din România. Un aspect care este foarte important în educația

ConfeRInța ”eDuCațIa euRoPeană șI ConsumaToRul De eDuCațIe DIn RomânIa”, un suCCes

13impact 2000 plus

tinerilor este cel legat de protecția consumatorilor și am avut ocazia să arătăm că aceștia trebuie să-și cunoască drepturile pe care le au pe piața

din România, cât și în Europa. Tot în parteneriat cu Asociația Națională pentru Protecția

Consumatorilor și Promovarea Programelor și Strategiilor din România –InfoCons putem im-plementa, la nivelul instituțiilor de învățământ, un proiect prin care se poate înființa, în fiecare școală, un centru de in-formare cu privire la protecția consumatorului, în cadrul căruia reprezentanții asociației le vor oferi materiale informative ca-drelor didactice și elevilor. Se preconizează, în acest sens, derularea unor cursuri de for-mare pentru cadrele didactice care doresc să abordeze ast-fel de programe educaționale, în cadrul orelor de dirigenție sau extracurricular.”, a expli-

cat Florian Lixandru, inspector şcolar general adjunct ISMB.Cadrele didactice au avut oca-zia să afle și punctele de ve-dere ale celor din conducerea ISMB cu privire la noutățile care au intervenit în sistemul de învâțământ.”Se vor desfășura evaluări pen-tru elevii din clasele a II-a, a

IV-a și a VI-a, care au ca obi-ectiv creionarea unei imagini cu privire la nivelul de pregătire al școlarilor, pentru a se adapta planurile și, respectiv, curri-cula de învățământ. Nu se are în vedere notarea. Evaluarea națională a elevilor din clasa a IX-a va avea o pondere în repartizarea computerizată și va demonstra care este sta-diul de pregătire al celor care vin din învățământul gimnazial. Sunt optimist în privința aces-tor evaluări. Rezultatele la simulări au fost făcute publice. În urma analizelor realizate împreună cu directorii de școli, s-au alcătuit programe remedi-ale de îmbunătățire a pregătirii elevilor. S-au depus eforturi pentru ca școlarii și părinții să conștientizeze care este importanța însușirii materiei din programa școlară.”, a apreciat Constantin Trăistaru, inspector școlar general ISMB.

Alina ANTON

EVENIMENT

14 impact 2000 plus

MODEL PENTRU PREGĂTIREA PROBEI DE MATEMATICĂ DIN CADRUL EVALUĂRII NAŢIONALE 2014-CLASA A VIII-A

SUBIECT

Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor se acordă 90 de puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.

SUBIECTUL I - Pe foaia de concurs scrieți numai rezultatele. (30 de puncte) 5p 1. Rezultatul calculului: |−𝟓𝟓| + |−𝟑𝟑 + 𝟖𝟖| − |𝟒𝟒 − 𝟗𝟗| este ... .

5p 2. Cel mai mare număr natural din intervalul (−5; 6) este ... .

5p 3. Numărul de vârfuri al unei piramide regulate care are 8 muchii este egal cu ... .

5p 4. Dacă cinci muncitori pot efectua o lucrare în 10 zile, zece muncitori pot efectua

aceeași lucrare în ... zile.

5p 5. Un tetraedru regulat cu muchia bazei de 10√3 cm, are apotema egala cu ... cm.

5p 6. În graficul de mai jos, sunt trecute notele obținute la o lucrare scrisă de elevii unei

clase din școala noastră.

Numărul elevilor care au participat la lucrarea scrisă este egal cu ... .

SUBIECTUL al II-lea - Pe foaia de teză scrieți rezolvările complete. (30 de puncte)

5p 1. Desenați o piramidă triunghiulară regulată.

5p 2. Într-un cerc de centru O și raza R se consideră coarda 𝐴𝐴𝐴𝐴 = 32 𝑐𝑐𝑐𝑐. Calculați raza cercului

știind că distanţa OM de la centrul cercului la coarda AB este de 12 cm.

5p 3. Eu am 59 ani, iar fiul meu are 28 ani. Peste câți ani voi avea dublul vârstei fiului meu ?

4. Fie funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑎𝑎𝑥𝑥 + 𝑏𝑏, 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ ℝ.

5p a) Determinați funcția știind că punctele 𝐴𝐴(0; 4) şi 𝐴𝐴(3; −2) aparțin graficului funcției;

5p b) Aflați aria suprafeței determinate de graficul funcției şi axele de coordonate.

5p 5. Rezolvați în mulțimea numerelor reale inecuația : 2𝑥𝑥 + √5 ≥ √5𝑥𝑥 + 2.

INFO

15impact 2000 plus

MODEL PENTRU PREGĂTIREA PROBEI DE MATEMATICĂ DIN CADRUL EVALUĂRII NAŢIONALE 2014-CLASA A VIII-A

SUBIECT

Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor se acordă 90 de puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.

SUBIECTUL I - Pe foaia de concurs scrieți numai rezultatele. (30 de puncte) 5p 1. Rezultatul calculului: |−𝟓𝟓| + |−𝟑𝟑 + 𝟖𝟖| − |𝟒𝟒 − 𝟗𝟗| este ... .

5p 2. Cel mai mare număr natural din intervalul (−5; 6) este ... .

5p 3. Numărul de vârfuri al unei piramide regulate care are 8 muchii este egal cu ... .

5p 4. Dacă cinci muncitori pot efectua o lucrare în 10 zile, zece muncitori pot efectua

aceeași lucrare în ... zile.

5p 5. Un tetraedru regulat cu muchia bazei de 10√3 cm, are apotema egala cu ... cm.

5p 6. În graficul de mai jos, sunt trecute notele obținute la o lucrare scrisă de elevii unei

clase din școala noastră.

Numărul elevilor care au participat la lucrarea scrisă este egal cu ... .

SUBIECTUL al II-lea - Pe foaia de teză scrieți rezolvările complete. (30 de puncte)

5p 1. Desenați o piramidă triunghiulară regulată.

5p 2. Într-un cerc de centru O și raza R se consideră coarda 𝐴𝐴𝐴𝐴 = 32 𝑐𝑐𝑐𝑐. Calculați raza cercului

știind că distanţa OM de la centrul cercului la coarda AB este de 12 cm.

5p 3. Eu am 59 ani, iar fiul meu are 28 ani. Peste câți ani voi avea dublul vârstei fiului meu ?

4. Fie funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑎𝑎𝑥𝑥 + 𝑏𝑏, 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ ℝ.

5p a) Determinați funcția știind că punctele 𝐴𝐴(0; 4) şi 𝐴𝐴(3; −2) aparțin graficului funcției;

5p b) Aflați aria suprafeței determinate de graficul funcției şi axele de coordonate.

5p 5. Rezolvați în mulțimea numerelor reale inecuația : 2𝑥𝑥 + √5 ≥ √5𝑥𝑥 + 2.

INFO

16 impact 2000 plus

INFO

MODEL PENTRU PREGĂTIREA PROBEI DE MATEMATICĂ DIN CADRUL EVALUĂRII NAŢIONALE 2014

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte) ●Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie punctajul maxim prevăzut în dreptul fiecărei cerinţe, fie 0 puncte. ●Nu se acordă punctaje intermediare.

Nr. item 1. 2. 3. 4. 5. 6. Rezultate 5 5 1 5 5 29 Punctaj 5p 5p 5p 5p 5p 5p

SUBIECTUL al II-lea ( 30 de puncte ) ●Pentru orice soluție corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul maxim corespunzător. ●Nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale, în limitele punctajului indicat în barem.

1. Desenează piramida Desenează centrul bazei Notează piramida

3p 1p 1p

2. Desenează cercul, coarda AB şi OM perpendicular pe coardă Demonstrează faptul că OM împarte coarda în două părți egale Aplica corect teorema lui Pitagora; R=20cm.

2p 1p 2p

3.

Se notează cu x vârsta tatălui Se scriu cei doi membri ai ecuației : 59 + 𝑥𝑥 ş𝑖𝑖 2(28 + 𝑥𝑥) Se scrie ecuația problemei : 59 + 𝑥𝑥 = 2(28 + 𝑥𝑥) Se rezolva ecuația. Soluția : x = 3 ani

1p 1p 1p 2p

4.a 𝐴𝐴(0; 4) ∈ 𝐺𝐺𝑓𝑓 ⇔ 𝑓𝑓(0) = 4 𝐵𝐵(3; −2) ∈ 𝐺𝐺𝑓𝑓 ⇔ 𝑓𝑓(3) = −2 Se rezolva sistemul; a= - 2; b = 4 ⇒ 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = −2𝑥𝑥 + 4

1p 1p 1p

4.b Se determină punctul de intersecție al graficului cu axa absciselor 𝐶𝐶(0; 2) Finalizare : Aria suprafeței = 4 u.a.

3p 2p

5. Separarea termenilor necunoscuți de cei cunoscuți Menționarea ca se împarte cu un număr negativ în ambii membri ai inecuației Finalizare : 𝑥𝑥 ∈(-∞;1]

2p 2p 1p

17impact 2000 plus

INFO

SUBIECTUL al III-lea ( 30 de puncte ) ●Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul maxim corespunzător. ●Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele punctajului indicat în barem. 1.a

b c

6 t = 6000 kg Prețul obținut = 96 • 6000 • 6,75 Finalizare : prețul obținut = 3888000 lei

1p 2p 2p

Exprimarea ariei paralelogramului in doua moduri: L•l• sin A = 96 ⇔ 12•10•sin A = 96 ⇒ sinA = 45.

Se trasează înălțimea DE ; E∈AB şi se aplică funcția sinus sin A = 𝐷𝐷𝐷𝐷𝐴𝐴𝐷𝐷

⇒DE = 8 hm ⇒ EB= 6 hm. Se aplica T. Pitagora în ∆DEB şi se obține lungimea conductei: DB=10 hm =1000 m.

2p

2p

1p

L=AB=12hm ⇒ L'=14hm; l =AD = 10hm ⇒ l'=12hm ⇒ Din A= L•l•sinA ⇒ A'=134,4 ha. Exprimând în limbaj procentual ⇒ Cum A = 96 ha ⇔ 100% ⇒ A'= 140% ⇒ Suprafaţa se va mari cu 40%

1p 2p 2p

2.a Transformarea corectă a dimensiunilor în aceeași unitate de măsură Calcularea volumului şi transformarea corecta în hectolitri : V = L•l•I = 24•16•30 =11520 m3=11520000 l=115200 hl.

2p 3p

b Desfășurarea fetelor laterale ABB'A' şi BCC'B' Din ∆ABM~∆ACC' şi din șirul de rapoarte egale corespunzătoare => MB=18 m.

2p 3p

c Determinarea lungimii scării (pe desfășurare din ∆ACC ) ⇒ AC '=50 m. Calcularea prețului scării :312 • 50 =15600 lei. Calcularea manoperei: 15600 : 3 = 5200 lei. Calcularea prețului final: 15600 + 5200 = 20800 lei.

2p 1p

1p 1p

Se acordă 10 puncte din oficiu. Model propus de prof. Ghiţă Florian, Şcoala Gimnazială „Nicolae Titulescu”

18 impact 2000 plus

În perioada 24-30 martie a.c., delegația Școlii Gimnaziale “Nicolae Titulescu” din București, din care am făcut parte, compusă din Iudita Popteanu, director adjunct, Aurelia Berușcă, profesor coordonator al Proiectului Multilateral Comenius E-K Press și Alina Anton, coordonator al Clubului ”Micii Jurnaliști”, a participat la a doua reuniune a echipei proiectului la Gargzdai, Lituania. Prima zi de lucru a inclus o frumoasă ceremonie de primire, unde ne-am

bucurat de momentele artistice oferite de gazdele noastre, prezentarea

primului număr al ziarului comun, realizat alături de țările partenere (Spania, Lituania, Italia, Turcia, Polonia și Franța) și o vizită la Muzeul fierarilor, în cadrul căreia elevii au fost introduși în simbolismul baltic și au realizat brățări și inele cu diverse motive.Următoarea zi de lucru a debutat cu participarea elevilor la workshop-ul ”The sash of friendship”, împreună cu profesorul Joana Lukiene. Totodată, delegația României a participat la sesiunea de lucru a echipei Proiectului Multilateral Comenius E-K Press. În cadrul acesteia, mi-a fost agreeată propunerea ca membrii din România să realizeze un ziar comun pe tema Patrimoniului imaterial UNESCO. A doua parte a zilei a inclus o excursie la Istmul Curonian (lit. Kursiu Nerija). Istmul reprezintă o peninsulă ce separă Marea Baltică de Laguna Cuoroniană și are o întindere de 98 de Km de la Peninsula Sambian până în Klaipeda. Această fâșie găzduiește unele dintre cele mai mari dune de nisip ce se află sub o amenințare, constantă, a forțelor naturale (vânt și maree). În 2000, acest loc a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, datorită valorilor naturale

și culturale pe care le include. Am străbătut satele Juodkrantė, Pervalka și Preila și am ajuns în Nida, unde elevii au participat la un Atelier de creație, în care au învățat să picteze giruete. La întoarcere, am vizitat Parcul Vrăjitoarelor (lit. Raganų Kalnas), lângă Juodkrantė, ce conține o expoziție în aer liber de peste 80 de sculpturi în lemn, care reprezintă personaje din folclorul lituanian și tradițiile păgâne. În a treia zi, am vizitat orașul Palanga. Înaintea unei plimbări pe plajă, am luat parte la un Program educațional oferit de experți în chihlimbar. Ziua s-a încheiat printr-un spectacol de dansuri naționale al fiecărei țări partenere.Experiența din Lituania a demonstrat, o dată în plus, care este frumusețea moștenirii culturale a Europei. Cultura reprezintă un spațiu intim, în care pătrundem cu scopul de a salva conștiința, pentru a dobândi libertatea. În timp ce dansurile și cântecele tradiționale ne-au înnobilat identitatea, comunicarea interculturală, a reamintit importanța de a menține vie accepțiunea UNESCO de Unitate în diversitate.

prof. Bogdan Paraschivoiu

Elevii și profesorii Școlii ”Nicolae Titulescu” din București au vizitat şcoala lituaniană Vaivorykstes.Am fost foarte atentă la diferenţele dintre aceasta şi o şcoală românească. Am observat că soneria care vestea finalizarea și începerea orelor era înlocuită cu o melodie rock, ce era pe placul elevilor. Clasele erau separate, în funcție de disciplinele care se predau acolo. Erau trei laboratoare de matematică, trei de istorie, trei de biologie și multe altele. Atelierul de artă era puțin încărcat, datorită numeroaselor obiecte realizate de elevi. Clasa avea pereţii pictaţi de copii, chiar cu graffiti. Elevii au la dispoziție o cantină unde pot mânca o masă caldă. Am admirat

un desen cu graffiti și în sala de mese.Elevii lituanieni sunt încurajaţi să practice diferite sporturi, să participe la activități artistice sau olimpiade. Directoarea adjunctă a instituției de învățământ ne-a prezentat și muzeul şcolii, o încăpere plină cu diplomele, medaliile, premiile şi pozele copiilor de la diferite concursuri şcolare sau

extraşcolare.Elevii acestei şcolii nu purtau uniformă, dar se îmbrăcau decent.Festivalul de tradiţii populare s-a desfășurat într-o sală spațioasă, cu oglinzi, ceea ce m-a făcut să cred că acolo se practica dansul. Scena pentru festivităţi era amenajată cu stil.Curtea şcolii aveau un teren de sport, la fel ca la noi, iar exteriorul clădirii era pictat în multe culori, asemenea unui curcubeu.Aceasta este o şcoală lituaniană obișnuită! Maria Oprescu, clasa a VI-a Aprofesor coordonator: Alina ANTON

moștenirea culturală: memorie și identitate

“Vaivorykstes”– Şcoala lituaniană

PROIECTUL COMENIUS E-K PRESS

19impact 2000 plus

PROIECTUL COMENIUS E-K PRESS

De ce ați intrat în acest proiect?

Reprezentanții școlii noastre sunt foarte activi în privința participării la proiectele educaționale. Una dintre prioritățile noaste este aceea de a coopera cu alte școli din țară și din străinătate. Elevii și profeso-rii noștri sunt implicați în numeroase alte proiecte de acest tip.

Elevii care învață în școala noastră țintesc spre învățământul universitar și mulți dintre cei care au ab-solvit au fost admiși în universități din străinătate pre-cum Anglia, Elveția sau Belgia. De aceea, proiectele de acest gen le permit elevilor să interacționeze cu școlarii străini și cu alte culturi. Ne mândrim că avem foști elevi care au terminat universități internaționale și, acum, lucrează în Parlamentul European din Bruxelles. Deja, câțiva elevi din clasa a XI-a își perfecționează abilitățile lingvistice cu ajutorul ta-berelor pe care le fac în străinătate. Școala noastră pregătește elevi pentru studiile universitare. Minis- terul Educației ne permite să desfășurăm un seminar cu reprezentanți de la universități, pe tema dezvoltării profesionale și a diverselor posibilități pe care elevii le au pentru viitor.

Cum ați perceput delegația României?

Participarea în astfel de proiecte le permite elevilor noștri să viziteze alte școli din diverse țări, să fie introduși în alte sisteme educaționale și, astfel, pot face alegeri importante pentru viață. Suntem foarte fericiți să-i primim pe toți partenerii noștri, deoarece noi nu facem distincția între diversele culturi și suntem încântați să învățăm despre alte civilizații. Delegația României este o bucurie pentru noi.

Elevii simt că sunt reprezentanți ai țării noastre prin participarea la acest proiect și sunt foarte încântați să viziteze, în timpul vacanțelor, alte țări cum ar fi Italia, Spania, România, Bulgaria sau Anglia și să învețe despre oamenii și locurile de acolo.Ca rezultat al participării noastre în proiecte internaționale, echipa noastră a petrecut o săptămână în Letonia. Multe persoane nu percep care este diferența dintre cei care locuiesc în Lituania și locu-itorii Letoniei. În acest proiect ne-am familiarizat și cu informațiile despre România.Mulţi dintre elevii noștri sunt fericiți să-şi găzduiască prietenii din străinătate.

Care au fost impresiile celor care au fost în Româ-nia?

Persoanele care au vizitat țara dumneavoastră s-au întors foarte fericite și ne-au oferit multe informații in-teresante despre România.

Ce specific are școala pe care o conduceți?

Toate școlile noastre sunt la fel, nu mai avem ni-ciun fel de profil (am avut în trecut). Toți elevii țării studiază aceleași discipline și au același număr de ore. Școlarii sunt liberi să aleagă module avansate de limba lituaniană sau matematică, pentru a-și îmbunătăți cunoștințele.La sfârșitul clasei a X-a, elevii care au vârsta de 16 sau 17 ani trebuie să își facă planul educațional și să-și aleagă cursurile pe care doresc să le studieze în următorii doi ani.Datorită Ministerului Educației, examenul de limba lituaniană este obligatoriu, astfel fiecare elev trebuie să aleagă acest subiect de studiu.Examenul de limba lituaniană poate fi examen de stat sau de școală. Cei care aleg examenul de stat pot aplica la universități care au profil de filologie sau de filosofie, în timp ce elevii care se gândesc să stu-dieze mai departe, la universități de matematică, fizică sau altele discipline sunt liberi să aleagă exa-menul de școală.Numărul maximum de examene pe care le poate susține un elev este de șase și, până la sfârșitul lunii martie, fiecare elev alege ce examene vrea să dea pentru a avansa către învățământul superior. Fie-care școlar trebuie să treacă minimum două exa-mene, dintre care unul trebuie să fie de limbă lituaniană. La această dată, fiecare elev și-a pro-

”Gargždᶙ” Vaivorykštės Gimnaziya din Gargždai, LituaniaInterVIu cu Danutė MockIenė, DIrector aDJunct

20 impact 2000 plus

PROIECTUL COMENIUS E-K PRESS

gramat examenele.Universitățile noastre pregătesc subiectele pentru examene cu doi ani în avans, astfel încât elevii care sunt în acest an în clasa a X-a știu exact ce să învețe, pentru a intra în universitățile pe care le vizează pen-tru 2016, când vor termina școala.Avem un centru de examinare națională care, în dimineața examenului, livrează subiectele prin firme speciale de curierat. Subiectele sunt sigilate în pungi din plastic. Acestea sunt verificate de elevi, înainte de examene, pentru a vedea dacă plicurile sunt sigilate și nedeteriorate. În examen, concurenții rămân ano-nimi. Ei au doar numere de identificare, fără nume, sex, naționalitate sau informații cu privire la școala sau orașul de proveniență. Profesorii care asistă la examen nu sunt din aceeași școală. După ce se termină examenul, lucrările elevilor sunt adunate și introduse într-o altă pungă, din plastic, ce la rândul ei este sigilată și este trimisă către centrul de exami-nare din Vilnius, care este format dintr-o comisie de profesori din toată Lituania. Rezultatele examenelor se anunță după trei săptămâni. Acest sistem este în vigoare deoarece universitățile nu mai organizează examene pentru admitere, în afară de cele de arte, muzică și arhitectură (unde concurenții sunt testați cum le sună vocea ori în legătură cu abilitățile pe care le au la desen sau pictură).Tinerii sunt admişi în universități pe baza notelor de la examene și au acces la locuri care sunt fără taxă sau cu taxă. De asemenea, elevii trebuie să treacă examenele de limba lituaniană și matematică, în cla-sa a X-a.

Care sunt principalele obligații pe care le au ele-vii? Dar profesorii?

Profesorii trebuie să aibă studii universitare și să treacă un concurs pentru a profesa în liceu, deoarece pregătirea elevilor pentru examene este o

reponsabilitate uriașă. De asemenea, cei care doresc să predea în școala noastră trebuie să ia un concurs. Urmărim, în principal, specializările profesorilor.Elevii, împreună cu părinții acestora, trebuie să semneze un acord, după ce se discută care sunt responsabilitățile și drepturile elevilor. Ei trebuie să aducă informații despre starea de sănătate. Un acord similar se semnează și în clasa a XI-a.

Profesorii au voie să primească flori?

Relația dintre profesori și elevi, în școala noastră, este democratică și liberală, iar studenții își exprimă aprecierea prin mulțumiri și salut, dar, din când în când, profesorii mai primesc și flori sau cărți. Profe-sorii primesc flori de Ziua profesorilor sau în ultima zi a anului școlar.

Se organiează tabere, excursii plătite de elevi? Copiii participă la concursuri școlare plătite de părinții lor?

Avem, deja, o tradiție de mulți ani, conform căreia le plătim o excursie elevilor care au note mari. Aceasta este o dovadă de mulțumire din partea profesorilor pentru silința elevilor. De asemenea, reprezentanții şcolii duc elevii la olim-piade și fiecare clasă organizează o dată sau de două ori pe an o excursie plătită de elevi. Școlarii care sunt mai organizați vizitează chiar și alte țări.La sfârșitul anului şcolar, unele clase organizează o tabără de una-două zile pe malul mării, unde elevii au posibilitatea de a-și petrece noaptea treji. Elevii își plătesc singuri excursia și sunt alături de profesori și de părinți.

Cum reacționați dacă un părinte are pretenții ex-agerate?

Suntem foarte încântați că nu primim prea multe plângeri din partea părinților, iar, dacă se întâmplă, încercăm să cooperăm cu ei și să rezolvăm pro-blemele. Avem o comisie care lucrează spre binele

Cum ţi se pare Lituania? Îţi place?

Da, îmi place, e o ţară foarte frumoasă şi interesantă.

Cum a fost călătoria din Spania până în Lituania?

A fost o călătorie grea, de 17 ore. Am călătorit cu avionul şi cu trenul, dar tot a fost plictisitor.

Ce impresii v-a creat şcoala lituaniană?

Mi se pare foarte drăguţă şi inspirată.

Care vi se par cei mai prietenoşi membri?

Cred că românii, dar şi turcii sunt OK.

Cum vi se pare clima din Lituania?

Este foarte frig şi foarte diferit de Spania, unde e super cald.

Ce poţi spune despre mâncarea lituaniană?

Este destul de bună, dar nu e chiar pe gustul meu.

Diana Hermannclasa a VI-a C

Interviu cu Arabela din Spania

elevilor și profesorilor. Încercăm să rezolvăm prob-lemele legate de lipsa de motivaţie sau “chiulul” și, de obicei, avem astfel de situaţii doar cu elevii din clasele terminale.În privința studiului, nu prea avem dificultăţi, deoare-ce elevii îşi aleg singuri disciplinele pe care le studiază și arată respect față de școală și profesori.

Organizați serbări școlare?

Coordonăm festivități și am organizat discoteci care au fost foarte populare printre elevi. Acum, însă, le-gea stipulează că elevii trebuie să fie în casă după ora 22:00, astfel că toate festivităţile trebuie să se finalizeze la 21:30, pentru a le permite elevilor să ajungă acasă. Printre serbările favorite ale elevilor se numără cele dedicate Crăciunului, Paștelui și cele care se organizează cu 100 de zile înainte de exa-mene.

Dispuneți de toată baza materială care vă este necesară să vă desfășurați activitatea corespunzător?

Avem tot echipamentul necesar pentru procesul in-structiv-educativ, dar ne dorim mai mult, de exemplu o sală nouă.

Profesorii își fac singuri planificările anuale sau programele?

Programa este alcătuită de cei din Ministerul Educației. Trebuie să o respectăm, însă lecțiile sunt programate de profesori pentru tot anul.

Realizați evaluările, în principal, prin teste?

Nu avem teste specifice pentru elevi, dar avem un “Jurnal online”, în care se pot vedea notele elevilor.

Ce ați adăuga la sistemul dumneavoastră de învățământ?

Suntem mulțumiți de condițiile în care ne desfășurăm activitatea. Fiecare elev contribuie cu o anumită sumă de bani, care se consumă pe echipamente școlare, salariile profesorilor și spre binele școlii. Acești bani sunt consumați în beneficiul școlarilor, pentru a li se oferi condițiile perfecte pentru dezvoltare.

Ce au învățat elevii dumneavoastră, până acum, din Proiectul Multilateral Comenius E-K Press?

Au înțeles cum este să aibă responsabilități, s-au con-versat într-o limbă străină și au acumulat informații despre culturi diferite.

Ce alte obiective aveți?

Ne dorim să construim o piscină, lângă care să avem dulapuri personale pentru elevi. Am avut o cameră destinată depozitării hainelor, dar a fost demolată. Am vrea să avem un sistem de securitate, care să le impună elevilor să pătrundă în școală doar prin folo-sirea cartelelor electronice. Mai simțim nevoia de a renova școala.

Ce le transmiteți elevilor și profesorilor din școala noastră?

Ne-am dori sa revizităm România. Vă urăm să aveți parte de tot binele din lume!

Alina ANTON

22 impact 2000 plus

“Micii jurnalişti” în vizită la TVR

PROIECTUL COMENIUS E-K PRESS

23impact 2000 plus

La noi în școală s-a desemnat ”Săptămâna Italiană”, în perioada cuprinsă între 24 și 27 februarie, în cadrul Proiectului Multilateral Comenius E-K PRESS.

Noi, elevii clasei a III–a B, împreună cu învățătoarea Andreea Feieș, am căutat să cunoaștem cât mai multe despre Italia. Am fost foarte entuziasmați, încă de la început, pentru că era vorba despre o altă țară. Așadar, ne-am împărțit în patru grupe, ne-am ales câte un căpitan de echipă și am început să lucrăm.Copiii au adus diverse materiale pentru realizarea proiectului: imagini cu locuri speciale din Italia, hărți, obiecte tradiționale și diverse informații despre italieni și frumoasa lor țară. Fiecare dintre noi a avut de îndeplinit

câte o sarcină: am lipit, am decupat, am desenat, am făcut stegulețe și ne-am gândit cum să asamblăm totul. Am

ITalIa, suRsă De InsPIRațIe...

24 impact 2000 plus

”Cu un pic de ajutor, Am făcut un mărțișor!” Primăvara se apropia cu pași repezi. În ziua în care profesoara noastră, Elena Mustață, a organizat Atelierul de Mărtișor, am fost foarte fericit. Știti, oare, de ce? Mama mea, Adina, cum îi spun colegii mei, a venit în clasa noastră, a ștrumfilor isteți și ne-a învățat cum

să realizăm mărțișoare colorate din fetru, ață, mărgeluțe și lipici. Ne-a arătat că, dacă așezăm două fâșii mici din material în forma literei “X” și le legăm, cu hotărâre, la mijloc, apoi sucim și răsucim ața, putem obține o fundiță numai bună de purtat ca mărțisor. Apoi, am lipit mărgeluțe fel de fel, chiar în mijlocul fundiței și... gata mărțișorul! Cu dichis, l-am prins într-o felicitare, pe care am decorat-o după placul nostru. În tot acel timp, profesoara ne-a învățat cântecelul ’’Floare, floricea’’ și ne-a spus că, atunci când îi vom oferi mărțisorul mamei, trebuie să fim curați, pieptănați, îmbrăcați de sărbătoare, să fredonăm acest cântecel drăguț și să-i prindem mărțișorul pe haină, în dreptul inimii. Apoi, să-i spunem cât de mult o iubim și o apreciem pentru tot ceea ce face pentru noi, să o sărutăm cu drag. Acum, sunt sigur că ați înțeles de ce am fost fericit în acea zi. Am avut multe de învățat de la profesoara mea, am fost mândru de mama și am petrecut un timp recreativ, alături de colegii mei dragi.

narator: ștrumful isteț Rareș Nimu coordonator: prof. Elena Mustață

realizat, astfel, patru planșe reprezentative pentru Italia și, pentru că se apropia Ziua Femeii, iar italienii au inventat pastele, noi am realizat cele

mai frumoase coliere cu ele și le-am păstrat pentru a le oferi mamelor. În clasă, doamna învățătoare ne-a amenajat o expoziție cu imagini, cărți, măști de carnaval de la Veneția și miniaturi ale unor obiective turistice importante din Italia, lucru care ne-a plăcut foarte mult. Finalizarea muncii noastre a avut loc, apoi, în sala de festivități, unde un coleg a deschis Spectacolul cu o poezie creată de el, despre Italia, și am rămas uimiți să constatăm că o planșă din cele patru pregătite de clasa

noastră a fost lăudată și premiată.

Ne-a făcut plăcere să lucrăm împreună și am aflat lucruri interesante despre Italia. Paul Andrei Tavalicăclasa a III-a Bînvăţătoare Andreea Feieș

aTelIeR De măRțIșoR

25impact 2000 plus

Care credeți că au fost cei mai importanți înaintași ai istoriei noastre?

Fiecare epocă istorică a avut personaje care s-au făcut remarcate, a căror activitate a lăsat amprente puternice asupra evoluției poporului român, atât în politica internă, cât și în plan extern. Dacă le amintesc, în ordine cronologică, mă gândesc la voievozii din perioada cruciadelor târzii, care și-au lăsat amprenta între secolele al XIV-lea și al XVI-lea, cu Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Dimitre Cantemir, Carol I de Hohenzollern, primul rege al românilor, Ferdinand I și regina Maria, Nicolae Titulescu, ministru de externe al României, singurul care a reușit să fie ales de două ori președinte al Adunării Generale a Societății Națiunilor.

Cum s-ar încadra aceștia într-o ierarhie a importanței deciziilor pe care le-au luat?

Fiecare a luat hotărâri de excepție, în contextul epocii sale. Ștefan cel Mare a știut cum să jongleze cu interesele marilor puteri din sud-estul Europei, iar regele Carol I este cel care a contribuit, decisiv,

la creșterea și consolidarea statului român modern, misiune continuată de nepotul său, Ferdinand I.

Ce v-a determinat să îi enumerați în această ordine?

Cred că nu trebuie să ne gândim la o ierarhizare a acestor personalități. Fiecare a lăsat ceva important în urmă.

Credeți că și ceilalți români ar alege aceeași oameni?

Evident că răspunsurile mele sunt subiective, la fel ca și ale celorlalți. Unii îl consideră pe Nicolae Ceaușescu cel mai important român. Mie mi se pare inadmisibil să îi apară numele într-o astfel de listă. Deci, cel mai probabil, alegerile ar fi diferite. Unele nume s-ar repeta, altele nu.

Puteți da exemple de fapte săvârșite de aceste personalități ale istoriei noastre?

Aș putea să argumentez, de exemplu, de ce l-am adus în atenție pe Carol I, care nu a fost nici măcar român și totuși a făcut mai multe decât alții. Datorită lui, România a avut prima Constituție adevărată, din 1866 și a contribuit la stabilizarea vieții politice, pe

plan intern. În urma deciziilor luate de el, România a ieșit de sub suzeranitatea otomană și a devenit stat independent.

Care a fost cea mai importantă perioadă din istoria românilor?

Există două astfel de perioade, definitorii, pentru istoria românilor. Prima este cea în care se pun bazele statului național modern român. Apoi, între cele două războaie mondiale, România este un adevărat stat european.

Credeți că mai există astfel de oameni și în zilele

Istoria noastrăInterviu cu profesoara de istorie nicoleta Radu

INTERVIU

26 impact 2000 plus

noastre?Aș vrea să cred că da, însă nu știu, poate în viitorul apropiat.

Există pentru dumneavoastră unul dintre înaintași care v-a impresionat, în mod deosebit?

Sunt oameni al căror destin mi-a atras atenția, cum ar fi: Elisabeta Rizea, Lena Costache și Anița Nandriș-

Cudlea.Puteți spune cea mai importantă acțiune făcută de acestea?

Lena Costache povestește cum a reușit să le supraviețuiască celor 12 ani de închisoare, dintre care opt i-a petrecut izolată.

Câți înaintași sunt recunoscuți și în afara țării noastre?

Vlad Țepeș este cel mai cunoscut și este asemuit, greșit, cu Dracula, iar NicolaeCeaușescu a devenit de notorietate, mai ales după evenimentele din 1989. Un regret al meu, în acest sens, este acela că nu reușim să ne promovăm adevăratele valori.

David Mihai Hurduzeu clasa a VIII-a C

INTERVIU

Mami, din clipa în care te-am văzut am știut că vei avea mereu grijă de mine.Erai frumoasă, ochii tăi erau ca niște migdale, obrajii tăi erau calzi și părul tău era lung și mătăsos. Nu mi-a fost frică niciodată când ai fost lângă mine. Privirea ta caldă îmi alina orice durere. Aveai un glas dulce și când îmi citeai povești adormeam cu gândul la tine. Când participam la concursuri de înot tu mă încurajai, așa cum o faci mereu. Sunt mândră că tu ești mama mea! Te iubesc, mamă!

Ana Iosep - Clasa a III-a Bînvăţătoare Andreea Feieș

Gânduri pentru mama mea

27impact 2000 plus

Povestea mea este despre Tărâmul Anotimpurilor. El este o regiune mică și frumoasă, din Regatul Poveștilor și al Viselor. Acest Tărâm al Anotimpurilor are un loc special pentru fiecare anotimp: Iarna, condusă de Zâna Gheții, Toamna, condusă de Zâna Recoltei, Vara, condusă de Zâna Verii și cel mai frumos dintre toate, anotimpul Primăvara, condus de cea mai tânără și mai frumoasă dintre zâne, Zâna Primăverii.Părul ei părea făurit de cel mai mare

bijutier, din fire de aur. Puteai să te îneci în ochii ei albaștri, ca oceanul, iar trupul ei avea

grația unui ghiocel plăpând. Ea făcea toate florile să înflorească și toți pomii să rodească, doar cu bunătatea ei.Într-o zi, pe când se plimba prin pădure, ea a ajuns în inima acesteia. Acolo, a găsit un lac micuț, cu apă cristalină, ca fețele unui diamant. Rățuștele pluteau, lin, în timp ce papura își unduia frunzele în bătaia brizei de primăvară. Roua picura peste florile violet de clopoțel și, mișcându-le, acestea scoteau un clinchet delicat. Apoi, volta cerului a început să plângă, iar lacrimile ei mângâiau încet

firele de iarbă și florile de bujor. Dar aceea, ceea ce

părea a fi doar o ploaie scurtă de primăvară, s-a transformat într-o furtună groaznică. Înspăimântată, biata zână s-a rugat ca soarele să iasă dintre norii înfiorători

și să-și verse mărinimia peste plăpândele plante

de abia răsărite. În acel moment, din adâncul pădurii, a ieșit un tânăr pe un cal alb. Avea părul lung și negru ca smoala și ochii calzi și blânzi. Zâmbetul lui era ca raza de soare ce se strecoară printre perdele și te scoală dimineața, încălzindu-ți sufletul. Tânărul

era Regele Soare, care auzise ruga Primăverii. Furtuna se potoli ca prin miracol, iar tânărului îi căzu la suflet tânăra zână despre care auzise doar din poveștile vântului.

Sabina Oțeleaclasa a VII-a C profesor coordonator: Simona Buga

LITERATURĂ

TăRâmul anoTImPuRIloR

28 impact 2000 plus

Primăvara este anotimpul în care încep din nou să trăiesc. După trei luni de frig și amorțire, în care sufletul nu mi se încălzea decât cu o carte bună, e din nou primăvară. Nu degeaba numele ei este compus din două cuvinte: primă vară! Natura se trezește la viață. Colind dealurile și, în ciuda culorii lor cenușii și a copacilor golași, e un foșnet, o energie ca un vulcan gata să erupă odată cu primul verde al ierbii. Ca prin magie, vrăbiile mă trezesc dimineața cu gălăgia lor asurzitoare, iar recitalul mierlei, de la prânz, echivalează cu cel mai căutat concert. Cerul e luminos, soarele, chiar dacă se lasă așteptat, când apare umple sufletele de viață. Primăvara, oamenii sunt mai fericiți și uită de grijile vieții. Mă simt atât de bine, încât îmi vine să le zâmbesc tuturor, să împart din fericirea mea, care parcă mă copleșește. O dăruiesc fluturilor si brândușelor, cupe portocalii deschise către lumină. Intru în casă cu un buchet de ghiocei din grădină, picături albe de fericire pe cerul senin al sufletului meu. Visele devin realitate primăvara! Maria Bianca Șchiopu, clasa a VII-a C profesor coordonator: Simona Buga

Astăzi, 9 Martie 2014, poliţia a fost sesizată în legătură cu dispariţia misterioasă a unui cioban moldovean. Omul era plecat cu turma de oi, alături de alţi doi ciobani, cel ungurean şi cu cel vrâncean. Cei din urmă sunt suspecţi de dispariţia ciobanului moldovean. Mioriţa, oaia favorită a acestui cioban, declară

că moldoveanul îi spusese că ceilalţi doi îi puseseră gând rău şi voiau să-l omoare pentru a-i fura turma. Oaia susţine că înainte să dispară, omul îi zisese să le spună tuturor că s-a însurat cu o mândră crăiasă, iar la nunta sa a căzut o stea şi că a avut o cununie din care au făcut parte elemente ale naturii. De asemenea, oiţa mai spune că ciobanul ar fi vrut să fie înmormântat lângă locul dispariţiei lui. Ancheta continuă, vom reveni, în curând, cu mai multe detalii.

Diana Hermann clasa a VI-a Cprofesor coordonator: alina anton

UN STROP DE BUCURIE

Balada mioriţa ca o știre

LITERATURĂ

29impact 2000 plus

Elena Vasiliță din clasa a V-a B reușește să armonizeze programul de școală cu diverse activități extrașcolare, printre care, de câțiva ani, se numără și baletul. Aveți cumva impresia că baletul este un dans ușor? Încercați, să vă convingeți! Elena a încercat. A avut nevoie de timp, dedicație, antrenament, suportul părinților, profesori de balet excepționali (la Academia de dans “Ballet Art”) și multă, multă pasiune.

I s-a părut greu? E ca și cum ai întreba o pasăre dacă-i este greu să zboare, așa ar răspunde Elena. Și asta întrucât s-a dovedit că are și mult talent, chiar pentru a deveni o balerină de carieră. Cum nu știm niciodată ce ne rezervă viitorul, deocamdată o urmărim pe micuța balerină la

diferite reprezetații și concursuri de balet. Astfel, în decembrie 2013, am putut să o vedem pe Elena la spectacolul de balet “Spărgătorul de nuci”, organizat la ArCub, iar, în februarie 2014, i-am ținut pumnii când a participat la concursul internațional de dans ”Prix Arabesque” (Charleroi, Belgia), la secțiunile Individual și De grup. La acest concurs a obținut, alături de alte colege balerine, locul al II-lea la secțiunea de Balet clasic și locul al II-lea la secțiunea Contemporană. A șasea ediţie a concursului ”Prix Arabesque” de dans clasic, jazz şi contemporan a reunit tineri dansatori din mai multe ţări europene și a avut ca obiectiv favorizarea colaborărilor dintre şcolile de dans europene, descoperirea şi încurajarea

tinerelor talente de diferite naţionalităţi.Îi spunem:” Felicitări Elena!”. Putem adăuga: ”Succes la mondialele de dans din Croația!”. Într-adevăr, alături de echipa de balerine Ballet Art, Elena s-a calificat la campionatul de dans din Croația. Campionatul ESDU World Dance Masters se va desfășura la sfârșitul lunii mai și va include diverse stiluri de dans. Până atunci, Elena muncește, dansează și visează, se bucură de copilărie, trăiește plină de speranță și le împărtășește și altora din dezinvoltura, curajului de a păși în vârful picioarelor spre viitor.De ce plutește lebăda pe ape? De ce o fetiță își dorește să fie balerină? Nu știu dacă vom putea răspunde cu adevărat...Succes, Elena!

profesor Mirela Șova

ARTĂ

Când pasiunea se întâlnește cu talentul

elena VasIlIță, o BaleRInă De exCePțIe

30 impact 2000 plus

Un subiect care este abordat în presă, dar și de părinți, se referă la modul neprofesionist în care unii dascăli din Învățământul Primar se implică în pregătirea, dar și educarea ele-vilor. Cum apreciați aceste percepții?

Comentariile despre dascăli nu pot fi niciodată negative, atunci când luăm în calcul toţi profeso-rii și învățătorii din România, care le predau ele-vilor din clasele I-IV. În majoritate, dascălii noștri sunt responsabili, conştienţi de munca lor, de va-loarea lor, de responsablitatea pe care o au pen-tru creşterea voastră. Fiecare dintre voi veniţi din familii cu un anumit bagaj de cunoștinţe, cu dife-rite deprinderi. Omul de la catedră este cel care uniformizează toate comportamentele voastre, tot ce reprezentaţi ca personalitate, astfel încât, la sfârşitul unui ciclu de învăţământ să fiţi ceea ce înseamnă un elev bine pregătit și care ştie să studieze singur pentru a face faţă nevoilor şi cerinţelor din clasa a V-a.

Care este situaţia în școala noastră?

Profesorii și învățătorii care predau în Învățământul Primar la voi în școală au experienţă foarte multă, sunt extrem de apropiaţi de copii, relaţionează într-un mod deosebit, au un stil di-dactic apropiat şi motivant. Știu că îşi propun foarte multe obiective şi reușesc să-și atingă scopurile. Elevii sunt angajaţi în multe activităţi şcolare, dar si extrașcolare și au rezultate foarte bune, în acest sens. Mai știu că aveți o şcoală dotată, cu material didactic deosebit, iar dascălii voștri sunt preocupați de dezvoltarea tuturor la-turilor personalității voastre.

Ce așteptări aveți de la învățătorii și profeso-rii din Învățământul Primar?

Doresc să fie modele de: comportament, cunoaștere, afecțiune, voință, să izbutească să treacă de tot ceea ce se spune rău despre această profesie. Oamenii din sistem să nu fie apăsați, niciodată, de temerea că asupra lor ar putea plana afirmații negative.

Elevii cum ar trebui să se comporte?

Elevii din școala voastră au modele de com-portare și modele profesionale deosebite și ar trebui să fie bucuroși, să se simtă norocoși că sunt formați de astfel de dascăli. Școlarii ar tre-bui să fie prezenți la ore, în primul rând, să fie preocupați de studiu, mai mult decât de altceva, să se antreneze în abilități de învățare deosebite, să fie într-o permanentă căutare. Elevii Școlii Gimnaziale ”Nicolae Titulescu” din București ar trebui să fie, la rându-le, modele pentru cei care, poate, nu au atâta noroc în privința spațiului de învățare, pregătirea dascălilor şi multitudinea de activităţi pe care le desfăşoară.

Horia Moldovan

Adriana Piele, inspector pentru Învățământul Primar din Sectorul I, București, față în față cu jurnaliștii noștri

INTERVIU

31impact 2000 plus

Povestea unei vrăjitoare Eu pot să fac orice pe lume,Dar nu numai magii chiar bune,Eu pot să fac, să știți și voi,Să fac broscoi, să fac strigoi!

Eu un castel aș vrea să fac,Dar nu unul îmbrăcat în lac,Cu împărați și prinți,Ci cu vampiri,Nu trandafiri.

Să fiți atenți cu mine-așa!Să nu intrați în vreo belea!Când mă vedeți, să dispăreți!Gândaci veți fi, de nu plecați!

Cristiana Cocheciclasa a IV-a Cprofesor Elena Rusu

Este vară și afară este cald. Am decis, împreună cu familia, să merg în poieniță. S-a luat după noi și Pichi. El este un cățel bun și blând. Am ajuns. În jurul nostru este frumos și curat. Eu m-am entuziasmat: -Hai, buni, să adunăm flori! Ele sunt albe, galbene și roșii. Sunt minunate! Bunica m-a aprobat: -În timp ce le adunăm, vom fredona un cântecel despre flori și fluturași. -La, la, la! am cântat voioase. În timpul acesta, Pichi se ceartă cu un fluturaș mov. Pichi nu poate să-l prindă. Se supără și începe să-l latre. Ne cere ajutorul: -Ham, ham, ham! I-am spus: -Lasă că îl prind eu! A fost foarte frumos în poieniță, deși nu am putut să prind fluturașul.

Elena Diana Naniș- clasa a II-a Aprofesor coordonator: Alina Anton

În poieniță

LITERATURĂ

32 impact 2000 plus

Toamna

A venit o boare, care duce vestea de la ciulini până la stejari, că Doamna Toamnă a sosit. Ea a venit cu rochia ei lungă, plină de frunze colorate. Părul ei este împodobit cu struguri, iar pantofii sunt colorați cu roșu, galben si arămiu. Dar ce zarvă e! Oare ce se întâmplă? Florile se agită în grădină, spunându-și:-Ce ne facem? Doamna Toamnă va sosi și pe la noi! Ne vom ofili toate!Floarea soarelui, bătrână, nu se sperie așa tare. Ea le zice liniștită, cu un aer de-ngâmfare:-Noi vom crește, ca să știți, din nou, chiar la primăvară! Să fiți foarte liniștite! spune ea a doua oară. Apoi, ca să revenim puțin la discuție, despre toamnă povestim. După cum v-amspus, o boare duce vestea pe sub cerul gri închis. Norii plumburii așteaptă cu nerăbdare, ca o dată să se adune și să înceapă o ploaie mare. Vremea nu e prea plăcută, ca să ne înveselim, vă voi spune o poezie, mai degrabă rapsodie:

“A trecut întâi o boare, Pe deasupra viilor,Și-a furat de prin ponoarePuful păpădiilor.

Cu acorduri lungi de lirăI-au răspuns fânețele.Toate florile șoptiră,Întorcându-și fețele.……………………………Mai târziu, o coțofanăFară ocupaţie,A adus o veste-n goanăŞi-a făcut senzaţie:

Cică-n munte, la povârnă,Plopii şi răsurileSpun că vine-un vânt de iarnăRăscolind pădurile.” (“Rapsodii de toamnă”, de George Topârceanu)……………………………..Cristiana Cocheciclasa a IV- a C profesor Elena Rusu

LITERATURĂ

33impact 2000 plus

Paul Ivanclasa a II a D

LITERATURĂ

Zilele friguroase ale iernii s-au sfârșit. Soarele cald și luminos mângâie cojocul gros de zăpadă care acoperă

pământul. Petice de pământ apar, firișoare de verdeață scot capul la soare și din iarba răsărită se trezește un

ghiocel. Cască, scuturându-se de rouă și își desface clopoțelul fericit de atâta lumină. Era prima

floare. Ce mândru era! Cine mai era el? alb, strălucitor și avea un rol foarte

important : era vestitorul primăverii.Scutură clopoțelul ca să anunțe venirea primăverii. Anunțul acesta a trezit la viață toată grădina: plantele, iarba, copacii au strigat în cor:-Mulțumim , ghiocelule , că ne-ai trezit!

S-a trezit în văzduh, purtat de vânt, alături de milioanele de frați ai săi, rugându-se să nu cadă pe vreun horn de casă, găsindu-și astfel sfârșitul. Știa acest lucru văzându-i pe alții cum pier, dar nu știa cum a apărut el pe lume. Văzându-l nedumerit, unul dintre frații săi mai mari și mai știutori, i-a spus că provin din stropii de ploaie înghețați de ger care, ajungând pe pământ, vor forma troiene de zăpadă care, odată cu sosirea primăverii, se vor transforma din nou în apă, hrănind recolta și adăpând animalele. S-a bucurat mult aflând că și el, cât este de mic, alături de milioanele de frați ai săi, poate face mult bine.

Teodora Pişteaclasa a ll-a Dîndrumător: prof. Gabriela Hostiuc

Povestea fulgului de nea

Povestea ghiocelului

34 impact 2000 plus

Bună, sunt creatorul de personaje! Mă numesc Sabin Popescu. Astazi am avut o nouă idee: am creat Omul Plăcintă. El are înfățișarea unei persoane. Atunci când mămicile lasă preparatul la răcit, Omul Plăcintă apare și gustă pentru a stabili dacă este bună coca plină cu brânză. Dacă nu este reușită mâncarea aburindă, îi adaugă ADN de îmbunătățire, însă nu cred că este nevoie, pentru că toate mămicile fac plăcintă delicioasă. Într-o zi, pe când Omul Plăcintă verifica bucatele scoase din cuptor, a intrat în bucătărie un băiat și i-a spus: -Tu ești Omul Plăcintă? - Da, de ce? - Ești idolul meu!

Sabin Popescu- clasa a II-a acoordonator: prof. alina anton

TĂRâMUL IMAGINAțIEI

Am învățat, la școală, că Paștele este cea mai importantă sărbătoare religioasă. Atunci sărbătorim Învierea lui Isus Hristos. Paștele este, întotdeauna primăvara, în anitimpul în care natura se trezește la viață. În vacanța de primăvară îmi doresc să merg la Mușetești, unde se adună întreaga familie. Bunica mea,

Cati, prepară numeroase bucate delicioase și ouă roșii. Organizăm concurs de ciocnit ouă, de aceea mi-ar plăcea să am un ou de struț vopsit, pentru a ieși învingătoare. Aș dori ca vacanța de Paște să fie mai lungă! Bianca Ioniță- clasa a II-a Aprofesor coordonator: Alina Anton

PașTele

LITERATURĂ

35impact 2000 plus

POEZIE

ISSN: 2247-0336ISSN·L: 2247-0336