I

AnuI VINr. I-2 (2I-22)

lunie2004

?

\

ril

,(l, ''

SUMAR,, pr.prof. drd. Nicolac lONlfA - Ico.nt, ioragine tih gict-L Dr. V.H. BAUMANN - Tezsur trlreologic7. Dr. V.H. BAIIMANN - Grecii b gurile Doniii io .olichit trz eteoislici

$i ,omtni,r. Nicolae RADU LESCU- R r.t I st ategic sl torti,elei Noiodut ut t

lseccea in epct mnuol ,i ,rn ano liaotini (l )?r. lon TIITUNEA - "/|ri sc sctldil it, singe gtlarii riti/te.... (vcrsui)2-r. Mih{i MARINA('.HE - Din isbicul pretei didtctice t ord dobrogene:

F4CLIA (Naf ban t, I 93+, 9J I ),r. Mih.i MARTNACHE - Poezii necunoscub tle toi Cedr. (I)30. Cheorghe SEIT AN- blmoris i1 clobcut Mffioesc (II)J7. lon STAICU ( 1953-1999\- Utme pretcrrur.r(versuri).r9. Cheorghc BOCORODEA- ,^yrrric ,r8i matt..(rrn gind detprt too Sdicu)J/, Cici M.rir Drrgrn - Ultimol cess (ptod),6. dr. Stelutr PARAII - Peiotmtrca milulai Mtii T,ecci in omceiuile

dc intu)dnaDbr"-fr. Gh.orghe EAlSAr{ - Contihrlis nwrhilor la dezwfurrct

in d F ni otu I ui ln Dobogeslr. Valentinn POSTELNICU - Dtte ti cot sidenliuni Nind

infirtbi, ja*lrrlui TuLe, (l9lt-19/B) lWIldr. Llcrlmio{rr MANEA - Dorri din cl4ile loi Chtrles Afulphc

Ctnbcudne ln alccliilc lntdhrhrlui dc Cc&efiriEco Maatle Tulcct

6y', Errcsto MIHAILESCU -'Jun.l & .fulercend. (It)72. Aurel STANICi - Din ,clrliile ecooomicc ,le Brrrowlai ca Talce,

io prim, Jamjtbtc . sec. ,t XtX -tc.7.f. Lcne SERTO- l/irlriul ialiii (r.rturrl)Zr. Anr Luizr TOMA - ln cluarct ondeletor

(uo ditlog cu Wb Ao, Bbndirn.),2. lorn. MARTNACHE - l25 de toi de prvtt arlce.Dl*tdn dctp,"

ptrHicrit Stertt, Dobrogci in zitrul ROIIL4,NAL Og79)85. Ancste ALEXE- "l4btzlie in ttb,'(te,tiui)EE, lon vINCA - l'rrile6 petic frt,rcisczn9J. lonTttTUNEA - P.gini inedite dto oryn lui U.le io terhr (lgJ+t994)94. V{lcntin $ERBU . "(hspclii tui Pr enie. (ptod)97, Const.ntir BEJENARU - 8 rd, lui (Heus Sattag,,ioi99,Crrol FELDMAN - -Pmfesota & mn fnil.

.Pe mtlol Darrrii" (Wd)101, Mirccc Marccl PETCU - ',Canttt btnnei plubtb pe ,rpte,

cainblor.."10,6. Virgil RITCO - Obiccioi & nund e ucninenilordin Dobmgea (II)I 10, CicI C ICA - 6r, n ottc ;i Motcople - M.i cedli ttc civiliape i tf,mineI ll. Eroesto MIHAILESCU - Dirtogut contiDui... (Coost nliD Gtlenee)I 16, Const.ntin Glvcaea - Bngageiile & tldhdt120. Artistul pltsricTraian OANCEAl2f . Adrian P^l - Calori h pfile Dclbi - Muaal de A16 Tatce,f 25. lonut Clulin FLOREA (1974-2Nl) - An trsrj ihant128. drd. lulia LASCTJ - re r, cE,lic l, aatocrer?"c130. Gh.orghi!, MIHAI - Patem sci,, dc retp,tstMlirld?lJ2. Ecat.rina Chcrgi\rn - Aspecte priiod liodiQEit bt marrlilor MiicinlJ4. Gheorghe Biisrn - Judcprl Talcea ti W enrele sale &npgnlicef 36. Er[esto MIHAILESCU - y.S-Veler"Mot ognlb comonei Turcoeie"

. At ul edibitl hrketo 2ln3-21n4lluslralir rcvistei: p'cdr., Trrirn (hdcet

&seae & Sirrunt Pop Pmcop ti loa,rl Ctfrlitt Fbtc.grrw,{ din crhlogul Cotttbnlin Grrenct

STEAUA TIOBROGEI

revista trimestriala de culturS

Anul Vl ff .1 -2 (21-22)ianuarie -iunie 2004

Colectivul de redaclie:

RGd.cto" tetCONStANtiN BEJENARURcd.ctoi. tcf adlunctGica GICA

Rsdactori!Gheorghe BogorodeaGheorghe Bucur

$tefan CaramanVictor CrausMarian DopceaCici Maria DrdganNicolae Georgescu. Tulcealoan GruiaNicolae loniteloana MarinacheErnesto MiheilescuSteluta ParauSimona Pop ProcopNicolae RadulescuVirgil RitcoDumitru Stanlonel StratGheorghe 9eitanlon Tutunea

$tefan Zavoiu

Adresa: SEMINARUL TEOLOGICLICEAL ORTODOX Tulcea,

Sk.Toamnei. nr.10Tel /fax 0240 531 133

m.mbra ,ondatori3Constantin BejenaruGica GicaMihai MarinacheMircea PetcuValeriu Tudose

COPERTA I - lt/lmune/]?u hnepetrf/r/ei - TtMa

COPERTA lY - Farul nou din Sulina

Te h n orcda cto r lloleta S imin i wch i

DarectorMihai MARINACHE

Icoana, imag liturgiCAnePr. prof. drd. Nicolae IONITA

I\-. ontemplare a lui Dumnezeu. a unei

Iurrri transfigurate. icoana este un limbaj pecare nu-l putem vorbi corect fhrd credinln, f[r5o strAnsl legeture cu Biserica.

Acest lucru duce mai intdi la distincliadintre ana sacrd qi arta religioasd. apoi la situ-arca icoanci in raporl cu o arti sacrd ale cdrei

contururi sunt rau definite. Atingem aici undomeniu sensibil in care orice stdngicie inexpresia gindirii poate vetema. in mod involun-tar. pentru ci imaginea. percePute de iniml, se

flxeaza adinc in noi.in arta religioasa. care asculti de

nornrele piclurii laice, tema religioasi servegte

cel mai adesea pictorului drept justificare' dreptmijloc de nranif'estare a talentului sau, a con-cep(iei sale personale despre om gi despre lume.

O imaginisticd decorativl, care nu thce decAt se

ilustreze. inhibi rugdciunea adevirati ucigindTaina in thvoarea unei imaginalii sentimentale.

Credin{a. care mute munlii. poate bineinleles sd

se serveascd qi de asemenea imagini pentru a

atinge inima. Dar acest lucru nu schimbl cu

nimic fhptul cd o asemenea arta nu ajunge inrealitate sa redea fiumuselea duhovniceascd a

Iui Hristos. a Maicii Sale qi a Sfinlilor.in loc sl inlesneasci dobAndirea concen-

trarii prin rugaciune, cum o face simbolismulrealist al icoanei, aceste imagini disperseazi

atenlia. iluzioneaza $i distrag. O atare judecatd

nu valoreazd. bineinfeles. dec6t in optica cre-

dintei" estetul limitAndu-se la criteriile artistice.

Nu este suficient sd consideri icoana

doar din perspectiva sa de artl sacre, ferA a-i

vedea legaturile profunde cu credinla 9i "do-

xologia"llauda). Termenul de arte sacre, actual-

menG mult prea larg. in mdsura in care ii lasiartistului toata libertatea de interpretare, desem-

neaze atat lucrari orientate spre inefabilul lui

Dunrnezeu. cdt 9i produclii ale unor artigti

inrbibali <le o mentalitate agnosticd sau ateisti

cu privire la Crealie.Cultul igi atinge apogeul in slvdrgirea

Sfintei Euharistii, recapitulare a celor doi poli ai

mAntuirii. care sunt intruparea 9i Transfigurarea'

Chip al Euharistiei, icoana mirturisegte desprepetrunderea dumnezeirii in om gi in crealia pe

care o sfin1egte. In acest sens, ea nu este doar oarte sacra, ci 9i o arti liturgica.

Ortodoxia nu disec6, nu analizeazA, ea

contempli taina. Textele liturgice nu sunt altce-va decit aceaste contemplare de o incompara-bild densitate. in inima celebrtrrii liturgice care-ipostuleazi prezenla, icoana este pentru vAz ce

sunt textele pentru auz. CuvAnt gi imagine se

unesc, revelAnd fala ascunsi a Scripturilor. $idacd Euharistia ii permite fiece'rui botezat sa

devinl "un singur trup cu Hristos", icoana inau-gureazd intdlnirea "fald cdtre Fa!a".

Avem aici doui forme de unire tainicifundamentale in Biserica Ortodoxd. pentru care

o imagine care nu poate fi utilizatl liturgic nu

este o icoanl.Liturghia gi icoana exprimi impreuni

ceea ce este trait, fapt primordial in Ortodoxie.cireia nu-i plac deloc formuldrile, preferindu-lpe "Venili gi veli vedea" (loan 1,39). chemarea

lui Hristos reprodusd de Evanghelistul Ioan.

Mai mult decit in formule sau in con-

cepte. marile adeviruri de credinld (dogmele) se

enunla in doxologii gi in rugiciuni' ale ceror totatatea rezonanle vizuale sunt icoanele marilorpraznice.

Sa aducem omagiul nostru bizantinilorpentru cd au $tiut sa integreze frumosul in cre-

binla tor, frumos care nu este altceva decdt rodul

armoniei 9i al echilibrului, al integritaliiredobindite de orice lucru. Cu icoana sclldatd intumind qi radiind cutorile curcubeului, Liturghia

in ansamblul ei exprimd o frumusefe perceptl-

bild numai cu ochii credinlei.Legati organic de cult, icoana nu poate fi

asadar pe deplin inleleasa decdt in tradilia 9i

oiactica ortodoxa; de aici dificultalile intAm-

Linate de eterodocaii neiniliali in acest limbaj'

bpre deosebire de aru religioasa modern6' oricdt

de frumoasa ar fi, prin nenumdratele interpretari

al cdror obiect de cele mai multe ori separd in

loc sd uneascl, icoana constituie un important

principiu unificator.Acest tiP de oPozilie se regaselte

1

.\'tet ua Dohntge

deopotrivd in Ortodoxie atuncicind un iconogral. infidel falade inalta sa slujire. igi urmeazipropria inspiralie. dispreluindcanoanele. care au rolul de a

Saranta puritatea rrresaju lu i

mentalr,smul, senzualitatea.iluzia. In aceasta privinld, nujongleaza barocul cu iluziaatunci cand se dezlentuie, legi-timiindu-gi astfel locul maidegrabi intr-un tealru decat

Treimi:"Cuwintul Tatdlui cel

necuprins, din Tine, Ndscd toarede Dumnereu, S-a cuprins,intrupindu-k (sau: Cuvdntulde nedescris al Tatdtui s-a facutdescriptibil) Si chipul cel intinatla chipu/ cel dint;ii, intoraindu-1.cu dumnezeiascd podoa bd l-aamestecat. Deci mdrturisindmintuirea, il inchipuim cufapta $i cu cuvintul"(Condacul. glas 8 DuminicaOrtodoxiei).

" S-a cuprinl' inseamniaici ca ia flormd. cd igi impro-prrazi trupul omenesc. intri inspagiu $i in timp. El .'restau-

reazd chipul cel dinrdi". cdci El

evanghelic qi transmiterea cre-din1ei..

. Tabloul religios 9ircoana aparlin unor lumidil'erite. fiecare cu viziunea eifoarte precisA. Tabloul cAnttr peclavecinul emo!iilor, al efe-merului. al umanismului pur,reprezenlare a lumii materialein care gi ingerii sunt reprezen-tati cerno$i. supugi pasiunilolicoana face sa la$neasce struc-turile inchise ale lumii cizureintr-o revelare a Realitatiisupreme, prin intermediul flu-xului neintrerupt al laudei 9i alproclamdrii credintei. Desigur.in realirare lucrurile ru i.,ntchiar atdt de tranganle. Ar fibine sd ne nuantam punctul devedere, mai ales ca din multetablouri religioase reieseevlavia, chiar dacl esenfialul,ontologicul cedeazd loculsecundarului. VizAnd concen-trarea gdndirii. icoana autenlicinu desl'ati sensibilitatea. nici nustimuleaza imaginagia; ea dega-.;eazi esenlialul de orice ele_ment de prisos. respinge senli-

intr-o bisericd?Imagine a lumii

duhovnicegti, dar niciodalaabstracta. icoana nu reprezintddeloc viata biologicd sau fizica.ci trupul deja transfigurat. Spredeosebire de fotografie. carereproduce cel mai adeseaaspectul exterior, suprafatafiin1ei. icoana araE realitateaprofunda a persoanei gi a lumii.dincolo de inveligul fizic.Absenta naturalismului aparecel mai bine in mdinile.picioarele, trupurile ..atrofiate.,

pe care le reprezintd. semn evi_dent al abandondrii cimii inavantajul " trupului sla vei'(Filipeni. 3,21), promis celoralegi , " trupul duhowicesC' (1.Corinteni 15,44) caracterizatprin transparenfd, subtilitale.lumina.

Imagine liturgici pecare o timdiem, pe care oserutam. o punem in proce_srune gi o cinslim in diferiremoduri. icoana^ igi gdsegte legi-trmitatea din Intruparea Celeide-a doua Persoane a Sfintei

este Noul Adam!Hristos de pe Muntele

Tabor izvordnd Lumind, CelInviat Care-i elibereazi pe ceilinugi in legiturile mor(ii. Altoitpe Hristos. care a indumnezeitpentru totdeauna firea umanipe care $i-a asumalo. omulpoate, la rdndul sdu, sd imbraceLumina, a;a cum me(urise$teaurul icoanelor, simbol alImpdra[iei soarelui fird apus.Icoana gi cultul sunt comple-mentare. cultul evolueazi intimp. in timp ce icoana se migcdln spallu.

^ La intrebarea: cum $timrn ce mdsurd poate un tablou sadevind icoani. si raspundem caorice artd adevdrala tebuie sdfie purificatd. ea cere ometanoia care este convertire alnlmll. pentru a se transfigura,pentru a deveni profeticl. pen-tru a releva FrumuseteaCreatorului. Numai dobdndiieaDuhului S ldnr. scopul r.ietiicrestine dupa Sfin1ii parinli.poate si faci aceasti minune.Fra Angelico inlelesese acestlucru. minurisind cu umilinta:" Nu-t poli picta pe Hristos, lZrdsd trd ieSti cu El'.

'\ l.-

.:i x:F

t.Jl

.=s

E:.!B{%

(!oo

do

LI

z

Steaua Dobmgei-

I

:I

2

Stea ua Do

'[ezAU it Aitil to!.oGl c

0.0.Pentru celetoru I

neavizat. nordul Dobrogei. cu

colinele sale acoperite de piduri

de tei. cu zone inalte strebetute

de vai addnci. prelungite pind in

snrircurile mlagtinoase ale

DLrnirii. cu mdrelia imperiali a

munlilor pietrogi ai Micinului.

cste incununat numai de fantasti-

ca revirsare de ape gi vegetatie a

Deltei Dunirii.

Dar cursul in t'erior al

Durririi. impreuni cu zona de

revirsare a fuviului in Marea

Neagri. prezintl o imPortanli

aparlc in istoria civilizaliilor care

s-au succedat vreme de Peste

lapte rnilcnii la Dundrca de Jos.

NurneroSi istoric i $i arhe-

olo-ei s-au aPlecat cu interes

asupra acestui teritoriu ceutand

rispunsuri in explorarea vestigi-

iltrr lasalc de inaintagi 5i

preserate mai ales Pe malurile

Dunarii. Cele mai sPectaculoase

situri arheologice sunt cetetile

romane situate Pe Promontoriile

inalre. in$iruite de-a lungul

Drrnirii. Aceste Promontorii

crrnligurau in Antichitate. ca 9i

astazi. un aspect denticular malu-

lui drept al Dunirii. fenomen

sesizat de romani gi folosit inrealizarea limes ului nord estic

al lmperiului. Din bogatul tezaur

arheologic al judeiului Tulcea se

desprind vestigiile situate in

zone de interes maxim, din punct

de vedere al biodiversitalii $i al

habitatului actual. al pos ibi-

lititilor de prezentare a unor

vechi mepteguguri qi tradilii. ele-

mente care. alituri de monu-

mentele arheologice $i istorice

existente. dau farmec gi culoare

fenomenului cultural turistic.

in aceste zone cercetarea

arheologici este cont in ue.

imbindndu-se permanent cu

activitatea de restaurare a monu-

mentelor, ceea ce creeazl ;i o

perspective aParte fenomenului

cultural turistic.

0.1 .in po4iunea de teren

Dr. V.H. BAUMANN

fluvio maritim6 a lacului Razim.

pe promontoriul stancos de Ia

Capul Dolojman, la cinci km est

de localitatea rugilor lipoveni de

la Jurilovca, se aflI oraqul antic

Orgame - Argamum. situat intr-

o rezervalie de l18 ha de teren.

OraEul a fost ridicat pe malul

apusean al vechiului golf

Halmyris, de aceiaqi greci mile-

sieni care la sfErqitul sec. VII a.

Chr. au intemeiat 5i Histria.

Orgame este primul oraq de pe

teritoriul Romdniei mentionat

intr-un izvor scris. resPectiv

Hekataios din Milet in sec. VI a.

Chr. Devenit Argamumin timPul

stdpinirii romane. este cel mai

nord ic dintre oraqele greceqti

aflate pe litoralul vest Pontic

rominesc. A avut o evolu!ie

milenar6, istoria sa desf}qurAn-

du-se intre sf[rgitul sec. VII a-

Chr. 9i inceputul sec. VII P. Chr.

in forma actuale ora$ul a fost

reconstruit la slErSitul sec lll -

inceputul sec. lV P. Chr.. cu care

ocazie s-a Produs 5i o deco-

pertare a straturilor anterioare.

Urme ale vechiului ora$ grecesc

se mai pestreaze in Partea de sud-

est a cetalii. in schimb. in necro-

poli se inmullesc ntlmeroase

morminte greceiti.

Zona arheologice este

alcetuite din cetatea romano-

bizantinl inconjurati de o incin-

UIIIIJN€A EOROPEANAH

3

ORGAN.IE / ARGAMUM

Steaua Dobrcge.

ti de piatra construita la inceputul sec. lV p. Chr.,

circumscrisd la sud Ei nord vest de doui valuri de

apdrare din plmdnt. cu qanluri in fa16. qi de o intin-

si necropoli greco-romani care mdrginegte la

nord !est;i vest intreaga zoni lbrtificat5. Limita

de vest a necropolei este marcati de o bazilicipaleocregtind mononava6 descoperiti in ultimii

an i.

Cercetirile arheologice incepute in perioa-

da interhclici. intrerupte in l9-i2 gi reluate in 1965,

au scos Ia lunrina monumente 1i ansambluri arhi-

tcctonice de o rlare fl'ulnusele qi de un interes

Stiintilic deosebit. printre care, la loc de frunte se

atli cele trei bazilici paleocregtine din interiorul

ceEtii.

0.l.La l0 km nord de localitatea Jurilovca

;;i la cinci km esr de oragul Babadag. aurolat incd

de rnisterele unui ev rnediu musulman, se aflicetatea medievali de la Enisala. Construite pe cel

mai inalt promontoriu dintre lacurile Babadag 9i

Razim- cetatea. despre care istoricul Oreste Tafraliavea impresia unui "cuib de vulturi,,, dominiimpre.jurimile uscatului gi apele lacurilor. A fost

eonstruita de bizantini pc vremca cind actualul lac

Razim cra inci goll'al Marii Negre. Construiti dinnecesit6ti straregice qi economice in sec. Xlll-XIV.Enisala a flcut parte din lanlul de colonii genoveze

care ingloba orapele din delt6 Chilia qi

l.ikostomion. C etatea Alba la gurile Nistrului,(alla tri Bulaclava in sLrdul Crirneei. intre 1397-

1420 cclatea de la f.-nisala a t]cut pane din sis-

tcnrul det'ensir al .firii

Rorninegti. in timpul dom-niei lui Mircea cel BitrAn. Dupi cucerirea otomanla Dobrogei la st'6rgitul sec. al XV -lea, cetatea igipierde atdt rolul strategic cit gi pe cel economic,

ruinindu-sc de-a lungul vrernurilor. Zidurite cetA!ii

sullt constrLritc tlin blocuri de calcar. sumar cio-plite: sunt prevazute pe trci laturi. la nord..vest,

nord est gi sud est cu turnuri de apirare. lntrarea se

llcea pe latura de sud printr-o poartl cu deschidere

firarte inaltd. prevezut6 cu arcadi dubli gi apdrati

dc un bastion masiv pentagonal. Cel de,al doilea

zid de incintl al fortificaliei se afle pe panta de

nord est a dealului qi este prevezut cu tumuri

petrate Si triunghiulare. Dupd l99l zidurile niruite

de intemperii ale cetd!ii au fost restaurate. Enisala

devenind un important puncl turistic.

0.3.Aproape de locul unde in Antichitate se

vdrsa unul din bralele Dunarii in Mare. pe promon-

toriul stencos situat la 2.5 km est de localitatea

Murighiol, se intAlnesc ruinele unei ceteti de forma

unui scut triunghiular cu virful orientat spre

terenul mligtinos dinspre nord. Cetatea. despre

care. grafie unor importante descoperiri arheolo-

gice, ttim astizi ce este Halmyris. se afle situate pe

malul drept al bralului Sf Gheorghe. intre lacurile

desecate Cruhlicul Mic qi Cruhlicul Mare. la

aproximativ 75 m de goseaua Murighiol -

Dunivetu de Jos. Castrul roman a fost construit in

timpul impiratului Traian, pe locul unei dave ge-

tice. ludndu-gi numele de la denumirea greceasci a

golfului Mirii Negre Halmyris. in vecinetatea

castrului s-a constituit o agezare civili care. in mai

multe inscriplii descoperite in zidul cet5rii tarzii,apare cu numele de "Vicus classicorum" (Satulcordbicritor1. in sec. Il p- Chr. in castru stalionau

vexilalii ale legiunilor I Italica qi a Xl-a Claudia.

La slirgitul sec. lV p. Chr. este reconstruite

cetatea in forma existenti astdzi. cu dou6 po4i (lanord gi la vest), cu l6 turnuri exterioare in form6 de

U 9i doui in lbrmi de potcoave la collurile de sud

est $i sud vest. Se modifici trama stradali qi se

construiesc edificii reprezentative: domus ul dinzona centrale, termele din zona de sud est gi marea

bazilici martirica din vecinitate. incd din sec. lll p.

Chr., Halmyris devine un important centru cre$tin,

cunoscut din timpul lui Dioclelian c6nd sunt mar-tirizali Epictet gi Astion la 290 p. Chr. Osemintele

celordoi martiri au fost descoperite in anul 2001 incripta bazilicii, probabil episcopale din rimpul luiIustinian (sec. Vl p. Chr.), c6nd Halmyris devine

centru episcopal. Din anul l98l se fac cercetiriarheologice. din 2000 a inceput programul de

restaurare. cetatea fiind vizitabi16 in tot timpul anului.

4

0.4.Oraqul Aegy'ssus s-a tbrmat in capitul

de nold c:t al acttraltrlui rnunicipiu l'ulcea. la

poulclc unLti protrontoriu stancos alcituit din con-

!Irn1*,',t" triasiec. inconjttrat din trci pAr!i de aPa.

( cl nrni rcchi nilcl dc locLrire aparline sec. VII-Vl

a. Chr. pi evidenliaz6, ca 5i in cazul celorlalte situri

arheologice de pe linia Dunirii. o evolulie neintre-

nrpta panal la slir;itul epocii romane (sec. Vll p

( hr.). tln rol itt.tpoftant in dezvoltarea acestei

apcziri l-au.iLreat rapol'lurilc economice ale gelilor

cu ectatile greccfti din Porrtul Sting; un important

centrLr al conterlului de tranzit care se desfigura la

Curile Dunirii atldndu-se cu certitudine la Tulcea'

in sec. lr. ( hr. - Ip. Chr.. la Aegyssus negustorii

greci destiiurau un volum apreciabil de tranzaclii

c()nlcrciiilc. tl,,rldii fiind clescoperirea untri bogat

dcpozit. alcituit din ll9 amtbre. in Parcul

Monumentul lndependenlei care suprapune astazi

rLrine le r cch iu lLri oraS

Pentru poettll Ovidius. Aeglssus era o

"vetus urbs" (ora$ vcchl. Dupd infiinlarea flotei

rlurrf,rene. la sthr;itul sec. I p' Chr' 9i in cursul sec-

olclor urtritoare. Aegyssus se dezvolti ca un ora$

roman. tot mai implicat in come4ul de tranzit'

Arent ;tiri despre organizarea administrativi a

oraqului cclndus de un coz.s/ru (ordo decorionum)

allar sub autoritatea comarrdantului militar' despre

prezenta unei cohorte. a ll-a Flavia Brittonum in a

douil itrtltitate a sec. Ill 1i a unei vexillatio

Aegyssensis din Legio I Jovia la inceputul sec' lV

p. ('hr. in sec. V. Aegyssus este sediul unei uniteti

dc cavalerie gi re5edin16 a comandantului militar al

tiontierei. in sec. al Vllea cetatea a fost reconstru-

ita de cetre imPlratul Justinian'

Aegyssus a cunoscut o mare dezvoltare in

timpul stapinirii romane' tiind putemic fortificatii

la sfhrgitul sec. lll - inceputul sec' lV p' Chr' Zidul

rlc ineinti cu turnuri de aplrare prezinti mai multe

thze de construclie. in interior' in cursul slplturilor

arheologice organizate in actualul Parc al

Monunrentului. au fost identificate ruinele unui

editlciu termal 5i ale unor depozite de cereale din

epoca romano .bizantine. in interiorul cetalii se afle

Muzeul de Istorie $i Arheologie aljudelului Tulcea

incadrat intr-un vast complex arheologic 9i istoric

care oferl. aleturi de ruinele cetelii Aegyssus qi cu

meretia monumentutui ridicat de locuitorii oragului

Tulcea eroilor Rizboiului de Independenltr. o

imagine sugestivi a trectului istoric al acestor

locuri.

0.5.Cel care celEtore$te astazi pe Dunare.

de la Tulcea spre Calali. nu poate si nu remarce

promontoriul inalt care domini malul dobrogean al

fluviului, la circa o jumetate de mil6 inainte ca

vasul si ajungi in dreptul oragului lsaccea Dar cA,ti

din cei care celetoresc inci pe Dunire cunosc 5i

faptul cI promontoriul de la Isaccea ascunde ves-

tigiile unui trecut milenar. o istorie de 1500 ani de

strelucite existenle romand, romano bizantinl 9i

bizantinl la Gurile Dunirii!

Pe malul drept al Dunlrii, la aproximativ 2

km est de oragul lsaccea' se afl5 rezervalia arheo-

logicl Noviodunum. Ea include ruinele unei forti-

ficafii romane situate pe promontoriul ovoidal din

punct Eski Kale (cetatea ueche), in vecinltatea

cireia, la sud 9i la est' se int6lnesc ruinele unei

ageztrri civile inconjurattr de un sistem defensiv

format din trei valuri concentrice de pimAnt cu

ganluri spre sud. Platforma de teren de la sud-est'

dominatl de uriaqa movill Kurgan Vizir' este

punctatl de numeroase movile funerare apa(inand

necropolei romane. ingirAndu-se de-a lungul unor

aliniamente radiale, de o parte 9i de alta a unor

artere antice. pini in valea Acik Tepe' adevlrat

estuar al Dunlrii in antichitate'

La nord, pe laleza inundabilI a Dunirii'

arheologii au identificat ziduri de cetate' tumuri cu

frontul rotunjit, ieqite in afarl, bai publice qi o bi-

serictr paleocreqtinl. in zona de sud est a fost scos

la lumini Turnul Mare al cetiilii romano bizantine

construit la sfArgitul sec' tll - inceputul sec lV p'

Chr. Turnul se prezintl ca o veritabill fortereaF'

fiind o dovadi incontestabili a puterii 9i impor-

tan{ei principalului centru al flotei dundrene

c

Steaua Doltrogei

OANTAL

Paul Lucian Tocanie, Cotectia de vase de aramd aMuzeului de Etnografie gi Artd populard Tulcea

Ex. Ponto, Constanla,2003, 66 p.

IAmbe

g{.rido and

6

Steaut Dobt'ogerClassis Flav.ia Mocsica. :

lzvoare hagiogratice !creftine localizeaz6 ," iNoviodunum un mare numir de !martiri (-i2 sau .36). .".u ". !indici plczenqa unei purernice !comLrnitati cre;tine. cu organi- izare brsericeascd 5i lacapuri de !cult. Manuriile a reologice evi- !tlenliaz6 o pitr.untlere rirnpurie a !creq;tinismului inc6 din a doua !.,umitate a sec. I p. Chr.. ceea ce iplascazi Noriotlunum in rdndul icelor mai putcrnice ccntrc palc- :ocrelrine din zona Dunarii de i.1.s. :

Cerceririle arheologice irecentc aU identitlcat zidul Irnedieval amplasar pe vechiul zid ide incintd al celltii rornano !bizantinr. l-a sthrqitul sec. X li iinceputul celui urmitor..tut., u !lirst repopulatd. dupi rrei secole !de la pirisirea sa de cltre Iromani. in epoca bizantina a !impiralilor Cornneni. Noviodunum idevine un adevirat oraf bizantin. icu ediflcii maiestuoase ale cir.or iruinc se nrai ldd ;;i astdzi. ,.rnr. ila iveali prin truda arlreologilor. !Dupi ndvdlirea tAtarilor aEezarea !decade. iar turcii cuceritori rnutd Icentrul de greutat" rp." ,"rt,.pr" iIsacdji ( lsaccea). :

Cele trei situri arheolo- !gice prezentate sumar. f'ac parte !dintr-un bogat tezaur arheologic !al unui judel cu valenle cultural. !turistice nebenuite. :

:*:

:

:

Chihlimbarul.Stiinti, arti, legenditextul catalogului Barbara Kosmowskl Ceranowicz,

Valentin panaitEditura Harvia, Tutcea, 2004, S0 p.

6,JTORJAL 2OO3-2OO4

COLE( flA Dt \.\sE DE ARAMA

\ \t I lr ULUI DE ET)iOtRAI l!:

9IARfi POPULARA

r

rntEIrL tt clialflutcotlJtr r!rulut Dt

^_rrA i@9url

nntar

tE

';.r:

i

Steaua Dobmgei

Grecii la gurile Dun6rii, in antichitateaelenistic6 si roman6

(t.0.Grecia ntr este numai o noliune

geotsratica Si nu este o lara oarecare in sud estul

Europei. Grecia a fost !i este un univers in care mitul

s-a nescut din realitate $i realitatea a triit in legendS'

Din pu[ct de vedere geoglafic. Grecia

cuprinde o parte continentala. cu Tracia' Macedonia.

Iipilul qi Thessalia. uniti prin istmul Corint de partea

peninsulard. cunoscute cu numele de Peloironez, Si o

parle insulari. alcatuiti din alhipelagul insulelor io-

nice la vest. insulele Sporade, cu Dodecanezul in

apropierea ldrrnului Asiei Mici. 9i Cicladele' in

Marea Egee. cu cele doud insule mari Eubeea 9i

Crcta.

lrl Antichitate, grecii au loit pe l6rmurile

l\'leditcrauei 1i ale Mirii Negre. purtind cu ei

lunrinile civilizaliei. legind continentele 9i

rispindind. odate cu limba. descoperili Etiin{ifice

epocale- in toate direcliile Si teritoriile cunoscute'

0. | .Penetratia comerciali greaci la Gurile

Durrilii sc ptoduce itlci din antichitate 9i' irr acesl

scns- materialul arheologic de care dispunem

aparline epocii elenistice. Originea 5i calitatea aces-

tuia lelevi profunzimea impactului elenic asupra

apezirilor getice indigene din zona chorei coloniilor

grccegti vest Pontice

Centre de rranzit ale come(ului grec !i

.^lcnistic in teritoriile locuite de aborigeni' coloniile

grece;ti de pe litolalul vest pontic al Rominiei au

contribuir la rispindirea produselor egeene pe o arie

foafle intinse. Dobrogea a constituit principala punte

de legituri irrtre lumi total diferite' intre care au

prevalat intoldeauna rapofiuri de natura economici'

E lesne de irrleles de ce transporturile grecegti au fost

tavot izate. in acest teritoriu' de o populalie ale cdrci

Dr. VH. BAUMANN

necesitati economice au impus dintr-un anumit

moment istoric un strins contact cu colonigtii greci.

Printre vestigiile arheologice descoperite, ceramica

greceasce ne permite, de cele mai multe ori, sE sta-

bilim precis momentul prelucririi, centrul de pro-

ductie, caile de pitrundere 9i permanenla unor centre

de produclie in diferite perioade istorice Totodate,

ne ajute se inlelegem 9i momentul cind negustorii

greci au pdrisit lirmurile, pentru a intra tot mai

adinc in teritoriile autohtonilor 9i, in acest sens,

materialul amforic jaloneaz6 ciile de pdtrundere a

come4ului grecesc in lumea geto dac6 de la Gurile

Dunirii l.

l.0.Amforele descoperite pe linia Dunirii'

intre Sf. Gheorghe 9i lsaccea, evidenliaztr principala

arteri de come4 a grecilor in lumea getica nord

dobrogeani. Prezenta a numeroase fragmente de

amfore de Thasos la Caraorman. in Delta Dunlrii' la

sfirqitul sec. V a Chr.2, relev6 existenla unei factorii

grecegi ce funcliona pe grindul resp€ctiv' in scopul

uturArii comertului de tranzit pe Dunire La

Caraorman erau depozitate produse sosite pe calea

mlrii care urmau se fie hansportate mai departe in

finuturile getice de pe ambele maluri ale Dunirii'

Factoria de la Caraorman prezenta avantajul de a fi

tbriti de eventualele atacuri ale bngtinaqilor' fiind

totodate o exceptionale bazd de pescuit Se pare cA

apa(inea Histriei, ale clrei interese au vizat gurile

Dunlrii 9i in secolele urmitoareS' Prezenta unui

bogat material amforic Atampilat, de provenien$

rhodian6, descoperit in complexe arheologice

inchise, de genul movilelor funerare cercetate la

Murighiol4, ne atrage atenlia asupra unui important

centru de tranzit care, in sec' lll - ll a'Chr'' exista pe

7

Steaua Dobtoge-linia Dunirii. in contextul intensi- descoperite in nordul Dobrogei, se ne dau ite si sclaui in nuni.rficirii traficului comerciar ar poate spune ce in sec. IV a.chr. foarte mare si de o caritateoraqelor egeene fa Gurile Dunirii' predomini produsele Thasos-ului, recunoscutd de toli ca excelen-Din sec. lV aChr. negustorii Heracreei pontica qi are chios- td.(...)in schimb, primesc din pri-histlieni devin cdliugii prodLrselol ului. incepdnd cu sec. III a.chr., sosul rcgiunilor noastre ulei $i totgrece5ti pdnd departe pe vdile aldturi de come4ul heracleean se felut dc uinurl 9.

Siretului $i Arge5uluis. in teritori- impune Rhodos ul. in sec. ll 1.2. Un important centruul istro pontic prczenla grecilol a.Chr., cind Rhodos.ul igi creeazd al corne4ului de tranzit care sedevine' in cursul sec lV - I a.Chr., un adeverat imperiu comercial, desllgura la Gurile Dunarii se aflaun fenomen sine qua non. Batetea prezenta amforelor rhodiene cu certitudine la Tulcea. Dinmonedei prop.ii la Histria 5i apoi cunogte maximum de intensitate in descoperiri fortuite, din sdpaturila callatis impulsioneaz. come4ur aceste pi4i7. in sec. I a.Chr. - | de sarvare gi din cercetiri arheo-grecesc ai contribuie la p.Chr se inmullesc importurile de logice sistematice ne-a parvenit odesfi5urarea procesurui de amfore de chios gi pseudo"cos, serie de produse grecegti. indescompunere a ordnduirii genti- dar se rispandesc gi produse majoritate sunt produse ceramicelice in lumea getilor dobrogeni. apa4inand unor centre pontice8. din Attica, Thasos, Heracleealapt care perm ite negustoriror s6 Evident, in aceasta perioade. din- pontica, chersones, Macedonia giavanseze in teritoriu sub protecfia tre cetetire vest. pontice, numai cnidost0. Cea mai timpurie piesiunor putemice cipetenii tribale6. callatis putea si aibi o activitate ceramici provine din Aftica sec. Vl lNoile cii de comerl comerciard care s6cuprindrqi nor- a. chr. 9i esre o sorni{i = pixidnrurmau acum cursurire aperor mici dur Dobrogei. cu toate ca, in ge- descoperite intamprator in ariacare slrebat nordul Dobrogei' neral' come(ul seu era orientat vesticd a Tulcei u. Cea mai recen-legind marea de zona deruroasi gi spre cimpia munteand, dar rocur ta prezen(a ceramici greac. 0 con_impeduritt a Niculilelului qi de Histriei, ale cirei interese se limi- stiruie depozitul de amforeacolo mai departe spre vadurire tau acum ra propriur seu teritoriu pseudo cos de ra Aegyssus, datatDundrii. Un astfel de drum. 6elF,_ Ghora) fie ci cuprindea sau nu gi in sec. I a.Chr _ I p.Chr.r2torit de negustorii qreci secore de-a zona de virsare in mare a bralurui Fragmente de cera mic.greaca,,,inrindul'l jalonat de descoperirile Sf. Gheorghe fusese luat de exclusiwtate rmterial amtbric dede la Jurilovca' Enisara. Narbant, negustorii rhodieni, cnidieni gi prorcnienyd thasiand si rhodianiFlore5ti, Valea Teilol Telila 9i pontici. apartinind secolelor IV_ Ili.e.n.,,,Cerna' pleca din pir'gire oragurui Este interesant sd au fost recortate din a$ozarea ge-Srccesc or3arne (Capur recunoagtem gi care erau produse- ticidepedearur ra;erei,, din .onaDolojman)' legind malurile golfu- le specifice antrenale in operaliu- nord yesticd a orasului ritlcsa,,t3.lui Halnryris (acruarur rac Razim) nire de schimb. in acesl sens, in zona vestice a orgurui, ra aprox.de collul nord vestic al Dobrogei. relatirile lui Polybios referitoare g-900 m depirtare de aqezarea dezoni bogati qi dens populatd unde' la schimbul de produse dinre pe dealul raberei. a fost localizatiin sec

'r - '

a.Chr.' circura mo- Grecia egeeane gi rumea ponrici o necropoli, probabir necroporaneda getici de tip M6cin. sunt reveratoare pentru aceasta agezirii, cu morminte de inhu-

Tin^nd seama de rocul de perioadi: ".. in priinra ceror ma\ie in interiorur unor ringuriprovenienla ar amforeror necesare uiesii, Tinuurile pontice funerare. Au fost recuperate mai

B

Steaua Dobmge

multe obiecte grecelti: o amford thasian6 din sec. lV

a.Chr.ll 5i alte obiecte ceramice din sec. III a.Chr.. un

kantharos anic cu Braffito I-I.PQ 1i o piidd anicir crt

pudri rogiel5. ln l<antharos llbst Slope fragmentar'

Lrn flagmenl de Fish Plate 9i trei amfore heracleene

in stare fiagmenlarel6. Toarte $tampilate de amfore

thasiene din sec. Ill a.Chr. au fost descoperite la 2 km

sLrd esr de orag. pe drumul AgighioluluilT 5i la 4 km

est. in punctul "Via Judecdtorului" (pe drumul spre

localitatea Nufhu Plislav). De aici ne-au parvenit

douA toarte gtampilate de amfore rhodiene din sec. llla.Chr. tE 5i un stater de tip Lisimach (cca. I 50 a.Chr.)

publicat in levista Dacra NS' t. XXXIV. p. 299 - 308'

nota ll19.

De retnatcat cd cele dou6 situri enumerate

nrai sus "Dealul Taberei" Ei "Via Judecetorului" sunt

situate pe promontorii inalte li la distante aproxima-

tiv egale de promontoriul stincos de la Tulcea, pe

cale se alld oragul Aegyssus. Aceste promontorii

configumu in antichitate un aspect denticular malului

Dunirii. t'enomen sesizat de romani care l-au folosit

in realizarea lirc'.+ului dundrean'

l.3.Ora9ul Aegyssus s-a format la poalele

unui protttontoriu stancos alcEtuit din conglomerate

tliasice. Cel mai vechi nivel de locuire aparfine sec'

Vll-VI a.Chr.20' evidenliind aici. ca 9i in cazul altor

puncte de pe linia Dundrii2l, o evolu[ie neintrerupta

piini in eptrca romanS. Primele materiale grecelti au

aparut. in conformitate cu actualul stadiu al

cercelarilor. pe un nivel de locuire elenistic datat la

sf6rgitul sec. lV - primajumatate a sec ll a Chr'22' pe

baza materialului amforic qtampilat: thasian23 9i rho-

diarrl4. Dezvoltarea peninsulard a oragului s-a produs

in aceea;i perioadi. Localizarea necropolei getice'

plani birituald. la capitul sud.estic al geii dealului

Monurnentului (Colnicul Hora). pe un platou aflat la

cca. 1.5 km de anticul Aegyssus. la interseclia

str'izilor Nalbelor cu Mistriei. relevS o extindere a

necropolei irt cursul sec. lll a.Chi. din vecinetatea

oragului spre sud est. in inventarul celor cinci

rnornrinle cercetate2i se aflau obiecte grece$ti din

sec. It - I a.Chr. provenite din Attica (bol cu firnis

negru, decorat cu rozeti in interior), din Rhodos

(amfori cu toarte qtampilate, pe umtu diPinto

BOION), un opait elenistic de tip "cnidian" 9i un bol

de tip campan cu fimis negru cu irizalii metalice,

decorat pe centru cu rozeti.

l.4.La sfhrgitul sec. I a.Chr. 9i inceputul sec.

I p.Chr.. in traficul economic de la gurile Dundrii

aflim amfore grecegti originare din Pamphylia, cu

gura largi qi corpul piriform, cu o capacitate variind

intre 60-78 l, folosite la transportul uleiului de m6s-

line26. Numeroase alte amfore cu toartele bifide

apa4in unei producli cossiene, rcalizate nu numai in

insula Cos, dar gi in regiuni invecinate: in Rhodos,

Cnidos, Myndos, Halicanrassos sau Cipru2T qi' irl

mod sigur. intr-un important centru pontic neidentifi-

cat, probabil Sinope, de pe litoralul sudic al Mlrii

Negre2E. Produclia de amfore cu toarte bifide a aces-

tuia din urm6 ocupd primul loc in traficul comercial

de la Gurile Dunirii, fiind urmate de produsele

cossiene fabricate in insuli sau in zonele invecinate'

Descoperirea. in zona intramuros a oragului

Aegyssus, a unui depozit compus din I l9 amfore de

genul celor de mai sus, evidenliaz[, in primul rAnd' cI

la sfirqitul epocii elenistice recipientul standard era

amfora de Cos29. Tendinla de imitare a amforei de

Cos gisegte o explicalie partial6 in larga popularitate

de care se bucurau vinurile cossienelo' dar 9i in avan-

tajele tehnice oferite ca ambalaj de produsul amforic

al insulei CosSl . in ambele cazuri, prezenJa depozitu-

lui de amfore grece$ti la Aeryssus evidenlazi volu-

mul mare al tranzacliilor comerciale desfiqurate la

Tulcea. Dupi Halmyris Murighiol' Aegyssus

Tulcea se dovegte un centru important al comerlului

de tranzit la Gurile Dundrii' come4 exercitat in cea

mai mare parte de negustorii greci ageza{i in oraqele

pontice dar $i in centrele dunirene'

lnterpretarea inscriptei BOIQN de pe umirul

amforei de Rhodos descoperiti in mormintul Ml de

pe str. Nalbelor din Tulcea in sensul ca " precizad

schimbul unei amfore rhodiene cu uin la Prclul sau

I

Steaua Dobrogei-

conlra unai vitd'.32 rclevd, ca suntem in fap unui

comerl bazat pe schimbul surplusului de bunuri.Acest ploccdeu este propriu cornerlului antic $i pre-

supune prezenta fizice a negustorilor greci la

Aegvssus.

" Prin uarietatca Si wloarca sa, materialularhcologic. in ansamblu. anunld o noud ctapd inproblama componcntei etnice Si a caracterizirijlocuirii de la Aegy;su!' scria cu bune dreptate

autoarea studiului asupra descoperirilor de la Tulcea.

2.0. Dupn anul l2 p_Chr. cdnd Ovidius ne

tlansntite $tirea ca Aegyssus a fost recucerit de

romani de la geti- cre$te importanta strategicd a

cetitii. $i totugi. Aegyssus nu rdmdne un castru.

Dtrpd irrtiinlarea flotei dundrene (Classis FtauiaMoesica) cu sediLrl la Noviodunum lsaccea.incepind cu sec. II p.Chr Aegyssus se dezvoltd ca un

ora$ rclman- tot mai mult implicat in comertul detranzit cu populatiile din stepele nord pontice. Ca qi

Nor iodUrrLrrrr. Ac.gyssus trebuie sd fi fbst un ora$ cos-mopolil. $rim ince putine lucruri despre configuraliaetnici a acestuia. in mod sigur. printre locuitorii devazi ai trla$trlui erau gi greci: veterani. negustori.armatori $i navigalori.

A lh iva Polonic Tocilescull mentioneaziprintre descoperirile din perimetrul oraqului Tulceao inscliptie greacd in versuri. ajunsd mai tdrziu laMuzeul Nalional de Antichirati din Bucuregti.

$ase fragmente dintr.-o steli funerarddescoperiti la lulcea la inceputul secolului XX. cu

inscriplie in lirnba latini, se aflI in prezent la Muzeulde Istolie qi Arheologie al oragului (inv. 2405).Aceaste stele funerari a fost pusA la sflrpitul sec. IIsau inceputul sec. III p.Chr, ca epitaf unui copildefunct, de calre pdrinlii sii: Cornelius NICANDER,tat6l. al canri cognomen grecesc ne aminteite depopulalia greco. oriental6 inralnitA in mai toateoraqele danubiene, gi Valeria Casta34, mama, cu

nume autentic roman.

,l++

l. Baumann 1975, 422. Simion 1971.55.3. Condurachi 1954. t8-t94. Simion 1995.2795. Pervan 1921. pass

6. Pippidi 1967. cap. Vlt-Vttl7. Lungu 1990: Simion 1995. Lungu 19968. Baumann 1975.459. Polybios. M8.4-5-!f LunSu t996. 7510. t-ungu 1996.69ll. Lungu 1993. cat. ts12. Opail 198713. Baumann 1975. 21914. Baumann 1975.22215. Lungu 1993. cal. t5 fi 2816. t.ungu 1996. 62-63. car. 3 t-l?l?. Lungu 1996. 64. cat.38-4018. Baumann 1975, cat 27: Lungu 1996.6419. Poenaru Bordea. Mitrea 199020. Sdpdturi de salvare intramuros 1996 - l. Vasiliu21. Baumann 1995.227-266 Revtrrsarea - Corul Tichilcfti. inapropierea oragului Isaccea22. Sdperuri de salvare l9j3-1914 - y.H. Baumann. A. Opaif23. Balmann t975..16-39. nr t6.2t-2224. Opai! 1987. lJ2 - l5-t: Lungu t996. 5l-52. car. t-625. Lungu 1996. 53-5826. Opait !987. t4Gt47. tig.2:15427. Empercur, Picon. 1g86. 109- t t228. Zeesl 1960. 3029. Opait t987. t5530. Crace 1962. I I8-t24I l. Opail 1987.t55-j2. l-ungu 1996. 753.1. BAR. 5 l]2. 9714. Doruliu-Boila 1980.295. nr. 2g7: Baumann 19g4.222. nr.2

BibliografieBAUMANN. Viclor H. 1975. Consideratii asupra impor_tttlui de amfore greceSti in nordul Dobrogei, peuce e, Zq-47.BAUMANN, Vicror H. i9g4, piese sculptate Si epigra ficein coleclta Muauluj de tstorie f iArheologie air-furur,Peuce 9. 207 - 233.BAUMANN, Victor H. 1995. ,4gezdri rurale antice inmna Gurilor Dundrii, Biblioteca Isrro ponticA. I, Tulcea.CONDURACHI. Em. t954. Histria tt, Bucurefti.DORUTIU. BOILA., Emilia t980, Inscripliite din kythiaMinot; vol. V, Bucureqti.EMPEREUR. J.Y. ptCON, M. tgi6. BCH. Supt. Xl ,Paris.

CRACE, V 1962, Stanped llandles of Commercia IAnphoras. in H. Dunscombe Colt, Excavations arNessana. l, Londres, I 18 - 126.LUNGU, V. 1996, Aegyssus. Documentare arheologicdpreronB ni, Peuce I 2,47- I 02.LUNCU, Vasilica 1990. Nouvelles donies concemant lachronologie-des anphores rhodiennes de la frn du IIf audebut du lt av. J..C.. Dacia NS . 34,209_2t7.LUNGU. Vasilica 1993, pour une chronologie de laciramique anique du nord de la Dobroudja, pontica26. 159 - 190.

:=-.-_---

IU

.\tt':tua Doltrogei

Rolul strategic al fortire,tei Noviodunam Isaccea

in epoca rlmand fi rnmanr bizantini [ff)

Pe rioada primei etape a Bizan{ului medieval(610-867)

In tjnalul cpisodului publicat in numirulprecedent al levistei. care se referea la etapa

primei faz.e a Imperiului Romano Bizantin (395-(rl0) arn stabilit ca. de la sfhrgitul secolului VI

;i pdna la inceputul secolului VII. in condiliile incare lmperiul Roman de Apus cdzuse (476) qi pe

valra lui aparusera regatele barbare. in urma

unor lovituri repetate. lmperiul de Rasaritsulclise una din cele nrai protunde crize.

Ne rcf'erim la pitrunderea in Imperiu aavarilor qi a slavilor. la prdbugirea in anul 602 a

fiontului nordic de la Dundrea de Jos. laaleTalca unor intinse mase de slavi itr Peninsula

Balcanici. in sthrqit, in a doua jumatate a sec-

olului VII la venirea bulgarilor care se vor a$eza

peste "cele Fapte triburi slave". tbrmAnd in anul

681 (Jaea se poatc proba aceasta) pentru prima

oari. in interiorul tmperiutui Bizantin. o organi-

zalie cle stat distinctl hanatul bulgar.lin noua situalie, provincia dintre Dundre

qi Pontul lr.uxin ra continua 5i in perioada

lmperiului Bizantin medieval sd joace un rol

cleosehit de activ. din pr.rnct de vedere militar.

economic Ei cultural. In cadrul Scythiei

Bizantine (pentru noua etapA vom renun[a la

denumirea de Scythia Minor). datoriti agezirii

sale- oarecum favorabild invaziilor, romanii(bizantinii igi spuneau tot romani) au acordat in

soutinuarc o atenlie dcosebitA centrului strategic

de la Noviodunum.De altfel. fiind principalul culoar de Ee-

cere al hoardelor barbare slavii. apoi. mai ales.

bulgarii au navalit in Imperiu exact prindeschiderea de la Noviodunum care, la un

nroment dat, n-a mai putut line piept presiunii.

Pentru elaborarea gi prezentarea temei,

Nicolae RADULESCU

am constatat in literatura de specialitate, in priv-inla a ceea ce se referd la delimitarea etapeloristorice, mai multe opinii, consens exist6ndnumai in privinla inceputului gi sfArgitului etapei

Bizanlului mijlociu de la anul 610 qi p6nn laanul 1081.

Ni s-a plrut mai potrivitd pentru

istoria Scythiei Bizantine. in cadrul Bizanluluimij loc iu, urmatoarea etapizar e'.

-intre anii 610 9i 867: perioada de stabi-

lizare gi consolidare;-867- l 025: perioada de apogeu gi de glo-

rie a lmperiului Bizantin gi, in cadrul sau. a

Scythiei Bizantine:

- I 025- I 08 I : perioada de declin.2in numirul de lala al revistei, daloriti

complexitalii temei, ne vom ocupa de perioada

cuprinsd intre anii 610-867.Considerim ce este necesar sd subliniem

cd pericolul extern care ameninla Imperiul a tbst

favorizat qi de situalia internd. caracterizali ade-

sea prin instabilitate politicA. Astfel. timp de 257

de ani. tronul imperial a fost ocupat de trei

dinastii: Heraklida (610-717); Isauriani (717-

820) qi Amoriana (820-867) care au insumat 23

de impdrali, din care 12 au fost inliturali prin

uzurpare aqa zisele "revolu1ii". toate

declanqate in ConstantinoPol.in pofida unor guverneri Pozitive.

schimblrile dese ale impiralilor au favorizat

atacul imperiilor vrdjmaqe din Orient (lmperiul

Persan qi Califatul Arab) 9i invaziile barbare,

aproape in intregime declangate de la Dundrea

de Jos. Adesea aceste asalturi erau conjugate ;ideosebit de violente, scopul lor final, de reguli'vizind Constantinopolul. De aceea, perioada

istoricd cuprinsd intre secolele VII 9i VIII va fidenumitd in lucririle de specialitate drept

"perioada secolelor intunecoase".S

Bizanlul, care se intindea in nordul

11

All'icii. Palestina. Mesopopamia. Siria, AsiaMicd, Armenia, Arhipelagurile mediteraneene.S.E Spaniei, S. ltaliei gi, evident. PeninsulaBalcanici. era prins intr-un cerc de floc. evaluatin timp pi spafiu. in urmAtoarea slructurA:

- din Orient. intre anii 6l I gi aproximativ610. va alaca frecvent gi violent Imperiul

Sasanid l Persan).4lnrperiul Bizantin. de;i nu firi dilicul-

tate. a gasit resursele necesare ca si respinglactul de invazie 9i. in final. si impunl pacea.

Sa subliniem cu admiralie creitineascaunul din momentele crr.rciale ale crdncenuluirhzboi 'in care biserica ortodoxa $i-a demonstartautoritatea qi fb4a morali de care se bucura.Astt'el. in iulie-august 626 cind o fo4d de invaziefbrmati din slavi, avari fi per$i. a atacat conjugatConstantinopolul. in lipsa impiratului Herakliosangajat in rizboiul din Orient. comanda a fosterercitald de insugiri patriarhul ecumenic.Sergios. $i fbrtele de invazie au fosl constranse

sd se retragd.5Patriarhul Sergios. eroul asediului. cu

acea ocazie a compus imnul " Aka tistos'. imn de

triumf dedicar Fecioarei.6 fiindcd " locuitorii('onstantinopolului asediali purtau in brateicoana Fecioarei Maria, cireia ace$tia i-au

atribuit biruinya asupra duSmanului."T Imnul apitruns in liturghia ortodoxd gi este cintat qiastazi.

Dupa anul 633 p6nd in anul 848. hnperiulllizantin se va alla in stare de razboi conlinuu cuCalifatul Arab. Luptele se vor da pe mare gi peuscat. Pot fi delimitate patru mari etape ale con-fl ictului cu lslamul:

l. intre anii633 9i 678. conflic prelungit.in care victoria alterneaza. dar sfdrgitul va lifhvorabil Califatului Arab qi bizantinii pierd laarabi urmAtoarele provincii: Palestina culcrusalirlul (637). Siria 1638;, Mesopotamia(6.i9). Egiptul (642). Nordul Africii (670). Laanul 7ll arabii vor trece peste "Coloanele luiHercules" iGibraltar) gi vor cuceri Spania, iar la732. peste Pirinei, vor ajunge in Franla. Dar incelebra bitdlie de la Poitiers, Carol Martel le-azdrobit lenumita cavalerie. $i Europa a ramascre$tina !

Apogeul asalturilor s-a derulat intre anii674-678 cdnd Constantinopolul a fost asediat pe

mare qi pe uscat. Dar, impdratul Constantin IVPogonat ul ("bdrbosul" 668-685) a distrus com-plet flota arabd (678) cu ajutorul focului gre-

"..",8 2.717-718, al doilea asediu alConstantinopolului. declangat de arabi pe mare gi

pe uscat. (9i flota araba a tbst incendiati cu aju-torul focului grecesc);

3. 791-809. rdzboi pustiitor; arabiicuceresc principalele insule din Mediterana.printre care Creta (826), Sicilia (831 ) etc.

4. 815-843. rdzboi crAncen gi prelungit:Bizantul pierde mai multe pozitii stralegice.

In urma r5zboiului de aproape 250 de anipurtat cu arabii. Imperiul Bizantin gi-a micgoratsimlitor intinderea. in plus. civiliza{ia cre$tine afosl inlocuita cu cea islamica intr-un spaliuistorico geografic foarte intins.

Urmare a pericolului deosebit deameninletor venit intrii din Orient (RegatulSasanid gi apoi Califarul Arab) implratulHeraklios a elaborat gi aplicat o nou5 reformiadministrativd. militara gi sociali. Astfel, inOrient el a inlocuit vechile structuri cu formenoi:

-a desfiinlar vechile provincii gi le-ainlocuit cu o noui formi de organizare numiti"themi". pusi sub comanda unui straleg. careunilica funclia administrarivd cu cea militari.Noua formh va fi aplicatd in Peninsula Balcanicimai tdrziu. intre anii 681-685. de catre impararulConstantin IV Pogonat;

-armata de mercenari. in general. a fostinlocuitd cu cea a stratiotilor,larani liberi, careprimeau "loturi militare". cu titlu ereditar.Aceast5 mesur5 a redus mult sumele care tre-buiau plitite mercenarilor qi a determinat creareaunei cavalerii mobile, activi qi bine motivati. inacelagi timp au sc6zut impozitele. Astfel a fostcreata o clase de producdtori liberi care a condusla consolidarea gi inflorirea bazei sociale a

Imperiului.9Ne-am vizut obligali sa prezentam la

modul general situalia Imperiului la granita deRistrrit. pentru a ne apropia mai bine de adevdr.pentru a evalua mai exact primejdia care

12

Sn,aua Dobroge

torarslr,,iq''fl

"*#'t'+F

-ft1,

,' IrrlrfEr.s+ r 9*

i,

fua

Li"da I'rr.r'u lrnun

i l,nF:-ul r(.l!:,,.,! ii i,ri

. I r,{ra-nii rrri n' t.'i

I;laltl bhl',in lo ao,,ltta I ,

--1id(-'.ja-,(..rri,?

''.'.':,

,'-'-1:'r1----lirl;r.r*

,la.ra,Y{t

anrcninta la Dundrea de Jos.

Situafia la Dunirea de Jos' Dupi anul

602 nrari rnase de slavi navalesc in sudul Dundrii

mij Iocii r;i inlerioare.Centurionul Focas, care uzurpase ronul

imperial. a ramas oarecum tolerant fale de noua

prirreidie. pe de o parte pentru ca ii favorizase

obtinerea "demnitalii imperiale", pe de alta

parte. pentru ca invadatorii. neavdnd forme de

organizarc politici 9i militara, nu iegeau din

canoanele unei mase amort'e qi neproductive,

deci neprimejdioase.l0 Scythia Bizantind 9i mai

ales Noviodunum. devenise una din arterele

principale prin care hemoragia slavd se revirsa

ir.r lmperiu. urmarind sa ajunga cAt mai aproape

de capitala imperiali.Dupa anul 610 este adeverat cd Imp6rat-

ul Ileraklios a tbst $i el nevoit se neglijeze peri-

colul slar,. deoarece avea mari angajamente mil-itare in Orient.

Aceasti pasivitate, impusi de situaliagencrali. a devenit insi deosebit de periculoasl

la anul 626. cdnd slavii. avarii gi pergii au asedi-

at conjugat. de pe mare $i de pe uscat.

Constantinopolul. Dar. despre momentul istoricrespectiv am vorbil pe larg in parlea anterioari a

temei.

Slar ii au exercilat presiuni asupra popu-

latiei daco romanizate. aflatd prin origine intre

Dundre qi Munlii Haemus, 9i constrinsi, mai

ales cd practica pastoritului prin transhumanla.

sd migreze la sud de la lanful munlilor

amintili.l I"Prin stabilirea slavilor in Peninsula

Balcanicd, s-a pus o stauild intre Wahii din

dreapta Si pe cei din sti nga Dundrii. Aceastd

intrerupere a slauilor a frcut ca sd se strice

limba, care la inceput era una fi aceea$i, limba

ronind, formatd din timba rusticd tatind.-LzAga se face ctr dupd anul 626 slavii con-

tinud si se a$eze in lmperiu, populAnd Tracia'

Macedonia, Peloponezul, Arhipelagul. Ce-i

drept, cam in acelaqi timp, avarii intrd in declin

ireversibill3 qi echilibrul se restabileste.

Dar, dacd Heraklios n-a putut parasi

rdzboiul cu per$ii, unnaful siu, Constant II (641-

668) profrta de un moment de figaz in Orient

(rlzboiul cu arabii) gi-qi mutl direclia de acliune

in Balcani, unde declanqeazi o vasta contraofen-

siva impotriva slavilor. $i armata bizantind

"stivileSte puhoiul slav in Eklcanl'.14Constant II, dupd ce-i linigteqte pe slavi.

ii obligi si se stabilizeze, luAnd in cadrul qi faptul ce intre Dun6re, muntii Haemus gi Pontul

Euxin se crease un vid demografic, mai ales prin

13

.\tea ua Dobroge

I

-9ttaua Dobrogci

suprimarea sau alungarea populaliei vlahilor. $i''le-a recunoscut dreptul de a locui in Imperii'.spune Theophanes.l 5

l)egi ne-au rimas puline documente de lacronicarii bizantini pentru epoca la care ne refer-im ("perioada secolelor intunecoasC'). totusicercetarea istorici confirma cd la Dunlrea de Jospopulalia daco romanizatd continua o activAvia15 economici qi cultural .religioasi, afldndu-sein permamenti legdturi cu cele l5 oragedundrene gi pontice, men(ionate in cronicile luiConstantin Porfirogenetul. $i, intre cele l -5 orage

enumerale se afla gi Noviodunum. I 6

Concomitent se menline o intensi legi.tura cu partea din stanga fluviului unde traia onumeroasd populalie consAngeand gi coreli-gionara. I 7

Degi aEezarile ordgenegti incep sd se

ruralizeze,l 8 ele igi pistreazi ince structura eco-nomico administrativd preponderent urband, curol important in viala provinciei. mai ales cIdupa anul 681 reforma lui Heraklios este aplicatiqi in partea europeana a Imperiului; populalia sestabilizeazl in nordul Scythiei Bizantine, seIinigtegte. produclia megregugereasce gi mai alesagricold cre$te. iar funclia militari se con-solideazd.

Noviodunum apare in cronicile bizantine(Theophanes. Simokatta gi ConstantinPorfirogenetul) ca un orag ale cdrui funclii civile,militare qi

active.economice sunt incA puternice gi

La Noviodunum " localnicii majoritariprotoromeni durau aici o civilizalie perend.Aceastd populagie era de sotginte tatind si de

credinyd ortodox,i."l9 Aga se face cd in urmasipdturilor arheologice au fost descoperite

numeroase elemente de simbolisticd cregtind20qi mai ales Stirea cA, imediat dupi anul 971.episcopia de la Noviodunum a fost repede reac-tivata gi subordonatd Mitropoliei din

Durostorum. 2l

in perioada istoricd pe care o tratam, onoui primejdie se abate asupra Dunirii de Jos.aceea a bulgarilor.

lnilial bulgarii (onogulii), la limita dintresecolele V gi VI se aflau agezali pe Volga infe-

rioari.Pe la mijlocul secolului VI (aproximativ

650) hanul Kubrat moare. Masa barbard se

deplaseazi spre munlii Caucaz. unde este greu

lovitd de Khazari.22 Sub lovirurile khazarilor.uniunea triburilor aflati la nord de Caucaz se

destramd in trei ramuri. Cea condusi deAsparuch. unul dintre fiii lui Kubrat. se

deplaseaz5 spre vest, stabilindu-se pe la anul670, in regiunea cuprinsi intre Nistru. MareaNeagrd gi Dundrea de Jos, numiti "Ongloi' sau

" Bugeac", ceea ce s-ar traduce "tJnghi'.23De aici Asparuch, profitAnd de faptul ci

armata gi flota bizantind erau angajate in lupta cuarabii care asediau Constantinopolul (67 4-678)

9i cu slavii la Tesalonic (677\24, incep atacurile,omorurile 9i jafurite impotriva liniei strategice a

Dunirii de Jos 25. Dar ei nu reu$esc sa strapungalinia de apdrare, in care pozilia frontall o aveaNoviodunum.

Pentru respingerea bulgarilor conduqi deAsparuch, pulin numero$i, dar rdzboinici vio-lenli, cruzi 9i vicleni. impnratul Constantin IVPogonat aplici reforma lui Heraklios in Europa(681-685), organizdnd prima theml dinPeninsula Balcanic6, numiti Tracia, carecuprinde trei subdiviziuni, din care una eraIstros, desigur Scythia Bizantini.

^ $tirea ne este transmisd de insugiImp[ratul cdrturar Constanlin VI IPorfirogenetul, in lucrarea ,'De Thematibul'("Despre Theme";. 27

Reforma, aflam din opera lui ConstantinPorfirogenetul, a fost continuattr qi consolidatlde fiul lui Constantin Pogonat, Justinian II (685-695, prima domnie). Astfet. in acea perioadd,numirul themelor ajunge la 25, din care 12 inEuropa.28

Existd dovezi care confirmi cd vecheaScythia Minor, devenita in prima jumitate a sec-olului VII Scythia BizantinA, va purta numele de

Thema Istros29, apoi in secolul X va deveniParistrion gi mai tArziu Paradunavon , ceea ce

s-ar traduce " de l6ngd Dundr4'.30Intre themele orientale gi cele europene

existau asemdniri dar gi unele deosebiri. Astfel,

14

Sk,aut Dobntgei

se vor unifica funcliile administrativi gi militad,dar comanda va apartine nu unui strateg ci unuikatepan.

Armata bizantind era compusi dinunitatile permanente $i forlele locale stratiotql'ormate din corpuri principale tmite " thenwtd',

comandate de " toparh7.3l. La rindul lor, the-matele erau divizionate in " thurn€' . comandate'de cdte un " thurnnrh" . iar acestea in uniteli micinumite "6ardC'. in fruntea carora se afla cite un

.- -.1)" tnbun '-Este sigur ch la Noviodunum. punct

strategic menlionat in lucrarea lui Constantin

Porlirogenetul. exista o thena td comandatl de

w1 toparh, subdivizati in mai multe thurme, la

care se addugau puternice fo4e fluviale.33

Sa mai adauglm cd imparatul carturar34

lace precizarea cd menlinerea activa a fo4elor

fluviale. inclusiv cele stationate [a Noviodunum.

s-a intensificat odate cu apropierea primejdiei

btlgare: " Eparhia kyia se afle sub un con-

ducdtor Si are I 5 ora Se. .." . (printre care este enu-

merat qi Noviodunum).35

$tirile transmise de alli doi cronicari

bizantini (anteriori lui Constantin Vll)'1lophylakt Simokata (sec. VII) 9i Theophanes

Contesor (752-818)' menlioneazd distinct exis-

tenta autohtonilor in oraEele gi satele de margine

din Scythia Bizantini, intre care se aflI 9i

Noviodunum.36in anii 679-680' bulgarii declanqeazd

atacuri impotriva liniei strategice a Dunirii de

Jos. Deqi pulin numeroqi. ei sunt deosebit de vio-

lenli qi cruzi. Scopul lor era se patrunde in

Imperiu Ei sA oblini loc de aqezare. Analizdnd

logic materialul documentar, dar Si structura fiz-ico geograficl a terenului. putem stabili ca prin-

cipalul culoar de atac era vadul de laNoviodunum.3T

lnitial. Constantin IV Pogonat, dupd cele

doud triumfuri razboinice repurtate asupra ara-

bilor qi a slavilor, era foarte sigur de biruinp, mai

ales ci bulgarii nu oblinuserd in lupti, pAnE atun-

ci, mai nici o victorie.impdratul sose$te pe teatrul de lupta, pe

calea mdrii, cu o impunetoare floti de rizboi.

Apoi coribiile intri 9i inainteazi pe bralulChilia.

LuAnd in calcul faptul ci pe uscat trebuiasd soseascE un important corp de cavalerie, logi-ca conduce la concluzia cdjoncliunea urma si se

faci la Noviodunum. de unde trebuia sipomeasci acliunea de traversare a fluviului.

Este foarte posibil ca trupele debarcate de

pe cordbii se fi trecut linia fluviului inainte de

sosirea cavaleriei.Timpul umed qi terenul mligtinos il fac

pe imparat sd ezite $i, astfel. sd-i incurajeze pe

bulgari. in plus, suferind de gut6, vremea rea iiantreneaze o ciTA gravA, pentru care se vede silitsI abandoneze armata gi sd plece la Mesembria'

pentru bdi termale.38Evenimetul este amplificat negativ 9i

interpretat ca o fugd a imperatului, ceea ce con-

duce [a dezorganizarea dispozitivului strategic.

" frindcd arnnta a fugit duPd el'.39Trebuie sd observim ci explicalia nu este

deslugittr, deoarece mai ales flota "aa putea sd

fugn dupd impdrat"Evenimentul din anul 681 rdmane un

moment ciudat al istoriei Bizanlului. El sur-

prinde cI glorioasa armata bizantina, comandati

chiar de impirat, a fost pusd in stare de inferior-

itate de o hoardd pulin numeroasd. care pinS

atunci, vreme de 10 ani, nu putuse sA str6punga

linia de aphrare a Druririi de Jos.

Bulgarilor [i se creeazi vad 9i cimp

deschis gi se indreaptl vijelios spre

Constantinopol. Dar bizantinii se regrupeazl 5i-i

silesc si se ageze in zona in care se aflau "cele

sapte triburi s/a vC', (num5r simbolic) $i tribul

slav al severilor aflate in relatii clientelare fap de

Constantinopol.40" Lacomi pi ambilioSl', barbarii declangeazd

atacuri frecvente gi sdngeroase contra imperiului'La anul 681, impdratul Constantin IV se

vede nevoit sd incheie cu invadatorii un tratat

prin care se obligi la plata unui tribut destul de

consistent. Dar, spune Theophanes, nu este pre-

vdzuti in tratat recunoa$terea unui teritoriu fixat

in granile sau vreo formi de organizate statale a

noilor sosili. De aceea se poate interpreta ci intratat a fost vorba doar de acordarea unui statut

15

Steaua Dobrogei-

A4K\DOBROGEAiu s$qrtt x-xrt

,ts

oo

o-

<lrlrr.0

D

,t+

Y

a{w

:

.,*.* 9

i..-'Tg

\i_ \Pr

de foederati.42 Bulgarii ii imping pe slavi inzonele cele mai neprielnice ale teritoriului gi seconstituie in aristocratie tribali aflata sub autori-tatea absolutd a hanului Asparuch (6gl-'r.02),titlu cu care sosise din nordul munlilor Caucaz.

De aceea. forma in care se allau organi_zati bulgarii a fbst socotitl hanat.

Limitele hanatului sunt extinse lainceputul sec. VIII. in sud pdni Ia mun(iiHaemus. in vest pdnd la Isker (Timok). in nordpdni la Dunirea mijlocie gi in est pdni la pontulEuxin. De relinut ca Varna gi Mesembria. inilialnu fhceau pa(e din hanat.43

Capitala a fost stabilitA in agezareaPliska (toponimic slav). care se afli in NEBulgariei de astazi.44

Din punct de vedere etnic hanatul avea incomponenla sa neamul bulgarilor, care era redusca numir, o masa mare de slavi, greci gi mai alestraco-ge1i romanizali care formau majoritatea

popula1iei.4.s Era vorba de un conglomerat deetnii gi limbi de niveluri culturale gi materiale

dif'erite.46 De lapt, istoricii bulgari recunosc ceelementul etnic local (traco.getic romanizat) a

fost al treilea componenr al lbrmdrii poporuluibulgar. Avem insi certitudinea ci elementul etnicautohton a fost majoritar. doar clasa conducd-toare fiind de neam bulgar.

ln noile condilii. de loc favorabile.Constantin IV Pogonat continua aplicareareformei lui Heraklios (pdnn in g6-5 in parteaeuropeand a Imperiului, organizdnd . aga cum ammai aritat, prima theml, Tracia. care avea treisubdiviziuni: Bulgaria, Haemus gi Istros).

Faptul cd teritoriul cedat bulgarilor erainclus in noua themd sub numele de Bulgaria,demonstreazd cd Bizanlul ii socotea pe bulgarifoederati.

Scytia Bizantind (lstros) va rimdne,nominal, juridic qi faptic. aga cum reiese dincronici gi din literatura de specialitate, subautoritatea Imperiului, cu precizarea cd, in parteasa sudicd, linia de demarca[ie va fi relativi qi separe ci in vremea lui Constantin Copronimul(741-775) a fost stabiliti pe Valea Carasu, careera mai ugor de aptrrat.

Istoricii bulgari sus(in cd intre anii 6gl-971, Dobrogea a fdcut parte din hanat (din 705primul !arat), dar nu existi nici un izvor scris

to

5

Steaua Dobmge.

care sd suslind afirma1ia.48. ba mai mult,('onstantin Porfirogenetul este de alta plrere. Elr orbegte nunrai despre o Scythie Bizantini.

Puem susline ca, daci in partea sa sudiciSci'thia Bizantina a fost necontenit hir,tuita de

bulgari qi linia de demarcafie a fost relativi, inpartea sa nordici autoritatea bizantina n-a fost

inlaturata. n-a fost pusd in primejdie, dar a fost

ameninlati gi atacati. A constituit insi dispozi-tiVul strategic de unde s-a organizat aplrarea [im-

ilei terestre. iar de pe linia fluviului au fost

declan;ate. impotriva bulgarilor. incursiuni de

mare anvergura. ale flotei de rdzboi' cu con-

secinle pozitive.Dar. deoarece hanatul a intrelinut in per-

manentA o stare de rdzboi iar atacatorii erau

pagini. se inregistreazi in teritoriul slu o

decddere a civilizaliei cregtine 9i' concomitent, o

slavizare. atat a bulgarilor stipAnitori cat Si a

populaliei traco getice.49

La modul general, in teritoriul hanatului

evolua incet o societate rurali in care nu se

fblosea moneda.in zonele limitrofe ale hanatului, era

intretinuta o stare de nesiguranle $i teama in ran-

dul populaliei cregtine.

Constanlin Portirogenetul. re ferindu-se la

Scytia Bizantinl. mentioneaze in lucrarea sa "De

Thentatibui': "dar de cind neamul urdt de

Duntnezeu at bulgarilor (in sensul ci nu erau

cre$tini, n,n), a trecut tluuiul Istru, de atunci Si

irnpdratul. rlin pricina ndudlirii sciyilor (slavilor,

n.n.) si bulgarilotl s'a vdzut nevoit s-o aducd in

situalia dc provincie Si sd numeascd in ea un

conducdtor de osti."50

De altfel, imparatul Justinian II, datorita

actelor de agresiune ale bulgarilor, in anul 688

rupe tratatul incheiat de tatdl seu (681) 9i timp de

doi ani poartd rizboi contra hanatutui'51

Datorita insd unor tulburiri declangate in

Constantinopol. .lustinian II igi pierde tronul qi

revine in a doua domnie ( 705-7ll) tocmai cu

a.iutorul hanului bulgar Tervel (702-718).* Drept

recuno;tin{d'. Justinian Il incheie un tratat cu

hanatul, prin care acceptA plata unui tribut $i-irccunoa$te lui Tervel titlul de cezar (1ar)' inau-

gurdndu-se astfel oficial existenfa primului larat

bulgar, care va ddinui pdnn in anul 971 .52

Evident, consolidarea puterii bulgarilorva constitui un mare pericol pentru Scythia

Bizantind, mai ales ce era locuita de o populalie

cre5tini, in majoritate de neam daco roman.

in acele condilii, stdpAnirea bizantind a

reugit sI menlind la un nivel ridicat economia,

cultura gi capacitatea de apdrare a themei. De alt-

fel, in cronicile bizantine se precizeazd cd" un rolde seamd il aveau vechile cetdli ronune Sirormnobiantine, Durostorum, Capidaua,

Dinogeyia, Nouiodunum"S3 Este sigur ca popu-

talia de la Noviodunum era de origine daco-

romani iar cultura de conlinut 9i formi cregtini

imbinate cu elemente specifice romineqti.54in noua formd de organizare administra-

tiv militar[, Scythia BizantinS, denumiti in

cadrul Themei Tracia, Istros, igi va stabili centul

de autoritate la Lycostomo (Chilia).

Cercetarea izvoarelor istorice ne dd drep-

tul sd presupunem cd in secolele VII-VIII, al

doilea centru de putere al Scythiei Bizantine era

Noviodunum. Fiind' insl, mai expus unor atacuri

din afarl qi greu de apdrat in cazul unei invazii

bulgare declangati prin partea sudici. ceea ce se

repeta frecvent, in plus fiind mult mai indeplrtat

de ruta maritime prin care se pastra legitura cu

Constantinopolut. a pierdut gansa de a deveni

regedin!d.Noviodunum, in acea perioadf, se dis-

tingea incd printr-o importantl viali urbani'55

susfinute de o intense activitate meste$ugereascA'

portuara, comerciald 9i religioas5.56

in paralel, sectorul agricol era puternic'

exist6nd o categorie stratiota devota6 9i produc-

tivd, care avea in folosinlh 9i un domeniu comun

in cuprinsul cdruia se aflau intinse pdduri, pfuuni

gi zone de pescuit.sTAvem dreptul, prin analogie' sd inter-

pretem ca vechiul " Territorium Nouiodunensd'

devenise un fel de "Romanie populard', care

intrelinea o intensl legdturd cu romdnii din stdn-

ga fluviului.58 Evident, este vorba de o ipoteza'

Bizangul exercitd permanent un control

activ, pe mare 9i la Dundrea de Jos, pe de o parte

pentru cA "Gurile Duniirii continud sd fre ale

crestinilor.*sg , pe de altd parte pentru ca pe

17

limes. de la Noviodunum la Durostorum. senrentine autoritatea bizantini.

Concomitent se p5streazA o neintreruptalegaturA cu capitala imperiali. Vine sI confirmeaceast adcvAr pi faptul ci. la inceputul secoluluiVIII. Justinian II care-qi pierduse tronul (695).dupd celebre peripluri (Hanatul Khazar. Thema'lhurida).

sc, rcfirgiazd in Scvthia Bizantind. Deaici. prin trimigi speciali (ine legdtura cuC'onstantinopolul. dar gi cu hanul bulgar -fervel

(702-718) pcntru a-l spriiini in recuperarea

tronului.60Mai tdrziu. la anul 756 c6nd hanul

Kormisos (739-756) declangeazd un atac asupralraciei. Imphratul Constantin V Coproninr (741-77.s)tlinritc o llori de 500 coribiicare a inaintatpe Dunire in Iinuturile Iocuite de bulgari,incendiindu-le qi llcrind mulri prizonieri care au

lirst tJu;i in captivitare.6l Simultan. ConstantinV a declangat asaltul cu tb4ele terestre din Sud.

Nu este exclus ca, in vremea luiConstantin V. pentru o mai buni administrare sise fi adiugat Ia sistemul de orcarrizare al Scythieil]izantine o noua circuntscriptie administrativ .

rnilitari. Thema Maritimi.Cam in acelagi timp,pcntru mai multa siguranl5 s-a fixat granila desud pe Valea Carasu. care prin structura sa

mla$tinoasd. asigura o mai bund apdrare.63 gi

este foarte posibil ca. inca la sfhrgitul secoluluiVII. cind Asparuch voia si cucereasce toataDobrogea. bizantinii si fi ridicat valul sudic.cunoscut sub numele d.e " lhlul MC' .

Dacd avem in vedere ci mlagtinile de peValea Carasu gi cele doui porturi, Tomis giAxiopolis. au ramas la nordul valului. putem sanu avem indoieli in privinta ridicirii lui. mai alescA la smr$itul secolului VII gi inceputul secoluluiVIII singura lar5 din Europa care avea flo1d de

rizboi gi comerciali era Bizan1ul.64Oricum. in episodul urmdtor al temei

vom face o analizd atentA a celor trei valuristrategice (Vhlul Mic, Vhtul Mare Si lhlul dePiatriy. construite intre Tomis gi Axiopolis.

Acliunile rdzboinice ale bulgarilor suntcontinuate intre anii 7 62-7 63 de citre hanuiTeletz (761-763), agresiuni la care Constantin Vrispunde cu un atac conjugat. pe maue gi pe flu_viu (800 cordbii de rdzboi care transportd 5i unnumeros corp de cavalerie). Bulgarii au fost greu

lovili. 65

Rizboiul continuA in vremea hanuluiKrum (80i-814). dar sfdrgirul suspect al acestuiacree"zi condiliile incheierii pacii. $i, la anul814. hanul Omertag incheie cu Bizanful un tratatde pace pe 30 de ani.66

Faplul ci Bizanlul avea iniqialiva strate_

5OO ktn

I R,\\Sll-\ {\1.\

Marca NeagrIe'., a

Marea Mediterand

.r2)

Iq

El*""II

-.#@ffi,

ir'.\

025

(N5

bizaatin xll-leofx+e-

'.....,, Lr moartcr lui V.rilc .I

Sicilia /,

E tearo;i ancxatc ae cetrc Maul

in 867

o;o

. Crch

-,i ",rk"*.i--2.

I Lrpatul bt rdhh td: Conaattor

ElI,e moand lri AL*io. -r.III&

E Tairorii .re$tr & dt!Iod .l ll-la

'--!l-rlitacsta

LcgaDdrInpcriul Eeabr@

1B

,$teaua Dobmge

.1a'-.

t

{

Steaua Dobroge

gica, demonstreaz5 ca Scythia Bizantini era cuadevirat bizantina.

Urmeazi o perioadi de liniqte, consoli-dati la anul 865 cAnd, sub hanul Boris. bulgariise cregtinizeazd.

La anul 867 la conducerea Imperiului se

va instaura Dinastia Macedoneana, care se va

impune prin stabilitate gi ordine.in vremea de glorie a Dinastiei mace-

donenc. Scl,thia Bizantin[ Paristrion, va

cunoa$te o noud perioadf, de inflorire economicdqi culturala qi l'a juca un rol deosebit in sistemul

strategic al Bizan[ului.Noviodunum se va afla in ultima sa

perioadi de inflorire economic[ gi culturali.Dar. despre perioada de apogeu 9i de glo-

rie a lmperiului Bizantin, vom vorbi in numdrul

urmitor al revistei.

NoE bibliognfice ^l. Popa Lisseanu G; incercare de monografie

asupra cet;i1ii Dirstor Silistra; Buc.' Ed'

Minerva. l9l 3, P.972. Stanescu Eugen; Istoria Bizanlului, Ed'

Universitard. Buc.. 1965. P.53

,1. Barnea lon; $tef tescu $tefan: Din istoria

Dobrogei.vol. lll. Ed. Academiei, Buc.' 1971, p'7

4. Treadgold Warren; O scurtii isto e a

Biantutui. Ed. Artemis.2003. p.ll0 (in anul 614

Persia Sasanidi a cucerit lerusalimul, lu6nd in

capitivitate nu numai locuitorii' ci pe insugi patri-

arhul de lerusalim. TotodatE, au fost capturate 9i

relicvele sfinte ale cre$tinismului ptrstrate acolo,

intre care S{Enta Cruce, care au fost duse la

Ctesiphon. Evenimentul a provocat o cumplitiemotie $i teama in lumea creqtinl. Sfintele relicve

au fost inapoiate in urma picii din 628{n.n).5.Brezeanu Stelian; O istorie a ImperiuluiBiantin. Ed. Albatros. Buc', 1981, p'46

6.Obolensky Dimitri; [Jn commonwealth

medieual: Biannl Ed. Corint, Buc.,2002' p.69

7. Binescu Nicolae; Chipuri din istoria Biangului(Heraktios i;i asediul Constantinopolului); Ed.

Albatros. Buc.. P.8l8. Treadgold Warren, op. cit; p. 120 (focul gre-

cesc, lichid inflamabil, cu compozilie chimiciramase necunoscutii; jetul aruncat printr-un sis-

tem de sitbane incendia coribiile vrljmaqe' A fost

descoperit de sirianul bizantin Kallinikos, la anul

670-n.n).9. Bamea lon; $tefan $tefdnescu; op. cit,p.810. Bnbuq Emanoil; Bian;ul-ktorie Si spirituali'rate, Ed. Sofia; 1aqi,2003, p.164

I I . Coteanu lon; Originile limbii romine; Ed.gtiinlifice $i Enciclopedici. Buc., 198 I , p.57 9i 65

12. Popa Lisseanu C.; op. cit, P.21.13. Vulpe Radu; Barnea lon', Din istoriaDobrogei, vol. II, Ed. Academiei, Buc., 1968,

p.44014. Istoria Ron4nilor: vol Il, Ed. Enciclopedicl 'Buc., 2001. p.484

15. Vulpe Radu; Bamea lon; op. cit, p. 441

16. Ridufescu Adrian; Bitoleanu lon; Istoria

Dobrogei, Ed. Ex Ponto, Constanta., p.167

17. Ibidem; p. 168

18. Topoleanu Florin; Ceramica romand siromano biantind de la Halmyris; Tulcea'.

2001 .p.3819. Rldulescu Adrian; Bitoleanu lon, op. cit,

p.18220. XXX Monunente istorice gi izvoate cregtine;

ed. Arhiepiscopiei Tomisului 9i Dundrii de Jos,

Galali, 1987, P.662l . lbidem, p. 90

22) Obolensky Dimitri, op. cit. p. 78

23. Vulpe Radu; Barnea lon, op. cit, p- 441

24. Brezeanu Stelian, oP. cit., P-5225. Blbuq Emanoill oP. cit.,P. 17 |

26. Ridulescu Adrian; Bitoleanu lon, op' cit',

p.16727. Barnea lon, $tefinescu $tefan, op. cit', p' l0

28. xxx Istoria universald, vol.lll, Ed' $tiin{ifici'Buc., 1960, p.198

29. Barnea lon, $teflnescu $tefan, op. cit.. p' ll30. Stanescu Eugen, oP. cfu', P. 80

3 I . Bdbug Emanoil, oP. cit., P.27732.Diehl Charles; Marile problenre ale InperiuluiBizntin Ed. pentru literaturl, 1969' p.86

33. Br6hier Louis; Ciuiliagia biantind, Ed'

$tiinlifice, Buc.; 1994, P.5834. Constantin VII Porfirogenetul, unul din cei

mai mari certurari bizantini, creatorul umanismu-

lui bizantin. Amintim 9i lucrarea: *inudldturite luiConstantin Porfirogenetul cdte fiul sdu

Ronunol'. Porfirogenetul niscut in gineceu '

camera de purpuri (onix rogu) a Palatului Sacru.

A fost bunicul lui Vasile II Bulgarohtonul, cel

mai mare implrat bizantin (963-1025), sub care

19

Noviodtlturl a avut un rol stralegic. economic,..cultural. religios. deosebit. Se sus(ine. spre mdn-dria noastra. ce metropola dobrogeani i5i datore-azi numele celui care a purlat coroana imperialdintre anii 9l il-959 (n.n)35. Radulescu Adrian. Bitoleanu lon. op. cit.,p.167

.16. lbidemt p. I 68li7. Vulpe Radu. Barnea lon. op. cit, p.441.18. Oholenskv Dimitri. op. cit, p.lgi9. 'l-readgold Warren. op. cit.. p. 12l40. Brezeanu Stelian. L,p. cit.. p.54.l | . Dichl Clarles. op. crZ, p. 3gg42. Barnea lon, $tetEnescu $tefan, op. cit.,p.244-1. Binescu Nicolae. op. cit, p. g4 (Vaina qiMesembria vor fi cucerite de bulgari in anul g li;44. Rddulescu Adrian. Bitoleanu lon. op. cit,p. l6l-i.5. Barnea lon. $refEnescu grefan, op cit.,p.2316. xxx lstoria Rominitor.. vol. Ill, p.27347. Florescu Radu. Ciobanu Radu, pontica, y.Problema stdpinirii bizantine in NordulDobrogei in sec. lX.y: p.3gl_40148. Ridulescu Adrian. Bitolean u lon. op. cit.,p. 168.

49.Vuf pe Radur Barnea lon; op. cit.. p.44250.Rddufescu Adrian, Bitoleanu lon, op. cit.,p. 167

51. Brezeanu Stelian, op. cit.. p. 54.s2. Ibidem. p. t03.5.1. Ridulescu Adrian. Bilolean u lon. op. cit.,p.17l54. lbidem. p. t7455. Diaconu Pe:rle.. lstoria Dobrogei in unelelucrdri strd ine rccente.in Reui.sta di istorie, nr.9;1981. p. 17.s0

56. Ridulescu Adrian, Bitoleanu lon. op. cit,p.172

57. Ibidem. p. I 7l58.. Barnea lon. $lefinescu $tefan, op. cit.,p. ll(lmperiul continud sd mentind anumite centreintdrite... apdrate de naturd". in jurul acestorcentre se grupau teritoriile neocupate de .,bar_

bari", locuite ?n continuare de populatia roman_izati. Astlel de teritorii erau numite .lRomanil..

care din punct de vedere politic gi cultural sesimleau legate de lmperiu gi se precizeazi cd ast_lel de Romanii au existat gi pe teritoriul ScythieiBizantine (vezi Ridulescu Adrian, Bitoleanu Ion,op. cil. p. 168);

[n.n. Oare asemenea stiri de fapt nu au existat giin vechiul perimetru al ..Terrilorium uluiNoviodunense" tindnd seam6 ci avea in interior ozona muntoasd cu vdi qi pante, cu o intensipidure. cu bdl1i. in cuprinsul siu aflAndu-se vatralocalitAlilor de astizi, Niculilel ti Valea Teilor, timai ales vaduri de legeturA qi cale navigabili spreromdnii din nordul Dundrii de Jos?

FirI s[ absolutizam dar. ni se pare posibilca in vremea invaziilor. locuitorii dinNoviodunum se se fi retras la addpost in piduri 9iin vdi alSturi de localnicii consAngeni 9i in preaj_ma ldcagurilor de cult.

Nu este o certitudine, dar ipotelic ana-lizdnd 9i aqteptdnd rezultatele cerceterilorviiloare. ne mentinem pdrerea, ci in TerritoriunrNoviodunense. putea se se infiripeze o,.Romaniepopulard' destul de intinsE (n.n)l

f ? 9T* lon, StefEnescu gtefan, op. crZ. p.l I60. lbidem, p. t261. Ibidem. p. 13

62. XXX Istoria Ronxinilo4 vol lll, p. 277(Dobrogea. pdnd la Valea Carasu rimdne laBizant)63. Florescu Radu. Ciobanu Radu, pontica, y.Problema stdpiinirii bizntine in NordulDobrogei in sec. IX-X, Constan.ta, p. 3g l_40164. Diaconu Petre. pontica, y, C;iteua conside-ratii in le_qd turd cu ualurile din Dobrogea, p.373_38065. Barnea lon. gteflnescu gtefan. op. cit.,p. 1266. Brezeanu Stelian. op. cit.. p.72

"Pentu noi,mmAnii, Bianlula awt un mlhodfibr in conti-nuitatea daco-runnn4 in pmce-sul de fotmarc apptului Si a linrbii ntm:ine, inotganizarea Siia@ Nsericeascd. "

Pr. dr.Emanoil Bibuq

8r" iir *a:s,$ii B{irr

Bhunlul- - irrari,e_si,-__

-spirifilnlillnte __

20

Steaua Dobrogei-

lon TUTUNEA

* INGER I]ITUC

in creieri simt gAndurile precum prunci nendsculiincercind sd spargd coaja luminei prin despi(ireade trup Md inclegtez tentacular intr-o stea spdnzuratiin Dumnezeu descintec ce incremenegte visarea in razeamurgite in bitrdne hercinice movuri Mi se scalde ins6nge galaxii risipite in degarte sperante care imisprintenegc mersul cAnd deretic prin inmdrmurireacuvdntului nestingherit lunecitor printre mesteceniiamintirii vegnic purificatoare Sunt inger uituc vulcanunde bolborosesc insomnii CAnd culorile incepsd viermuiasci ndscdnd curcubeul...

x PISTRL,I ATESTAT,..

imi sunt privirile tulburate de cdpruiul turbat al ochilortii deliranti prin care strepungi nemirginitul salesluitorpe altarul sufletului meu amurgit unde noaptea prin

felinare astrale uitd si se innegreasci Sunt 77777777 de

stele Nu mi crezi?... Numird-le 9i te declar academician ceresc

9i sd fii fericitd ca o Duminici peltice vorbind stricatromanegte in indumnezeirea cuvintului gtampilat precum

un pistrui sclipitor viu atestat de judecitorii vizduhului...

A PRIN 'ERDE

ISTETIMEA TRESTTEI...

O Mandolina mea interioard c6ntd dependentd de un simplu

surAs ceresc impl6ntat in suflet precum violenla securii

sau ca pajigtea pescuta de armisarii vagabonzi singuriiimpdrali iubitori ai silbSticiei deltaice care trigeazirestul lumii prin verde istelimea trestiei intrucatspusu-s-a: "omul este o trestie 96nditoare" Acum mi-e somntrage plapuma universului peste nebinuitul meu trupinchide-mi obloanele ochrlor elibereazA)e taleza visdrii...

W ORIZONTAL...

21

Steaua Dobrogei

ll4i se scalde in sdnge galaxii risipitein degarte sperante-.-

Nimic mai ad6nc dec6t prepastia din ochi in care incremenegtetiios adevdrul niveldnd piscuri gi abisuri marine ecualieperfecti egalati cu o infinitate de zerouri linia orizontului...

Steaua Dobroge

o REVOLT{ iXerurVti...Chipul tdu revoltd inghelati subt o mascd de fard precum ostrade nepietruite colbuite abia zdriti cilcatd de puterniceroti de clipe triite lds6ndu-9i semnetura in ganturi deriduri-o reugitd fotografie a deprimdrii inremate deucigdtoare cuvinte biciuindu-ti amintirile deja tanddriterimase insulare in mlagtina memoriei sceperand anemtcisolzr de lumind intrun delir prelungit unde tristetea aerde imputernicire i9i gisegte Cum dintr-o amiaze fierbinteamurgul lenevegte noaptea impd(ind doruri de duci subtcerneala sinilie discreti reversate peste m6ndria verde aplopilor $i te ved Doamni de pescirug plutitoare pe spasmeleapei l6ngd scorburoase rdchite joase roase parcd de oinevitabild lepri la care mi induplec ingenunchiat precumla o icoand de fldc5ri siligluindu-mi in rizboiul de g6nduri ...

Dacd simti rana precum roua inseamn6 ci deslugegtialfabetul inierbdrii Strivitoare sunt c6rjele Intrebirii:"De ce fiintim De unde atata aer pentru nimicnicianoastre trebuincios dilat6ndu-ne nirile ca intr-orescruce o revdrsare de ape fluturate apoi inapoiprecum intr-o secetuire invilmigind formele inispritemurmure primejdioase risipite in haos consumate denesomn in nuntiri de idei subt rasuciri de rachiteunde eu md preumblu bocet retezat de sev5...

VIATA GEAMANA...

Nemigcatd r6mii in arhitectura inspumati de valuri-ciorchine de goapte nimicindu-mi tulpina indelung agteptatoaredin care tAgnesc melancolice miresme danubiene mituratede crivdt Unde guvizii imprumutd culori de cetaceiceadAncimi izvorite din scufundate izbucniri abisale din duhiar viala mea este geamene cu o deloc muribunda tulpind de stuf

;;G6(l)cO(s=^u!=c-(o(aOoF0.

22

* BOCETDE SEV{

J, ilF

Steaua Dobroge

I l)in istoricul presei didacticenord.dobrogene

apublicafie lunari (format ziar), comuna Nalbantoredactia 5i adrninistralia: Nalbant, judel Tulcea

atbndator, rcdactor responsabil: Iordsn Pop€scu,

irvalrtor Nalbant

aperioada de aparilie:

an I -nr. I ( I 934-februarie),nr.2 (marrie), nr.3 (aprilie), nr.

4 (rnai). nr 5 (iunie). nr. 6 (septembrie). nr 7 (octombrie),

rr. 8 (noiembrie-decembrie). nr. 9 (ianuarie-februarie

l9l5)an ll - nr. l-2 (nrartie-aplilie 1935). nr. 2 (decembrie

I 9.15 )

an lll - nr'. I (ianuade 1936).nr.2 (februarie). nr.3 (mar-

tie). nr.4 (29 aprilie). nr 5 (iunie). nr 6 (26 iunie), nr 7(15 septembrie).

an lV nr. I (Tulcea. februarie 1938). nr' 2 (manie-

aprilie). nr i (mai - iunie).

a:iubtitlu: - Foaie pedagogicd - litenri fi ttiinfilicfi' (an

l. nr'. I - an ll. nr. l-2):" Relistl de lupd si indrumarc pmfesionall

FnOa educstorii copiilor 9i poptttlui"(an ll' nr 2 - an

lV, nr. I ):- Reistl pedagogici, libnrt fi de lup6 Ptofc-

sionslC' (an lV. nr. I - an IV, nr. 3)

acomitetul de conducere: Constantin lonila' $tefan

Radu. Flrirnia Pdrciog. lon Biserictr. lon Corleancl, Gh'

Rucareanu (an I, nr. l)-an l. nr.4. lordan Popescu (director). lon Biserica (redac-

tor responsabil), in comitel fiind cooptat 9i C. Andrei -

diac.

an l. nr. 7. apare in comitet Tr. Raileanu in locul lui Gh.

Rucareanu

an I. nr E. in comitet sunt cooptati Dumitru Necula, Trofin

R6ileanu.

-an ll. nr. 2: "apart'sub ingrijiea unui conitei'-an lV. nr. l'.'aparc sub ingrijirea unui comitet de invdSd-

-secrelar de rcdac!ie: $tefan Radu

aabonament anual: 70 lei (in feb. 1938-60 lei)

oformat: 4Ex33

atipografii :"Dobrogea" 5i "Curierul Tulcei" (din 1936)

Fdclia(Nalbant, 1934-1938)

Mihai MARINACHE

De la revenirea Dobrogei in cadrul statal roma-

nesc !i pana la al doilea rdzboi mondial. in tinutul dintre

Dunare $i mare, in nordul Dobrogei, au aparut cateva

reviste 9i ziare de orientare qi indrumare pedagogici,

expresie a afirmlrii mature a initiativelor corpului didac-

tic.in ordinea apri{iei lor, aceste publicalii profesionale

sunt: "Seusta corpului didactic rural a judelului Tulcea"

(l5.lX.-15.X.1883; l.l-l.vll.l884, Cataloi). "Colnicul

Hora" (tevisla corpului didactic primar din Judetul

Tulcea. mai 1903 Cerna)," Celalea" (Teli(a,

| 5.X l. I q32-

I 934). saptamanalul tvlcean' in vd ld tor u I t u l'ceai' (organ al Asocialiei invalatorilor din judelul

Tulcea, l 928-1 934), * Fdc l ia" (Nalbant, I Il. l 934- l 93E).

revista lunare * inviTd torul tulcean"(1929-1939 :194i)'

1942. din iunie 1938 av6nd subtitluI " revistd pedagogicd.

sociati ti litcrarl'). in special. cele din mediul rural sunt

rod al efonului particular al unor invalatori talenlali )i

recunoscuti profesional, precum V. Poreanu (Cataloi). C'

Coatu-Cerna (Cerna) l.Popovici (Telita), lordan Popescu

(Nalban0.

Cu format inalt, caracteristic ziarelor. publicalia

lunare "FAclia", aparuta la Nalbant, din iniliativa invata-

torului Iordan Popescu, fondator Pi director, (1934-1918'

2l numere 84 pagini); igi propune sa raspunda utma-

toarelor deziderate. ala cum sunt ele sintetizate in

" Cuvdnt inainE':a. "am gisit cu crle si ditm liing seelei foi carc si lieecoal sufletesc tl tutumr inddbrilor din iud. Tulcea'

Nici un inbrcs, decit 2l tcoslei fi al inviqlotttlui!'b. "pri[ aceasti foaie...vom ciuta si gruptrm suflet€

adevirate invllitorefti, vom ciuta si solidarizim

energiile creatoar€, sufletul unitsr al invititorilor'afirmat atet de putcrnic, in torte sctiunile desl:l$urate'

peltru aptrrarea lcoalei strtetti, pentru lntronarea

infrdtirei ti a armoni€i."

c, "wm club prin ea sl punem la indemena tuarrur

subiecb inbrcsrnb, sculind Pin ,cessb chelarielile

penta cum@rzrcs de cn$ 9i inlesnind cunoatbfta

noilor idei de lnnoirc I Imlodelor fi & liiryift s con'

ceplei desprc edacalie"

d. "vom veghea prin aceasttr foaie si ptrstrtrm ne$tir-

bittr zestrea ooastrtr strimoteasctr (obiceiuri, credinttr,

port, grai etc.), tot specificul nostru etnic $i vom

23

Steuua DohrogeidesEgura o inlenstr activitate in domeniul culturiipoporului."

in\atatorul lordan Popescu. o auto tate a corpu-lui didactic din rrediul 5colii rurale. pornind de la un ade-

var e\prinral de poetulOctavian Coga ("ziarc,le Si revistelcltutl nL't ui itDprc.riotr;tbili ai unui popol''). considett cA e

de datoria sa si-5i asume ascmenea obiective printr-o nouapublicatie cu nurrrc sinrbolic. nrai ales ci in l9:i4 ili vorinceta aparitia revisra lunar.i "('c/a1ca" (Telita) ii saptama-nal.:]' invii tii torul tulccai'.

"Ca un sol vestitor al idealurilor noastrepornelle aceast, foaie citre toli irvtr(itorii $i nrdnj-duim c, va fi incurajatr gi sustinutii, ca sa poattr slujicu adevtrrat interesele lcolii, ca str poati vorbi cet maides cu toti colegii care in[eleg adevtrratul ei rost! injurul ei deci. asigurendu-i existen(a ti cresc6ndu-imereu importan(a li prestigiul, si poati sla ve$nicaprinstr, sd lumineze min(i, suflete. Si sa spun, numaiadev, rul!"

(Cuu4nt inainte. an l, nr. l)

Subtitlurile publicatiei, mentionate anterior.dovedesc cd r.edactorii5i colaboratorii, intariti de entuzias-mul oricirui inceput. urmaresc atent obiectivele din ani_colul de dircclie:

l. Materiale cu caracter pedagogic privind afirmarearolului invtrtrtorului in societate, iB general, 9i in comu-nitatea locali, iD sp€cial

Gh. Rucireanu- "1avititorul Si ideea natjonirld',(an I. nr.2):l. Popescu- " Spre o insiinato;irc norald":Pehe Negru- "rr?izi torul", (nr.4).,| .Popcscu- "Spte nii energii aSteptate", (nr. 5);I.Popescu- "Drspar wlorilc !,. (nr.7\1Eugen Manta- " Prciudecdti etico xriale',. (nr.9);l. Che*d :' invi li torul tara Si bugeatl' . (an lll, nr. 2);Erimia P6rciog- ../i udld tor. .lircctora fcoald,c.lucatid', 1fi.2)*" Congresul listiv aI rtN,i6torilor" (an lll, N. 5)

2. Relalia dintr€ pedagogie, educatie Si via(,L Popescu- " lndividualitatea gi etnicul poporului(sic!-n.r) ronin ca ntiiloc dc educayic Siirt ti 1i rni n l'(an l. nr. l\Ch. Mantu- " Cctpilul Si.iocul' (an I, nr. 3)

Th. Stanescu- "/ndl vidualitatea in pedagogie.'(an I. nr. 4)

l. Corleanctr -"P.sl9analia Si aplicarca ei in./lrcalr.r' (an lll. nr. I)N. Matei- " lndividtzlitate i personalitatC' (an I,

nr.6-8)Elena Mohanu- " Higiena sulletulul'(an I, nr.9)

3. Metode de predare, procedee de evaluare, experien(ig€[eralizlttr

C . lonitA- " Cursurile conplimentarC' (at l, nr. 2\l. CotleancA -" Manualul didacti|' (an l. nr. 9:

an ll, nr l-2)L Popescu- " Metoda tcstelor pi Foaia da

obscrnrC (an Il. nr. l-2)* Lectie nodel. lntuitia (an lll, nr. l\E. Pdrciog- "Purerea selectiud in Scoald " (ut ll. nr. l)+ Obligativitatea fiSei individuale (an ly. ff. l)E. Pirciog- " Inspecyie pronnwrc frecwnyd'(an l, nr. 9)

4. Perfeclionare profesionalr, dezbateriGh. Rtdulescu- "Definitiuatul' (an I, nr. 5)Tr Rtrileanu- "Zegca $i viala" - dezbaterca legiiScolare(an II. nr. I-2)

Neindoielnic, pot fi citate li alte articole careprivesc munca plina de dAruire a invA$torilor pentru edu-calia copiilor 9i luminarea maselor.

" in alira- de orice interese personale. sd punemdeci nunca noastrd in slujba binelui obStesc, sirdspindint cea nui otneneascd in[elegere a newilor noas_tre Si. intdlnindu-ne pc acest teren, sd c6$tigdn, o profirnddSi.justd cunoaStcrc reciprocd."

("in slujba datoriei"-gtefan Radu, an I, nr l)

5. Articole ti materiale de informare religioastr, de cin-stire a strrbatorilor qi rinduielilor bisericerti; legilturastrensi dintre biserici $i tcoaltr

Cele mai multe articole sunt semnate de diac. C.Andrei, devenit gi membru in comitetul de redactie. l.Popescu, pr. Gh. Camaru. T. Modiga.

Diac. C. Andrei-.'Cu...sau frrd religid, (anl.nr.2)C. Andrei-., tAniti de luati tumind, (an l, nr. 3)I. Popescu- "irr'ere, inuierC' (an I, nr. 3)pr. Gh. Cdmaru- ,,,4ayonul

Si catedra,. (an l. ff. 4)C. Andrei- " $oala Si educayia', (nr. I. nr. 4)C. Andrei- " Educatia Si Scoala,' (an I, nr. -5)

C. Andrei- " Idealism;i politicd, (an l. nr. 6)T. Mod,iga- " Crdciun apostoli|' (an l, ff. g\*in aceste zile de sirbdtoare ar trebuj ca toli,

depdsind ce-i pdlnAntesc, sd inpArdtim adevdrata nlullu-nire spirituald, pe care sufletul tinerimii o cautd cu avidi_tate Sj o a$eaptd de la noi in primul r6nd. Sddili in sufle_nl tincrimii dragostea de credinld stri\nseascd, cu vir-tutile crettine .credinlii, nddejde i dragoste, de bisericastrdnpteascd, sdditi iubirea de lard ii neam Si bucuriavoastrd de aceste sfinte sdrbdtori ta fr incununatd cu ceana i ina lti4 mullumire sulleteascd'.

("Criciunul"- diac. C. Andrei; an Il, nr 2)

24

Steuuu DobrogeiCu o frecvenF mai mica sau mai mare, numele

acestor slu_iitori ai bisericii (diac. C. Andrei, pr. Gh.

Ctrr'naru i.a.) se intalnesc in toate publicatiile de credin$,

infonnarc gi atitudine bisericeasca aparute in tinutul nord-

dohrogean in deceniul lV al sec. XX: -Peinea vi€tii"( t910. Niculitel). "viala adevtrrrtil" (I934-1940, Sulina.

Iulcea. Parcheg. Jijila),"Chemare in jurul Bisericii 9i

Scoalei ' (19j6-1937. Tulcea). "Lumina poporului"( l9:i2. Sarighiol de Deal).

6. Materiale, diverse insemntrri ti ttiri despre

iDstrurlia premilitartr a tineretuluiD. Necula- " /rslr?c/,ra prenilitard" (an l, nr. 8)*

,lrri r (in vcderea pregatirii tineretului

plemilitar)- an l. nr. 8

D. Necula- " Serbarca strd.icrilor lii tineretul Fe'ntilitar clin ccntrul Mdcrir" (an IIl, nr l).

"I in si sc itie cd acliunea Prenilitard frce parte

din sisttnttul de orientare sindtoasd Si adecwtd inpre-

.furlirilor in prcocupdrile Si tendinlelc spirituale ale tinere'

tltlui. Ea riispund.'aspiraSiilor sociale prin a forna lstura

nprali cara cstt- wloarc-a suPrc'nd a cducaliei si nnilcs prin rcdetteplzfta con$iinlei nalionale. .besta este

obitctirul ciinc carc nL-rgcn."

("incotro?" an ll. nr 2, P.2)

Toate arlicolele pe aceasta tema se circumscrau

cadrului politic al vremii, suferind de presiunea 5i inger-

intcle acestuia.

" Nu L'stc (leci un h)Pt indnPldtor cd insuSi M.S.

Rcgclc s-a thtvulit trn clar vizionar al realitdtilor nu nunai

ptcA:DlL'. ilr nni alcs tiitoarc Si sd-Si asume conducerea

cducittird a lincrctului din intreaga lard: l) Oliciul de

E.lucalie a Tincrcnfui Ronin, 2) Cercetlsia 5i

Ptantilitari. in atnpsfera nebuloasd a zilelor noastre

loali tcnlia ctlucatiu4. atdt a instituSiilor noaste de edu-

calic li culnrd. cit i a nturur oamenilot de bine' s-a

it(hcptat cii trc noua gencra!ie..." f incotm?' mll.nr.2.)

7. lnforma(ii culturale, folclor, traduceri, recenzii

Autorii atlicolelor sunt inlluenta(i de presa cen-

trala. de anumite evenimente li personalitati reprezenta-

tivc. Nu eristi o rubrica peflllanenta 5i. de aceea. aEezarea

lol in pagini suryr'inde pe cititor.*" Dittt.vt;opolis. l4it tit rcuali. Btlcicul' de

O. Thtiali (traducere din lb. ti. de I. Che5cd -

an nr.l-l:St. Rttdu -'Mlirri"'- analizi literara(an ll. nr: l-2)

C. Ctrlincscu- "Recenzii asupra tomanului

" l.ur,-calirul" de Cezal Petrescu" (an IIl. nr. 3)

*octavian Cosa (+)- an IV' nr. 3

A. Cincu- "Rolul serbdrilor ti $ezrtorilor cu

fetele nari $i manele lof' (an l, w. 3,4\

G. Anastasiu- "Galeria poelilor romini: Un

sullet plin de r]6nt P Cenz" ( 1. nr. 8)

L Stanciulescu- *Prelali Si cronicari rotnini.

lAloarca lor" (an lY. nr.2)

Articolul dedicat de poetul G. Anastasiu lui

Panail Cerna, la doul decenii de la moartea acesluia. are.

pe l6nga valoarea lui documentara, ti Yirtuli analitice care

pot inca sA menlina un interes viu pentru cercetAlorii actu-

ali ai operei sale. in epoctr, I. Che$ca. invllator la Cema.

realizase o monografie care s-a bucurat de o anume noto-

rietate la vremea ei.

E. Pagina literrrtr(" intr-o pagind, dezlegatd de orice *ucium.

dorim sd hcem pe cititori sid gdseascd fiorul nrullumirii

sulleteStl').

Cu rare excePtii, pagina a treia din numerele pu-

blicatiei "Ficlia" publica veBuri, poeme in Prozd. schite.

epigrame scrise de inva$torii vremii' unii dintre ei cu o

bogattr li meritorie activitate literare.

Oeorge D. Anastasiu 5i Nicolae Lerescu erau

prezenli cu poezii in reYista tulceantr "Dobrogea literartr"

( r e35).

C.D. Anastssiu e prezent inca din primul numtrr

cu po€zia "G6nduri" Si va fi publicat constant: "Ce gand

nebun!" (nr 2), "Mama" (nr. 3), "Un cintec bl6nd" (nr 4).

"Roman6" (nr5). "in van !" (nr.6)' "Melancolie" (nr'7).

"Pastel" (nr.9), "Final" (an IIl. nr.6)."Poem". "Cantec" (an

lll. nr7)Versurile sunt intimiste, upr melancolice. mai

apropiate de $t. O. Iosif, P. Cema, G. Toplrceanu. Al

vlahuta.Iati poezia "Glnduri" (an I' nr l):

*in fala ferestrei. batranul meu tei

i9i leagina alene coroana:

Iar soalele de aur 9i stele scantei

ii impodobesc bl6nd icoana.

Prin ramuri. cand vantul adie ulor,

Vestind dragilag primavara,

in cuiburl s-aduntr 9i canti cu dor.

Mici pasari odata cu seara

$i-n teiul batran e atat farmec smnl.

Atat cantec Si tinere(e,

inc6t el se leagind falnic la vint.

Uitdnd parci de bdtranete.

25

Steoua Dobrogei

Dar... cind toamna rece il lastr pustiu

El tlist se apleaca ii geme;

irni bate la geam ca sa-l aflu ci-i viu

$i-alteapttr sA treaca- a lui vreme!

Tot astfel 1i-n suflelu-mi imbdn'6nit-

Speran-tcle -dulci pasa! ele-

Vin pline de thrmecul lor fericit.Si-l legene-n visuri rebele.

Dar. cand deznAda.idea cea rece-a sunat,

Speranpl O. ciAt de departe-i!

la[ sufletul meu atunci cade purtat.

in valurile reci ale soartei."

Pe aloculi. lectorul rAmane impresionat de pu-

terea de sugestie a unor sintagme rare din unele crealii. de

ineditul tablou de natura, prins in tu$ele li nuantele''visuliIol rcbcle".

Nicolae Lerescu publici "Dureri nemuritoare"(an I. nr. 5) ti "Aduceri triste aminte" (nr 7).

Thola din Mtrcin apare in paginile "Ftrcliei" cu osingura poezie: "Ultimul cantec" (rondel) - an I, nr 3.

Sub pseudonimul Nell pare si fie acelagi NicolaeLcrescu. identificabil prin ton. atmosfertr, rime rare. lexicspecific. evoluind la granila dintrc un romantism minor gi

un simbolisrn desuet.

Ccle mai intelesante poezii:"Pastel nocturn"(nr l). "Cantec vechi" (nr.2). "Flori de cais" (nr.3),.,

Pastel" (nr'. 5). "Reverie" (nr 7). "Meditatii" (an II, nr.2),''Cdnd ai plecat" (an lll. nr. l). "Scrisoare" (an lll, nr. 2),"Friintuli dintr-o povesre" (an lll, nr. 3), ..pastel" (an lll.nr.4). "Zadirnicie" (an lll, nr.6)

Am ales. pentru exemplificare, " pastel nocturi'.''O taina adancA. pamantu-mpresoara...

Tacerea-i stapana de mult pe cei v ii...Pe-ntinsele ape acum luna doar6,

Arunc-o mantie de raze argintii.

Mladiile tlestii, plecare pe unde,

Cu $opote t! iste regrete terzii

Doinesc povestirea iubirii murinde

$i luna le-mbraci irr raze argintii.

Ca pustrricii stingheri- bAnianele sAlcii

in sutane de fi'unze ce-n falduri coboara.

Unbresc albe-ntinderi...$i mistic plure$te.

Pe-ntinsele api acum luna clara.

Stingher, un glas aspru, rlsuna-n adancuri

Un altul raspunde...apoi impreuna

in zbor. doua umbre. spre alte timanuri.

Pornesc pe cirarea lesuta de luna."

Tot sub semnAtura N€ll sunt publicate $i poeme in

proza: "Raze de toamna" (an I, nr 7) Si "Regretul" (an lll.nr.6), schila "in parc" (1,6). Apar sporadic $i lipsili de ta-

lent: Tacu Nicolau "Tablou", N. Bocia "Omagiu" (an l. nr.

l), T. Modiga " C6ntecul din urma" (nr E). Al. Bunescu

"lmnul invdFtorilor dobrogeni" (an. lll. nr. l-2), Marioara

Beiu "Tu nu $tii!" (an IV, nr l), I. Tutunaru "Soapte din

parc" (an l, nr.4).Desigur, titlurile poeziilor citate $i exempli-

fictrrile nu permit decar intr-o palid, masura o aprecierc

real6 a momentului literar. O eventuala antologie literara

tulceana a perioadei 1879-1944 ar n'ebui str tin, seama. cu

siguranF. li de paginile revistei "Ficlia".9. Preocuparea pentru imagine, contactul cu altereviste, posta redacliei

Elena Mohanu, apreciind contribulia de p6nd

atunci a publica.tiei '.Filclia". o numea.'lunina preseiinv4tdtore$l' (an. " Noi speranlC', an II, nr. l-2)

Cu an l, nr. 2 incepe " Foiletonul ziaruhi Fdclia,'care, alaturi de rubrica relativ constantl " poga redacliei".di informalii proaspete despre viata revistei. colaborarori.

abonali, pre(uri. materiale, izb6nzi qi nereuqite.

Erimia Parciog ia atitudine fata de cei care deni-greazi revista gi obiectivele ei, evidenliind corect rolul inepoca al slpttrmanafullj " inv4ldtorul tulcead' (1928-I934) 9i al revistei lunare cu acelagi nume (1929-1939,

1940-1942). Obiectivele revistei de la Tulcea. devenittr diniunie 1938 " revisE pedagogicti, sociald gi literard', suntapropiate de cele ale "Ftrcliei,'care, la aceeagi dati, dinmorive obiective. igi inceteaza aparitia.

Interesante sub aspect documentar. sunt 5i arti-colele " Presa noastd'li " lrloi, Presa Si ctrdin l'(an lll, nr. 7).

Leclorul, aflat la lapte decenii distanF de mo-mentul apariliei acestei publicatii, citind cu atentie paginilerevistei FIclia, intelege greutalile, mai ales in plan materi-al, care au condus la intreruperea periodicitatii reyistei:

*laii cti. dupi o stagnare de aproape Sase lunilicutd tdrd voia noastrd, Fncfia iSi redeschide largpaginilc nle, poleite dc raze. ce enpnd din sullele curate

Si&miederund'('Gdtd htt', an ll, rv.2- decemhie i935).

intre octombrie 1936 pi ianuarie 1938 Ftrclia este,

din nou, impiedicate sA apartr. Sugestiv este articolul sem-

nat de directorul lordan Popescu in februarie 1938. la rea-parilia revistei:

" Cu acelafi crcz ndnali de acelasi dor ;i avint,

26

Steuuo Dobrogei

ptrnin din nou la lucru! Redcschidem coperta Flcliei,prafuiti si apasaii de niina gi gindul necurat al cdliilorei, cari din znircul siulimintelor lor uSoare, au zuitlitnoroiul tlisprctuitor [...J. nesocotindu-i tEnirea penttu

carc lupta :;i rupinlindu-i via|a.

SA nai artitirn incd o dati scopul ei. e adarniC"("Pornim din nou!" an lV. nr.l)

in acelagi numar, in atlicolul "Cuventul ned'"

(semnat generic. Ftrclia). publicatia se dovedegte 9i prin

ton. cu adevarat o " revisti pedagogicd. literari 9i de luptd

prolisionali', cenind inaltelor foruri scolare' prin articole

documentate:

"-admiterea invatalorilor in invilimantul

trnivelsitar"'

- desfiintarea examenelor l"reaua organiare".'

cu caractcr pueril. scoldresC') 9i inlocuirea lor cu un alt

sistem de apreciere cerut de invatetori-

- infiinhrea unui bloc. unui fiont invaEtdresc'

unei mi$cari dascale$ti care sa lupte in cadrul asocialiei

generale pentru o grabnicl solulionare a urmatoarelor

chestiuni: salatiul incepatorilor si fie de rnaximum 4000

lci: pensionarea la i0 de ani de serviciu' deblocarea in

inyAtamantul primar; infiintarea gcoalei normale supe-

rioare: sd li se plateasca chiria invalatorilor de la satei sa

fie scutiti integml de taxe gcolare fiii de inYalatori; si se

ini'iinteze licee inYaFtoresti (similare liceelor militare);

inva$torul inainte de a fi chemat la examene sf, fie trimis

la scoli de Perfeclionare (.. )".(Ftclia. an lV' nr' l, P 4)

in continuare. in articol sunt evidenliate marile

dil'eIenle dintre oraq 5i sat. abuzurile avocafilor 9i politi-

cienilor din parlament fata de Franul roman, nesabuinla

calsei conducatoare faF de Oran 9i sat, dar 9i legetura

indisolubila dintre Fran Si invA$tor de-a lungul timpurilor:

" Areopagul Rotndniei e alcdtuit in fiMjoritate de

.tvtcali. Dc ca? Cunosc tlotnniile lor adeviratul Pds al

liranilorl' Cunosc reaua organizre, proasta adminis-

tra{ie. spccula Si traiul greu al Siiranului? Nu! pranii

no5tri annci vor trdi oDEnetE cend wr trimite in Pa a-

mcnt oameni din sdnul lot oameni cari le cunosc durerile

si nevoile.

Pene atunci. ldranii vor trditot in mizrie, sttlir-

inte fi s;iracie.."

"... lbm lupta pentru ridicarea satelor. pentru carc nu s'.1

licut nimic!...

ktele trebuie ridicate. altltl se ndruielte tot nc'tt -

mul roninesc 5i ne blestemd moSii. strdnotii... Atenlie la

satd"Inimosul 5i generosul invtrlator lordan Popescu.

arhitectul revistei pedagogice Ftrclia, face o ultima incer-

care de a continua lupta. solicitandu-i pe colegii de breasltr:

"... sd clddili aldturi de noi. cu noi. temPlul sacru

,t prcocuptrilor dlscileili. Na d ldsati atasi dc prc-

ocupirilc' mdrunte, plecindu-vd urechca sPrc PaPta plillide otratd a proPagandistului detnagog. Lucra{i in linittca

cdminului du, studiali ;i dali Publicitdtii. Nimic nu ud

intdrefte voinla. increderea 9i rdbdarea decet aceste pre-

ocupdri." ("Pornim din nou!" an lV, nr' l)

Nascula din dorin6 de a ajuta pe oamenii 5colii

rurale, de a sluji, prin intermediul adevirului' educalia

copiilor de larani, publicalia pedagogica Ftrclia, aparuta la

Nalbant in perioada 1934-1938. rtrmane un reper in

evolutia presei de Profil:" lbm area o hotirere nefovditoare in apdrarea

drepturilor legale ale scoalei 9i slujitorilor ci!

Prin ea, tinerii si bdtrinii ei ostagi ai tnuilindn'

tului se wr sifij rtu i mult ca oricind, strdbituli dc

aceeali vibrutie, prin ca an,ula Scoalei va ajungc o sin-

gurd unitate. o singurd hrld nnrali, luminati de o sin'

gurd congtiin1i Si cdliuzid de o singurd voinl;dt"

(lordan Popescu "Cuvent inainte" , an I' nr' I feb l934)

TFLCLIAfIoris !6d.sosioa littrrll !i elJinuti.a

i u!!4 Fh[ r-n .rrdr 4!i' r'FLr

lD!r. $b tns.ijilo. uoui 6o6it6l

-sT

colcgii .rCatrcTdmaix[01 [0flli

TI

r{;:aFd, ,nr * tft,J] r{l!l d! llrfilo

It t

Oin non!

27

.TUViNT INNINTE

Ia .rI

Steaua Dohmgei-

Poeziile necunos($ute Clte lui cernn

Editiile CERNA, dupe at doilea rezboi mon-dial, s-au imbogetit treptat prin includerea a noi textepoetice, cuprinse in sectiunile "Din periodice" gi"Postume.

Valeriu Rapeanu este, de departe, cel maiavizat cercetetor al operei lui Cerna, ingrijind editiiledin 1963 9i 1968 (Editura pentru literature, BpT nr.186, prefaE gl tabloulcronologtc). in tntervalul 1954_1966 aparuserS cinci editii din poeziile sale, mar-cand la nivel national 75 de ani de la nagterea poet_ului (septembrie 1956) 9i comemorarea a 50 de anide la moartea sa (martie-aprilie 1963). Edi!iilementionate (1963 gi 1968). reproduc, in functie gide deschiderile politice, 31 de texte gi, respectiv, 35de texte din volumul lui Cerna ,,poezii". din .l9i

O

Sectiunea ,,Din periodice,, se imbogetegtecu un singur text in editia din .196g (poezia,,Lui LeoTolstoi", reprodusa din revista "Convorbirt literare,,,ranuarie 1911 )

Sectlunea "postume,, nu cunoagte modi-ficeri (sunt reproduse cele 7 texte din editia 1963) .

Edilura Minerva (colectia Arcade) reproducein 1976 9i 1981 structura editiitor BpI criticul tonDodu Belan semnand acum antologia, postfata gjbibliografia (in ambele editii se indici, din nefericire,gregit numerut editiei BpT, .189 in loc de 186!).

Djn volumul "poezii" de Cerna se reproductot 35 de texte.

Sectiunea periodicelor aduce 4 texte noi("Lor...",,,Sonet',,,Ruga pementului,,,,,privegt*nnoaptea..."l. Postumele cunosc alte texte inedite:"Dupd turtund",',Sete',,,,Ad astra,',,,Cugetd11',.

De mai bine de doue decenil editurile dintare nu gi-au mai prins in planul lor vreo reeditare aoperei poetice a lui cerna, astfel incit cercetatoriiactual sunt nevoitt sa mentioneze curent editiile depane in 1981 gi se face referire la aceleagi texte,unele reproduse incomplet gi cu lectiuni gregite.

Editiile consacrate (BpT, Minerva), prefetele9i postfetele semnate de V Rapeanu Si l.D. Batan,nu au valorificat, din pacate, cercetarea serioase,temeinice a lui Lucian predescu. Acesta publica laCerneuti, in 1933, ,,panait Cerna. Viata 9i opera,, odocumentata monografie, care, in secven.la final5 alucraria sale, A/,exg cuprindea poezii 9i cugetiinecunoscute de Panait cema (21 de texte poetice

9i cateva cugetara)lnitial, textul apdruse in "Analele Dobrogei,',

an Xlll-XlV, 1932-1933.Consultand Arexa mentionata, ramenem

surpringi sd constatam ce mai multe texte ale luiCerna nu au fost preluate pentru a imbogafl sumaruleditiilor Cerna dupa 1950.

late lista textelor poetice Cerna din lucrarealui L. Predescu: ,,Trecut (dupi Lenau),,,"Nocturne", "Lor...,,, .,lsus (l)", ,,lsus (ll)',,,,LuiTeleor", "Farmec de luni,', ,,Cel mai frumos,,,"Tristetea Leonorei,, (sonet dublu), ,,De pe tirm,',"Sonet", "Triumf",,,Repaos,,,,,Albatrozul,' (dupaCh. Baudelaire), ,,inchinare',, ,,Viziuni de peCalvar", "Sete", "Ad astra", ,,Domnita din vis,,,"Dedicatie t,ll,,,,,Sonef,,,,.Sonet oriental,,,"Cugetiri".

Respectend adevirul, trebuie sa spunem caL. Predescu a fost primul cercetetor care a gtiut cedebutul lui Cerna nu a fost cu poezia ,,Trecut,, (dupiiLenau), publicata la 24 august 1g97 in revista ,Foala

interesante", aparute la Bucure$ti sub conducerealui George Cogbuc. in aceasta eroare se afla criticiiliterari V Rapeanu 9i l.D. Belan care, nejustificat,supraestimeaza textul acestei poezii.

Subliniem, din nou, pentru mai dreapta cin_stire a memoriei lui Cerna, ca adeveratul debut poe!ic al acestuia este consemnat printr_o poezie origi-nala, "Sorref', tiparita in revista ', povestea vorbel',nr. 15117.01.1897, pag. 6, col 2, un saptimanal tite-rar din Bucuregti, unde tanerul poet semna p.Cerna.

L.Predescu amintise de tiflul acestei poezii,inse nu indicase numele respectivei reviste gi, astfel,nemeritat, "Soret" a fost confundata cu alte poezii cuacelagi titlu, ramanand necunoscute cercetarii gi pu_blicului timp de 107 ani.

De-a lungul timpului, din Anexa.... mentio_nate mai sus. cu sau fere gtiinta acesteia, poslbrl gidin surse independente de cercetare, au fost repro-duse in editiile Cerna in secliunea Din periodice _

13 texte, iar in sectiunea postume 5 texte.De peste 70 de ani raman, in conlinuare,

necunoscute publiculua urmeloarele poezii consem-nate de L. Predescu in Anexa lucririi sale de cer-cetarc. " lsus" (t),,,tsus" (tt),',Viziuni de pe Calvar,,,"Triumf" (reprodusa incomplet in toate editiile)," Cugetdrf' (reproduse partial) 9.a.

ao

Mihai MARINACHE

Stetua Dobro

Reproducem in numerulde fata al revistei "SteauaDoDrogel' textele:

Prin moarte calcd pe nevoi

5i goilor le ogoaie pEnsulLegenda-i sacre pentru noi,lat suferinta-i pentru dansul...

El cade jetfid de amor,

9 i veac u ri I e- I prosldv i rd...

Dar pururi trist, suferitor,Asa cum toti ii-l pldzmuird.

olsus (ll)t.

Orbi.ti de fumul inserdrii,Pdgand cu sufletul avarinfig statuia-mbrdtigeriiPe piedestalul tdu, Calvar!

5i cel dintAi cdldu se duceMai linigtit - negtiutorCd spanzurendu-l sus, de cruce,

L-a indl.tat deasupra lor.

,sus venise fdre arme

$i b6nd ca zorii unei veriSd-alunge reul 9i se sfarmeAzilul veciniaei dureri.

in jurul sdu e larmd multd,Cdci fariseii acum petrecDe mullumire il insultigi miinile prin bdrbi igi trec...

Doar unul std mehnit deoparte;Doar unul numai nu-i migel.Ori poat*o fi'ntristat de moarteCd n-a putut sd-l vandd e1...

I.Te stingi gi Magdalena p6ngeLa sdrbdtoarea celor crunli,Ce au pus un deadem de sengePe cea mai palidd din frunti.

O cfipe-i risipegte cealaFrumosul demon pocditTu pentru lume-ti dai via.ta

Dar pentru el ai fi trdit...

in rdstignirea ta, lumindNeprihdnita de cdlii,Eu vdd strddania divindDe a-mbrdtisa pe buni 9i rdi!

Te-ai stins, dar moartea ta,

sl.ipane,A fost o binecuventare

Si crucea ta etern rdmeneCa un simbol de-mbrdtigare.

L. Predescu face urmS-

toarele notalii:'1. <<Poeziile "lsus': de

aici, sunt altele dec cele Publi-cate in volum.>>

2. <<Scrie Cerna la 3 mai

1901 "Am vreo 20 de ePigritme

dar nu le public, ceci bate suntpersonale, ba lui Teleor (vreo 3),

ba lui Haralamb Leca (vreo 4), ba

revistei lui M. (aceasta ca o res'platA a indulgenlel sale nespuse

Frobate pin Publicerea versuilormele "rsus')

ln "lsus" citegte: "Pegan,

cu sufletul ava/', iar nu "PegAnii"

c|t sulletul avar...">>3. (L.P): <<"Redau aceste

poezii, deoarece ele, neliind tre'cute in nici o editie a oqerei lui

Cerna, sunt cu desivirgirenecunoscute. Pe Etr(d asla, e/e-spublicate in difeite peiodi@ care

29

olsus (l)

Rdmane vecinic pe calvarP e c rucea u m i I intei... ia6-l :

Jos, intre doi - ca un tilhar;Sus, intre Duhul Sfant 9i Tatdl...

(publicaE in 'Ovidiu' (Constanla), ll. 1

febr.,1900. nr. 6-8, p.89)

$i azi e perecut cu glumegi cu huliri in loc de floriL-alungd relele din lumePe cel mai Uend din visdtori.

(publicatd in "l,tcl.,a rc\ige mw';" (Btdila),

1 mai,1901,ual. 3, m 33, p.41O411)

nu pot ti utilizate ugor.de oicine.">>Dupe opinia noastra,

aceste texte nu sunt, cum s-acrezut probabil, simple exercitii deatelier poetic sau variante neizbu-

tite ale poeziea "lisus", publicate in"Seminitorul", V, nr. 23, iunie'1906, gi retinuta de poet pentru

volumul "Poezii"din 1910 Din cate

cunoagtem, au existat gi alte per-

soane, prieteni gi cunosculi ai poe-

tului. care. in variate imprejureri,

au primit de la Cerna versuri alepoeziilor "lsus". Acestea nu suntsufi cient cunoscute, nefi ind tiparite

de poet in revistele vremii.

"lsus"(l) gi "lsus" (ll),

reproduse acum in revista noas-

tre, au fost publicate de Poet in

februarie 1900 9i mai 1901 ca

texte independente, in reviste

diferite, putand fi analizate azi ca

marturie a evolutiei concepliei sale

despre inlelegerea .iertferMintuitorului.

Dintr-o scrisoare a Poetu-lui din 13 aprilie 1907 desprindempreocuparea sa constanta: 'Acum

in urma me ste?enelte din nou

cea mai mare enigmd a omenirii:

intelegi ce e vorba de lsus. Atn

conceput un crclu de Poezii'Viziuni de pe Calvar..."

Elaboratul Poem "lsus"

(1906, retinut Pentru volumul din

1910) reprezanta un absolut al

meditatiei poetului Pe tema Pati-

milor pe care le-a sufcrit 'bel tna'

mare dintre visafori' (strofa t2).

Din "lsus" (ll). din 1901

poetul mai retlne in tesatura iind si

grava a Poemului din 1906 dcar

apelativul "lwnind" si versu! tt$cr

modiflcat: "Pe cel mai bl6nd ciin

vlsetori' (strofa 4).

Ne exprimAm convingerea

ce, prin readucerea acestor texte

poetice in planul cerceterii critice,

exegeza viitodre va capata noi

dimensiuni, mentanand treazinteresul pentru opera poetului

nord. dobrogean.

Sleaua Dobrogei

ZATMOXIS iN CANTECUT BATRANESC (il)Gheorghe $EITAN

IX. SL]TRELE INTEI-EPCIUNII GETICE in limba sanscritl rtrdicina "sutra" a datcuvintul ezoteric "sutratme", ceea ceinseamni Spiritul penetrand succesivdiferitele vehicole, precum firul pe care se

ingiruie perlele intr-un girag (6).Prin urmare 9ir inseamni in getice

sutri, iar girag sutratme. Sutrele constituietexte de baz6 ale sistemelor filozofice -religioase din antica Indie. Sunt enunturiextrem de concentrate, criptice, firi o. functieexpozitivi, constituind in schimb un auxiliaral memoriei. intrucAt sunt atat de succinte potda nagtere unor interpretiri diferite, uneoridivergente. Sutrele au un caracter revelat gi nuunul uman.

Daci gir inseamnA sutri, rostireacantate a sutrei se expriml prin verbul (a)ingira. Denumirile de "ingirare" 9i "girag" leconfere cantecelor bdtrdneEti calitatea de textede bazd ale intelepciunii getice. $iragulconstituie modalitatea lingvistici getici de aexpnma conceptul de sutratme. EgalitateasutrA - $irag este sustinuta nu doar in planlingvistic ci gi in planul formei gi continutului.Sd le luam pe rind. Concizia: se cunoscvariante de pind la zece rdnduri, extrem deconcenlrate; in general se transmite doar ceeace constituie esentialul, variantele de intinslrespiratie fi ind dezvolt5ri tdrzii.

Lipsa func{iei expozitive: nu suntexpuse credinte filozofice religioase pentru cadacl ar fi fost aga le-am fi aflat demult; dincapul locului ele au avut menirea sd transmitho anume stare, facilitdnd totodatememorizarea unor noliuni gi concepte cucontinutmistico religios.

Cripticismul: la 150 de ani de laculegerea gi agtemerea pe hirtie a primelorcintece batrinegti, cunoagtem foarte putindespre intelesul lor, degi ele continul sf, netulbure cind le ascultdm ori doar le citimtextele. Epica nu este decdt suportul exterior,ce sustine taina ascunsl cu grijd, pentru a o

hr s-ttsculk i. boieri. incoaSri vci cuvtitttdnt cevo,Cd thcd n-uyi ttscultnVon insira ce-om putea flf

Lautarii din vremurile noastre. aidomapreotilor geti de odinioare, capteaz5 atentiacclor ce 'ii ascultA. printr-o formuld de inceput,consacrala mai tuturor legilor cintate.

Aqa cuni se vede din introducerea defatA, pentftr ei actiunea ce urmeazi sI sedeslbgoare nu este nici cintare, spunere,ziccre, rostire, cuvinte ce s-ar fi potrivitcontexlulLri, ci pur gi simplu "ingirare". Sespune "\'om ingira ce-om putea", adici vomdepina un gir, dupd puterile noastre. Tot cu uncuvint derivat de la gir iEi numesc ai ciobaniivrinceni cintecele depinate in singurititiledin munti, seara, in preajma stanelor. Pentruei Miorita este un Sirag melodic acompaniatde fluier: "Sari, dipi gi mulzia, mai stlm dipovesti, di glumi. Uni giobani clnti din fluir"Eiriagu minzdrilor", "giriagu oilor". Maicante cati.un zioc, aga. $iriagu: Sista iera aoilor" (2).

Cuvdntul Sir nu poate avea caetimologie un cuvAnt latin care nu a fostatestat in lexte - "gira" - ata cum se propunein DEX (3). De altfel sunl unii lingvigtironrini care i-au stabilit o etimologie sanscriti(4).

Prin urmare "gir" gi "girag" suntcuvinte getice folosite de geto daci inainte devenirea romanilor pe pemanturile lor.Cuvintul $ir traduce literalmente cuvantulsanscnt sutre pentru echivalenta ciruia s-apreferat cuvintul rominesc "fir" (5).Firul povestirii 9i girul povegtii constituie unul$i acela$i inteles, ambele se deapinl.

30

Steauo Dobrogei

feri de cei neaveniti, clevetitorii de ocazie,prezenli dintotdeauna in orice timp istoric.

Dupi cum recitlrile din Vede, alebrahmanilor, aveau o funcfie purificatoare, totastfel, preotul sau calugirul get rltecitor, ce

incanteazi giragurile, spertr intr-o cur{ire debelele:

O-am inSiru ce-om pulea

$i ne-om scdpa de beleaSau intr-o alte variantf,, u$or

modificati fali de cea de mai sus:

Cine nu ne-o asaita,Om inSira ce-om Putea,Ne-om curdli cle belea (8)

Dar daci giragurile sunt sutrele

inlelepciunii getice, trebuie se le recunoa$tem

gi caracterul revelat, transmis noud

pemantenilor, prin intermediul unor in{elepfi

initiali in misterii.Acegtia erau intotdeauna oameni

extrem de calificali, specialigti ai sacmlui.

Caracterul nemuritor, vegnica diinuire a

giragurilor getice, este expusl intr-o altd

formuli, formula de incheiere:Aihd si se Pomeneuscd,La cinslili ca dumneavoastrd,'

$i frate, s-o PomeniCdt soare Pe cer va fi (9\Consecinta logici a celor arltate mai

sus este urmetoarea: cintecele betrane$ti, din

categoria "giraguri", nu fac parte din folclor'

in intelesul unanim acceptat al cuvfurtului

crealie populari anonim6. Toma Dalimog,

Miorila, Megterul Manole 9i oricare din

giraguri nu sunt crealii colective anonime,

dupi cum niminui nu i-a trecut prin cap str

spune ci Vedele, Bhagavadgita ori

Upaniqadele fac parte din folclorul indienilor'

XII. TEMPLUL NUMIT STUPA.GROPANA

SAU MOC$ANDRA GETICA

Lu gropanu cu cinci ulmi (l)Lu stupinl cu cinci ulmi (2)

Dupd trecerea in paranirvana corpullui Buddha a fost incinerat, conform traditieitimpului, iar cenuga rezultatS" precum 9i altertrm$ite au fost ingropate sub o movil5 depdmAnt numiti stupa. Preolii vedici nufoloseau nici un fel de temple, in ritualurile ce

le oficiau, insh buddhigtii igi depuneau

rlmtrgilele maegtrilor lor in movile de plmAnt,numite stupa, ce ulterior vor fi construite dinctrrdmidl.

Descriind utilizarea stuPei Pe

monedele buddhiste, Emile Senart (4)

amintegte de cazuri ciurd desenul este formatprin suprapunerea a cinci semicercuri, sau treisemicercuri, aidoma unor cupole cu gura injos.

Stupa cu cinci cupole a avut ca model

initial mormi.ntul tumular pe care se aflau

plantali cinci arbori, ori un singur arbore cu

cinci ramificalii, redatl prin sutra ,,La stupina

cu cinci ulmi".Cuv2.ntul ,,stup" se crede a proveni

dintr-un cuvAnt latin ,,stypus", cuvant

neatestat in texte. in realitate stup, adipostulnatural, sau confec[ionat al albinelor, vine din

sanscritul "stupa", intrucat are forma (este

vorba de forma primitivd a stupului) unui

castron cu gura in jos' exact forma

monumentului indian de facturl buddhisti'in mistica egipteani, ca 9i in tradi{iile

getice, albina are un rol funerar ea apirinddin lacrimile unui zeu tutelar. Pe &ept cuvint

mitologul Victor Kembach remarca: "lnfolclorul rominesc albinei i se atribuie uneori

un rol sapienlial in cosmogonia operali de

Dumnezeu; dar existi 9i o varianti

genealogicl ciudate, asemenatoare cu mitul

egiptean: albinele au aplrut din lacrimile

Maicii Domnului" (5).

inlelesul funerar se transmite 9i prin

cealaltl variantl a sutrei "La groapa cu cinci

ulmi"- dacf, analizim semnificaliile

cuvintului gropan6. in limba slav5 "gropnill"inseamnh "sicriu", iar prin extindere

"mormant" (6). Gropana, prin urmare, este tot

un mormfurt, sau tumulul de pdmint av6nd

plantati pe el cinci ulmi, ridicat pe rlmdgilele

pemanteqti ale unui conducetor religios. Ca

dovad[, in Banat, movilele de Pdmfutfunerare se numesc mogande sau mocaandre

3l

Steaua Dobrogei

(7). Se poate observa rldEcina sanscritlmokga .(eliberare) aceeagi rldtrcini indo-europeani a cuvAntului compusDZAL'MOKSIS. MocAandra getice constituiegropana ce adepostegte mormAntul unuieliberat. Este loarte posibil ca sutele demovile funerare,ce le vedem gi astlzi peteritoriul Rominiei, se fi fost in antichitateingridite 9i si fi slujit in ritualuri cu rolul detcnrple, arind pe ele plantati arbori. Aici secredea ci slliqluiesc spiritele eliberatilor dupimoartea fizica, acei Tumo Dalu' Mog.

Gropanele sau mokgandrele au existatdinaintea aparitiei buddhismului in spatiultracic. Homer ne povestegte, in Iliada, cumAhile a ars corpul lui Hector, peste care aridicat o nrovila, iar nimfele muntilor auplantat ulmi. in jurul acestui mormint (8).Prin urmare, ulmii de pe gropanl (mormdnt)ca qi gropana ins6gi, dupi Homer au osemnificatie funerard.

Erau necesare referirile la stupaindiani buddhisti $i movilele funerarelromerice, pentru a lImuri semnificatia loculuiactiunii din cintecul betranesc Toma Dalimog.Dal descoperirile arheologice, studiileistorice. aratd ci tumulii funerari de peteritoriul getic sunt cu muh inaintea perioadeiistorice elinice. ori buddhiste.

Maria Gimbutas a descris aga numitacivilizatie a kurganelor, care urcl in timpplntr la 6.500 i.e.n, o civilizatie indo-europeane ce se suprapune peste civilizatiavechii Europe. avAnd ca centru teritoriulactual al Romlniei. Ei iqi ingropauconducltorii religioqi 9i spirituali in acestegropane sau mokgandre. Mogismul saumoksismul getic, din care a evoluatzalmoksismul igi are originea in civilizatiakurganelor sau a mok$andrelor. Conform luiGimbutas. civilizatia amintite era axate pefona virild. pe zei rdzboinici. eroici, ai ceruluiinsorit qi ai tunetului. Tantrismu! existent incintecul bAtranesc concordi cu forta virile, iarnatura eroici este date de caracterul voinicescce constituie nucleul central al acestoradevirate sutre getice. in acest timp, functiareligioasd a tuntulilor indic[ un putemic cultal strfunogilor. comparabil cu acela alcivilizatiei megalitice. Cultul strimogilor este

legitimat pe baza sensului cuvi.ntului compusDalu'Mog, cu pronuntia antictr DZAL'MOKS.

Zalmoxis nu poate descinde dinbuddhism, pentru ce la data cind acest zeu eradescris de Herodot, buddhismul de abia seinfiripa; dar zalmoxismul poate fi explicatprin buddhism. Daci ar fi vorba de vechimeamogismului pe teritoriul tracic, avind invedere cele relatate mai sus, se poate apreciacI el face parte din civilizalia kurganelor.

xv. VERBUL UPANI$ADIC INCULTURA GETICi

$ade Toma DalimoS (l)

Cuvfurtul gade s-a presupus c[ estederivat din limba latini - "gedere". insi formadin sanscriti "gad" este mai aproape deverbul romAnesc, decAt forma din latini, ceeace arata cI "gade" este un cuvant getic (2).Verbul "gade" este un cuvAnt cheie pentruintelegerea misticii hinduse gi celei getice. Afost intrebuintat cu mii de ani in urmd pentrua desemna upanigadele -tratate secrete inversuri sau prozi, corespunzind inlelepciuniiVedanta, numiti aga deoarece constituie parteultimi a Vedelor (3). Substantivul upanigadprovine de la cuvintul compus ..upa-gad" (4)cu intelesul de "a gedea" (gad) ..lange', (upa).Cetii au utilizat aceeagi expresie ..a gedealdngd" in colinde:

$ade bunul Dumnezeu

$i ca Maica Precista.Ldngd bunul Dumnezeu

$ade moEul Mog Crdciun.Ldngd moSul MoS Crdciungade sfdnt Sfdntul gtefon.Ldngd sfont Sjintul gtefan

gade sfint SJdntul Vasile.Ldngd sfant SJiintul Vasile

$ade Sfdnta Boboteazd.Ldngd Sfdnta Boboteazd$ade sfdnt Sjintul lon.Ldngd sfiint Sfinnil \on$tule Sfdntul Constantin lS)

32

t

Steaua DobrogeiAltceva nu fac sfin1ii, din colindul

citat. decit sd qadl 9i nu oricum ci"lAngi...9ade", adici exact traducerea dinsanscriti a lui upa gad (6). in legiturl cunumele din colinde, cregtinismul nu l-a pututinlocui pe mogul Mog Criciun, care gade

lingi bunul Dumnezeu, in schimb toti ceilaltimoqi ce gedeau in calendarul anului (7) i-apreschrmhat in slinti orrodocgi.

Paul Deussen a explicat inlelesultemrenului "upanigade" ca fiind discipolul ce

gade li"ui invatatorul seu, pentru a asculta oanume invititura de taini. Colindul getic, prinlogica sa, sugereaze ce invaletura de taini se

transmitea pomind de la marea divinitate,moqii sfinti lormind un lant initiaticdescendcnt.

in limba rontina a mai rlmas o relicvilingvistica provenind din cuvintul strlvechi"upa". in exclanratia cuiva in momentul

ridicarii unui copil deasupra capului: "upa

mare!". Tllcul din strivechime era "Lingi(upa) cel Mare!", adici lange zeu 91, probabil,

constituia o imprecalie ritual[. In schimb

verbul "gad" a hcut Ei mai face carieri inneogetica de azi. Despre pronun(ia lui ca $adz,

precum in sanscrite, atesta cuvALntul:'gezatoare" (gedzatoare) precum Ei

imperativul "5ezi1".

$ezitoarea geticI corespunde prin

functia sa de depinare a unei invl1lturiinitiatice. cel mai adesea sub formd de basm,

sensului upanigadic de "a gedea al6turi" Inlond la o $ezatoare participanlii ged unii liLngl

al1ii, precum sfintii din colinde' ascultdnd ce lise transmile. Taina nu era o filozofie sterile, o

acumulare de cuno$tinte teoretice ci avea in

vedere un scop gi o finalitate practice $i

anume alchimia interioare, transformarea

sufletului, eliberarea lui de suferinld' Procesul

alchimic avea ca tinte de pomire dobindirea

secretului aprinderii numite bharba.

in lant initiatic se primeqte invetetura

secrete a lui Prajapati Mo9ul, cel ce a creat

lumile printr-o "incilzire", dobanditl in urma

ascezei. Aceasti caldure este aceeaqi cu cea

care coace grinele gi clocegte ouile' Pln[ azi

se spune despre giina care scoate pui cl"gade" clogc[. Starea de incubalie denumegte

atat coborarea bobului de grdLu in plmAnt'

oulle aflate sub cloqca incelzita, ca urnare a

tapasului (lipsa hranei $i apei) cit qi

recluziunile misticilor in pegteri, timp in care

ajunau. Zalmoxis, cobori.nd in pegtera

subteranl, repeta actul de incubalie al lui MoqPrajapati, cel ce a creat lumile, scolind puiiuniversului manifestat, pe bazl de

"fierbinteali". DupI el, Pitagora 9iEpimenide, au cobordt in pegteri, mincindalimo$ pentru a se menline in viati, retrlind la

fel starea de incubatie cosmicl gi cilduravitali, numiti de geti tumo.

Aceaste "scoatere" reprezintd actul de

bazi al inilierii getice, intrucat constituie

finalitatea mai multor ani de invetature, timpin care discipolul trebuia si gadi ldngi un

invetretor. Mo$ Prajapati de la ivealiuniversul, bobul de grAu se transforml in spic,

clogca scoate pui, iapa fatd mdnzul, getul

iniliat "ggE!ea" un fat numit Fet Frumos.

Nereuqitele, pentru cd se mai intimpl4 erau

trecute la categoria numite a "md.nzului

mort".' Putem deci adiuga' Prin Prisma

viziunii getice, cd upanigadele au in vedere nu

doar o invildturi de tain6, acea "upa $ad" a

hindugilor, ci gi misterul incubaliei cosmice $i

al cdldurii ardente.

XIX. DESPRE SUFLET, CORPUL FIZIC

$I CORDONUL DE ARGINT

$ade Toma toldnit,

$i cu Murgu PriPonit,Cu priponu de argint ,

Bdtut in negrul Pdmdnt (l\

Vedern in aceasta sure exprimate trel

concepte ezoterice fundamentale: Voinicul,

Calul gi. Plmintul, semnificind in ordine

Spiritul, Sufletul 9i Corpul Fizic Ceea ce

europenii in[eleg prin Suflet, in Upanishade a

fost numit corpul subtil sau corpul semnelor,

cel al intipiririlor karmice, numit 9i printr-un

cuvant sanscrit, "linga sarira" (2).

Sufletul, deqi nu este etem sau

necreeat, el nici nu moare in momentul in care

corpul fizic igi inceteazi existenla, ci se

pestreaze pe tot parcursul renagterilor

individuale.

JJ

Stcuua Dobrogei

Dac6 voinicul este intruchipat prinSpirit. calul siu este Sufletul sau corpul astral,intrucat acesta are proprietatea de a cilitoridupd moartea corpului fizic, ori chiar intinrpul somnului. sau la vointi, prinproiectarea lui cu ajutorul unor anumitetehnici secrete cunoscute qi astizi in Tibet. Deaceea mai este numit uneori gi "vehicolulaslral". Cilitoriile astrale sunl cilStoriiefectuate in afara corpului fizic, qi ele sunt laindenrina marilor maeqtri, fiind consemnatein literatura esoterice.

intre corpul fizic Ai corpul astral, aratalaici prin vehicolul cal. existd un fir delegeturi nunrit de initiati cordonul de argint,care pestreaz a contactul intre cele douicorpuri gi in timpul cildtoriilor extracorporale,alungindu-se pe mdsurl (3).

Orice intrerupere, a acestui cordon delegituri, inseamni neputinta Sufletului de ase reilttoarce in corpul pe care l-a parisit,sinonimi cu moartea individului.

Acest cordon de argint, capati intextul nostru denumirea de priponul de argint,sintagmi intalnitA gi in alte cantece betrane$ticu acelaqi inteles, precum qi in cele avdnd casubiect hotii de cai, prin taierea priponului deargint: "/-Dac-o fi priponu rupt/Trag sperant[dc gisitl/Dac-o fi pripon riiat/pd Murgu nri l-a lurat,/Foaie verde mir6cine/pripon trage,pripon vine/S-a dus Murgu de la mine,,tJugdsea priponu rupt/Si fie rost de gisit/$igisea pripon tdiat/Pe Murgu i l-a furat/" (4).Evident, cineva ii furase Sufletul voinicului,iar leacul se gisea la o babi descantatoare.

Toate aceste dezvoltlri in jurulpriponului de argint, prot in dintr-o cunoa$terefoarte veche a calhtoriilor sufletului in afaracorpului qi din credinta cI sufletul poate trecedintr-un corp in altul sau chiar ripit.

Din puncl de vedere doctrinar, calulreprezinti corpul intiparirilor karmice, cu carevenim in fiecare nagtere 9i renastere, este calulderuit de Dumnezeu. in cazul celor initiati,prin cunoagtere. ei pot dobAndi un nou suflet.adica urr nou^vehicol. cu prilejul celei de adoua na5teri. In acest caz calul este cel diruirde Naqul. sarr invititorul, cel care il indrumdpe adept pe clile intortochiate, de multe orisecrete, ale initierii. Nagul acordd botezul

initierii, dAndu-i mystului get un nou Suflet,adici un nou cal.Despre calitoria Sufletului pnn ceruri spunversurile: "/Mai tregea vint pe sub oblinc/$inegare pe sub scar6,/Ca si-l duci-n alti tar5./"(5). Ce ar putea fi alta tara altceva decittirimul astral percepul prin retragereasimturilor de la obiectele lor. Alteori celetoriasufletului prin cele 9 ceruri sunt imaginate canoul hotare: "/$i pe Murgu-ncdlecS/Nicideparte nu fugia,Arloud hotare slreal" (6).Insdgi cererea lui Manea: "la si-mi dai tu miesam5./[a sd-mi dai pe Murgu vaml/" (7)reprezinte cererea mortii de a da Sufletul prinvlmile vazduhului.

XXII. DESPRE SOMNTJL MEDITATIV

Frumos somnul ardmeu,Da' ce vis, frute, visa ?C-o fatd se logodea.C-o fatd de crai.De dincolo, de peste plai!(l\

DupI scena mesei rituale, Toma neeste prezentat aici ca treclnd in somn.conform versului "Frumos somnul aramea".CuvAntul "arimea" constituie o degradare dela originalul "aromea", a$a cum se glsegte inalte cAntece gi cum, vom areta mai departe,cere logica textului:

Punea cttpu S-adurmeu,Nu-S' ce .focu' mi-aromia (2)Sau precum in cAntecul '.$arpele":Drumu murgului didea,

$aua cdpdtdi punea,Ipingeaua mi-a;ternea,Olecuya mi-arumea:Ce mai vis frumos visatAroma obtinute in timpul somnului

denoti cd somnul nu este unul obi$nuit cisomnul meditativ.

Gnosticii sethieni concep pneuma(spiritul) ca pe o mireasmi ce radiazipretutindeni, ca pe o arome (3). Cele treiprincipii de bazd lumina, intunericul gispiritul - nu se dezviluie gnosticilor prin

34

Steaua Dobrogei

simturile obisnuite, ci printr-o meditalietreptati. in timpul meditaliei apare spiritul ce

cuprinde corpul sub forma unui parfum. Este

starea pe care o transmite versul "Frumossorrrnul ardrnea".

Meditatia constituie o stare aflati lagranila dintre sorrn gi veghe, dar ea a mai fostnumita nrai simplu somn meditativ. Cusiguranti gelii au detinut tehnici ale

meditatiei. iar prezentarea "somnului aromit",in dive'"e cantece betranegti, este doar unuldintre argumentele ce pot fi aduse in acest

sens. Epitetul "frumos" aratf, ci aromirea incauzi conslituia ceva deosebit de plecut, o

stare de traire ineltetoare, in concordan-te cu

natura nreditatiei avAnd drept scop

comuniunea cu spiritul. Rimine un mister

interpretarea visdlui de logodire cu fata de

crai, de dincolo de plai, prezenti in prea multetexte. inclusiv in "Miorita", pentru a nu fi un

simbol dr stinct.

XXIV. MANEA AI, CAMPULUI

Cum tl-o purle se uita;Veneu Mane ol cdmpilorDin mirosu florilor,Drdgdslosu fetelor,luhielu nevestelor (1)

Numele de Manea are ca ridicinlsanscritul "Man" sau "men" care in diverse

limbi a lost utilizat pentru a desemna: "luna","nremoria". "mentalul", "gindirea

discursiv[", 9i omul ca fiin1d care gdndegte

(2)

Manea. in cantecul bltrinesc Toma

Dalirnog, este definit prin sintagrna "al

cimpului", cdmpul desemnAnd trupul, atit inhinduism cit gi in hermetismul alchimic' [n

Bhagavadgita este explicat pe larg ce se

intelege prin "cimp" 9i care sunt

componentele sale: "Afld de la mine, pe scurt,

ce este acest camp (. . .): Marile Elemente,

Eul, Mintea, Cel Manifestat, Cele Zece Fo(e

9i (incd) una, Cele Cinci Piguni ale

Simturilor. Dorinta, ura, fericirea, durerea,

corpul, gAndirea neclintiti, acesta este pe scurtspus cimpul cu transformlrile lui" (3).

Capitolul se referd la discriminarea dintreNature $i Spirit, discriminare perfect valabilaintre personajele cAntecului bltrinesc, numiteManea (Natura) qi Toma (Spiritul).

Dintre toate componentele cimpului,manasul este cel ce ii corespunde cel mai binelui Manea, atat lingvistic cit pi ca slructurdsimbolicl, deqi el este un simbol al cimpuluiin genere. Manasul sau mentalul, a constituitdintotdeauna un adversar declarat al iniliatuluivedic. Se spune cI yoghinul brahmanic este

mindru de obirgia sa, Pentru el nu

cunoa$terea intelectuale, nici micar studiul

vedelor, nu este atat de importantd, unica

gtiinte pentru el este cum si nimiceasciManasul din propria lui inimd (4).

in limba.lul alchimic, prin cimp se

inlelege corpul, iar omul initiat are calitatea

de "cultivator al cimpului" (5). Toma este 9i

el un cultivator al cimpului, vom vedea mai

departe, pentru cf, lovitura sa de ucidere a

adversarului atinge pemantul, unde are drept

rezuhat o "brazdd ca de Plug".Uimitoare asemtrnlri existe intre

legenda lui Buddha 9i textul narativ getic

Toma Dalimog, avAndu-i in centru Pe

Zalmoxis gi Manea:a) Atdt Buddha cit 9i Zalmoxis duc un

violent duel, primul cu demonul Mara, al

doilea cu Manea.

b) Aceasti luptd are loc sub un copac

Copacul Bodhi (Budha) Si trupina cu cinci

ulmi (Zalmoxis)c) Emile Senart constata in cazul

prim (6) cd avem de a face cu un duel intraditie vedici. in intenlionalitatea sa. Mara se

doreite un stepan al lumii corporale (dupi

cum arn vlzut numitl cimp), in sensul

buddhist fiind riul personificat. In acest caz

Mara imprumuta din atributele zeului Kama

care este numit in Atharvan (XI, 2) cu epitetul

de "miniosul" sau "furiosul". Noi constatdm

ce aceea$i stare il stepane$te 9i pe Manea,

numit uneori "Manea grosu 9i a4egosu",

personaj stlpAnit de mi,nie, fapt pentru care i

se spune "Dd-!i minia la o parte". Dacilegenda lui Buddha igi are originea in tradilia

Vedicf,, trebuie se recunoa$tem vechimea

35

Steaua Dobrogei

cintecului bitrinesc Toma Dalimog ca fiind,cel putin la fel de veche ca 9i Vedele insegi.

Note

l\ Sutrel intelcociuni gelrce

I ]-oma Alimos. Op. cir.,. pag.20l.I lon Draconu - Tinutul Vrancci, lV, Ed. Llinerva, 19g9.prg. 194.1. Drcrionarul Explrcativ al Limbir Rominc.4. A. Berinde. S. Lugojan. Op. cit.., pag.222.5. John Crimcs - Diclionar de filozofie indiant, Ed.Humanitas, 1999, pag. 261.6 Dictionar dc teosofie, esoterism, nrtafizici, rnasonerie.Ed Hcrald. Bucurcfti, pag. 246.7. Tonra Alrnro$. Op. cil.,, pag. 209.S. Al. l. Amuzescu - Centece biran€fli, Ed. Minerva,Bucurc5tr. 1974. pag. XlV.t) -lonu Alimoi. Op. cit.,, pag. 2t[r.

Xll. Temolul nun]it slupa. Cropana sau mocsandra qetica

l. Toma Alimog, Op. cit.,, pag. 64.2. Toma Alimo$, Op. cit.,, pag. 157.

3. M. Manis - De la Bhamta la Ghandi - Ed. Stiintificn siEncicfop€dici, 1987, pag. 52.4. Emile Senart - Legenda lui Buddha, lnstitutul European,la$i, 1993, pag. 190.

5. victor Kembach - Dictionar de mitologie generaltr. Ed.Albatros. 1995, pag. 24.6. Viclor Kembach - Universul mitic al romAnilor. Ed.

Lucman, pag. 182. Cuvantul existe $i in aroman6 sub forma"gropi$e".7. l. Candrca credea gre$it ca acest cuvent ar fi adus in Banatde topografii germani.

8. Iliada, Vl, 418. Vezi $i Densutianu - Dacia Preistorice, Ed.Mcntor, 2000, pag. 76-77.

L Versul se intelne$te in foarte multe variante ale cantecului"Toma Dalimog". Ceea ce intereseaze in capitolele de fa,tiesle verbul "lade". lata o varianta unde el iese cu pr€gnanttrin evidenF: $ade, mare, gade, dragl,/ gade Toma Alimoy',Op. cit.,, pag.l54.2. A. Berinde, S. Lugojanu - Op. cit.,, pag. 221.l. John Crimes - Dic(ionar de filozofie indiantr, Ed.Humanitas, Bucure$ti, I 999.4. Paul Deusen - Op.cir.. pag.23-26.5. Constantin R. Codin - Literatura populartr, Ed. Minerya,1986, vol. l, pag. 47l.6. De obs€rvat ce $i topica este aceeapi: upa-Sad; langf-iade.7.Vezi capitolul "Ce este moqismul".

XIX Despre suflet . corDul fizic si cordonul de arsint

LToma Alimog, Op.cfi., pa9.224.2. Linga - sarira (corpul subtil): vezi J. Grirnct, op.cit., p8g.145. Se mai poatc consulta ti vol. "UpaniFd" - Ed. Hcrald.Bucure$i, pag. 240.3. Lobsang Rampa - Cunoa$terea de sinc, Ed. Herald, 2000,paS 56.4. lon Nijloveanu - Balade populare rominetli, Ed. muzicalt,Bucuretti. 1984, pag. 370.5. Toma AliEroi, Op, cit.. pag. 22t ti 137.6. Toma Alimoi, Op. cir.,, p&g. 91.7. Torna Alimo$, Op. cit., pag. l0l.

XXll. Desorc somnul meditativ

l. Toma Alimol, Op. crt., pag. 107.2. Rene Cuenon - Omul ii devenirea sa dupa Vedanla, Ed.Antet, 1995, pag. 16.

3. Bhagavadgifa - XIll.4. Paul Dcussen - Filozofia upaniFdclor, Ed. Tehnica.Bucuretti, 1994, pag. 276.5. l. Evola-Tradilia henneneutice, Ed. Humanitas, png. 109.6. Emile Senan-Legenda lui Buddh4 Ed. lnstitutul European,la5i, 1993, pag. 3l-38.

Ialmoffi in cinlecul litimsc

36

XV. Verbul uDanisadic in cultura qelictr

L Toma Alimot, Op. cit., pag. 149.2. Ion Nijloveanu - Balade populare romaneiti, Ed. Muzicale,1984, pag. 370.3. lon Pctrc Culianu - Exp€rienle ale extazului, Ed. Ncmira,1998. pag. 16.

XXIV. Manea al cimoului

1I

r/

*/

Ghsotgho

Steaua Dobrogei

/a

ION STAICU(1955,Cema 1999, Timiqoara)

.CALENDAR FILI,STIN

.,.AMA PRETEXTULUI

Goya pictaagteptnnd

ca nimenisi nu mai picteze

in lume.O clipe pictaera

de ajuns.

Coya pictaqi

sufletul luinu erapictor

Inlirmier se voiaingrijindculorile r6nite

Spenetoare de graniltrcu toate tobele-n vantizgonind uliigrenadieri ai neantuluidin cimpia modelelormasacrate.

Goya picta...intr-o zipe o pinzinu s-a semnat

Mi-a vorbitca gi cumar fi declinatzapada:

aici va sta

textul taudacd vor mai fidezastre.

lanuarie a nins un nebunpe acoperigul unei gerisubaltemeLa o magind prostituata scriape tulgi(Cine i-ar fi dat un leu pentrucoli?... )Traducea din propriul luiplins.

Spre sfErqit, Februarie. n-a

insemnat prea multCalmantele au inghelat infarmaciiCineva, la o conferrnli de

bocete, a rds

$i a fost transportat la urgenlaInfemului.

in Martie s-a petrecut, s-a

intimplatCa iarba si refuze,si-ncolteasciToate seminte'le au fost

transferate la tribunal.Noutiti la editia de PrAnz.

Vai ! in Aprilie m-au infiattoti filistinii !

Aveam o dupi amiazl liberd,

in MaiAm betut la uga UniversuluiCineva. care nu exista,

mi-a rispuns indrugiLnd un

mister

lunie n-a fost decAt un fulger...

tlltima oar[ ne-am revazutprin Iulie

Ce dacl e rogu, ce dacl e

verde

$i cAteodatl albastru ?

Str se nalionalizeze penilele,Si se impugte hirtia a spus

unul dintre ei.Totdeauna in Augustpugclriileau mirosit a cemeal6.

Am fost prins, totugi, inSeptembrieNumlram frunzele care Plecauspre ftrrile calde.Tobele au inceput si bate.

Mi-ai vorbitimperatFilistinii au

amtrnunt.

despre un nou

neglijat orice

Tot oragul vorbeqte..

soldatin Octombriecare n-a vrut si moari,inainte de a plecadin sat

la rizbois-a culcatcu propria lui ursitoare

Au curs lacrimi Prin conducte

Mai ales in NoiembrieApa oarbl bAjbAia buzele.

in sfirqit Decembrieca un ultim poemcitit la flaciraunui chibrit.

,\

Un

Steaua Dobrogei

. ,4,\ EMBRION

NepAsetor noul an embrion.Cu schimbul de noapte al

memorieipetreceln contul laptelui matemIlri obsesiatoamnei lavorite,

Se vorbepte despreo deziluzie astronomici$i despreo depravare a busolelorcizute in mAiniindigen nespilatela ultima perchezitiea preistoriei.

Se agtepta sd fie ceva

$i a fost cAndsingurf,tateaficindu-qi destul curaja dezertat din legendi.(Cine ar puteao vegnic ie soldatlntr-o an'natarreimperecheatineconjugaticaorezervaaumbreicine ar putea?...)

Umterita-ndelung

$i apoi gravidis-a dus sd nasclintr-o mlnislirede toleranli(acolo undese nasc naturalicei divini)printre femei obositeca nigte poemetrecutede treizeci de ani.

lnulile scrisorile de dragoste,inutileele nu vor ajungein acest an nepesetor $iIlrI indoiali sincer.

Va repetabltind din palmeva repeta :

orice copile un poemorice poemdestrlbtrlareaunei scrisoriorice scrisoaree o femeieorice femeieorice femeie...

Singurltateas-a culcatcu un copil.

.R4ZBOIUL EROTIC I

O dragoste cu fo4ae tot rlzboiulO dragoste promisl$i declangatf,

$i crezi cI e prea multsi pleci cu tunulIn aperarea virginitetiicAnd in cetili lumAnlrileau prins gustde urini ?

O I desigurNu e prea mult' vei spune

$i vei pleca

si schimbi toamnaca pe o altl perechede pantofi.

. fuiZBOIUL EROTIC II

in acest secolte a$teptloarnnacandodate cu frunzelecadpreturile fixeale icoanelor

in acest secolte a$tepttoamnacdnd incepe sezonulploios al rizboaielorepice sierotice

$ila camavalvin mullifoarte mul[ideghizaliIn muribunzi

In acest secolte a$tept

toamnacand dragostea e

un profet estivalfilistinii iau pranzul

$i vomitl ideichiar gi moartea vorbeqtocu un domngenial.

. TELEXUL DE LAORELE I5.OO

Cllnul injurindcu un bici de nervicaiipleactr in timpul luilibersi care mobilacu egafodul.

Trzir,n Or,ncc* Persona.l la[ereas I rd. Etay urA t)],etal

I

j

I

38

.i,i,

I

II

Steaua DobrogeiDupi orele l5.00Inainte de a fi

piata rtrmane deschisipentru alt teatru.

Chiar gi dezastrulspun diminealaexperlii filistinipoate continuadar numai piLn[la orele 15.00.

Electrocutati,condamnatii-l b6rfesc.

Telegraful divinitltiianuntimersul oraral profe{ilorfunctionindgi dupi orele l5.00In perioada postului,:l^ctoral.

Pentru locurile vacantezodiile aspirlla votul sindicatelor.

C'onvorbirile suntin stlrgit riverane

$i la ultinrul punctrespins qi

dc aceasti datf,.

Dupa orele I 5.00

nu se mai poate discutadespre nationalilateaspaimei.

De citeva cliPeanimalelese nasc lructifcreE trecut de orele 15.00

Biologiin-au bEgat

de seam[.O fantoml a avut un dubluin larct.nrcnajera unui castelprinciarO urgentd. o fantomA ...

Clinica rezistafhrl excep[ii

$i in acest caz

Medicul primar

$i unran

dupa orele 15.00

nu se pricepe

la lemeiPoate spitalulveterinar...

Martirii dau spectacolede galiopt ore pe zillrA repaosDupi orcle 15.00

NIMIC MAI MULT

Gheorehe BOGORODEA

Ion Staicu, zis "Generalul", era in mare rnAsue un

tacitum. Doar in prezenta cunoscufilor li Prietenilor 9i dacA era creati o

atrnosf€rl pozitivi afectiv 9i intelectual devenca vorbfuet. La cenaclul

"Orfeu" vorbea rar qi aparent anapoda. Citez din nremorie . " Da<d rtu

sunleli in stare sd scrieli cu rimd. dacd nu sunteti in sture si scricli un

rontlel. un gazel, un sonel, o glossd, dacd nu sunteli in slare de rigoara

olunci tainele versului alb vd wr rdmdne inaccesibile ".

Venea obosit frint 5i de cele mai multe ori imbracat in uniforme

De arcr gi supranumele.igi citea propriile poenre cu glas Precipitat ii cu emolie

nedisimulati. Nici n-ai fi crezut ca este ofiler activ. L-am intrebat ce se

intfuupli cu el. Rdspunsul a fost surprinzator de simplu : "In momentele

acelei md simt ca si cum ag Ji executotut $i cdldul tn ocelati limp " .

S-a nascut Ia Cema. judepl Tulcea, din piringri Nastasia iiGheorghe. la data de 7 ianuarie t955. Fiind o noapte sfanta' probabil

rn"-u lui t-u rugat sa-i fie diruit un copil cu totul deosebir' Dorinta ei a

fost indeplinitS. Nu $tia insd ce soarta i-a chernat in schimbul implinrrii

acesteia.Urmeazi gcoala generalA in satul natal, apoi i9i ia lumea

-rn cap 9i

absolvi Liceul Militar "Dimitrie Cantemir" din Breaza 9i $coala Militaride Ofi1eri de Anilerie din Sibiu. Ca ofiler activeazi la Cransebeg 9i

Tulcea. Nemutlumit profund de situalia din armati li a arrnatei inseii'

demisioneazi (cu sprijin medical). Se angajeaz| la Administratia

Domeniului Public din Ti^igou.a (unde se mutasc cu familia) ca " liei al

mdrurdreselor ". cum cu arnare ironie sc deftnea. A plecat ti de aici pentru

un post "ceva mai gras ": administrator de cimitir' A fost o perioade

inteiesanti pentru el, chiar 9i ca experienp poetice. N-a rezistat prea mult

si. la 42 de ani, a devenit gardian pubhc.' in data de 23 aprilie t999, in drurlmul de la Tulcea spre

Timiloara, moare 'rn sonm la Bucuregti, in casa vechiului sau prieten'

scriitorul Miron Manega. L-a autopsic, inima sa er'ta ca aceea a unul om

de 80 dc ani. A fost itrmonnantat la Tmipen, in cimitirul "Banatul"'

ciruia i-a fost cindva administrator.A fost cAsetorit cu Simona (la un mmcnt dat, din motive numai

de ei ltiute, au divo4at), care i-a dAruit doi copii Diana Luiza gi.Gabriel'

A aYut o sora - Lenu(a Dragu 9i un cumnat -Gheorghe Dragu'

in(etegetori li permisivi, cate locuiesc la Cerna

A avut Parte Si de prieteni. Nu toti otrGlti'

Poeziili sale sunt stranii li cu a4ag. Nu iartA Pe nimeni' Nici pe

sine, li mai ales nu iarti o societate pe care el n-o vede corupt6' ci chiar

normali. O normalitate pe care n-o supofte.

Sa giseasci o iale deschisi spre sufletul' inteligenla gi,ac-tiunea

dumneauoas-tre, aceste versuri pe care vi Ie facem cunoscute lgi dorea din

tot sufletul se-li vade tiparite cateva volume. Nu i-a fost dat "

*

39

Steaut Dobroge

Ultimul ceas

Se sprijina. atAt de nesigurd. in pema

urnezita gi continua sa numere. a c6ta oari pe

ziua de azi. cripiturile din plafbn- Se opreqte o

clipa. gindindu-se cd ar fi cam cazul sa puna pe

cinera si zugrdveasci. inse uita irnedial. cdci

durerea aceea i'eroce. care-i sf?gie miruntaiele.

iar a inceput. Mdinile descarnate se mi$ce in

ne:;tire pe abdomenul inflamat. incercdnd sd

potoleasci spasnrul interior. Doar treisprezece

crapaturi. i;i zice. nu se poate. paisprezece.

poate cinsprczece... Nu-gi aduce aminte s-o filuunrarat pe a zecea. Sau o numirase deja?!

Probabil c-o trecuse cu vederea pe a unspreze-

cea. Icne;te abia auzit, strdngdndu-gi degetele

intr-un purnn liri vlaga pe care-l indeasi gribitsub coasta st6ngd. unde un quvoi de foc zvdc-

neqte dureros de silbatic. Ar vrea si ajungi pinila ridacina durerii qi s-o smulgi de acolo, aga

cum odinioard. smulgea smocurile de iarbd de

pe malurile Tailei, firicelul acela de apd, ce tre-

cea pe langa casa. De cAte ori nu sthtuse ea pititd

in iarba grasE, observdnd broagtele gi cosagii, pe

care, cdnd avea chef, ii lua in palme savurAndu-

le zbaterea captive. A;a se simte gi ea acum.

captiva in ciugul palmelor dure.rii.

Traian Oancea- Tinere cu satnot..tr.lllP

Cici Maria DRAGAN

Cincisprezece, o ia de la capat, nu, pe

cincisprezeceJ mai spusese o datd, gtie foarte

bine. gi atunci de ceJ mai repeta?! A$a. parce nu

mai doare atat de tare! SurAde strdmb. cu buzele

ei palide ;i crlpate de sete. pe care incearcd si leumezeascd. dar limba este gi ea de iasci. Ce

bine. nunrAratoarea o ajutase din nou sa inEele

durerea. Sau medicamentele?! Simte cd-gi poate

desclegta cingile degetelor. slSbind strAnsoarea.

Ridica ;oraitor nrdinile;;i le privegte cu arenlie,

ca pe niite mdini striine pe care nu Ie

recunoafte. Miini de om bitrAn, cu pielea perga-

mentoas5. galben pamAntie. Nu le simte ale ei.

Oare ale cui or fi, Doamne? Face un efort uriaq

qi iqi miqcd pulin de tot $i capul. Ce bine, acum

are in fala ochilor aproape intreaga cameri. Se

miri indelung de parcd gi-ar fi uitat propria

cameri. din care nu ieqise de cAteva [uni. Dar

cine-i femeia asta care o privegte cu atata tris-

te!e? Ste la capdtul patului a$a stinghera $i pare

sa spund ceva, dar ea nu injelege, ii vede doar

buzele migcAndu-se in vorbe lEri sunet, ca intr-un film mut. $i totugi rresaturile femeii ii sunt

cumva familiare. A mai vizut-o undeva gi face

un efort chinuit s-o plaseze intre amintirile ei. O

piveqte atent, cu sprdncenele arcuite a intrebare.

inal6, bine IEcutI, cu pirul bogat strins in douicoade. de un cenugiu plScut, infdgurate deasupra

cefei plinule. $i spune femeia ceva. Face iariqi

un elort sd-gi fixeze gi urechea la goaplele neros-

tite ale femeii. "M-ai uitat, Lena!". Lena! Lena?

Cine este Lena? $i de ce o alinte$te cu privirea

aceea atat de tristd?l $i pe ea o cheami Lena!

inseamnA cd femeia de la capitul patului chiar

cu ea vorbegte... $i intr-o strafulgerare igi

40

!

/Er

&

IJ

-l

Stea ua Dohrogt i-

anrinte$te...- dar asta e chiar mama. cum de nu fi-a dat seama de la inceput? O mird dulceala din

glasul ei. Se miri incf, o datd. dusi pe gdnduril

cind se schimbase glasul mamei, care niciodate

nu-i vorbise atat de duios. nu fusesera niciodatd

apropiate- de ce acum...

ii vin ln minte. ca un val uriaq. intimpliritriste;i lacrinri. atal de multe lacrimi. cele mai

multe. ";u cele pe care gi le amintegte cel mai

birre. legate de l'enreia aceas{a. care o intreaba incd

o data:"M-ai uitat. Lena?" Sigur cd n-a uitat

nimic. cum poti uita ca ai fost legati impreunl cu

cdinele. cu acelaqi Ian!. ea la un capat, ciinele la

celalalt $i la mijloc lirugul bine infipt in pdmAnt.

Aga ceva nu se uiti. Uitase cu timpul, iertase

poate. ascunzand in inima sa amariciunea. igi

aminte$te cunr incercase sd se elibereze, nu

reupise decAt si-gi sdngereze degetele. Se resem-

nase atunci imbrali$end capul tremurltor al

cdinelui. adormise suspinAnd pe pimdntul rece gi

aspru ce-i impungea carnea slabe de copil prost

hrinit. "De ce. mamd?" inchide ochii sa nu mai

vadd lantul. 'foata viala ei a urAt lanlurile. chiar

gi pe cele de aur le-a respins. "De ce, mami?",

intreabi ea cu o voce tremurate. "Nu-!i aminte$ti,

Lena? ai dat foc la casd". vine rdspunsul mamei.

A ars atunci tot ce stranseseri intr-o via!5 de om.

Ramasesera cu hainele de pe ei. "Asta a fost!"

Femeia rimdne nemigcati la capatul patutui.

veghind somnul de cAteva clipe al copilului ei.

care deschide cu greu ochii gi murmurd slab cd

n-a vrut decat sd vadi cum arde un chibrit.

N-avea decit gapte ani gi la qapte ani curiozitatea

este atat de mare- de ce oamenii mari nu-i inte-

leg niciodati pe copii?...

Nu gtie cdt a dormit, ceci pentru ea tim-pul are acum alte dimensiuni. Pentru ea bataia

ceasului coincide cu inceputul durerii, minutul

esle ragazul dintre doul zvdcnituri ale printecului

Traian Oancea. Tinere florarcse-'f l('

umflat de boal6, iar ora..., ei, ora este altceva, cu

totul altceva, se misoarl dupl liniile dezolant

desenate de weme pe tavan. Le numir6, le

numErd in neqtire gi durerea uitd s-o mai

chinuiasc[. ASa trece ora, aga bate ceasul, apoi

incepe minutul, chinuitorul minut. Dar ea se

incepdlAneaze si meargd mai departe. sa

depi5eascl gi minutul, qi ora, gi bataia ceasului.

doar aga se va apropia de ziua pe care gi-o soro-

cise singurd. ca un liman la care trebuie sI aiunga

cu orice pret. $tie bine cI viala unui om nu se

sfArqeEte chiar in ziua in care s-a $i nascut, ar ti

prea simplu, dar acum este altceva. Se

ambilioneazi se-li trAiasce, pentru ultima datd.

ziua de naqtere. Se uiti spre capdtul patului si-i

spund gi mamei ce a hoterat. Aniversarea... dar

despre ce aniversare mai poate fi vorba in cazul

ei? Zimbegte dispreluitor. morfolindu-qi buzele

moarte. Chicotette apoi infundat, ce prostie. sd-

1i serbezi ziua de nagtere cand egti aqa de sin-

guri..., ei, daci ar mai fi trdit Mircea. ar fi fost

altceva, sau dacd ar fi lost copiii lingd ea... dar

aga, si fii vdduvd [a nici treizeci de ani. cu doi

copii mici..."ce zici, mamd, de asta?" $i nimeni

sA nu te inleleagd. Nici ea singurd nu s-a inleles

pe sine intotdeauna! $i atunci cum de-a mai avut

pretenlie la cei din jur, la mami, la copii... $i de

cate ori se simlise ea pe margine de prdpastie.

IErd nimeni alAturi. in astfel de momente. copiii

41

.\tetua Dobrugei

Traian Oancea. Doui tinere. T ill

toata ziua de mine. Te-ai gdndit vreodati. Lena,

ce viatd am dus eu? Erai cea mai mare. pe tine se

intAmpla sd-mi v6rs amarul... Dar n-o liceam din

reutate!". "$i ce dacd eram mai mare. tot un copil

eram... nici macar nu mA revoltam! Ba da. fii sin-

cerd!...igi aminte$te cu atata claritate ziua aceea

caldd de mai $i se vedea, ca gi cum s-ar privi din

afard. mergAnd pe stradi inceltate cu o pereche

de ;;ogoni de cauciuc. urali $i prea mari pentru

picioarele ei. ce ies afare din incilliri. subliri ca

doui bete. Pe lAngd ea Eec ni$te bdieli care rdd

9i-i striga in urechi cuvintele ce o izbesc in creier

ca nigte buzdugane: "motorizata!. qalupal, trac-

torul!. genila!," strigd cel mai gmecher dintre ei,

scuipind peste umir. Intrd pldngAnd in casd 9i, pe

un ton rastit, ii cere mamei, cui altcuiva, sd-i

cumpere ni$te pantofi, cei mai ieftini. numai

pantofi sd fie. Mama o privege cu nigte ochi de

gheap, tocmai se ceartn cu cdrdul de cumnate gurege.

Se apropie de ea linigtitE, o inqfdcE

zdravdn de pdr qi-o tranteite in fala ei, ingenunchi. Se agteapte ca mama s-o loveasca gi

chiar iqi acoperi fala cu mAinile. intr-un gest dis-

perat de apdrare. Dar m,una n-o loveqte, o linedoar strdns de smocul de pdr, insd cu o voce

surdd, infundatii. ii spune: "Sd-1i cumperi sin-

gurd, cdnd vei fi la banii tIi!" ii poruncegte apoi

sa nu se ridice dejos pAnI nu-i va spune ea. $i nu

i-a spus decAt a doua zi, cAnd s-au sculat toli ai

casei. Nici mdncare nu i-a dat $i a plecat

fl5manda. infrigurati $i obosite, dar mai ales

lovitd in suflet, la atelierul de covoare. unde

invdfa meserie.

$i-a cumpdrat primii pantofi din banii ei.

peste un an. avea deja gaisprezece ani, cdnd a

fugil cu Mircea. cu zece ani mai mare decdt ea,

mecanic la uzina de la marginea oragului vecin.

Nu era el prea inalt, insd avea nigte privirifocoase, dupl care intorceau. oftAnd, capetele

toate femeile. Se simlea mAndrd la bra[ut lui,viaJa era frumoasl qi primdvara rAdea in ochii ei.

Uitase de betai, de pedepse, de lipsuri de tot

felul. era fericitS.

Zdmbegte nehotlrAt cu gdndul la acele

vremuri. Cdtd naivitate in mintea unui copil scd-

pat intr-o alti via15. El nu gtie ci nimic nu

dureazi mai pulin ca fericirea. Se g6ndegte la

Mircea gi la ce a insemnat el, bucuroasi ci aga igi

poate ingela iardqi durerea, care-i di iaragi uir-

coale. Mircea, bdrbatul vielii ei.. "$tii, mam[ la

inceput totul a fost bine, apoi a inceput siintdrzie, din ce in ce mai mult, pinl a dispdrut

c6teva zile. $tii ce-i amuzant? Scuza lui, pe care,

in prostia mea, chiar am crezut-o $edinla de par-

tid! Venea dimineala acase, uneori aga de obosit,

incAt mie imi era milA de el. Ce vrei, gedin[ele de

partid sunt lungi qi obositoare. Se miqci prin casi

pisiceqte. sd nul aud gi, mai ales, sd nul intreb

r

42

se refugiau pe cate o cracS a uriagului nuc din

curte. pdndind-o rdbdatori sa se potoleasce.

LJneori. iqi aminte$te ea acum. chiar ea ii gonea

sub nuc.degi se ura cAnd fdcea aga ceva. gdndin-

du-se la pedepsele aspre primite in copilarie. "De

ce. mama, de ce mi port gi eu la f'el ? De ce nu

m-am putut desprinde de exemplul tau." "$tii.

[-ena. ca am lost o mamd impoviratA cu o case

de copii. unii ai mei. allii adugi. $i nu asta ar fitbst cel mai mare necaz. Ci cdrdul de cumnate

rele $i ceddrele. care nu IEceau decat sa se planga

;

*

{fire

Steaua

nimic."

inchide ochii s6 nu-l mai vadi pe Mircea,

dar chipul lui ii stiruie in minte. Se vede pe ea cu

t'eti1a in brale...imbrdcati intr-o rochie neagrd,

mulati pe corpul inalt $i sublire, cu forme fru-

moase. Fetila plAnge in bralele ei. Soacra ii ia

copila. iar Mircea o lovegte peste fald. Nu simte

durerea fizici. dar inima i se strAnge. Soacra iqi

t'eregte .'"hii. si nu vadi, pleacd in altd camerd,

ial birbatul o tara$te spre uge gi-o imbrincegte

athrE din casd. Degeaba bate disperati in lemnul

dur. nu vrea decdt se-$i ia copila, nu vrea si plece

de acolo lira ea. Se ghemuiegte ca un c6ine,

iaraqi ca un ciine?! $i a$teapta, gi aude pldnsul

f'etitei. care nu inlelege ce se intdmpld. Afteapte

aga multi vreme... Vecinii trec pe langa ea,

aruncindu-i priviri nedumerite. I-au amorlit

picioarele. dar nu se mi;ca, nu vrea se plece' intr-

un t6rziu. uga se deschise ugor. abia auzit, 9i in

prag se ivegte soacra. tinand in brale copila ador-

mita. ii face senrn s5-9i ia fetila 9i inchide, la fel

de ugor. uEa in lala celor doul.

Migca ugor picioarele amo4ite de incor-

dare. Oh. iar incepe. Numera din ce in ce mai

grabit crapaturile din tavan. Nu le mai distinge

bine, dar gtie unde sunt. Mainile strdng, cu cAtI

putere mai are, burta asta dureroase. N-o mai

fiige in stdnga, ghemul arzdtor s-a mutat undeva

in dreapta, dacd ar putea si-l prindl intre

degetele descimate, poate i-ar fi mai upor si

indure. Oare cdnd a luat ultimul festral?Acum o

or5? Nu mai gtie nici daci e dimineald sau sealE.

in cameri domnefte mereu aceeagi lumini, iar ea

nu poate sI priveasi spre fereastre, trebuie sinumere. fir6 si mai priveasc6 fisurile, le poate

vedea pi cu ochii inchiqi.

Constath ce numard aiurea. cum adici,

tresare ea nedumeriti gi amuzatl oarecum, dupd

patruzeci gi noud vine cinzeci gi trei? $mechero!pe cine vrei sd ingeli, oricum durerea este tot

n oancea DialogLtl U,ry

acolo, n-ai cum s-o faci sd treacd. NumIrd!

Numdri! Dar daci pur gi simplu a uitat se

numere, nu mai gtie sI numere?! Se calmeazd

intre doud junghiuri asculite gi-o ia de la cap5t,

de data asta cu ochii in tavan. Merge. numdri

bine, $i-a ficut grij i degeaba. $i ce daci n-ar mai

numlra bine, cui ii pasi 9i, mai ales, cine gtie

cum numdr6 ea, n-o aude nimeni! "Da. aga este,

dar tot tu spuneai mai adineauri ci ai vrea sd

traie$ti atata timp cAt ai mintea limpede!",

comenteaza mama care s-a ivit din nou la capi-

tul palului,cu acelagi z6mbet trist pe buze. .

Gata" a trecut durerea... De fapt, daci te

g6ndegti bine, durerea asta-i ca [a nagtere, cu

intervale din ce in ce mai mici, mai apropiate.

mai dureroase, p6n[ cAnd explodeaz[ intr-o

durere mare de tot, sfdgietoare, ucigitoare

aproape. Jine minte ci la nagterea fetei s-a chi-

nuit doud zile gi-o noapte. Dorea sa moare,

numai si scape de durere, gi moaga aceea care-i

spunea din cdnd in cdnd : "rabdd . mf,mico.

rabdd, indatd trece". Atunci invdlase ea cum sd

inqele durerea: numdrase cripdturile din tavanul

sdlii de naqtere. Iate cA acum totul se repel6, daq

nu-i aqa, mai bine-i sd nagti decAt sd te zbali in

ghearele bolii. "$i cdnd bolul acela de carne te-a

privit. nu-i a$a cA te-ai rugat la Dumnezeu sA te

43

ffiti

.

I

t

BE

Steaua Dobmge

ierte ci ai chemat moartea in preajma [ui?", o

mustra mama din priviri. Ea gtie cum s-a rugat

atunci. i-a cerut lui Dumnezeu zile, si stea cAt

mai nruh ldrrgi rodul iubirii ei pentru Mircea. $iDomnul i-a ascultat ruga 9i abia acum i9i dd

seama ci uitase sd-i ceari zile fericite. nu numai

zile. qi daca nu-i ceruse decat zile. atata i-a dat,

llrd fbric ite...Apoi. viduvi de rimpuriu. cu doi

copii...

Se intreabd daci viala ei ar fi fost alta,

daci Mircea n-ar fi murit la patruzeci gi doi de

ani. poate s-ar fi linigtit qi el. s-ar fi strdns pe

ldngi casa. deqi. se gtie. blrbatii la betranele o

iau razna" parci innebunesc...

Sare acum de la una la alta. mintea ei

vagabondeazi qi alt chip ise lumineazi in

nrinte...Radu...[--a cul]oscut cdnd copiii erau deja

la Iiceu. ('hiar de la inceput a tbst sigurd cd nu se

potrivcsc. cl inqiner qi ca doar cu un amirAt de

liceu. el nici macar nu lirsese insurat vreodati. O

supirase insa pretentiile lui, tabieturile gi inter-

dicliile impuse copiilor. PAnd aici. i-a spus ea

intr-o seard. gi asta a fost totul. se incheiase gi

accst uhim capilol amoros din viala ei. "$i a fost

nrai bine'.)!". aude ea glasul mamei. Sigur ci i-afost greu singuri. mai ales dupi ce copiii au zbu-

ral in viala lor. mai ales seara ii era greu in casa

pustie. Simtea cE perelii o apasd 5i trAgea cu ure-

chea la zgomotele din stradd, pAni se acomoda

cu tAcerea. iqi facea de lucru prin bucEterie, penA

cdnd pendula din perete bdtea ora opt. Se a$eza

in fbtoliu gi aqtepta. ASteph sa sune telefonul,

poate fata. poate biiatul...Ce departe erau amAn-

doi. in doud pdrfi ale lumii. dt-rud capete ale

lurnii. gi ea Ia mijloc, agteptAnd. Sigur, se

gindegte ea. nu faci copii, sd-i lii legali de tine,

dar Ia ea parcf, era un {icut. Auzi. bdiatul in

Australia. fata in Canada... de parci n-ar fi exis-

tat $i ldri mai apropiate sau chiar aici. ce aici nu

trdiesc oameni?

iqi amintegte ziua cdnd biiatul i-a spus cd

emigreazd in Australia. Tocmai se pregetea de

culcare. cAnd a sunat telefonul. "Mami. nu md

mai intorc. Rimdn aici!" La inceput n-a inteles

de unde nu se mai intoarce. apoi n-a spus decdt

"Bine. dragul meu, faci cum e mai bine pentru

tine" qi a pus receptorul in furcd. N-a dormit

toate noaptea cu gdndul la el. Bine ci acum totul

s-a aranjat. Ofteazi ugor, cu urechea ciulitd spre

telefon. Dar ce ingdduitoare se aratd durerea cu

ea'? De cAnd n-a mai chinuiro. gi nici mecar n-a

mai numirat...

inchide ochii mullumita gi-qi vede nora,

o blonda dragutA cu care bliatul venise in [ara

dupa cinci ani. Nu qtia romdnegte. invllase in

avion sd salute $i se amuza mereu repetAnd

cuvintele ce sunau atdt de ciudat in _qura ei. Se

poate spune c-a avut noroc q;i ea surdde mullu-

mita.

Se lbiegte ugor, incercdnd si schimbe

pozilia capului, ca sa poate vedea poza copiilor

de pe noptierd. Iat-o qi pe fat[, cu solul gi cu

biietelul lor. $i ei sunt departe...N-a inleles

niciodati de ce au plecat in Canada, aici aveau o

situalie atdt de bunS.m5 rog, fiecare cu viala lui...

Se risucegte incd pu1in, hotdrdtd sd

incerce sd coboare din pat, dacd tot n-o mai doare

nimic. Se simte u$oarA 9i linigtiti, dar corpul n-o

mai asculti, nu se migcl aga cum doregte ea.

Renunli la g6nd, uitinduJ parci. Simte ci mai

este cineva in cameri. Manra? Nu. nu-i mama. ea

continui sa stea nemi$cati, acolo, la capltul pa-

tului, cu acelagi zdmbet incremenit. Mijeqte ochii

qi in fotoliul de lAnge geam o zare$te pe Zamffi4vecina care are grija de ea. singura cu care

vorbegte in lungile ore de nesomn.Ea o indeam-

ni sd mdLnAnce. degi mdncarea nu mai are nici un

rost. nu are gust qi nu face decit sd-i sporeascd

durerea. Tot ea ii suporti gi nervii qi cuvintele

44

Slcaua Dobruge

Zamfira se mird cAt de limpede is-a Iicutprivirea, parcd-i un cr6mpei din cerul zilelor de

vara.

Lumina ii mdngdie fala ofilita pi ochii igi

indulcesc privirea intr-o mirare de copil. De lacapitul patului, mama-i zdmbegte tineregte,

intinzindu-i bucuroasl o pereche de pantofi

negri de lac. frumogi cum nu avusese niciodati inviata ei. "Vino. Lena. ia pantofii, sunt darul de

ziua ta!". Are cincisprezece ani gi este iar5gi o zi

caldd de mai. Vrea si intind5 m6na. lumdnarea

picurd lacrimile gdlbui peste pielea pergamen-

toasa. care nu mai simte arsura. Sigur. e ziua ei gi

trebuie sd se incal1e. are pantofi de lac, de care

baie(ii nu vor mai rdde... a scipat de goqonii aceia

urd1i...Ce bine cI mama s-a g6ndit ci la cin-

sprezece ani fetele au nevoie de pantofi... intinde

mdna dupi pantofii aceia dorili cu atdta ardoare,

dar mdna mamei se indepirteazi pu1in. Zamfira

prinde lumdnarea, inainte ca mana se se

prdbugeasci peste cear$aful umezit. Mama ii mai

intinde incd o datd, aimbind cu veselie, pantofii.

Ofteazl ugurat[, mama gi pantofii sunt inca

acolo. Mai ofteaza odata, apoi iqi urmeaza

mama, impdcatZi cu ea insesi 9i iertAndu-i qi ei

toatl copilEria nefericitS.

in celalalt capdt a[ lumii, la Toronto, fata

se plimbi linigtiti prin living. Simte ci ceva nu-i

in ordine. igi sund solul, e in drum spre cas5.

B6iatul este in camera lui, de unde se aude mu-

zictr. Deci ou familia ei, totul este OK, $i atunci?

Se duce in busilArie mod€rn utilatA, EA

preg&leasa6 oina, fr6mAntst[ mer€u do o nolinigte

inexplicabilE. la un castron , il umple cu apd qi se

opreste nehot6rat6 in mijlocul camerei.ln clipa

urmetoare simte ca cineva i-a cosit picioarele.

Cade in genunchi, castronul zboard prin aer gi se

izbegte de un dulap, intr-o roat2i de stropi.

Rimdne siderat5, fird sE priceapl ce se intAmpld.

Se ridicd buimdcita in clipa in care telefbnul

incepe sI sune. Suni indelung... numdr de

Romdnia...

Traian Oancea. Personaj in "Contre jour".UlP

ur6te. pe care le regretd imediat, ceci Zamfira nu

se supiri. nu se enerveazi niciodati, nici c6nd

ridicd vocea la ea, nici cAnd varsi cana cu lapte

pe ceargaful abia schimbat.

Sim[indu-se privit6, Zamfira se ridicd

iute din fbtoliu. cu sprinteneala de fati m&e, deqi

a trecut de mult de prima tinerele.ii zimbeqte

cald, ii inalli pu1in pema gi-o intreabi dacd n-ar

vrea sd mdnAnce ceva. E a treia zi de cAnd n-a

mai primit decAt ceai $i pastile, n-a dorit altceva.

Nu. nu vrea nimic, nu-i este foame, se

minuneazi doar cd n-o mai doare nimic. Se simte

ca in zilele cele bune. cAnd nici nu se gAndea cf,

este bolnav6. inci nu ;tia. AgteaptA totu;icurioasa durerea. S-a obignuit atat de mult cu ea,

insl durerea tace qi ea se plictisegte. Simte o6 ar

mai fi ceva de f6cut. ii face semn Zamfirei sE

vintr mai aproape. incearcd sA spun6 ceva, insd

nici un sunet nu rtrzbate dintre buzele ei plmdn-tii. Zamtlra se chinuie s-o inleleage. Ea privegte

tinti la lumdnarea de pe noptieri. Este pregetiEacolo din timp. aldturi de cutia cu chibrituri.

$oviind. Zamfira o intreabi dacd a inleles bine.

O zbatere a pleoapelor gi lumanarea este aprinse.

Zamfva bagd. atent lumanarea intre degeteledescirnate. peste care ceara picurd lacrimi gil-bui. Deschide mai mult ochii ei albagtri qi acum

45

q;arF

I

E

I1

.&

"Hs

f-

l

.!".!i rt[*

Steaua DobrogeiI

Prnlonrunnsn nniru[ui

Mnnii Tnecrni ir,robiceiuni[e d E ir,rrfl onruANrqnE

Dr. Stcluta PARAU

Problerrratica abordirii mitului este pe

cit de incitarrti pe atit de dificil[ in sensul ciacest lapt cultural este interpretat in cuplaj curitul gi totodata din perspectiva diferitelorteorii: ..Rirrl .fbrnrca:i at mitul tur cuplujinc.stricuhil. (c u dominut gdndirea,icstrierau. interpretured religiosului Si,tt,t()lttlti. ('t oloRid clasicti. in ruport cuctr lrliu di.st'tu'su|ui etnograJic. sub presiuneoctrrcntelor itle'ologk e, s-uu schimbut doar1to:itrtlt t<,lor <loud ttoliuni Si. uuto,fiut,cunrclentl lor de delerminot deterntinant "(Nicolae Panea, 2003, pg. '12).

A"ind in vedere motivul interventieinoastre subscrient viziunii evolutionismului 9idifuzionisnrului pe care Nicolae Panea osurprinde in eserrta sa cu spirilul siu analiticbine cunoscut: ,,Pentnt et'olutionisir SitlifLrzionism, ideologii cu un accentuut gradspeculutir, mitul ca form[t incipienta Siilogi(a u wrci societdti prinitiye de a expliutt tturu, este cel cure u generut ritul. Confornuccslor (urenle isloriciste, practicile rihruleiSi uu originea fe intr-un eveniment, fie intr-ocredinlu, cuprinse in corpul nurativ ul

mitului" (Nicolae Panea, 2003, pC l2).AnalizAnd abordarea evolutionistl gi

difuzionisti a mitului, Nicolae Paneaexemplifici, cum era firesc intr-odemonstratie de un inalt profesionalism, cumitul de la Nemi pe care ni-l oferi J.G.Frazerin ,,Creanga de aur". Cercetetorul conchidespecificind nraniera de abordare a lui Frazerqi stabilind una din teoriile evolulionismului:,,E.rplicureu ucestui rituol (legat de mitul de

la Nemi vezi N. Panea) se reulizeazci prinmelotlu contpartiivd, Frazer raporfindu-se lacredinle $i mituri apar!inind unor cultttrid.iverse: arborele sacru, regele preol,regicidul. tahu-ul, cultul fertilitalii, lapulispitsitor. Concluziu lui Fruzer clet'ine unu

dintre propoziliile teoretice principale aleevolupionismului: supravietairea izolatd aunor fapte de culturd arhaicd (subl.ns.). Dinaceeasi perspeclivd, addugdm miturilormentiondte Ei pe cel al Marii Treceri".

Ulterior celor doui ideologii,func[ionalismul nuanteaza raportul mit-rit,subordonind ideii de functie insigi existentafaptului social. Din aceasti perspectivtr ritul(in perioada arhaici) qi apoi obiceiul (inperioada traditionale) se constituie infenomenul peiformirii mitului. Prin acestaspect de culturi arhaici qi traditionali serealizeaz.d un echilibru social, se stabilescnorme gi valori general,umure: Performareumitului iSi gdseste explicalia de garant alstuhilitdlii societdlii pe care acesta oindeplineSte ( ) mitul transmite prininscenorea so rituald, generalie de generalie,norme Si vtlori imuahile "(Nicolae Panea).

Din perspectiva v iziunii acestorideologii, considerim ca obiceiurile se inscriuin coordonatelc perfonn[rii mitului prinsubordonarea la nivelul diferitelor rituri.

in demersul nostru avem in vedererespectarea concretA a performdrii unui mit gi

anume mitul Marii Treceri. Alegerea nu esteintimplitoare, ci s-a axat pe faptul bine gtiut,in discursul etnologic, cl ohiceiurile tleinmormdntare conservd .fitpte cle culturdarfuticir intr-un procent mai mare decitcelelalte obiceiuri legate de viata omului gi caatare reflexiile mitului sunt viabile gi in acestinceprtt de secol al XXI-lea.

In desfEgurarea acestor obiceiuriintilnim cele trei etape principale propriioricirui ceremonial de trecere: despdryireu decei vii, pregdtireo trecerii in lumea cealaltd Siintegrareu in lumea ,,celor drepyi",restabilirea echilibrului distrus prin plecareacelui displrut.

O serie de practici ce au loc: sp[latulmortului; ,,oprelile" (,,podurile") in drum sprecimitir; ,,datul de pomanl" a diferitelorobiecte necesare ,,pe lumea cealalt6", celuidispdrut; pomenile care se fac la trei, noui,douizeci, patruzecr de zile qi apoi la trei,gase, noua luni, un an, sunt legate de stabilireagi pistrarea legdturii intre ,,lumea celor vii" 9i

,,lumea celor morti", intre ,,lumea de aici" gi

,,lumea de dincolo". Reglsim in aceastlcredintl mentalitatea arhaicd gi tradilional[ a

.16

Steaua Dobrogeiacelui univers integralor, ceea ce l-adetermrnat apoi pe om si considere cintoanea este o alti ipostazi a existentei.

Practicile anrintile, respectind inansanrblu esenla ritualurilor de innrormintare,se intAlnesc la toate populaliile din Dobrogea,dacd avem in vedere faptul cA zona reprezintiun spatiu de locuire interetnici.

Similitudinea acestor practicidemonstreaza, inci o dati, mentalitateaarhaici gi traditional6 a umaniutii, in genere,

existeri? unor arhetipuri. Evident ci in cadrulacestor obiceiuri se evidentiazi gi anumiteparticularitati in contextul des{hguririiceremonialului la una sau alta din populalii,dar acest aspecl nu a stat in atentia noastra inprezentul demers.

Referindu-ne la obiceiurile de

inmormintare la romini, mentionem faptul cicercetirile relevi practici asemlnetoare cu

cele de pe intreg spaliul rominesc. Existenlaunor gesturi ritualice pe c.re, poate, nu leintilnim in altA zona, !ine, considerim, de omani festare particulari, de varianti, fenomentipic culturii populare.

Ne vom referi la ilteva din practicile pe

care le cunoa$tem, la nivelul actual al

cerceterii noastre gi vom decodifica, pe cltposibil, semnificatia acestora, a elementelorcu valente magice.

Spllatul celui dispdrut se face, ingenere, de birba{i (dacd cel decedat este de

sex birb[tesc) sau de femei (daci cel decedat

este de sex femeiesc). Firegte cI nu

intotdeauna s-a putut indeplini aceastd

practice (,,i1 mai spf,lau gi ai casei" sau ,,ei, nu

erau acolo chiar numai bdrbati, mai punea

mAna gi cAte o femeie ca sd-l gateasce mai

repede" - spun deseori, subiectii anchetali).in acest moment de ,,limiti,", de inceput

al Marii Treceri, rolul important revine

,,apei", ca element cu valente ritualice.Apa, in contextul acestor obiceiuri,

dincolo de faptul ci se folosegte,,la spdlatul"

nrortului, are rol punficator (,,si intre curat inrindul celor drep!i", ,,s[ fie spdlat de plcatepentru celetoria cea lungi"). Faptul ci apa de

la ,,scalda mortului" se aruncI undeva, la un

loc ferit (lange un copac, lingl un gard, -peunde nu se calci"), este un argument al

functiei simbolice qi ritualice pe care o are apa'in aceste practici. Avand rol de purificare, de

trecere dintr-o lume a impurului in cea a

purului, apa astfel folosite trebura si fie fentade tot ce este in legature cu lumea .,de aici".Apa folositi la scalda mortului devine astfelun pol de echilibru in raporl cu ,,apane'nceputd' folosite in alte gesturi ritualice.

$i intr-un caz gi in celalalt, elementul este

folosit,,astfel incit, la inceput sau la sfirgit"si existe delimitare, o detagare de utilizareacotidianA gi intrarea in sfera sacrului.

Cele trei zile in care cel dispirut estc

privegheat constituie perioada de limp in carctoti membrii comunitetii, cei care l-aucunoscut, si vini s[-gi ia rimas bun de la el.

Cei care vin in aceste zile aduc flori, ingenere, 9i in mod special, in lumea satului, se

aduce busuioc. Observ[m in aceste secvente

ale ceremonialului de inmormAntare prezenta

a doui elemente folosim termenul in sens

general gi anume cifra trei gi bttsuiocul.Fiecare dintre ele are valoare simbolici 9i

sacramentali:a) numdrul trei, ca structure

unificatoare, dinamici qi productivi,intruchipat in triada simbolicd, traverseaze

intreaga lume a imaginarului, se reg[segte la

toate nivelurile existenlei (fizic, psihic,

macrocosmic Ai microcosmic). Peste tol el

expriml o ordine perfecta, o totalitate

organizate gi ierarhizati in vederea crealiei ...

SIEnta Treime reprezintd fundamentul reli giei

cregtine gi e cea mai completi elaborare

filozofico eticl a interacliunilor celor trei

centre $i ale celor trei poli ce alcituiescTriada Divind, in unitatea 9i desfigurarea lordialecticI: Dumnezeu Tatdl Sfdntul Duh -

Dumnezeu Frzl. Numtrrul trei este cifraincercirilor de tot felul, a repetarilor menite se

asigure reugita unei acliuni, numirul magic ai

simbolic ... Timpul se imparte in trei secvenfe:

trecutul - prezentul - viitorul. Exist[ trei sfere

principale ale lumii: lumea naturii - lumett

umand - lumea divind.(lvan Etseev, 1997,

pg.463).Din aceastd perspectivi, cele trei zile in

care cel dispdrut igi ia rlmas bun de la ,,lumeacelor vii" devine o etapdL a definitivlrii, a

implinirii unei actiuni cireia i se supune orice

fiinle. in tot acest tip, timpul este inert dar

sufletul, spiritul igi cauti implinirea intr-o alte

ipostazl. Cu siguranll ci aceasti credin(ipoate Ii pusi (chiar daca de pe alte nivele

47

Steaua Dobrogeigroape, in momentul in care cogciugulcoboar6. Dificil de aflat, la nivelul mentalitelisecolului al XXI-lea, de ce de mai multe ori se

repetl acest gest $i considerdnd c[ aga estetraditia (daci linem Seama de rlspunsurileprimite in anchete etnografice) incerclm sigisim 9i, de fapt, sd clarificim sensurile.Probabil, se credea ci omul are nevoie de maimulte obiecte de acest lel gi pe ,,cea lume". Pe

de altl parte, se trecea peste mai multe praguri(al casei, al bisericii) 9i se marca atit iegireadintr-un spatiu al lumii in care a Eeit o anumeexistenli cit gi intrarea intr-o altl lume. Semarca astfel Trecerea.

in drumul spre cimitir se dideau / se

dau gi acum, de pomane cate o batistA i gtergargi un colicel diferitelor persoane care insotescpe ultimul drum pe cel dispIrut. Lucrurile se

numesc ,,poduri" sau ,,opreli" gi se impart desufletul mortului, in momentul in carecortegiul se opre$te la rtrspintii gi reprezintdsimbolic, locurile, chiar obstacolele pe caretrebuie s[ le treaci cel disp5rut pentru aajunge ,,la locul lui" in lumea de dincolo. Sefac 9, 12,24 de poduri. Numlrul este evidentsimbolic. La fel de simbolic este gestul princare se sugerezlzd existenla unui obstacol. $ianume lucrurile care alcituiesc ,,podul" se

agazi sub mijlocul de transport, pe plmant tiapoi se dI unei persoane ce face parte dincortegiu. Mai rar apare in localitntile dinnordul Dobrogei gestul intinderii unei pinzep€ pemant, ca semn al podului: ,?unlile depdnzd ca Si ofrandele asezate acolo sauddruite celor sdraci reprezintd ,,vdmilevdzduhului"(porli, poduri, bariere etc) pecare trebuie sd le treacd ,,dalbul de pribeag"in lunga cdldtorie spre lumea de dincolo"(Ivan Evseev, 1997, pg. 380). Evident ciaceste ,punti" / ,,poduri" din ceremonialul deinmormantare se inscriu ca semnificatie inceea ce la nivel mitologic reprezintd ,,podul",in genere: ,rSimbol al legdturii dintre doudspalii sacrale sau intre doud lumicontingente, dar valorificate in mod diferit"(lvan Evseev, 1997 , pg. 379).

Ia popasurile fdcute la rlscruce, indrumul spre cimitir, se arunctr bani, chiar dacese pune un blnu! 9i in ,,podul" ficut dinbatisttr 9i colac. Banii aveau siJ ajute pe celdisplrut s[-gi pliteascl vlmile pentru a intrain ,,lumea de dincolo". Ofrandele date in

48

filozofice) cu filozofia pitagoreicilor:.,Pitugoreicii t,orbeau de trei elemente aleonului: corp - suflet - spiri, (lvan Evseev,1997 . p9.4631.

b) husuiocul ,,este cea mai iubiti gi

cautata planta a rominilor" (lvan Evseev,1997. pg.62). Depi este prin excelentl plantlcrotici, busuiocul se folosegte 9i in riturilebisericegti datoritl mirosului slu pdtrunzitorsau anumitor legende populare despreoriginea acestei plante. Credin{ele legate deutilizarea acestei plante in obiceiurile deinmormAntare tin credem de faptul ci celdisparut trebuie sa duce cu sine tot ceea ceeste frumos mirositor, iar femeile ii aducbusuioc pentru a-l ajuta se treaca mai ugor inlumea de dincolo. intr-un anume fel,busuiocul are virtuti purificatoare: ,*DeqltreStinismul a adoptat practicu folosiriihusuiocului la sfeStanie, iar legendelepopulure ne sputt cd aceastd plantd a crescutlin pdrul Mdntuitorului, din lacrimile Maiciil)ontnului sau cd. a rdsdrit pe locul unde albst gdsitd Sftinta Cruce, ,.sfin1enia" acesteiplttntc e intrelesutd cu credintele Si practicile1ttigine Iuirul din vremuri tndepdrtate"(lvanEvseev, 1997, pg.63).

Convingerea omului ci ,,lumea dedincolo" este asemenea celei ,de aici" serelevd qi in faptul cI cei veniti sl-l priveghezediscuta despre treburile 9i grij ile cotidiene,intretin un dialog cu cel dispdrut, amintind demomente petrecute impreuni, il poveluiesccum se se comporte ,,acolo". Mai mult decatatat. deseori, cei prezenli la priveghi rAd,slumesc. Starea de ludic se datoreazn faptuluice in credinta populari cel decedat trebuie slnu fie trist, necejit ce se desparte de cei dragi.Nu trebuie se se simta singur.

O serie de gesturi gi Factici ritualicecare se desfigoard in ziua inmormXntlriiamplifici acea credinti arhaici privind rostulomului, credinta ci ..lumea de dincolo" esteasemenea ,.lumii de aici".

in aceasti zi se dau de pomanl o seriede obiecte de care omul va avea nevoie pelumea cealalti: pitur6, pem6. Obiectele se dauin nromentul in care cel decedat este scos dincasa lui, de fapt, pirisegte locul cel drag. inunele localititi am intAlnit (sau am aflat dininformatiile primite) ci aceste obiecte se dauqi Ia iepirea cortegiului din biserici qi chiar la

Stetua Dobrogeiaceste momente ca gi banii puleau simbolizagi gestul prin care ,,cel displrut", in,,cilitoria" sa, trebuia se ca$tige bunevoinladuhurilor rele ce siligluiau pe linglobstacolele din calea sa, dactr avem in vedereo alta simbolistictr a podului: ,,Podurile.punlile Si vatlurile sunl locuri preferate, undise uciuiesc duhurile rele, a$tepfindu-ti't'idimele" (lvan Evseev, 1997, pg. 379).

Daci avem in vedere gi aceasti ipostazide interpretare a lucrurilor ce constituie,.podu.ils" mortului, putent men(iona gi un altgest ritualic practicat pentru a-l feri de rele pecel disparut. $i anume, dupi ce mortul este

scos din casd se sparge un obiect (de obicei ocane) pentru ca tot ce a fost rdu gi urit de-alungul vietii sa se disperseze, si se

indeparteze de cel care trebuie sf, plece senin

9i sd ajungi finigtit ,,pe cea lume".Un alt gest ritualic care se impune se-l

aducem in atentie este realizarea ,,pomuluimorlului". Acest pom este plin cu ofrandecare se imparl celor care fac parte dincortegiu. Pomul este dus de cineva in drumulspre groapa, afa cum este dusi gi crucea, iarapoi este agezat la mormant, acolo unde este

capul mortului. Evident ci,,pomul mortului"trimite spre mitul arborelui vielii. Elsimbolizeazd in aceasti situatie, legetura

dintre ,,lumea de aici" 9i ,,lumea de dincolo",dar in acelagi timp, relevi gi o alt[ credin!6arhaica potrivit cireia existi o legdturlputemici, un tot, intre lumea vegetald,

minerall gi umani. Datori6 acestei credinte,omul poate regenera intr-un spirit vegetal (lnacest sens putem aminti legenda cu motivul,,arborilor inlbreti$ati" sau transformarea intr-o vegetalie luxurianti a fliciului mort gi plAns

de fete din obiceiul ,,Ldzirelul"). Indiferent ce

interpretare i-am da ,,pomului" dinceremonialul inmormAntdrii, totul este incorelatie cu mitul arborelui sfint, alarborelui vielii: ,,Simbol al viepii tn continudet'olu!ie, in ascensiune spre cer, arboreleetocd intreg simbolismul vertic.tlitdlii [...J. Pe

de altd purte, el sluieEte drept simbol pentruutracterul ciclic al evoluyiei cosmice: moartepi regenerare" (Jean Chevalier, AlainGheerbrant, 1994, pg. 124).

Ofrandele din ,,pomul mortului" se

impart celor prezenli la inmormantare.

Este de menlinut cd la cimitir se di depomanf, o giini 9i care de obicei se dd ,,pestegroape". Se crede, la nivelul mentalitetiiarhaice, ci aceaste pasere cdlluzegte sufletulcelui decedat pentru a ajunge ,,acolo unde ii e

locul pe cea lume": ,?asdre htoniand, [...] e

un animal psihopomp, cdlduzd ^a

sufletuluimortului pe lumea de dincolo. In riturile deinmormdntare la romdni existd obiceiul de ada de pomand peste mormA o gdini(neagrd), cdci se zice cd ea merge inainteosuJletului tot scormonind Si chemdnd, ca Sicdnd ar avea pui mici Si-n chipul acestaconduce ea suJletul pdnd lct poarta raiului"(Ivan Evseev, 1997, pg. 159).

Pomenirea care se face dupiinmormdntare, prin masa la care participd tolicei care au insotit mortul pe ultimul drum, c6t

9i$omenirile care se fac ulterior, fac parte dinceea ce in literatura de specialitate se nume$te

,,cultul,mo(iloi'. Toate aceste,,pomeniri" au

scopul de a crea pentru cel disperut toate

,,condi1iile" pentru a se integra comunitetii

,de peste gapte miri", ,,intr-o alte lume'1,.pentru a incepe o noue viap. Aceasta este

semnificatia alime.ptelor care capete acum

valenle ritualice gi care sunt in genere

mincf,ruri preferate ale mortului (,,ii pliceaului .."), cum nelipsite sunt alimentele specificritualice in cultul morlilor (coliva, colacul,coleceii etc).

Importante este pomenirea de 40 de zilegi apoi cea de un an. Evident cl 9i cifra de 40

este legatA de o valen!f, simbolici pe care,pane in stadiul actual al cercettrrilor, etnologiinu au descifiat-o in totalitate. Din aceastiperspectivi, nu ne exprimtrm nici o opinie. ince privegte obiceiul concret practicat la 40 de

zile, remarclm faptul ce acum se dau de

pomanl obiecte care ii sunt de folosinlS celui

dispnrut. ,,Dalbul de pribeag" gi-a gdsit casa 9i

acum are nevoie s[ gi-o utilizeze cu tot ce este

necesar pentru noua existente. De aceea se df,

de pomand: mase, scaune, geleaE, pat,

vestimentatie etc. Este pomenirea care il ajutipe cel dispf,rut se se integreze in totalitate in,,lumea de dincolo".

Un obicei ce line de aceastl integraretotal6, credem ci este gi acea practicf, numitl,,umplutul mesei " gi pe care o intAlnim inanumite localititi. Pentru a fi siguri ci voravea ,,pe cea lume" tot de ce au nevoie.

49

Stcauu Dobrogci I

bdtrinii 'iqi dau de pomand din timpul vietii:rrrasi. scirunele. haine, in genere, la doi tinerirrai siraci. Apoi. in fiecare an. de Mogi,Lrnrplu acea rnas, (tol celor care au dat-o deponrana) cu tot ceea ce se di intr-o astfel dezi. Aqa lac in timpul vietii, iar dupd aceearnogtenitorii repeta rilualul. Orice practiciritLralici din cullul morlilor are ca scoprnotielarca acclui rapon de care am amintitpenranenl intre.,lumea de aici" gi ,,lumeatlr-' dincolo": ,,Tuturor octelor Si gesturilorcultrinse in ritul le inrnorminkrre le suntutructeristi(e loud tenrlinte Si doud finalitdlionlntre: de u erpulLt ntortul pe lumea delint olo Si la u distruge tourc semnele..nutrtii". oribiritt'itt.[urnilie, iur pe tle altaltot'lc, le u-l nrcnline oprodpe de cei vii, int'ulituta dc ,,slrino$", de spirit ocrolitor al<usei ;i ul gospoddrici" (lvan Evseev, 1997,pg. 201).

Credinta ci cel dispirul este un spiritocrotitor al casei 9i al gospodiriei, se

regese$te de altfel. in practicile legate decultul morlilor, performate in diferitenroniente ale anului (zilele de Mogi, focurilepenlru morti din Joia Mare, ,,impdrteala" de..sufletul mortului" in ajunul Crlciunului). Seconsideri. in mentalitatea arhaice gi

traditionali, ci in lceste zile ,de limitS"(starea de sacralitatd a'strrbltorilor) spiritelecelor disparuti vin sI fie alaturi de cei dragi pecare i-au parasit pentru ce,,aga a fost scris",pentru ce ,,o dati tot trebuia se fie", ,,tottrebuie si pleci.acolo".

Indiferent in ce conditii se intampleplecarea in,.lumea de dincolo", legetura cu,,lumea de aici" se mentine intr-o forml saualta a practicilor rituale.

Dificil de descifrat este credinta arhaicegi cu atit mai mult, misterul mitului MariiTreceri, atat pentru un etnolog cat $i pentruun om obi$nuit. Totul ,,este rinduit" gi

,,nimeni nu poate $ti" ce Si cum se face cuadevArat Marea Trecere. Permanent ins[, seperformeaze o credinle, o traditie, in fapt, ofilozofie asupra vietii $i mortii.

l.Jean ( hevalier. Alain (;heerbrant. 1994. Di4hhar deriflbolr1, Ed. Ancmis. Bucureln

2.lvan E!see!, 1991, Diclionar de ongi.. dehonologie tit|ttologit!,omdrerr-ci,Ed.Amarcord,Timi$oara.I Nrcolae Panea. 2001, Sc&rr; nrrolucere in teone y prochca

,r/r/r/i. Archc, Revisra de Etnologie li Antropologie. CcntrulJudelean pcntru Conservarea li Promovarea CulturiiTradrlionale Doll, nr. 3 - 4.

Anul editorial tulcean2007-2004

(;Hl r )R(; t,t (,. \ltll,\LCEA

cGogloLao!hggrIorFo?o

llB0-oJEo

iintn [e [rt

i6tloru' rimlc[c

Basme, povestiri si snoavedin Horia.

judetulTulcea

!lI\ Par\ lo

,,Cel de al doilea volum din seriaBasme tulcene. Arta povestitului inDobrogea, cuprinde treizeci gi doud denaraliuni inregistrate, in cea mai mare parte inanul 1986, de cetre neobositul folcloristdobrogean, prof. dr. Gheorghe Mihalcea. Cagi in cazul textelor cuprinse in volumulFluierul de izb{ndn, cele mai multe au fostpovestite cercetitorului de cdtre tinerioriginari din comuna Horia."

50

Narcisa-Alexandra $tiucE

6ii I

aqt, .r,

.\le, ua l)ol)to!('i

coNTRtBtlTU MOCAN ILQR LA DEZVOLTAREAINVATAMANTULUI DIN DOBROGEA

Gheorghe BAISAN

Transhumanta definegte migcarea pen-

dulatorie a p;storilor gi turmelor intre zonele de

munte ;i cele de cAmpie (lunce, delte), dupS un

calendar 9i urmand trasee mostenite din timpuri

imemoriale. Acest proces igi are originea in

negura veacurilor, atunci cand getii de la munte

coborau cu turmele pentru iernat spre biltile

Dunirii gi Dobrogea, revenind primavara in

satele de obargie. Practicata de milenii, aceaste

pendulare a functionat neintrerupt, in forme at6t

de traditionale, de fire$ti, incat a trecut aproape

neobservata, neconsemnate de documentele

scrise, degi merturii istorice incontestabile

existS, vorbesc de ea, chiar gi in timpul ocu-

patiei vremelnice a fdrilor RomSne de citre

romani, popoarele migratoare sau otomani.

Pentru Dobrogea, acest fenomen a avut con-

secinte dintre cele mai insemnate, contribuind

la popularea provinciei cu elemente etnrce

romAnegti, exploatarea pastorale a cadrului nat-

ural favorabil ( gi implicit dezvoltarea econom-

ici), precum gr la pestrarea identitdtii nationale,

cultivarea sentimentului de mandrie nalionalS, a

folclorului, tradiliilor 9i a graiului romdnesc uni-

tar. Mai mult, congtienti cd pentru a face faliagresiunii elementelor strdine era nevoie de

oameni cu lumina cd(ii, mocanri au cultivat

invetatura 9i religia cregtrne, contribuind la con-

struirea de gcoli qi biserici, pe care le-au dotat 9i

intretinut pe banii lor.

Ce anume determina afluxul de pdstori

spre Dobrogea? in primul rand, tinutul era slab

populat, agezerile fiind mici gi rare, existand

spatiu nesf6rgit la dispozilia pastorilor, care

puteau cdlStori nestingherit. in al doilea rdnd,

Dobrogea era acoperiti la acea vremb cu ostepd ce perea ca nu are limite, fiind o vegetatie

ideala pentru cregterea oilor gi cailor

lemile erau aici mult mai blinde, mai cu seam6

in sudul regiunii gi in Cadrilater (Dobrogea

Noui), dupd cum afirma pastorii din vechime

(mog Petre Stenila din Urluia, l6ngd Adahclisi):

"... gi iamd mai nimic; rar da ceb o $rd de

zdpadd, da ce zdpadd, ia o [Aigoard de brumdt

aga ca se nu zici cd n'o fost iamd. $i iefturi !...

cAte vrei ce furcii nu prea erau, erau prea

lenpgi."

Turcii incurajau venirea pestorilor

romini in Dobrogea, oferindu-le conditii avanta-

joase, singura pelata pe €re acegtia trebuiau

se o achite fiind aproape simbolicS, dupi care

nimeni nu-i mai intreba nimic. Pentru aceasta,

romanii erau extrem de multumiti : "O duceam

pe atunci ca in rai : lume pu!in5-9i turcii nu erau

rdi-9i pagnici !"

intr-o alti mlrturie, cea a lui mog

Gheorghe Spanu, citat de D.$andru (tocaniiin Dobrogea), se spune : "Suh turci era bine

cd, in afard de dijmd, nu te intreba nime de

nimic. Stuful era fdrd bani, lemnul fdrd bani, iar

pdmdntul puteai lucra cdt voiai cd nu te intreba

nime. Numai siguranla lipsea. Nu $tiai in care zi

trebuie se iei lumea in cap $i sA-li lagi tot ce ai.

Dacd ar fi fost gi siguranld, am fi trdit sub turci

ca in raiul lui Dumnezeu."

intrucit toatl provincia dintre Dunire Si

mare era proprietatea sultanului, odatA achitate

taxele de pdgunat, fiecare se putea deplasa cu

ct

..;te uit Dol)n)ge

turmele incotro ii era voia, fere nici un fel de

opreligte. chiar dacd drumul turmelor nu era

niciodate sigur, din cauza carjalilor, bagbuzu-

cilor, tetanlor sau cerchezilor, care nu se sflau sa

atace la drumul mare, ca sA nu mai vorbim de

nesfargitele conflicte ruso turce, care produceau

nesigurante, ruine $i durere.

Familie de mocani sibieni din Dobrogea

Un alt factor care a contribuit la

deplasarea populatiei dinspre TArile Romdne

spre Dobrogea l-a constituit viata grea a

taranilor din aceste teri, birurile grele ce trebuiau

pldtite stdpSnilor de piminturi sau domnitorului,

la care se adeuga ii obligativitatea de a partici-

pa la oastea imperiald, pentru cei din Ardeal. Cu

cat viata de la stinga Dundrii era mai greu de

suportat, cu atat numerul celor care plecau

definitiv in 'tara turcului" era mai mare. "... cob-

orau la cdmp to(i bdetanii satelor, indatd ce se

sburau de pe l6ngd casa pdinteascd. Pomiau la

ciobdnit, cu simbrie, incepAnd de la o oaie cu un

miel pe an."( l.Georgescu).

O splendidd descriere a pestorilor care

veneau spre Dobrogea, a acestor celatori sta-

tornici intre munte gi cAmpie, ne este oferite de

G.Vdlsan (Mocanii in Dobrogea la 1845, Graiul

rom6nesc, 1U1928) : "Cutreierdtor secular gi

pagnic de pdmdnturi, citindu-gi drumul in stelele

cerului, cu bbta ca armd, cu slrdvechiul cojoc ca

scut $l adiipost $i cu turma de oi ca oaste, pds-

torul, mocanul, a cucerit nu numai cAmpiile oco-

lite de plugari din jurul Carpatilor, ci gi toatd zona

de stepd din preajma Mdrii Negre. A tras dru-

muri noud prin impdrdtia ierburilor, a deschis

vaduri, a sdpat fitntdni, a ridicat 6rle gi oddi,

descopeind valoarea unor pdmAnturi nepretuite

gl pdrdslte, a intemeiat apoi sate gi prin prdsila

lor sdndtoasd a colonizat un intreg corn de tard,

mai frumos gi mai temeinic decAt orice colo-

nizare oficialS

Anticipdnd din vremuri tulburi aspiratiile

nationale romAnegti, fdrd se cunoascd realizdrile

trecutului, pdstorul a croit hotarele Statului care

trebuia sd-i cuprindd neamul in vremea bdr-

bdtiei.

Prin necontenitele cdldtorii anuale pdnd in

colturile cele mai indepdftate ale romdnismului,

el a urzit gi intdrit unitatea nationad, dovedind

cd nici Carpatii, nici Dundrea nu sunt o piedicd

etnicd Si cd viata romAneascd nu se poate

desfagura deplin gi armonios decAt sprijinindu-

ne pe termurile cet mai intinse ale mdii."

Pe vremea c6nd Dobrogea se afla sub

ocupatia otomane. in aceastA provincie se sem-

nalau trei categorii de populalie rom6neasci :

autohtonii (dicienii), adici romdnii vechi, gesiti

aici de turci, care au rezistat pe toate perioada

stepanirii acestora, motiv pentru care mai erau

numiti turcuieni sau turcomani, romdnii veniti din

diverse provincii (vlahi), in special cojenii (din

judetele Buziu, lalomita 9i Briila) 9i moldovenii

(din judetele Moldovei gi Basarabiei) 9i mocanii.

Acegtia din urmi veneau din mai multe tinuturi

ale Ardealului, fiind numili, de reguli, dupd zona

de provenienti : bdrsanii (sicelenii, brinenii,

moroenii) erau cei din zona Bragovului, oltenii

proveneau din bazinul Oltului, la poalele

Figiragului, tutuienii gi mirginenii din zona

Sibiului, gdurenii igi aveau originea in judelele

q)

L

s\

1

.\

+}

Y

I

\

i^Lj

Steaua Dobmge

Buzeu gi Ramnicu Sdrat (din "gaurile muntilor"),

iar turcenarii din zona Bretcu. Mai rar, apar instatistici Si beneteni, dogari sau botari, ultimii

provenind din Tara Motilor.

Degi toti erau numiti generic "mocani",

doar marginenii gi barsanii erau pistori ade-

vdrati, priceputr in meseria pe care o practicau

din mogi stremogi.

Nu avem documente scrise referitoare la

transhumanta din primele faze ale ocupaliei

turceEti in Dobrogea, probabil pentru cifenomenul era ceva foarte firesc gi nu merita a fi

consemnat, sau poate documentele din acea

vreme s-au pierdut in vdltoarea evenimentelor.

Cu toate acestea, este de presupus ce

fenomenul era la fel de dezvoltat ca 9i mai t6z-iu, deoarece in secolele XVll-XlX, cindnumirul conflictelor militare s-a inmultit, avem

numeroase merturir, care ne ajuti si intelegem

mar bine atat rolul mocanilor in Dobrogea cat gi

politica marilor imperii legati de acest fenomen.

in aceastd ordine de idei, l.Georgescu, anal-

izand corespondenta diplomatice $i rapoartele

consulare austriece din perioada 1782-1797

(publicate de l.l.Nistor in 1922), constata c5

peste jumetate din ele se refereau la transhu-

manta $i la problemele economice legate de

aceasta. Problema oierilor din Carpali constituia

subiectul cel mai important al tratatelor inter-

nationale dintre Turcia gi Austria gi totodata

subiectul predilect al firmanelor, regulamentelor

9i poruncilor domnegti. intre aceste acte, se

remarce prin importantd, cel referitor la privilegi

ile acordate pastorilor transilvanent, garantate

de cele doui p5rti, precum gi firmanul sultanului

Mustafa, care Uxa taxa de pestorit la numai 8

aspri pe cap de viti, fiind actul cel mai avantajos

pentru mocani, pe care acegtia l-au invocat

mereu in conflictele gi instantele vremii.

Mocanii care au remas si locuiasca in

Dobrogea s-au agezat mai intai de-a lungul

Dunirii, in sate in care populalia era predomi-

nant romineasci. incet incet, ei s-au deplasat

spre inima Dobrogei, intemeind ageziri noi sau

populand pe cele deja existente. in lucrarea lui

D. $andru ('1946) afldm date importante privind

num5rul gi respandirea mocanilor in Dobrogea.

Astfel, in.judelul Constanta, acegtia erau sem-

nalati in nu mai putin de '192 sate, iar in judelul

Tulcea in 102. Populat numai cu ardeleni era

doar satul Calica (actual lazurile), dar multe

localitati aveau o pondere insemnatd a popu-

latiei formatd din mocani : Topolog (61%),

Ramazanchioi (Cigmeaua Noui 87%),

Corugea (67%), Figiragu Nou (71%), Cerbu

(60%), Ardealu (97%), ilegteru (74,5Yo),

Fantana Oilor (63%), Runcu (70olo), Sibioara

(67,6Yo),lzvoru lUare (53%), Oropia (54%) sau

Cilugireni (62%).

Mocanii stabiliti in Dobrogea fie 9i-au

continuat meseria str5mogeaca de oier, fie au

v5ndut turmele gi au cumperat pimAnturi, prac-

ticand agricultura, fie le-au fecut pe amandoua.

in toate cele trei cazuri, ei s-au imbogetit relativ

u9or, devenind oameni insterili gi totodata buni

contribuabili la bugetul imperiului otoman.

Se semnaleazi existenta a trei peturi sociale in

rindul mocanilor : cei care aveau turme mari de

oi qi erau extrem de bogati (putini la numir), o

piturd "de mijloc", formate din ciobani care se

asociau gi se puneau sub comanda unuia dintre

ei, care-i reprezenta in relatiile cu administratia,

precum gi categoria cea mai numeroasd,

reprezentate de micii proprietari de turme, care

aveau intre 100-500 de oi, neavAnd nici o relatie

cu administratia turceasc6.

intr-o "condic5" publicat5 de G.VAlsan in

Graiul romanesc (1928), care prezenta date sta-

tistice din 1845, erau citati 114 oieri ardeleni din

Dobrogea, dintre cei mai avuti fiind G.Golia

53

Stt,:tttit Dobruge

(6000 oi), fratii Morojan (4500), N.FAntani

(4300), N.Burduloi (2400), Gh.Buzatu (2300),

Gh.Rogca (2100\, Zaharia Blebia gi multi altii.

intre marii p, oprietari de terenuri, documentele

citeaz5 pe Luca Oancea din Hargova. care pe

lange moara cu abun gi negot mai dispunea gi

de circa 2500 ha pe lAng5 Har$ova 9i alte 1300

la Pegtera. Fratele siu, Costache, dispunea

cam de aceeaga suprafatd, la Pegtera, Vulturul,

Crobanu gi Carol l, in vreme ce Nrcolae, poseda

"doar" 1000 ha la Saraiu, Hargova 9i Stejaru.

Fratii Voicu gi lon h/otoi din Chiorcigme (Tepeg

Vode) aveau peste 2500 ha, peste 5000 de oi 9i

400 cai gi vaci.

(Pegtera 2400 ha), Gh.Aldea (Peceneaga 2000

ha), $t.Nistor (Casimcea 9i R6mnic 5000 ha),

fratii Munteanu din Casimcea (Sandu'6000 ha gi

lon 5000 ha) qi lista poate continua foarte mult.

"Din toate pdrlile nu se auzea decet pdme ,

pdtmAnt, cumpdrali pdment I Nimeni ca mocanii

nu au inteles mai bine acest strigdt. Singuri ei au

prevdzut valoarea economicd a acestor terenuri

peste ani de zile. Pe cend cojanii se rugau de

ingineri sd nu li se dea pdment cd nu au ce face

cu el, mocanul tdcea gi cumpdra mereu. Se

imprumutau de bani, unii vindeau din oi $i luau

pement pe numele lor, al membnlor familiei,

pand Si pe numele...cdinilor. De atunci ei sunt

cei mai mari gi mai numerosi bogdtagi ai

Dobrogei. Datoritd aceslei ldcomii noi, romAnii,

avem in general prepondcrenta imobiliard

alcl."(A.Culea, Mocanii in Dobrogea, Tribuna,

Arad, 1912)

La vremea respectiva, intre cei mai

bogati mocani din Dobrogea (aldturi de cei care

se ocupau cu comertul), se citau nume care

erau rostite cu respect de cetre toate lumea :

Munteanu, Milea, Bobinaru. Hagiu Poenaru,

Blebea, Bercaru, Rogcule!, Jalea, Rogca 9i altii.

in aceste condi(ii, ne apare justificata afirmatia

lui l.lonescu de la Brad : "Trdind omul bine si

indestulat fiind de nevoile cele trupegti, vine apoi

la aceea de sii slmfe gi de celelalte nevoi, mai

sublime, pe care de asemenea catA a gi leindestula. Aga, pretutindeni, romanii din

Dobrogea simt nevoia de dascdli, pentru a da

invdtdture fiilor lor."

Este incontestabila contributia pe care

mocanii ardeleni, alaturi de ceilalti romani trditori

in Dobrogea au avut-o la dezvoltarea

invitimantului in limba romani, la ridicarea de

gcoli gi biserici. Cu toate acestea, nu impdrtigim

entuziasmul ugor exagerat (explicabil datoriti

euforiei care st5p6nea pe toti romenii dupe

rSzboiul de independenta gi revenirea Dobrogei

la Rominia) cu care sunt prezentati mocanii, ca

dascili ce gcoleau pe toli cei pe care-i intalneau

in cale : " . ..nu odatd invdlau fldcdiandii satului

vecini pe bucoavne, fdcdnd un fel de gcoald i'Avem destule motive sa ne indoim ca

"bdietanii satelor sburati de pe lAngd vatra pdrin-

feascii", cei care formau marea mase a oierilor

erau cunoscetori de carte, chiar dace in Ardeal,

mai mult decat oriunde in celelalte provincii

romanegti, cartea era la mare trecere. Nu exclu-

dem posibilitatea ca marii proprietari de turme

sau d€ pamanturi sd fi fost oameni gcolili, d8r

numerul lor era extrem de mis Si neC€mnifieativ.

Nu egte mai putin adevirat ce mooanii,

mei ale8 ardelenii, intelegeau mei bin€ d€eat

oricine importanta gtiinlei de cade pentru aputea face fali striinilor care-i apisau inlocurile de bagtine. Ei trebuiau se faci fala 9i

fuduliei grofului maghiar ca 9i trufiei slujbagului

imperial austriac, iar acum, in Dobrogea, celui

otoman, cunoscut pentru abuzuri gi coruptie. in

acest sens, apare perfect justificate afirmatia

circiumarului Nici din Cochirleni, ardelean de

origine (citat de D.Nilescu) : "no ! cd nu-i bine fdr

54

Steaua Dobruge.

de i$coald ! Musai trebuie s-o faceti. E pdcat sd

vd rdmdie feciorii progti. Pe la noi numai igcoala

ne face sd linem pept ungurilor."

Cu alte cuvinte, omul qcolit era mai put-

emic, mai capabil se faci fatd greut;tilor vie-tii,

dar mai ales si impertegeasca sentimentul

national Si si lupte pentru pastrarea fiintea

nationale in provincia ocupata de streini.putinii mocani cu carte care au renuntat

la ocupatia tradilionali au devenit dascili,

invitAnd buchea abecedarelor pe care tot ei le-

au adus din Sibiu sau de aiurea. Acolo unde s-a

simtit nevoia, ei au adus de la ei de acas6 sau

din Muntenia invitdtori, pe care i-au plStit pentru

a le inv5ta copiii carte. De cele mai multe ori,

inse, ei au deschis cu generozitate baierile

pungilor pentru a construi gcoli 9i pentru a le

intestra cu cele necesare.

Dragostea de carte mergea mane in

mani cu cea pentru credinta creqtina . "Pe l6ngd

revna localnicilor pentru bisericdt, s-a addugat 9i

a mocanilor cu oile. in singurdtatea pdgunilor,

depaie de case $i de sate, ciobanii simleau

nevoia mengaierii sufletelor."

De multe ori, in traistele ciobeneqti erau

cerate gi ca(i de rugeciuni cumparate din Ardeal

sau din orasele pe lingi care treceau mocanii in

drumul lor spre Dobrogea. Sunt citate donatiile

ficute de mocani unor biserici, precum 9i ofran-

dele aduse de departe, const6nd in psalliri'

mineiele (vietile sfintilo0 sau c5(i chiar mai val-

oroase, precum Liturghia de la Silistra (tiperite la

Sibiu, in 18'14), Triodul de la Ramnic (1731) 9i

multe altele. Prin stredaniile mocanului

Costache Boambe s-au adunat fondurile nece-

sare construirii bisericii Sf.Nicolae din Tulcea, un

alt ardelean (N.Tirci) militand pentru ridicarea

de gcoli gi biserici la HArgoVa 9i Dieni. Mocanul

Ursulet din Sarinasuf a remas in memoria s5te-

nilor pentru clopotul cu care a daruit biserica din

sat sau podul pe care l-a construit, dar cel mai

celebru exemplu este cel al mocanului Nicolae

Hagi Ghiga Poenaru, care in 1853 a ddruit

intreaga avere (15OOO de galbeni,500 de oi 9i

15 cai) m5nestirii Cocogu, de lange Niculilel.

Revenind la gcoald, trebuie sA aretAm ce

in lungul gir al dascalilor ardeleni, merite a fl

pomenite numele lui l.Moroianu, primul invititordin Greci (1812), Leon Bariliu (1883-84) 9i

Gh.Z5md, de la gcoala lui Costache Petrescu

din Silistra, dascilul Baciu din Seimenii Mari, llie

$tefan (1889. Ciucurova), N Neicu (1885-

Nufiru, Cataloi), R.Moroianu (1880 Casimcea)

9i allii. in lucrarea lui D.$andru, erau citati in

judelul Constanla 88 de invetatori proveniti din

Ardeal sau ridicati din randul mocanilor stabilila

in Dobrogea, iar pentru judelul Tulcea 42.

Focarul de respandire a invdlSturii in

Dobrogea a fost prima 9coal5 romineasci infi-

intat6 in 1861 la Silistra, acolo unde era 9i

scaunul mitropoliei, in care au stat nu de puline

ori gi ardeleni. C.Petrescu a tipirit primul

abeQedar turco rom5n (1874) 9i a fondat

Societatea Romana de Culturi 9i Limbe, pre-

cum gi Eforia $coalei RomAne.

Spri.jinite material de oamenii insteriti,

intre care mocanii erau cei mai generogi, gcolile

au aperut gi s-au respandit rapid pe toate

suprafata Dobrogei, in fruntea eforiilor 9i obqtilor

aflandu-se de fiecare datd rom6ni cu suflet

mare, intre care 9i ardelenii N.Gisci'

Gr.MugicS, Gr.Goga, C.Boambi, Manea

Giuglea, N.T6rc6, Damaschin etc.

La 10 ani de la rdzboiul de indePen-

den!5, in Dobrogea funclionau 100 de gcoli

seteqti 9i 18 in orage, la deschiderea 9i

functionarea lor aducandu-gi contributia o serie

de personalit5ti, intre care Gh.Sion, primul revi-

zor gcolar al Dobrogei, lon Binescu, succesorul

siu, precum 9i Nifon B5ldgescu, sibianul refu-

giat la Tulcea, cel care a fost insercinat de

EA

Steaua Dohntge

mutegariful sangeacului Tulcea, albanezul

lsmail Kemal Bei (1870) sA spr[ine gcolile deja

existente sau sA ridice altele noi.

$coala era vezute de toti rom6nii ca "sin-

gurul liman de scepare al nationalitetii noastre

rom6ne in partea dreapte a betranului Danubiu,

naufragiati de v6nturile sortii 9i skivite de atatea

elemente streine." (C.Petrescu)

Cu toate acestea, se cereau invinse o

serie de pre.iudeciti specifice vremii, de tipul "tedau pe m5na dascdlului.. . " sau "si-ti faci baga-

1ul gi si te gdtegti pentru Dobrogea !". Acestea

au fost depigite relativ ugor, imediat dupe 1878,

din mai multe motive : dupe pierderea

Basarabiei, multi dascili au migrat spre

Dobrogea, mai ales ce inv6tetorii, oameni de

regulS sdraci, porniti de la tar5, erau impropri-

etdriti cu 10 ha de pamant in satele rom6negti 9i

chiar mai mult in cele turce$ta sau titdrdgti.

Numai in perioada 1879-80 au fost infiintate 29

de gcoli in orage 9i 16 in sate, din care in judetul

Tulcea cele din Malcoci, Mahmudia, Mineri,

Somova, Niculitel, Luncavila, Vicdreni, Greci,

Garvin, Valea Teilor, Satu Nou, Lastuni, Ostrov,

Chilia Veche, Tulcea, lsaccea, Babadag, M6cin

gi Sulina.

"Pe cei dintdi invdtdtori ii vdd gi eu cu

lumina sufletului : unii dintre ei tineri, abia iegiti

de prin gcolile normale din Bucuregti gi /agi sau

din seminariile Hugilor gi lsmailului ; altii

incdruntiti, vechi $colari dela Academia

Mihdileand gi din preparandiile Transilvaniei ; toti

bdjenari basarabeni cari in iarna lui '78:79 s'au

luptat cu asprimea frigului gi nevoile vremii, ca

sd ajungd la Constanta. sau sd primeasca

indreptdri dela Tulcea, pentru a-gi incepe

/ucrul. "(V. Helgiu, $coala romaneasce dobro-geand de la infaintare pini la 1938).

La 1896 exrstau in Dobrogea Scoliurbane incadrate cu 81 de institutori gi o institu-

toare gi frecventate de 3651 elevi, precum gi 170

de gcoli rurale, cu 178 invdtitori li invatetoare,

frecventate de 9592 elevi. Pe l6ngi acestea,

mai existau 2 gimnazii (Tulcea gi Constanta, cu

6 clase Si 173 elevi) 9i 14 gcoli private (5

grece$ti, 5 bulgeregti, 2 armenegti, una ruse-

asce Si una germane), cu 1119 elevi. incep6nd

cu 1903, apar gi primele gridinile, cate 10 infiecare din cele doue .iudete.

Aga se face cA dragostea de carte,

sSmanta aruncatd de mocanii dobrogeni, a prins

ridicrni puternice in r6ndul tineretului, incat in

1909, judelele din Dobrogea ocupau locurile lll(Constanla) 9i lV (Tulcea) pe lard la ponderea

gtiutorilor de carte, cu 44% 9i respectiv 43%.

$coala din Dobrogea a avut marele rol de

propagare a limbii romAne, a rom6nismului, aga

cum observa in 1850 l.lonescu de la Brad:

" Romdnii romdnizeazd pe toate popoarele

locuitoare cu dengii. Toate neamuile celelalte

56

:J"1., ;-[i;,,r."" p;-.' l.' ls-lg

ri{)N()(iRAtjtt:l''-.r.. J-.--'-.'r., J;-q'".'.:.

[[

[[[0lil

I

\ ,\5 t, lrt (rlu

Baffi

rr{ ',r

r ,1, \,r.,n.,r,r ^Lx4\r!,drnldt.

Steaua Doltmge

vohesc timba romanufui. in bisericd, $i chiar pe

unde sunt bulgai, popii tot in romene$e cen6 $i

cetesc. Acum dela sate, romAnizarea a strdbdtut

$i prin Ergui."

in toati aceasti patrioticd lucrare vedem

gi mana mocanilor ardeleni sau de aiurea,

oameni cu un ridicat simt patriotic, a ceror con-

tribulie la ridicarea invSldm6ntului, culturii 9i

vietii spirituale din Dobrogea poate fi astfel sin-

tetizatd:

/,au construit gcoli gi biserici pe care le-au dotat

cu mobilier gi cdrti :

>au adus din Ardeal ce4i gcolare sau bisericeiti

pe care le-au donat gcolilor, bisericilor sau

ministirilor :

zau adus 9i pletit invelStori din Ardeal sau de pe

stAnga Dunirii, pentru a invSta limba romini,

chiar gi pe ceilalli etnici locuitori din Dobrogea ;

-au tcolit inveletori dobrogeni sau chiar mocani

dobrogeni, pentru a invdla pe tineri sau varstni-

ci carte ;

,au militat pentru construirea bisericilor 9i

ministirilor (Cocogu), contribuind la perpetu-

area gi interirea credintei cregtine in Dobrogea,

vatra gi poarta de intrare a cregtinismului in

Europa, aflat6 sub oc6rmuire pig6ni ;

zau dat gtiintei gi culturii o serie de personalitSli,

intre care l.Jalea, Gh.Munteanu Murgoci, Nifon

Belegescu, Petre Vineg (inspector gcolar la

Tulcea) Si multi altii.

Daci tinem cont ce toate acestea s-au intamplat

in vreme ce Dobrogea era sub ocupatie striinS,

meritul gi dimensiunea str;daniilor lor ne apar in

lumina adev6rata, extraordinar de bine sur-

prinse de versurile lui Eminescu :

"Mullimea curgetoare s-a fost intins pe vale

$i buciumile sund gi oile-s pe cale.

Nainte merg mognegii cu pletele bogate

Tinend bege albe in mdinile uscate.

Asffel egeau tot renduri, venind de sub verzi

ramuri,

Copii-ciobani de turme, mognegi-pdstori de

neamuri."

aBratescu C. (1921), Doud probleme dobrogene : colo-nizare, toponimie, in Analele Dobrogei, nr.'1. an ll ,

.Culea A.D. ( 1912), Mocanii in Dobrogea, in Tribuna.Arad ,

aceorgescu l. (1925), 15 ani de lranshumanta in TirileRomane(l782- 1797), in Analele Dobrogei, an V 9i Vl ;

aHelgiu V (1920), $coala primara in Dobrogea in curs de40 de ani (1879-1919), in Analele Dobrogei, nr.'l, an ll ;

.Helgiu V (1938), $coala romaneasca dobrogeand de lainfiinlare pena la 1938, lnstitutul de Arte Grafice "Albina",

Constanta :

.lamandi Aminceanul V (1938). Romanii din PeninsulaBalcanicd, lnstitutul de Arte Grafice "Tiparul Universita/',Bucure$ti ;

.$andru D. (1946), Mocanii in Dobrogea, lnstitutul de

lstorie Nationali, Bucuregti.

Al V-lea Congres lnternational de DacologieBucuregti, Hotel lntercontinental,

25-26 iunie 2004

loa0)

o)(L0)c(!aal

I

-b.-

r

T

III

tl

IIIIIIII

II

IIIII

II

IIIII

IIII

IIII

57

.\tt,z ua Doltntgei

DATE $I CONSIDERATII PEIVINI)INIDUSTRIA JUDETULUI TULCEA (VI[)

(r9rB-r948)

a lnduslria lextila

Cel dintAi produs care a creat orndustrie textild a fost l6na pe care !iranul oprocura gi-o pregetea singur. Numirul mareal pivelor de postav gi al daracelor reflectiinteresul locuitorilor tulceni pentrumegtegugul prelucririi l5nii. L6na, bumbac-ul. inul 9i canepa au constituit materia primdpentru fabricile gi atelierul de frAnghii,covoare 9i tesdtorii.

lndustria texild a judetului Tulcea a

fost reprezentatd de 2 fabrici de fr6nghii gi

scule pesceregti: a lui Efim Vladimirov gi afirmei sociale "lohan Scultety & fii", fabricade covoare "Dobrogea" a lui laniKoudzugioglu gi Petre Chircef, din Tulcea,fabricile de bdtut postav 9i dimie, a lui lonPandrea din Topolog 9i a lui GheorgheSdvulescu din Casimcea. Fabricile defr6nghie 9i scule pescdregti produceau atdtpentru nevoile interne cdt gi pentru export.De exemplu, in lunile ianuarie-februarie1930, a iegit din portul Tulcea catre altelocaliteti din tard 9i striinitate o cantitate de6.991 t frdnghiel. Atelierele megtegugiregtiproduceau pentru nevoile locale ale site-nilor.

Oragul Tulcea

o Fabrica de frAnghie 9i sculepesciregti "Erim Vladimirof', cu sediul instr. Basarabilor, nr. 16 9i ateliere in Griviteinr. 54, functiona din anul 1921 , cu un capi-tal de deschidere de 16.000 lei au12.

Valentina POSTELNICU

I={:i

I

58

Folosind un numir de 6lucrdtori, produceaanual circa 120 t friinghie3.

in anul 'l948 este preluati delntreprinderea de lndustrie Locald.

.Fabrica de fringhie gi sculepesciregti "lohan Scultety & fii" a asoci-atiilor George, Milan, Alexandru 9i RudolfScultety , funcliona din iulie 1921 cu sediulla domiciliul acestora din str. $tefan celMare nr.3 (azi Restaurantul "Cota").

Capitalul social a crescut de la 800.000 lei

in 19294 ta 2.168.733 tei in 19415 9i3.084.386 lei in 19426.

o Fabrica de covoare Dobrogea"a lui lani Koudzugioglu gi Dumitru Petre

Calcef, a fost infiin{ati in anul 1 921 , cu ca-pital de 250.000 lei, Sediul firmei a funclion-at la domiciliul lui l. Koudzugioglu din str.

Principele Ferdinand nr. 32 (azi str.Victoriei) iar atelierele in imobilul din strNicopol nr. 1, inchiriat de la Carol StrasserT.

{! _-i&Ec.o,.!coo_cc6'-oCN-p

Ea;a!:l-atNo_c',o

=inoll)F

t

ta

.Lt"

Steaua Dobroge

Dupa anul 1940, atelierele sunt

mutate in imobilul lui Eraclee Aslan din str.

Babadag nr. 61. Produsele fabricii erau va-

lorificate atit in jude! cit gi in judelele

vecine. Dupi anul 1948, atelierele sunt pre-

luate de lntreprinderea de lndustrie LocalS.

in categoria " ateliere megfe$ug6re$t/',

documentele de arhivi incadreaze urme-

toarele stabilimente industriale:

-1 atelier covoare al lui Dimitrie

Cosmeta, str. Tudor Vladimirescu, nr. 6, cu

55 lucritori in 1924 9i 40 in 1928.8

-'1 atelier covoare gi tesituri al lui lani

Koudzugioglu str. Grivilei, nr. 52

-1 atelier covoare al lui Stavru

Duiunjoglu, str. Mahmudiei, nr. 107

-1 atelier de imprimeuri panzeturi, al

lui Grigore Zaharian, str. Sfinlii impirati, nr.

27 (azi str. Nicolae Bilcescu)-1 atelier fr6nghie al lui Arnold

Talascovici, str. Mircea Vodi, nr. 51

-1 piu6 postav cu darac Ai boiangerie

"Dobrogea" a asocialilor loan lacobini 9i

Dionisie Tomorug, str. lsaccei nr. 145, 9i cu

sucursala in Cerna.9

-1 torcatorie a lui Dimitre Topalov, str.

Babadag, nr. 68, aclionati de o fo(i de 8

HPlOPe l6ngi daracele care au funclionat

pe l6ngi mori mai sunt mentionate in anul'1947 un numar de 6 darace ca fiind ale pro-

pritarilor Stoian Minciu, Stoian loan,

Constantin Dinc6, Dumitru Penu, Toza Foty,

Nicolae Stirbet.llin anul '1930 funcliona un numir de

circa 15 croitorii din ale cdror firme consem-

nim cateva: "La mielul alb" - /sac

Teitelbaun, La gic de Paris" - Mihran

Jaheljian, " La Camelia albit" - Dumitru

Arvanitopol, "La croitoria universalS" - Pavel

Bistrov.l2

Oragul Babadagin anul 1939, docmentele

mentioneazi o fabrici de postav, 1 de mitd-suri, 1 de pinzeturi, 1 fabrici de ciorapi.l3

Oragul lsaccea-1 darac lini al lui Vasile Cosencu, con-

semnat in anul 1939.14

Oragul Micin-2 darace: al lui Costache Cabaua 9i al lui

llie Bogneagu.

in localitdtile rurale funclionau urmd-

toarele ateliere:

Agighiol: 1 darac cu magini de tri-

cotat al Mariei Marin 9i I darac al lui $tefanBotica (1943); Aiorman: 3 darace' al lui

Dobre Neacgu, al lui loan Roman 9i al lui

Ni!5 Marin (1947)16; Alibeichioi: 1 piui aMariei Parfanov 9i 1 darac al lui Aneste

Dascdlu (1947); Azacliu: 1 atelier comunal

de confeclionat scule pesciregti condus de

megterul Dumitru Zamlir (1943):17

Bagchioi: 2 darace gi I atelier de tricotaje

(1930); Calfa: 1 piui cu boiangerie 9i darac

al lui lon Chitu (1942); Camena: 1 darac al

lui $tefan Eremia (1946); Casimcea: I "fab-

rici" de batut Postav a lui Gheorghe

Sivulescu, cu o fo(i de 18 HP 9i 10 lucri-

tori (1928) vdnduti in 't943 lui Paul Ro9u18'

gi 1 atelier comunal de kicotaje cu 1 meqter

gi un 1 ucenic (1943); Cataloi: 1 darac cu

lesitorie, torcetorie 9i piui puse in functi-

une, in 1920, de Cristophor Smith,

Ceamurlia de Sus: un darac a lui Mihai

Gula (1943); Cerna:1 piud cu boiangerie a

S.N.C. "lon lacobini & Dionisie Tomorug" cu

sediul in Tulcea, 9i 1 darac al lui Vasile

Burghelea (1945); Cineli: 2 daace de lAnd

("1927); Corugea.2 darace, al lui Cristian

Nicolae (1942) Si al lui Nicolae Cip6!6nd

AO

Steaua Dobrogei

(1943), fiecare diricina cate 30 kg. pe zi;

Cirjelari: l piud cu boiangerie a lui lon

Chitu (1942); Enichioi: 1 tesatorie comu-nale cu 4 ucenici, condusd de megterul E.

Martin ('1948)1e; Luncavila: 1 darac al lui

Mihai Neculai (1948); Ministirea CelicDere. 1 atelier de covoare cu S lucrdtoare('1927); Nalbant: 1 darac al lui ConstantinStoian 9i '1 piu6 cu boiangerie a Despinei lon(1947); Niculitel: 1 ateiler de tricotale cu

broderie (1930); Ortachioi. 1 piui cu boian-gerie Nicolae Teodorof 9i 2 darace: AndreiMachedon gi Vasile Velcu (1947); Ostrov: 2

darace, al lui Gh Cojocaru (1938) 9i al luiVlad Neacau (1931); Peceneaga: 1 darac allui $tefan Negrigan (1947); Pisica: 1 darac-Stere Nicolae (1946); Sarinasuf; 1 darac(1939) 9i 1 atelier comunal de sculepesceregti gi articole din papuri, infiintat in1942 pe lAngd Scoata dinlocalitate20;Topolog: 1 "fabricd" de dimie alui l. Pandrea, cu o fo(d de 12 HB, 5 lucri-tori 9i cu un capital de 26.000 lei aur (1928) 21

Traian. 2 darace, al lui Petre Andrei 9i al luiStoian Giurgea (1947); Turcoaia: j daraclAnd cu atelier tricotaje al lui lon Melca(1930); Zebil: 1 darac trne (927)22

Din cele prezentate, rezultd cd indus-tria textili s-a dezvoltat in str6nsi legiturdcu cerintele locale 9i nu a depdgit stadiul deindustrie mlci.

1. Capit6nia..........., dos. 33/1 929-1930,f.1 83- j 84:2.Buletinul...., nr2-41 1932,t.593.N.N5sturag, lndustia texti6 Qi . , f.1634.Buletinul..., nr. 7-9l'1932,f.'11 9i5.Arhivele Statului Tulcea, Tribunalul.... acteaut.dos.T l5/194'1,f.355:6.lbidem. acte aut.dos.?27 h 942.l 347. lbidem. acle aul. dos. 67711938J.212:8. N. Nasturag,lndustria in Dobrogea...,f.69,9. Buletinul...., nr.1/1932,{.53; nr. 5-6/1932, f.1Og; nr. 7-9l'1932,1.7, '102: nr. 1/'1943, f.35.'l0.Arhivele Stalului Tulcea, Tribunalut.. . reg. transc.61t1927, f .321.,1'1. ldem, Prefectura...ad-tiv, dos. 1 45211 947.1.912.Bulelinul..., nr. 1/1932,f.53-88, ff. 2-411932.f . 59-651

l3.Arhivele Statului Tulcea, Prefectura..., ad-tiv, dos.887/1939, f.30;14. lbidem.'15. N.C. Munteanu, Macinul Si imprejuimile sa/e, Braih,f a.,l 50;16. Arhivele Statului Tulcea, Pretura plesii Horia.., dos.7h947, t.1-10117. ldem,Pretura plasii Nlacin.., dos.339/1943, t.45i'18. ldem, Tribunalul ... reg. transc. 135/1943;f. 116l9.Pretura plesii Tulcea... dos. 415/1948, f.6iCamera....dos. 221 1947 - 1948. 1.7 O

20.ldem. Prefectura .. statistic, dos. 3211939,f.90: Preturapla$ii Tulcea. . dos. 318/1942, f 120;2'1.N. Nastura$, /ndustia in Dobrogea ..,f .6922.Arhivele Statului Tulcea, Prefectura..., ad-tiv, dos.387 t1927, f.18.dos.525/1930, f. 14i

Anul editorial tulcean2003-200+

"Eseuile acestea nu sunt niciintdmpldtoare gi nici singurele pe careAdian Harghel pare sd le fi scis. imiilace se cred cd ele fac pafte dinsumarul unei carli frumoase, scisede-a lungul unei vieli "

Constanta Buzea

III

II I

TTA.ANT ROPO LO GI A C RU C I IINTRODUCERE

MOREL

60

Adrian Harghel

!IIIII!II!IIIIIIII!IIII!II!IIIIIIIIIIIIIII

I!III!III!IIIIIIII!IIIIIIIIIIIIII!IIIII!II

Steaua Dobruge

Doui din cdrfile lui Charles Adolphe Gantacuzenein colecfiile lnstitutului de Cercetiri Eco Muzeale

TulceaL5cremaoara I\ilANEA

De-a lungul secolelor cea mai simpldformi a insemnului de proprietate a fost chiarexpresia latineasci ex libris (din, dintre cadile)care precede numele posesorului cirtii, agadarex libris-ul autograf.

Mai tirziu. odata cu dezvoltareamegtegugului tipografic, s-au adeugat acesteimentiuni gravuri sau blazoane ale familiei,ndsc6ndu-se astfel ex /lbis-urile heraldic ai celfigurat, tipirit separat ori sub forma unoretichete gravate. Uneori ex /lbr,s ul heraldic eraimprimat prin presare sub forma unui timbru pe

foaia de titlu (de exemplu blazonul familieiSturdza in colectiile noastre). De asemenea,gtampila aplicati pe foaia de titlu sau in interi-orul cirtii este o alta forme rdspinditd de ex libris.

Preocupdrile personale de bibliofilie ne-

au oferit prilejul de a intalni in fondurilelnstitutulur de CercetSri Eco Muzeale Tulcea

cdrti cu ex /lbrls uri, autografe gi insemnerimanuscrrse ale unor personalit6ti romAneqti de

marci. cum ar fi. Nicolae Bdlcescul, loan C.

Bianu, August Treboniu Laurian, EpiscopulMelchisedec $tefinescu, Mitropolitul losifNaniescu, Alexandru Papiu llarian, Dimitrie A.

Sturdza, Dimitrie C. Sturdza, Chades AdolpheCantacuzdne. Perpessicius, Take Papahagi.

incerc5rile de reconstituire a bibliotecilorunor personalitdti, precum cele amintite, pun inlumina noi aspecte ale preocupirilor 9i formatieilor intelectuale, ale puterii lor de receptare cul-

turale atins intr-o epoce sau alta.in studrul de fatd ne vom opri asupra

poetului gi diplomatului Scarlat Cantacuzino(1874-1949), pe numele sdu literar CharlesAdolphe Cantacuz6ne, scriitor de expresiefrancezd (opera sa numdrd 28 de volume depoezii publicate la Paris, 8 volume de istorie 9i

critica literare, 5 volume de eseuri)2 9i un impi-timit colectionar de carte rare, asemeni inain-tagilor sei. Face parte din a 24-a generatie a

Cantacuzinilor, dupi cum apreciazd cerceta-toarea Marilena Popescu, tatdl magistratul

Adoll Cantacuzino3 (1831-19'11), fiind unul din

cei patru copii ai caimacamului Constantin

Cantacuzino (1 SO0-1 875).4ln ceea ce privegte eruditii certurari ai

familiei Cantacuzino amintim biblioteca de la

Margineni a stolnicului Constantin Cantacuzino,cea mai mare colectie de cdrti din secolul al

XVll-lea, care numara peste 500 de volume,manuscrise, c5(i gi periodice rare romanegti 9i

straine, achizitionate din tara 9i streinatate,datoritA preocuperilor culturale, filosofice 9i

politice ale stolnicului.5in anul 1894, Scarlat Cantacuzino intre

in diplomatie ca secretar al Legatiei romane din

Paris, iar in mai 1918, dupd ce Romenia sem-neazd pacea separatd cu Puterile Centraleramane singurul diplomat roman timp de gase

luni insircinat cu afaceri in Franta6. $ederii laParis i se daloreazd prietenia cu Paul Val6ry,

Stephane Mallarm6, Andre Br6ton, cu Martha

Bibescu gi Elena Vdcdrescu.Din anul 1922 se stabilegte la Bucuregti

ca ministru plenipotentiar al Ministerului de

Externe.La inceputul lui august '1949, Charles

Adolphe Cantacuzdne, alituri de intreaga fami-

lie. este scos din casa cu gridini de pe stradaNuferilor din Bucuregta (azi str. Gen. Berthelotff.22) gi mutat intr-un spatiu mizer, unde aveasd moard peste cateva zile. Mai mult, biblioteca

sa a fost confiscat5.7Cesetorit cu Julieta Missir a avut o fiica,

Armanda Roco (1913-1975), nascutaCantacuzino care, pentru a face fatd sdrdciei, a

vdndut multe ci(i la anticariate, cdrti ce au

inscrise pe ele ex /ibns-ul Charles Adolphe

CantacuzdneS.Doui lucrdri din colectia de carte strSini

veche a lnstitutului de Cercetdri Eco MuzealeTulcea merite o atentie deosebiti din acestpunct de vedere, acestea provenind din bi-

blioteca printului Scarlat Cantacuzino Certileau fost achizilionate de muzeu in anii 1973 9i1983 din anticariate bucuregtene; agadar, pre-

6'1

Steaua Dobrugei

supunem cA anterior au fost v6ndute deArmanda Roco

Prima lucrare din secolul al XVll-leaeste: Philippes Des Portes, Les Oeuyres, ALyon, par Thibaud Ancehn, lmprimerr ordinaireau Roy, 1645, cu 715 + 21 p. nenumerotate.Legatura certii este originala, din pergament pecarton $i Supracopertd de hArtie rogie cu gtanteaurii.Pe foala de gardd de la sfirgitul cirtii avemsemnatura lur Charles Cantacuzene. pe aceeagtfoaie el a scris: Desportes. Sannazar. Rivarol etBonfflers ! Charles C.

Foaie de garde cu semneture

Pe coperta 2 interior a volumulut gasimun supralibros heraldic sub forma unei etichetegravate de 2 x 2 cm, cu una din variantele tarziiale blazonului familiei Cantacuzino; de dataaceasta nu apare acvila bicefala bizantine caornament exterior scutului, acesta fiind timbratde o coroani princiarS. Se gtie cd $tefanCantacuzino (1714-1716) $r apoi toti domniifanarioti din Tara Romaneasca incep si-9i tim-breze scuturile, in stemele de stat cat gi in celede familie. cu coroane de rang domnesc sauprincia19.

in acest caz, semnificatia coroanei caretimbreazS scutul este de a ocroti. Scutul de tipfrancez, cu partale laterale egale gi partea de .iosin acolad5, este scartelat in noui cartiere cuecuson in centru. intre figurile heraldice aparereprezentate acvila cruciate a f6rii RomAnegtiflancate de cei doi agtri, la dextra soarele gi lunala senestra, precum Qi capul de bour cu steauacu gase raze, elemenle din stemele celor douateri romanegti.

in scut mai apar coroana nobiliare, ocorabie cu un pescar, leul gi alte insemneheraldice boieregti. Smalturile heraldice sunt dincele doud metale nobile, aurul gi argintul, 9iculori de albastru care simbolizeaza azurul,negru simbohzand modestia, verde asociat cutineretea. frumusetea. speranta gt rogu ce apare

numai la coroana care timbreazd scutul.l 0

Pe de alte parte, pe paginile 542 - 543ale cirtii, Scarlat Cantacuzino a completat cucerneala neagr5, in partea de jos a acestora,versuri care nu au aperut la tipar, fiind vorba deun exemplar defect.

Cea de a doua lucrare cu ex ,bris estedin secolul al XVlll-lea: M. de Bachaumont,Mdmoires secrets pour servir a l'histoire de laRepublique des /eltres en France, depuis MDC-CLXII jusqu' d nos jours, tom 7, A Londres, chezJohn Adamsohn , 1777, 372 p. , cu legituri ori-ginale din piele bruni pe carton, cu gtante aurii.

Pe foaia de titlu avem imprimat5 gtampi-la ex libris Ch. A. Cantacuzdne. cu initialelenumelur gi coroana princiarS.

Foaie de titlu cugtampila ex /lbrs

------------->

Pe foaia de gard5, cu cernealS neagri, pos-esorul a facut doui rlecizeti care se com-pleteaze, cu privire la acest volum gi s-a semnat.Cette panie est refaite de Sansax / de Mairobert,

ii:l

j:l I SI t) I It lt;i

t:i

6t

Blazonul familieiCantacuzino

Sleaua Dobrogei

qul s'est / rbfait...en 1779. / Le continuateur M.d'Anger / ville s'en alla sur l'|chafaud de 1794-Charles Cantacuzdne.

Degi exprimarea este ambigue, insem-narile demonslreaza pasiunea scriitorului pentrucirtile din biblioteca personalS 9i, pornind de laIecturare, preocuperile sale literare gi istorice.

Mai exrsti o gtampile "Soci. Func.Publici, 1902; Biblioteca A. C. Cantacuzino Nr.

627" aplicate pe romanul Crucea de argint a luiEugdnc Sue, tradus de lon Heliade Ridulescu9i tipdrit in 1858, exemplar care a ajuns in fon-durile Bibliotecii Academiei RomAne apoi, prinlr-un fond de preluari, in colectiile bibliotecii insti-.tutiei noastre din anul 1978

Anul editorial tulcean2007 - 2o,o'+

o

Blazonulfamiliei

Cantacuzino

in concluzie, Charles AdolPheCantacuzdne a fost un mare bibliofll pentruprezenta in biblioteca sa, pe l6ngd multe altele,a acestor doua edilii de valoare, iar identificareacertilor reprezinta o contributie modeste lareconstituirea bibliotecii scritorului.

1 Volumul Condica cimina6, Ed.a 2-a, lati, in TipografiaAlbinei, '1838, ce poarta semnatura lui N.Belcescu poale

conlribui la reconstituirea bibliotecii istoricului, la com-pletarea studiilor facute de prol. Hotia l'leslotescu Bebcali.2 Tudorovici Doina, Amurgul nob,Tiror, Bucureqti, Editura

Pro, 1998, p.69 (interviu cu Mihaela Roco nepoala de fiicd

a lui Ch.A.Cantacuzdne; p.67-75)

3 Popescu Marilena , Cedi din colec(ia familiei Cantacuzino

in fonduile Bibliotecii Nationale, in Revista Bibliotecii

Nationale, an lll, nr.l, 1997.P.18-'19

4 Predescu Lucian, Enciclopedia Cugetarea ' Eucure9ti,

Cugetarea Georgescu Delafras, [1940], p.162

s.Dima Dragan Comeliu, Brblioteca unui umanist romen

Constantin Cantacuzino stolnicul, Bucuregti,1967, passim

6 Popescu Marilena, loc.cit.7 ibidem, p.198 lnformatia provine de la Doamna Oalila Lucia Arama.9 Cemovodeanu Dan, $f,,nla 9i arta heraldice in Romenia,Bucuregli Edrlura $tiintifica $i Enciclopedica. '1977, p.51'lO.Biedermann Hans, Dictionar de simboluti, vol 1-2,

Bucurelti, Editura Saeculum 1.O.,2002, passim

CEZAR CALENIC

iuni( 200.r. Tulctr

63

&, )

rqI

A,*t<:iooiie Ce i.exte

::j\r l1t.3ratLtm enaazb ?i ame,t:ican\

,..r".kFErF, j'r v,\

rmc

ir

axtxrrlr, rrrocirl, f iPrunlt,rlrLllEfll

<1944 - 2002)

.9teaua Dobmge

Jurnal de adolescentd rtrt

A patra sambata liri Tudor. Mai exact. cualt Tudor:

Ca de ohicei sdrnbita. rn-arn trezit ceva rnaitirziLr. la $apte $i .iumdtate.... ainlate de loana. amtrecut r.r$or cu aspiratorul 5i cdrpa de pmf plin casd.apoi singLrld. m-arn ocupat de birou, bibliotecd. denrdruntigulile care ne nipidesc locuin!a. ii dau ele-ganta, confbll. identitate. ori dirnpotriv6, ii inspirdaerul acela irnbdcsit. nesuferit. de 6azar - intotdeau-na amprenta personalitdlii locatarului.... am flcut unduq 9i rni-am cletit cateva dessous-uri scurte darpldcute exercilii de narcisism.... micul dejun: doistluguli cr.r telernea de laci vag indulcit6 in sare....rtr-a vizitat iarapi loarra etelrra poresle. ce-midoreste sut-lelelul si rrdndnc azi. gi rn6ine. ca gi cAndn-ar lti cA un suflet de onr nu are nevoie nurnai dernincale. cd in piranrida tlebuin.telol m6ncarea sld pe

ultimul loc.... lni-am probat in linigte doua r-ochileridicate asear6. obosita. grAbita, de la modista mea .

alt exerciliu de intimitate.... lu-am jucat cu KatieHolmes pdpuqa. firegte! . i-am probat rochitele noi.identice cu rochilele mele (rnateriale. croiali. cus6-IulA. lir)ic).... anr scurrnorril alrrirrtiri plin apanan)en-tul tatei. tbstul apamament al pirin(ilor pachetul cucorespondenp din tinere(e a mamei, ambalaj de hir-tie satinatd, peste care. dupe ce a inteles probabil cdrrr va rnai remene multe vreme cu noi. a scris trgortremurat: "Pentru Oana. lumina ochilor mei. cind vafi nrare!". agezAndu-l langa caseta cu bijuterii (euinci nrr am indriznit sd tulbur memoria r ietiiasculse in pliculile de demult!)i maqina de scris atatei. jucdria nlea ptel-erata altadata. pan6 si fi ajunsgi pe la noi calculatoarele, pe carc o redescopdr cu unvraf de hirrii irrgllbenite (tlu aveam habar de exis-

Traian Oancea. Peisaj lacustru.gravure metal

ETneSto MIHAILESCU

tenta lor!) in buzunarul gentutei protectoare:aprob6ri pi autorizatie eliberate de mililie.amprentele rnatrilelor; cerute anual tot de militie, case poate fi identificat operaliv eventualul autor alunui manit'est antipartinic. antistatal. antigeniu(Doamne. ce vrernuri! Sunt rinovali oameniicareaustat sub ele'll "Nu-s vremurile sub om", Oand! Darsunt licute de oamenil Noi nu gtim ce a fost. cum a

tbst... Pentru pirinli via[a, adicA durere, spaim6.disperare. moarte. pentru noi islorie gi vina de ajudeca ceea ce nu am trAit, nu am cunoscut nemij-locit 9i nu vom irtelege poate niciodatl cum de a fostposibil! Scirbos memento! Obsedanti tem6!); calcu-latorul lui loan. ale cirui dosare gi filiere sunt, pen-tru nrine. o rezerva inepuizabili de fortifiant spiritu-a1.... la zece ca intotdeauna punctual, acum insiIitos! a venit "maestrul", pentru deja consacrataqedintd de desen telrnic Ai pulin calcul diferenlial,care s-a incheiat fix! la ora treisprezece. Pdniacum o lun6, qedinla de pregatire dura tot trei ore,dar irnediat dupd aceea imi propunea o ieqire dincotidian. o firg6 la fermi sau, cu gagca, pe vreo insulide pe Marile Lacuri. Locurile se repelau. inerent. darfiecare iegire era ind ividualizat6, gdsea Tudor cevasd o faci unic6, mereu. Acum, eu il pedepsesc pe el?el pe mine? nu mai pricep nimic!

La fermd. de obicei, mergem doar noi doi.Cum ajungem, sirim bezmetici direct in costumelede cilirie. ne ducem la grajduri, echipnm caii qipornim la trap. in ritm de vals. spre pidurea...icned. din proxima vecindtate. Toamna, pidurea ejoc incitant de arome 9i mirozne, de umed putred, depanserualitate difuzd, ascunsi paradoxal sub straturidense de lrunzig muribund, de ovar cosmic fecundatfremitand a facere, e horbot5 verde-aurie-arimie-argintie gri. haos in care mai pulseazi rogiaticespuze de sori, in vreme ce alt semn ince neldmurit stesd rdsari din cenuqa lor... $i armisarul meu, Altin,murg superb, de gase ani, nemuncit, cu venele gatasi-i pocneasci de clocotul sAngelui, mirosind incinsa rnascul excitat, sforaind adulmecdnd cu dor deslepi in gene zidurile nesflrqite de stejari, carpeni qi

tei, sudoarea lui mA amete$te, me poarte prin univer-suri stranii. nemaicalcate... $i Tudor iqi lipegte calulde al meu... Tot armesar, su1 nir6vag, nu suportA pe

oricine s6-l incalece... $i pe mine mi lipegte de sine.lmi ia frAul din mind, md ridicn din ga, ugor, tandru.parci m-agjuca eu cu pepusa Katie!. 9i mA a$aza pe

64

.tE

II

k

Stea ua

calul lui. in gaua lui, irr fala lui... Ca vrejita stau inbralele acelea ale cdrol daruri le cunosc bine. de atetde nrulti vrenre ce nu mai 1in minte cum era llribuculia lor. CLrnrinlel. Tudore, cuminlel! ilatentionez. $i me asculte. ma seruta nurnai gi il sdrut,nri inrbrSli5eazd numai 5i mi las imbretigate. malipesc de pieptul lui mulindu-rni dup6 forma trunchi-Lrlui aceluia tielbinte. fiindcd in pozilia asta nu pot se

rirspLrnd imblalipdrilor sale imbreti$andu-|. Doar ililtentionez ialigi: CLrminlel. Dor.Doruf cuminlell $inu $tiu daci e bine ci-l atentionez astfel...

a.iungern pe rnalul Malelui Fluviu. la cetate

l. ttiglila. la bdtlinLrl altar din incinta cetAlii... Ochiiuintii. ochii fanteziilor nrele de liceand. tintinasulletLrlui nreu. st aditrcesc..., mileniile devinelipc.... sunt prin anul 100. in jur roiesc, neaslimpdrplenronitoriu. cohofte din Legiunea a V-a" Maccdonica".... nu-mi dau seama cili ani am...'ptintre cornandanlii romanii il recunosc pe Tudor...'apale gi generalul... Marcian, tata..., demers strate-

gic inheprins de Traian in pregitirea primului rizboicu dacii. Simion Mehedinti. in " CrcStinismul romi'rrcs,. ". pagitta... Mi-e lcrtc sa caut. li nu vreatl s-o

il\entez! Melredinli scrie cI legionarii aceia au fost

adLr;i 1i ilcarriruili la T. Higlita direct din Palestina lica au pufiat " Eranghelia" printre biEtinaqii barbari,

irrcre;tin6rrdu-i. Faptele se leagd'. in illo tenpore,lisLrs i9i desflqur-a aclivitatea misionard, Legiunea se

atla pe pinrintul sthnt, mulli soldali fusesera conver-

liti... Sunt cilcunrspecti insA fate de afirma{ia ciLegiunea a ajuns aici direct din Palestina' cred cE

drurnul ei a fost lung 5i sinuos, cu intirzieri prin alte

cetati. in alte fizboaie, 9i c6, pe parcurs, i-au

improsptrtat mereu efectivele cu alte Pi alte generalii

de luptitori. Dar eliberat de povara aproximaliilor'adevdrul se alege: Legiunea a V-a "Macedonica" a

adus la T. Higlila 9i militarii care au intrat printre

localnici nu cu sabia, ci cu Vestea cea Buni' le-au

aplins pentru int6ia oar6 candela cre9tinismului, initi-indu-i in invAtetura Mintuitorului. Roma era inclpigini. ii persecuta pe cre$tini' sabia ei imperialE nu

a fosl striind de moartea violenti a celor mai mullidintle apostoli. dat legionarii ei prefigurau strilucitEvul civilizatiei hristice. Peste mai bine de o mie opt

sute de ani. s-a intimplat ca mogia bunicului meu sise intindi pane sub zidurile cetalii...

irtgenunchez.... cu mina incE in mini luil'udor'. il trag lhri sA vreau dup6 mine..., inge-

nuncheazd qi el, de fapt..., scotdin "sacul" decilirieo lunrinare. o aprind, o fixez la baza altarului, sub

clucea ddltuiti stengaci dar adinc.... mi inchin cu

gdndul la sufletul mamei..., mullumesc luiDunrnezeu pentru darurile lui cele firi de prel oferiternie, indeosebi pentru tata 5i pentru Tudor..., mi rogpentru sAnetatea celor dragi gi pentru bucuria asta

clementare. esenliali. de a fi 9i de a invila 9i de iubi

Traian Oancea. Oglindire, UIP

qi de a crede..., simt prin mAinile noastre inci impre-

unate, prin trupurile noashe care se ating, fluidul g6n-

durilor lui aceleaEi cu ale mele, ca qi c6nd ar izvori

dintr-o singurl inimi, dintr-un singur duh..., iridesevargite stare de linigte 9i impicare sufleteasci.

imi reazem caput de timpla pietroase a altarului 9i

din inima granitului me potope$e nivalnic miros

vechi de smirn6..., se intunecd soarele, perdeaua din-

lduntrul kmplului se rupe in doud, de sus pintijos.. ., dobofit de dwere: "Eloi, Eloi, lama sa bactani.

Dunnezul Meu, Dunmezul Me4 pentru ce M-aipdrdsil', $i, ridicdndu-se spre slava cerurilor: " 7?I;i.

in miinile Tate imi incredinyez duiul' - pdmintean 5i'

ceresc, om qi Dumnezeu... pdrelnic dezacord intleevangheligti..., suntem noi, spirit urcdnd din spiritul

arborilor sacri, din care 9i Maria Magdalena 9i

cealaltii Marie va fi recoltat riSini pentru uleiul bal-

sam c€ a mangaiat trupul trecut prin supliciul ristig-nirii..., predestinali de la inceputuri sa ne inlrupem Si

sd ne intAlnim astazi, intr-o astfel de clipe sf6ntd, s6

ne unim 5i sA ramanem unul, pini la capitul capitu-lui.., un fior..., impulsul de a md dirui lui Tudor.

toat6, acum, aici, pentru totdeauna..., sentimentul ca

n-a; plcAtui, cA mama m-ar aproba, ce tala nu m-ar

certa.... simte qi Tudor... ndvala oarbi din drojdiilecimii gi ale singelui meu... gapte draci... Ce furtuni

te bantuie, OanA Bildoani! Md lipesc de el . Au tre-

cut, rispund... Ne ridicf,m... imbrili;ati ...luminarea arde, Iumina ei sti pe lumina a mii 9i mii

de luminiri, care de la inceputul Evului s-au topil la

temelia de granit a altarului, pe lumina ei alte

luminiri, m6ine qi-n vecii vecilor. i;i vor curge lumi-

na, proiectand cosmic semnul daltuit... Pecetea lui

Dumnezeu... In hoc signo uinces, Eusebiu. De vita

Constantini... In hoc signo vinces, Tudorel loan, 20'

3l: "pentru ca voi sd credeli ci Iisus este Hristosul.

65

I

!

Z

{

I,

II

.a,!

t,* I;

Fiul lui Durnnezeu: 9i crezind sa aveli viata innumele Lui".

incilecim ;i pornim galopdnd vijelios.Revenim la conac dupi mai bine de doui ore,

infierbantali.... resuflem cateva minute.... eu mdftltretin cu florile (muqcate, cerceluqi. limba soacrei,cldciunicd- dendrisicd aromatizantul pi dezodorizan-tul bunicii!. flori de pe c6nd era bunica adolescenti,la nnict). din odaia rnea. din odaia tatei. din odaia incare- de obicei. doarme Tudor, le alint. le curat deruscituri. le ud.... Tudor cu Mihai, fermierul, dis-cutd.... Cristina. nevasta lui Mihai. ne invite se

servirn prinzul. rnasa e deja pusi..., ciugulescamestecat, dezordonat, de-a-ndoaselea, pu{ini brdnzdcu smintini qi cu rniere de albine, cu piine, neluind in

Traian Oancea, T;indrd cu llori. U lP

seama mAmaliguta gratinate, amestec fantast de auriugi ruginiu, joc de varii forme..., qaldu garnisit cumaioneze, peste care torn doud linguri zdravene cudulceald de cipgune. dar abia gust de doue trei ori. . .,f ig6ruie de porc cu smochine proaspet culese, cumere gi banane, cu mimdligu{i in loc de p6ineacum, aproape rece, redescopar in niri parfumul eiinconfundabil qi o glsesc apetisanti..., TudormanancA sinAtos, barbateite, adun; cu un dumicat depdine ultimul strop din sosul cimii rAmas pe fundulfalfuriei... deseft, eu un strugure, el un mar..., el a

biut doud pahare de vin greu gi negru, scos parci dinpivnilele anticei T. Higlila. eu am sorbit de c6teva oridin paharul meu, care rimine p6ni la capEt plin, o

dati din paharul lui..., iegim pe terasa, sub soarele

bl6nd, adumbrit de vegetalia inaltd ce ne inconjoari,ne bucurirn tr6ndavi de cafeaua aromind exotic moli-

ciunile tirirpului qi ale aerului, bnrbatul gi de un coni-ac..., veritabila siest6.... del cuplu matur, consolidatde incercirile anilor, care a invAtat rostul qi prelul a

toate. desfetarea lucrurilor gi a gesturilor merunte, limulte, ti de fiecare zi. Dormim o ore. Spre seare, opartidd de tenis, apoi o plimbare per pedes prin jurulcasei. dialogAnd cu florile gi cu iarba gi cu pomii. cupdsdrile qi cu animalele. din ogradi ori silbdticiuni.cu amurgul, cu vintul. cu dorul... cu Tudor...Revenim. cindm . frugal..., ascultind Ceaikovski -nu am multi muzici la fermi, iar mijloacele tehnicesunt modeste cind nu am motive si le fac altfel -Vblsul florilor Dansul lebedelor Dansul spaniol,Dansul napolitan- Mazurca. in varianta interpretativepropusi de London Festival Orchestra, cu HenryAdolph la pupitru.... m6ncarea e un moft. ritualulcinei in doi . in dragoste, dorinli. amAnare, a$teptare. ne induce o linigte de primordii... Jolrann Strauss-fiul, orchestrd yienezd... Singe uiencz, Vn, fenei Sicenbce, lbcilc primdverii, Dundrca albastrd...Marele Fluviu... Dansim, valshm... Cei care seiubesc au nezuin(a com pletitud in ii, nostalgiaandroginului, cauta singurdtatea in doi... Cuminlei,unul in bratele celuilalt, ne sirutim, valsdm, reserutem... Curninlel. Tudore... pun alte caseta, mu-zicd moderni, U 2, Best Songs - &ad, Spanish Eyes,alt ritm. putem dansa gi IIri sA $em unul in bra(eleceluilalt... Brusc. ne decidern: plecim, pi ne urnimimediat. Alteori ramanem peste noapte aici gi.

dimineala, la lapte, pornim spre ora$.Pe insul6. la lel. dar cu ga$ca. jucam tenis.

pescuiam. dupi anotimp facem baie qi plaje, neplimbam, mAncam. dansdm ca niqte scelerali, cdlivaapucali fac dragoste..., se bea . dupi v6rstd gi sex,dupi nirav. unii rnai pu1in. altii mai mult..., pretextpentru discutii, pe teme de la cele mai serioase gi

grave la cele mai deocheate. suntem prieteni de oviafi, comunicdm perfect intre noi, iar fiecare ecuplat, iqi are jumetatea cu eI..., uneori dormim lavreo casi de pescari.

Duminica, de dimineala pAn6 seara, imi faccu seriozitate temele. studiez, me pregetesc pentrumarea ofensivd de dupd Bac, admiterea. TudormunceSte, ne intiilnim abia pe la 9apte, la mine ori.mai rar. la el. cindm, mergem pentru doua trei ore'intr-o vizite sau la o cArciumioari a noastri.intimd... CAteodat6 primim oaspefi, Ia mine, la el.lntotdeauna. la unsprezece sunt acasa, la unsprezecegijumitate, in pat. Luni, de la prima ord, avem baleri-ile inclrcate pentru o noua saptamana de munca, oseptemane in care nu mai este timp pentru distraclii,deqi dimineala md duce in fiecare zi la gcoali, depi la

terminarea orelor vine adesea si mi ia, degi ne mai

vedem o dat6, de doui ori, seara, vizite fugare, nea-nuntate, eu la el, el la mine. .. NuJ spionez, in aparta-

mentul lui nu are ce s6-mi ascundi, un rind de chei e

66

Steaua Dobroge

,t

SEaua Dobrugei

la mine. iar cind nu este acase, poate sA faca ce vrea,nu ltiu pe unde bintuie, cu cine, pentru ce, degi imiirrchipui cu cine 9i ce fac am6.ndoi, cam pe unde...

$i astizi. sambeta... singuri... acasi...Ma super pe calculator. Nu e chiar apa de

istel precum se crede! Incerc sa trec un texl dintr-unprogram in altul 1i constat ce mi-l schilodeqte. Euvroianr sd folosesc pu1in, cit mai pulin ghilimelele,fiindci la deschiderea lor, daci se produce dupi vir-gu15. rezulte un qir confuz de trei semne identice, iarmaniera englezeasca, in care le utilizeazi unii. mi se

pare striina sptritului limbii romine. De aceea ale-sesem alti cale pentru a pune in evidenla titlurile,citatele. sensurile figurate ale cuvintelor schimbareacaracterului literelor, folosirea in acest scop indeose-bi a cursivelor, la nevoie $i a aldin cursivelor orirrumai a afdinelor. Constat insa cA prin lrecerea in altprogram uniformizeazi, readuce aproape integraltextul la caracterul obisnuit, generind confuziijenante. flcindu-l uneori dificil la lectura. aproape

inintetigibil. Perseverez, totuli... Cred ci am reuqit...Oare?! il supun altu i test, jucendu-mi, glumind... cu

cine si rnai glunesc ai eu! cu PC.-ul, cu I.T.-urile...Aclivez Corectarc ortografrcd ti gralr@ticald. Scriv:Sa dus la cas" s-a! DupA "mintea" lui e corect. Eu m-

anr lSmurit, habar n-are de ortografie, de gramatici"

de logic6! Ce-i pas6, el nu d[ Bac'-ul! Scriu: VzitezMuzeul de asrtd nndernd,;i-mi subliniazi cuvintultas(at "neateflt", cu o literd irr plus. "Corectez"intentionat greSit: Vzitez Muaul de astd modernd.

$i-rni confinn5. ciubota, ci e corect. Deci.., nu

gindegte. Dar imi di sfaturi, me dojenegte cindgrcFsc. se zburlegte la minel Firi programele lui,software-le lui etc., etc., nu valoreazi nici cat o c.eapd

degerati.DupS plecarea lui Tudor, doui ore - mate....

jumltate de ori pr6nzul..., tata fiind in pre, cu afa-

ceri. vine loana, care renunte sa minince cu ai ei de

dragul meu. si fie siguri ce nu sar pesle masi ori ce

nu dau la ciini bunatate de supe de pasar€ cu g5lu$i.de Snilele de vita in pesmet auriu (recunosc: fragede

gi parfumate. cum numai ea se pricepe sa geteasci!)

!i de clatite mortale, umplute cu brinzi proaspiti, cu

miere de albine, cu dulceluri ori cu gemuri de toate

neamurile, ci ai minca cu Fpte guri..., buna loana

constati cd sunt cam palidi. ci par obositi. ci am

ochii incercdnali, 1;i se oferi sd str6ngi ea masa, tri-mi@ndu-mi sd ma odihnesc, dar nu inainte de a m6

intreba daci m-am impdcat cu Tudor, daci paloarea 9i

cearcinele mele nu au vreo legetur5 cu... 9i ridem,rni lipesc de pieptul ei, imi m6ngiie matem fruntea,

imi dau lacrimile, dar nu din cauza lui Tudor, deqi...'o las in bucitirioara mea, plec..., trindivesc mai

bine de o ori pe sofaua din camerd de zi. ca si nu fietot camera de lucru, dar nici dormitorul. risfoiesc

nl Ite revl ste em e ecture, magaz In.

amestecate -, credae am ti atipit cateva minute. . ., md

trezesc .fesl, cu gindul la Andrea Bocelli, fredon6nd

"Con te partiro", llagar superb, demonetizat.bagatelizat prin abuz de difuzare.. ., jumdtate de orichimie, cea mai indigestb disciplini, nu $tiu de ce,

pur gi simplu nu pot s-o sufEr gi, paradoxal, inv61 ca

o nebuni, profa chiar crede ci am vocafie de chimist'vrea sA ma impingi cu anasina la Olimpiadd' sirenun( la mate, la filozofie ori la literaturd...' doud

ore termin de citit "Mara" lui Slavici. singurul

roman al unui scriitor canonic pe care nu-l citisem. Si

descopdr ci-mi place mai mult decit obosita-rugin ita

"Moar5 cu noroc", imi notez idei li scurte chate din

ceea ce spun Cilinescu, Vianu, Micu, Manolescu,

Magdalena Popescu despre operi Ei personaj... o or[me conversez cu Frank O Gehry, despre cum devin

imobilele sculpturi, despre arta de a recrea relalia

dintre arhitecture Si psihologia dorin.telor umane......" Opozigia", cotidian local. numdrul de -

duminica trecutd. Uitasem, l-am cumpirat fiindci miau solicitat un interviu, vroiam sd-l citesc... Dar imiingheali privirea pe pagina intdi... Trif Belatbn..

Nunber one...9i... Tudor. Tudor al meu!.. |a fond,

in titlu cu litere de o qchioapd: " Tiif klafon Si Tudor'

kgdan Deleanu, santarii imbaronaSi ai urgisiteigubernif'. FireSte. cu o caricature: protagoniqtii i;istring ftrlo9i 9i cu nidejde miinile piroase, pe fun-

dalul pal al unei hi4i - sericitul' vandulul nostru

linut. $i cu umor: "Trif Belafon' baronul de Cara-

Cuda, gi tanerul baronet de Altan'Proiecl. Tudor

Deleanu". larjos, in coltul din dreapta, irrtr-un chenar

micuE fotografia mea gi o trimitere: "ln pag. a XI-a:

Interviul de duminici. Olimpica noastri de fiecare

an, Oana Minodora Marcian" motivul pentru care

am cumpirat acest numar al Opoziliei, fiindcd altfelnu cilesc ziare de nici o.-. culoare. Simpla alitLrrare a

numelor noastre in aceste condilii mi se pare opingirire. A tot frumuse!e, sinceritate, iubire.

incredere, speranti. Plus chipurile abrutizate, bestia-

Traian Oancea, Cartier lipovenesc. U lP

67

+..F:

7

.;";{

1.,,

.lteaua l)oltruge

lizate- golitc de nrininrala fer.6rnd de onrenie necesara,chipuri dc Drarlani aristoctatizati peste noapte, cu aergri. inerpresiv. dc bolovani imuni la suferinla umane,la laerul de durere din jur. cu rinjet nesimlit gi sfid6-tor. dind sentimentul ce se prevalesc strivindinocerrla eniglnaticei copile olimpice... intimpldtoreu. Sau poate cd nu intamplatorl poate ci Pat liPatagon. piptrgar-ii de la Opozilia asta au vrut, ceea cear irrsernna cI 5i interviul pe care mi l-au solicitat nua fost actul de lecunoa$tere a unui merit, ci o farsig.rosoland. stilul lor'. rnodul lor de a face presa - fereprincipii. fEr':i morali. lird profesionalisml Plus fap-tul cd Altin existd. dar nu e domeniul unui baronet, cichiar calu I meu!

Alerg in celalal( capAt al etajului.Apartamentul latei. in contiluarea acestuia. o camerAslinghera. pe culoarul de trecere spre depozitele decalabaldcuri ale casei. inclusiv de amintiri din altecase- din alte vdrsle- ale rnarnei gi ale tatei. ale buni-cilor'. unLrldin izvoalele rnele de fantezie pentru agre-rlcntarca locuinlei. Camcra stingherd.. Nu gtiu cit e

de stingher6, dacd e realmente stingheld. dar aga ambotezat-o eu. cu ani in urme, poate pentru ce estecarnera lui loan, varul tatei. bunul, bldndul, fericit-neftricitul loan Afilei. mai mult absent decatprezent pe la noi. aga cum pare. de obicei, in oriceinrplejurare. Calculatorul lui, alt izvor, altfel de izvor.nu de thntezii. ci de realiteti pe care eu le preiauciitcodata ca fic!iuni gata elaborate... I-arn descoperitcalculatolul intemplihr. intr'-o searA, hiliduind neb-uni prin cas6, inlr-un ceas de deruti. dupi cearta cuTudor'. bintLritd de intrebari grave refelitoare la via{i,la dragoste. la sens, la sex.-. intlebiri fundarlentale,pentru ca[e. din p.cate. oli din fericire. nu existirdspr.rnsLrli. r'e1ete. fornrule. ci nunrai experien!d.cunoa$tcle. prrtere de a arlicula din toate un sistem alli irrliirii- Lrn rnod dc a li. un plag de trccere. . . Viata, opernrancnta treccre de nivel. cine nu intelege ade-rdlLrl isla... ('ontact... Click... WindowsExplorer... Folder'... Document... Floppy...

"Sc,stre c:i Opozitia nu constituie o opoziyie,cii nu rL'prczinti o opoitic. ci o poilic, gruparcaorulti tlin cctcul putcrii, carc nMncw cad abil put-crct ittsitsi, licitrd ca h conturilc ziarului, anonimcpcnlru nusit dc neini!ia!i in labirintul matra-pazl1curilor politicc. si curgi o p rtc insenmatd dinlbndurilc publice gi cotnunitare. Dincolo de aparenle,Pat Patapn sunt nunai doi bieti cd1ei..."

Acunr ilsi au dreptale. Autorul proiectelorpentru Autostrada Marilor Lacuri, pe care o vizeazd,in principal. foiletonul din zia-r. esle societatea" lntegra lPruticcl'. cu Tudor, cu a:'hitectul TudorDeleanu ca ac[ionar majoritar $i director executiv,antreprenorul general al lucr'5rii.firnd (in urrna uneilicitatii. tnrcate. dar valabile!) societatea anonimi de

construclii " Mdrgdritarul'. una dintre cele mai pros-pere intreprinderi private din .tara - glumetii au Si

porecfit-o pecinginea na;ionald -, al cirei managergeneral este inginerul Petru Deleanu, tatil lui Tudor.lar gura lumii-i slobode. toatd gubemia gtie ciaclionarii principali ai societiti-caracatita sunt TrifBelafon. miniqtri. Mugurel Plifcu m in istru l-delegatal gubemiei, parlamentari, Petru Deleanu 9i alli cili-va clienti-qacali politici. Din disculiile purtate cuTudor .qi nu au fost puline. subiectul m-a intercsat.at spune, chiar gi din punct de vedere profesional -inleleg ci ingineriile financiare evocate de ziar,indeosebi banii impinqii cu buldozerele in a;a-numitele lucrari ascunse, nreticulos programate incedin proiect. sunt. fie qi numai in parte. reale. insdpovestea asta este doar vdrfulaisbergului. sub care seascunde afacerea afacerilor: lansarea unui programna(ional de investitii pentrLr valorificarea turisticd azonei, in conditiile in care Marile Lacuri au fost con-cesionate deja de aceeaqi fam iliuld-mafiut6-partid.

lar6gi in camera mea. Contact... click...Configurez repertoriul unui program muzical deascultat. fere a-mi capta atentia, fhre a-mi stimi val-uri de efuziuni ori stdri de blegeali... Suferim, une-ori, noi, fetele, la varsta asta... Edith Piaf. les troiscloches. Morice Chevalier. Ma pomme, Batman,L',rccordeoniste romantique, Lucienne Delyle. Sarlcs quci du uieux Paris... Ca s6 previn monotonia,altenrez epoci, stiluri, cultr.rri: Beatles, Hey Jude,John Len non, Ima gi ne, Tina T w ner, To n igh t, MichaelBolton, My girl, Dalida 9i Allain Delon, Parole,parole. Abba. Mamma mia, Madonna, Tiue blue,

Qteen, Bohemian Julio lglesias, Nathalie,Mettalica. (7ne, Madonna gi Prince, l,owsong, Deancorr Dance. Avatat ACIDC, Back in back CelineDion. Thc power of love, Celine cu The Bee Gees,lnmortalit)l The Bee Cees, Lonely Days, EricClapton. layla, iar Edith. lz vie en Rose, iar Batman,A Paris. iar Morice. \hlentine, iar Beatles, Rubbersoul iar Julio, I-a tendresse..., The Cure, Friday i'min love. Pink Floy, Marooned, Vanghelis, IleConquest of Paradise, Usher. l4y lMy. Cercetezfugar repertoriul seleclionat - ce stare mi-ar puteainduce? John Lennon moare impu$cat de un psihopat,Mercury .de sida, Bon Scott - in urma abuzului dealcool, Led Zeppelin tot de alcool, Andy de Ia TheBee Gees - in urma unei supradoze..., Eric Clapton,dependent de droguri, scrie muzice impotrivadrogurilor.... un corp ceresc inregistrat in catalogulstelar cu nr 6354 prime$te numele "Vanghelis".Superb. Start! Ce lume... alcool, droguri, sex,satanism, stele, cer, Dumnezeu... Fiecare cu Erimalui de duh divin qi cu scanteia lui de demon, pindtrece hotarul liniqtii, pe pamant mai deinuind o urmAde c6ntec, de imagine, de metaford.

68

Steaua Dohto

Traian Oancea. Vsul turcesc. UIC

\u-nri clatr searnit cul't't a5 ti reaclional inconilitii nolrnale citind 1;r'irrLrl iltterlitl acordat de

nrine unci prrblicatii. Prohabil ci rn-a5 fi bLtcLtrat. O

clipti. L-ay lr clecrr;rat apoi cLr gri.iir 5i l-a5 fi indosari-

at p!-\te cclelaltc ntici escuri. opinii. cleatii prob-

lerrrc de rtlttctttaltcS. indcosehi dc geotncllie. geome-

tlic arraliticir.5i calcul dilbrenlial. chiar 9i o poezie

publicate de-a lungul timpului in revista liceului.ciilr'\a ii inlr-o rer isti nalionald de matematich $ial ll der enit trc-cut.

in lhta bibliotecii. corptrl de lingd u;d, raftuldoi. jos. Setan Deathdcvil. Marila tdceri alcdcpartclui. lau carlea. o deschid la pagina numdrulqaizeci gi qase. citesc: " Privirea inainte, izualidndccca ce giindirea construiestc in uirntal, demolindincrlii Si obstacolc. tirind, orientind, regenerend

cncrgii, aspiralii. predcstinind pat'fumuri. culori ;ilitrrrtc irrc;i necantcc itt spcctacolul luntii."

4a... Asa ccl'./ Astfel asociati, nefericit aso-

ciatii imaginea rlca ctl cca a lLri Tudor'.. Cine c ..Titlor!.t () lunte nturclari... care manie$te $i

dezonoleitzi tot cc-i iese in cale... fiinta lnea . sen-

tinrcntelc... dragostea noastri. . . Dragosteirnoit!;tri! Hx. hl. lttt... hii, hii. ha, hi! GlumcSti.

0rlrrl DinlPotri\il. sputt sincer ceea ce gandesc. eu

tata in talir cu... (ir tine! De cc' ;i-c- fiici! l: ricd?'

Miel Dir. Tir nu-l iuhesti pe Tirlor! il admiri';i l-aili.\itt ca n tdel. tc trei ca c1... Dar nu ca el ccl adc'tiiritt. ci ca proicclia din sutletul tdu a petsonalitiliiIrtt. L o oglrrtdri. it carc pc tinc tc tci ptiindu-|, pe

ttnc lL- L'itu!i ctiuttindu-1... O u'ctttc te-ai lAsat

at11iilitti li tlc orgoliu. Tudor tl tdu nu e ca ceilalli

bdieSi care uin la liceu sd-Si aStepte fetele - p'ictene.iubite. E nutut: graq, serios - cu mAsurA, 6reSte.. . Ebdrbat adevdrat. cu aproape opl ani nai fitarc catine, i sexy prowcatoL enand in jur un acr de nis-ter... E arhitcct, arc Enni. o ahccre prosperd. dcSi

toatd lunea Stie cd nu avcrca lui tL'iltctrscazd, ai $itu destul, ajuh6 dc tata li-ai deschis. mi nrult inglun;i, propria alacae, Si dcnnnsttazi ci ai stoti,llcr... Ei bine, de azi orgoliilc tc-a pdrdsit.. Zntcul a

devcnit om - cornun, otdinar chiar lichca... Taci.scotprel $tiu cd nu-li e uSot; e a6ta weme de cind Eamigcsti. dc cind trdic'sti in confuzie... iliubescl... Tc minti... Tb mint... Mi nint...Adev[rul!... il detest pe Tudor!

Nu mai sunt eu. O supernova eliberat6 de

proplia-i gravitalie. descoperindu-9i starea con-tr-arie... SIarc de antigravitalie. FreneticS, dar perf'ect

lucidi, perfect stapana pe sine, fantezia mea goneite.gonegte salbdticita prin lumi de lumini, revelatoare...Trif Belafon... Trif V Belafon... Vasili Belafon...belivanul, puturosul..., comuniglii au zis cd e cinstitgi sirac. proletar, intuind de ce-i in stare, ce e ca ei

toti, li l-au pus asesor popular. asesorul care l-ajtrde-cat 5i l-a condamnat pe bunicul pentru sabotaj. apoi l-au numit custodele averii lui. 9i a alungat-o pe mama-

ia din propria-i casa, cu o fetila de doi ani in brate, cu

un bdielel de numai cinci ani agalat de fusta ei, abia

tirind o boccelu(i, pulinele lucruri care li s-au dat. .

custodele cale a trecut abuziv in proprietalea sa li a

gefilor care l-au promovat cea mai mare parte a unei

averi confiscate samavolnic de stat. BAietelul acela.

tata... Fiul asesorului popular comunist de ieri,democratul Trif Belafon, astezi, samsar de partide'

vinitor de ranguri qi dregdtorii, gef de loji politicd

locald 9i de haita de hofi... Vasili Belafon, in numelepartidului comunist, l-a terorizat pAni l-a limurit pe

ingrAmeditul ila de liran care a fost unchiul tatei 9i

tatAl lui loan Alhlei si-qi aduci pimintul in colec-

tiv... astezi, democratul Trif Belafon i-a nalionalizatlui loan acelagi pimint, inainte doar colectivizat, totin numele democratiei, insa IIrd a se mai sinchisi de

formalit6li, hrd nici o limurire prealabild. in temeiul

unei legi strAmbe 9i a vocaliei mo$enite pentru

firidelegi... Iar pe acest lung itinerar al nelegiuirilorde tot felul, din cind in c6nd, igi scoate capul c6te un

Deleanu, e drept, timid, nu in prim plan, ca neamul-

clanul Belafon.Bunicul... Cat l-am cunoscut, cum l-am

cunoscut... Un munte de suferinla 9i de invergunare'

de credinl6 qi de dragoste... Totdeauna surdzitor' in

ogradi' planeta lui de fiecare zi 9i de o via1i, uni-versul lui IErA mistere, in care igi are tronul insugi

Dumnezeu ., cAutand qi negasind, invartindu-se intr-un cerc stramt, repetand $ugubet intr-una, printre

dinlii qtirbi: Ilnde-o 6 si ghiocul dla de htd?l"Ghiocul ila de fat6" eram eu. Mi aflam la doi pa5i

69

:

Sa.,,I,t bbqeidc el. in cotegrl giinilorori in cuptt)rul de lut. veri- 1950, la un an si trei luni dc zilc inchisoarct bile cetati in care construiam fantasme. le corcclionald Si 10.000 lei amen<ld.surreteam ca pe ni$te raze dinspre mine sprc lume. Condamnd pe acclaSi incuJpat, pentrusaLr dupi zidul de tomate intinse pe aracic6t cerul. in inliacliunea prevdzutd Si penaliatd de afi. 24. 25pilctrl de lilieci aploape selbariciti ori sub bolta de Decr 143 din 26 lutai 1950, combinat cu art 2 decrritd de vie. impelii ispititoare de arome gi cLrloli. 183/1949 la un an $ Sase luni de zilc inchisoarc('hictrtearr tiemAtetoare ca tiunza. ca floarea. ca corcclionald gi 10.000 lei amendi.hoarea insi5i- t'ericitd cd nu mi lede. iar de se intdm- Potriwt dispoziliunilor art- l0l cod pcnal va

lrla curnva sd plece. sd se indepirteze. nrd intunecanr cxecuta pedcapsa cca nni ttn rc a<licd un an Si 6luni;re loc. tlisti citeva clipe. pana cand pofta de joc de zilc inchisoarc coreclionali, tolalizindu-sc amu-alrrnga utnbra nnrului aceluia. Pe atunci, nu mi se ilc comtbrm art. 104 cod penal. adici la 50.000 leircr elase inci adevarul elementar ci marele arhitect al arncndd.lirnteziikrr 9i aljocurilol mele era chiar bunicul qi ci Potriuit dispoziliunilor art. l0l pct 3 cocltotLrl incepea cu sirnplul faptdea seprefacecinu mA pcnal se adaugd un spor de pedeapsd de un anvede. Nu starn sa caut un inleles vorbelor lui, erau ca inchisoare. astfel cd inculpatul in tota I vtt cxecuta 2trn tel de vlaji. mi fascinau muzica lor 9i blindetea ani Si 6 luni inchisoa re corcclionald ;;i ua pliti sunnrtrcii care le rosl€a. Astazi abia mi redescopir ghioc, de 50.000 lci amcntd.vLrind de drrruri neinlelese. vulcan de a;teptare. de Potrivit dispoziliunilor dec'ratului -112;1949,slrctanle. arzintl in rivna de a hrAni cu flptura mea declard conliscatd a vcrcz mobild pi imobili, sintadacclc drrrttti. acca a$teptarc. acele sperante. Me simt in comuna G. gubenia T, proprictatea inculpatului.lront doltkrra de tl'trcte. gata sA se fring6 sub povara Obligd pe numitul a pldti 1000 lci cheltuicli penale.iscatd din sine. mirat de tainA care il leagi cu plmin- Cu recurs.tLtl 5i cu certfile- de-l lasd sd le sug6 sevele, iar un Datd ti cctitd in Sedinla publicn dedcad 5 August/ 950grind razlel imi aminte$te de bunicul. de mama... ci ss./O.P Octavian Panaitescuintr-o zi tlrrctele vor ll culese. frunzele vor cidea. Dos. No. 1941 / 1949ctrpacrrl ra lAmane pustiit- cu durerea ldnilor dirni- Grcficr. ( lndescitiabi!)cit'i in trunchi 5i in ramLrri. apoi cu trunchiul 9i , sesori popularilarrrLrlile plinc de cicatricele acestei damicii. li cu Ss / tAsili P Elela lbn: ss / lvan l. Iablevtltrnchiul scorbtttd. insingurat. irnplinind legea Ptu confurmitate 1*nndturd ologra fr, indescitabild )"necrutaltoare a vietii. indiferenti la nimicniciile dincare i5i inalli fhloasd invegnicirea. Poate pentru camama gi btrnicul nu mai sunt...

Tastez pur gi simplu un text. dupa o hartiecale a ti)st scrise in unni cu cincizeci de ani... Scrisde ntini. sclis de biroclal nou, necaligrafic. neor-toqtatlc. cu plescufieri ntulte, neatente. siluind lirnba.\lu poate. dinrpotrird. alcdtuind osatura urui sistemcoditleat de cornunicare. destinat doar unui gruprcstrins, de aleqi, de privilegiali. de Belafoni, dePlilcali. pe la lispAntii. Si de cate un Deleanu....R.P.R.

Tribunalul gub, T.('opie dupi dispoz. Sentlnlel penale No l2l9/9t0Hot5r6$te

(itndannii pc inculptrul Marcian krbu,nn.jor pnpriatar a -i() ha tcrc,n arabil, tbst coner-ciant niscut Si dotniciliat in contuna C. gubernia Tpcntru infi'acliunc prcu Si Pcicp. de art. I pct I legeaI -l.t 1949 contbinat cu art. 2. Decr- 183/l 949 cu apli-carca disp. a . 382 proc. Pcn. la 3hrei luni de zileirchisoarc corccliottalzi gi 30.000 lei amentii in folo-

Condatnni pc acclali inculpat, pentruinliactiunca prau gi pcn. Dc art 2 lit. A Decr.l8i.'1919 conthinat cu dispoziliunea hotirirci(-onsiliului tlc Mini;n'i No 171 din l8 Februaric

Traian Oancea. Strada &tbadag,UlP

Imi vine sd rid . reaclie paradoxalE in fatacinismului: dupi ce-l condamni la inchisoare Ei iiconfisca toate averea, il obligd sd plateasci ii o amen-da de 50 000 lei, la care mai adaugi o meschini miede lei pentru... leafa de asesor popular a lui Vasili PBelafon. Cum s-a descurcal mamaia? Sa-l intreb petata: Din ce au treit?... Cum de a fost posibil cabunicul si fie arestat intr-o noapte din noiembrie1949 qi judecat abia in august 1950? "AvAnd invedere ca portarelul a inventariat intreaga averemobila si imobili, nelasand familiei condamnatului

70

,

t

.J

rItr

1x

&t,wi

i

t

Steaua Dobroge

nimic". dupi curn scric. peste patru luni. intr-o altelrotiMre a instanlei comuniste. de data aceasta dac-rilog[afiati pa|ci in alfabetul altei limbi. d6nd vinape... acarLrl Pdun. De fapt. nu cutnva gi confiscareaarerii s-a protlus. de fhclo. tot in noienrbrie 1949.pcnlru a ti consaclati- de iLrre. abia in augLrst 1950?I)oamnc. cind r a putea tati si-$i rczerve o zi pentrurninel De5i nu rni-ar a.iunge o zi. Nici o sdptinrinl nunri-al ajunue! Am at6tea inlreberi pentru el. Am atAtarrcr oie tle lirspunsuri pc care numai el mi le mai poate

da. L- atata intuneric in mine. Si atata amard durere.Cdt de nrLrlt doale ne cunoa$terea. ne putinta de aingelegc. Vleau si vorbesc cu tata. $i cu loan Afhleirrea sd rorbesc. $i el e un damnat un depozitar detaiue... Spre deosebire de tata, el e un damnat iitstdzi. t u cLr tata vreau si discutl Ce thc colegii meide clasd in clipele astea')! Generalia mea ce face?l Cegindesc. ce viseazd ei... Pe strade trece un autotur-isrr. De rcguli. zgomotul oraqului nu pitrunde parila mine. e depafte. intre viltr 9i stradi e nultd vege-

ta!ie. ponri tiuctit'eri gi ponri ornamentali. putina vie.tlandaliri... Aud insd niluca unei manele... cu multitlcc ibe li.

lntroduc in calculator discheta cu ceea ce amlitrut Llitt tnttttoria lui loan:" Iin document al K G B

Publicat si conentat dc Alexandru Donos

Tsub titlul "Un inpcriu clandcstin. Consecingele unuitlocuntcnt sccret"), in Litemtura ti arta, Chi;ineu,nundrul )J 12-1-i9). din 7 iunie 1990, pagina I,co L^ntatorul notiind printrc altelc: docunEntul a

li)st rcdactat la Moscow Si cuprinde directive ii indi-catii mctodicc pcnt[u li]iala de la lhrSouia: a lbstgisit in t'anera dc lucru a tbstuhti pre;edinte alPolonici. &rlcslav Bicrut: a lbst api dparft in limbapolonczd in ziarul Noi Dzienic, tlupd care a fostm(lus h Llngaria. Rominia, ziarul Titniroara etc.:'

nutodclc si indicaliilc cuptinsc in docuncnt au tbst

ldtcnl t;t ktbilc. "gi r.iocunrentu I prupliu zis:

"!\lo.sepw, 1,6. I U7 (S:trial wre!)KA,ILCC Il-1"

Sar peste ceea qe nu me inFtgs€aza, doocamdali oel

putin. pana spre final, unde citesc:"11. Cci carc lucread in anumitc functii tre'

bttic si ft'sthintbati Si hlocuiti cu muncilori cu cca

nrt i micii ptcgd t i t c pro tbs i ona ld, neca l i fi ca ti.15. Trcbuic ca la hcultate sd ajungd cu pri-

orilate cci ce prcvin din cele nai joase categoriisocia lc, cci cc nir sunt intercsafi sd se perlbcsionezc

la nivcl inalt. ci doar sd oblind o diplornd."Diabotic6 inteligentAl

"Libertatea", ziar independent, vara anului1992. lhce carnpanie eleciorald. public6nd zilnic. pe

man$eta paginii l. cu litere rrali, rogii. umbrite. urmd-lorul anun!:

"Marangozeria "Condola". proprictataaonoratului concete@an Si bdrbat politic f if Bclatbn.a lattsat la apd "Stea ua Marilor lacuri". un ntodultharcaz de nare tonaj, produs al tchnologici dc vtirl.'tcmclia prospcritdlii gubernici noastre. Dcsi discur-surila Si Santpania dc rigoare au curs abundctrt,opera distinsului politician s-a dus la litnd in clipaprimului contact cu apa. Opozgia, jav'd inlini, aprezentat intimplarea ca pc o catastrolA. Noi.aln'uiSti, vti recormruldm cdlduros sii incrcdinfulidestincle guberniei in miinilc dibace ale pigubLtsu-lui lider Amin!"

ii dau teletbn lui Tudor. Mi-a venit aqa otoan6. $tiu, simt cA e acasd. $i ci acasi. lTrd mine. nupoate fi decil singur. Rispunde.

- Felici6ri, omul sept6men ii!- Pentru ce. Oan6 Bdlioani?! itni vorbeSte ca

ahidati. ca intotdeauna.- Pentru proaspeta ungere ca baronet. . .

- Prostii- Oann duk,e! Ciinii latrd. caravana trece. . .

"...pietrele rimin, Tudore!" mi ischite;te un gind.dar tac.

- Oana! ce-icu tine?! Mai eEi pe fir, Oani rnici'linchid. Protagoras nu a gregit: despre fiecare

lucru se pot face doui afirmalii exact contrarii. Ilurisc pe Tudor!... Numai suntpe fr Nici pe lumea

asta nu mai sunt. Pl tesc intre adevdr si lictiuna.intre autenticitate Si verosintl. Dar e alti poveste! Numai am timp..., ma cheamA rochila mea din mitasede lbc cu pilildi inegale. atirndnd asimetlic la

poale... ma vreau vilvoare rastumata,.ctt limbi roEii

5i negre. cu sfredcliri de galben qi alb cilcind.clo-cotind pamantul..., vilv6taie frintl de furtun6. smul-sd focului mami, azvdrlitl zerilol dugmane..., AramHaciaturian, "Gayaneh"..., si dansez singuriFericirea. . - nu. imbricati in foc, foc fluid, senzual.

vreau Dansul sdbiilor... Apoi si citesc mecar un

capitol din Evola. $i se dorm..., sa dorm mult....mult, mult.

soneria' Dprshid' Adpla li Alex' o cxPloziede buourio, vulsanigA, soiarA'.., aut€ntisa, implinita.lar in spatole lor - ea intotdeauna limid' rulinosLaur... Laurentiu Bileanu.

= De undo veniti?- Ce conteazi... Am fost la un film...

Atat de u$or, atit de simplu... sa fii fericit! Adela ;iAlex, cel putin, sunt! Le sar de git, ne sdrutdm 9i iiconduc in apartament, hotiritl str-i re1in, si nu naidorm, si nu mai citesc, si discutim, si dansim. sipetrecem, s6 ne destrlbillm, pind miine in zori.

cind vom pleca impreuna la gcoal5. Cu Tudor. carc

va veni. ca-n fiecare diminea(i, se ma ia... lar buzele

.lui s6rut6nd, ritual-simbol, buzele mele. nu vor $tiniciodati ca am cunoscut 5i fiolul sdrutului altuibaiat.

Suni telefonul. Ce daci! Si sune.

71

,\tt'utru I)ohrog<'i

DIII REIATIIIEECOTOTIICE ALEBRA$OrrUrUr CU

TUTCEAir pnrrrA JUTiTATE AsECOtUtUt At XIX-IEA

Aurel STANICA

ajuns sa fie stlpdni exclusivi ai pieleieconomice din Transilvania qi au acaparat gi

pietele de desfacere din Tara Romineascl 9iMoldova. Acegtia practica\ "tn comer! uctiv,cuminte, wriat, intins". DobAndireadebugeelor gi protejarea intereselornegustorilor bragor eni. a costituit opreocupare principali pentru imparatii gi

guvemele Austriei:.La sfErgitul secolului al XVUI-lea sau la

inceputul secolului al XIX-lea mai mullinegustori romini din Bragov au stabilitlegituri comerciale cu oragul Tulcea.Negustorii bragoveni stabilesc o legeturepermanenla cu oragul de la portile Deltei,unde au deschis filiale, magazine sau au

inregistrat firmele lor de comert6.Pe plan economic, in Dobrogea

predominau activititile agricole, cregtereaanimalelor, albiniritul, viticultura, pescuitul,pestoritul oilor realizat de mocani, iar inoragele provinciei se rnai practicaume$te$ugurile $i activitetile de comertT.

Dupe desfiintarea,,monopolului comercialoloman" prin pacea de la Adrianopol din1829, Tirile Romine aveau ocazia siparticipe mai activ la come(ul intemational.Astfel, prin liberalizarea circulatiei in MareaNeagri gi pe Dunire a sporit gi numirulnavelor sub pavilion francez, italian, englez,austriac etc., iar infiinlarea ComisieiEuropene a Dunirii (1856) a creat conditiilepentru antrenarea oragelor gi porturilordobrogene in comertul intemational. Nouasituatie a dus la revigorarea porturilor de laDunire Silistra, Cemavodi, HArgova,MIcin. Isaccea, Tulcea8. Mahmudia, 9i lamodemizarea clilor de comunicatiee.

in aceeagi perioadi a fost infiintativiceagentia consulari austriacf, de la Galati.Viceconsulul Manzoli de la Galari asupravegheat 9i afacerile "sudililoraustrie;;o de ia Briilar r. Mai tarziu, indeceniul cinci al secolului al XIX-lea, subadministrarea agentiei de la Galatil2 se vorgdsi 9i "suditii austrieci" din oragul Tulcea.Alte documente, printre care gi Condicaagentiei de la Galati, mentioneazf, ci inaintede 1849 a fost infiintati o "storostieaustriacd" la Tulceal l.

*

72

Prevc'derilc pacii de la Passarowitz, dinanul 1718, au permis Austriei sd impingigranitele sale, in spatiul nord dun5rean,pina la riLrl Olt. La scurt timp dupe tratatulpolitic, se incheie gi tralatul comercial cuPoarta, carc ii asigura o pozitie deosebit dea\ antajoasA, in perspectiva politicii saleoricntale $i atesta noua conceplie privindpolitica cconomici austriaci. Acest tratatstahilea libertatea reciproci a comertului peapl gi uscat qi a lost baza pentru politicaeconornici in Orientl .

in decursul secolului al XIX-lea, in EuropaCentrala 9i de sud est schimburile de mirfuns-au intensificat ca rezultat al sporului generaldc populatie. al dezvoltlrii oragelor gi

tArgurilor ca $i centre mcgtegugiregti gi

adrrr rnistrative. Cregterea numlrului denegustori a costituit un semn clar deexpansiune a comertului intem (TdrileRonrine) 9i intemational. Produclia sporite $icererea crescute a pietei, la rindul lor, auinrpus noi modalitali mai sistcmatice gi mairationale tle conduccre a afacerilor; aceasttrperioadl fiind marcati de o extindere acreditului. de inceputurile unui sistem bancarmodeml.

incepind cu prima jumetaie a secoluluial XVIIl-lea, Bragovul iSi promoveaziindustria gi comertul cu scopul de a-gi asigurao piati de desl'accre'. Comercianri greci.amreni. sagi sau romini, se vor orienta rapidspre cele mai apropiate gi cele mai mari pielede deslacere fara Romlneasci, Moldova gi

Turchia (Dobrogea)'. La sfirgitul secolului alXVIII-lea, negustorii romani din Brapov au

Sttuua Dohrogei

la Galali un contract de tovirigie de negotpentru trei ani cu negustorii Penciu $tefan 9iStanciu Tanasovici. In contract se arate ce are

in Turchia, la Tulcea, doui dugheni culipscdniele si braqovenie2o.

in 1844, capitalul ,,pus" la Tulcea de HagiTheodor Hagi Ioan (probabil aceeaqi persoanicu Hagi Theodor Ioan) se ridica la 100.000

lei. La Tulcea'avea doud privilii qi flceanegot cu .,caii" qi ,.caprele"2r pe care probabil

le vindea la Bragov.in acelagi an, Oancea Moroianu in

asociere, probabil, cu fiii sii Constantin 9i

Ioan, avea o firmi la Tulcea, de unde lbcea

come( de vite cu Bulgaria. Acesta avea

afacen gi [a Galali cu Gheorghe Rogca incomertul cu lina2:.

intre 1842 - 1845 in doui calendare

editate la Bragov se mentioneaze 120 de

comercianti romdni, "core ei inSiSi se

considerd mari contercianYi Si engrosiSti (a lagrosso), avdnd filiale Ei magazine Si in alte

centre pentru a ardta inlensele legdturi alecomerlului brasovean cu piepele cele mai

imponante din Principute Si din OrientulApropiat"t! .

Aslfel, Roncea Dumitru in asociere cu

$tefan Sotir lhceau comer[ cu produse

indigene Si streine (engrosigti), pe care le

desfEceau in Levant cu ajutorul filialei de la

Tulcea. De asemenea, Pascu Constantin 9i

Radu erau engrosigti 9i mari comercianli de

produse indigene gi_ striine. avind firmeimegistrate la Tulcea".

in I 849, la l2 ianuarie, un bra;ovean venit

din Dobrogea in carantina de la Brdila,declara cf, "am awt trebuinpd at nitte marfd

de brasovenie", continuAnd "am noud

scrisori, recomandale cdtre tatd-mieu Ia

BraSov in privinla negolului ce are casd

noastrd cu marfi de brasovenie din

Tulcea'as .

Tot in deceniul cinci al secolului al XIX-lea negustorul Hagi Theodor Ioan a amt intovlrigie "nego! in stil mare" la Galali, Briita

9i Tulcea26.in prima jumitate a secolului al XIX-lea

mai multe familii de romini din Transilvania

au venit $i s-au stabilit in Dobrogea. Printre

romanii veniti in Dobrogea se aflau oameni

care se ocupau cu negotul. Acegtia s-au

73

intr-un act trimis din Tulcea la l7 august1844. braqoveanul C'onstanlin Moroianuirri;trirrta ..( ottsulutul Lu$tridc" din Calati. ..rritr printit tc i s<'tuvencu"lt.

t.a l0rll septembrie 1848, negustorulbra5ovean Stanciu Atanasiu comunica laordinLrl Agenliei austriece din Tulceainventarul rnirfii aflate in privllia sa dinacclagi oragl5.

Prin activitatea lor, negustorii romAni dinBragov se specializaseri in distribuirea unor' produse anume, inc6t luaseri qi poreclamarlunlor respective, .,hrrrpouerrr" de la

..hntsorenit;'. adici totalul mirfurilor, de()rrcc nalrlri. dc rttare consum. 5i pe care

nrcqterii sagi din Brapol sau romini din $cheilc produceau pentru Tlrile Romine $i pentru

Balcani 1".

[-'na din caracteristicile negotului practicat

de romini era acel export de mdrfuribragovenc, 9i importul, in schimb, al celor

rornineqti gi levantine. Unii dintre ei intregeau

accasta acti\itate printr-un sistem de ,,importdircct", ducind ,,bragovenie" in ,,tirileturce$ti" sau mai departe (ltalia, Gennania).aducind din acele locuri cele trebuitoare

Braqovulu i.Casele dc contert din Bragor', la care erau

asociati nrai mullr negustori, au fost foarte

actiVe pe piata intem[ romtneascl, ele

detinind un rol inlportant gi in comertul de

tranzit.De urr interes deosebit pentru cunoa$terea

lcgaturilor comerciale intre Bra$ov qi Tulcea,

in secolul al XIX-lea, il constituie aportul

negustorilor romini. Documentele studiate $i

publicate de-a lungul timpului vorbesc de

..rot urdsie de egol" Si ,,nego1 in stil mare lcr..1

I ult etl

Din nrartie '1838, Hagi Theodor se afla

angajat in vaste legituri de nego! inDobrogea, indeosebi la Tulcea.

La data sus amintite, bragoveanul Hagi

Theodor angajase o afacere de negot cu lane,

in tor'f,riqie cu saceleanul Gheorghe Blebe, de

la Husein Et-endi din Tulcea. El acontase de la

acesta o cantitate de nu mai pulin decat 13800

oca lini pentru care a depus suma de 5000

leilr.intr-un docunrent din l/13 octombrie 1842

se mentioneaza ci Hagi Theodor loan incheia

Steaua Dohrogei

stabilit in centrele urbane ale provinciei,printre care 9i Tulcea. Numlrul negustorilorbragoveni ahgajati in come(ul cu acest ora$dobrogean se pare ce a fost, putem spune,inrpresionant.

Nu este exclus, ca pe viitor arhivelebragovene str ne ofere noi date $i noiinformatii despre activitatea negustorilorrorrrini din Bragov qi din $chei la Tulcea.

NO'IE'

^r.rr,, r, rn(lude aecslc f,re\ed.n fi in lratarele $r conlenlrile

ultcroani. l)rrrr A. SlLrr,,r. ( (blcscu Vartic,,,,cft, {i do(\ ,kntettl titt. lu t\k'nt1 n utt{ii Ro niniti !ol. I, Bucuretti. I9fil. p.4l

.l:. \'ljnrrnnn ( robanu. SraturulJurdic al Principarelor Rom6ne in\ r/rtlnc ctrroprana. lafr. l:dIura Univcrsrtalir .Atexandru loan ( u2.".1999. p 11. (,(!: (iill!\ !crnstarn. Pn|iin.iile balconic" 606/1rJl. in lslo a lnrperiulut (Xonran. coordonalor Roben Mantran,lru(urertr.l:(llur,r All. ]001. p 260 26t,284 286.

Pcnnll o nur bun, inlelegcre a rrans,brmrrilor din sec. al XVlll-leai\ knga. A/.,1r, coner|ulu roninesc: epoca moi noud B!.$elti,l()15. ,\ndrcr 1)lctca. Pntn klereo (otnultlui ronines( in circ itultrtrnatunal. llucurcllr. l()77. p. llr) - l12; Ceorgeta penelca. acs[ltito lL h thht(ltk,trorlnnt Io piriod" 1771 - /8r8, Bucure$ti,;t17-t. p 2ti - .l0i Drnrilru Z. Fumic6, Din istorin conerlului to,?,r.irr. Bu(nrc$ti. 1,x)li. (l Zanc. Econo tin de s int inl"lkq,tt(1, R, ,iiu ltucurc5rr. t()10.p :l2s 144

l'!(J di,r I '0-1. sc prc!cdca intirnr.rrea Sircretalrr ardelene dc conrrl.(l(lpi modclul (irmprnlcr lndiikn. Onenralci Eugen pavlescu,,t/(T/(,{r.g fi nreol la nndnii dit *tlul Transily'oniei (sec. Xllll.\7,\). Bucnretlr. lidirua Acrdenrici R.S R.. t970. p.48.' (instantrn Sr(nde. han Cap'l{t$, Retntiik econottice oleBt tottlti t lloldoto dc ln incepnnl secolului ol XylltJen Nnn la/,\Jr. ( hrlrn,u. Ldrtura [,nrvcrsatas. 1992, p3ssimt Tudor Mateescu,I'N itrgn\kr l,t'ltot.'t t in Dobtogea inoint? de 1877 Duti,t:.t('i,rr1l. in Rc\rna Arhrvclor. -1. lq()4. 244 2471 O Cicanci.(irupaniilc frc((tti lt,t li.ansilyonto $i cor,re4ul e ropean in dttiil(.t(' 114h.Itueucttr, p 96 ll8' lugerr l,.rrl.\!u. op t1t.. O 48.62 64: Fr.. Ktllycn. Bro$\ inpt?ttjln ft\'tllid nt h 1848. in Srudii $i Arricote de lstorie. l.1958. p. l7{" (i)nsknrrn Stordc. Ioan ( aprotu, op..n. p. 89-90, 2t9-220_

lsbfla Romanrlor. vol. Vlll (l). Bucure$ri Edirura Enciclopcdic,,2002. p 224 2l0i Adnan Ridulescu, ton Batol€anu, hrolrh/).)r/r).gci. Hd[um Ex Ponro. 199E, p. 213 - 3lZ: Nicolina Ursu,(l,t\id(rutii Dnind dat Dgralo Dobrogei din secolul tl Xl-lea p,in6lu Mtinle \uolllut ol XIX-leo, in Anatete Dobrcgei, S.N., l,' lnlcnsir \rltl comcrcrJlA a Tulcei in secolul al XIX-lea. a fost\ur'pr rnsn in lueral,lle lor de cAlre celalorii- diplomatii ti militarii ce aupoposrt iD ucutl orut {1787 - (-harles de Peyssonel; l85l - Boucher(lc l'crthes). k)stl (olcer, Viorel M,gurenu, File din Ittorin/)r,/r?rgri. lirlcca I998, p. 40 55i (onsrantin Cioroiv, Cdldtori\tliuti kt l't ttul errti,,. Bucure$li, Editura Sport Turiarn, t9t4,pll I5'' Sr.ltrn sruncru. Qrtiyi Europconi o Dundtii, Galali, 2002,

Sudirii cr.rn k)curlofl dln Frile romene aflali sub protecli. uneipurcrl slr'irnc- r\And prin slalutul lor dreptul la ojuiisdiclie sp€clalA.la.rnunrrc prUlegri conrcrciale 9i tjscale; Keith Hitchins, Rorrririi1774 1366 llncrrc$ti. liitura Humarilas. t998.p.9t -93."IaItranLurrcIS-l(). Ill1lrl0 cra dcclarar Porro ljranco.' I r | (r.,-knnbr( lli-16, Mrhrrl Sturza a cnras un hnsov prin care seiltlirnF ponul hhLr (pono l]2nco) Calati.ri(lnstantm Slorde, loan ( rprosu, op.(ir., p. 90.

r' //,,/a, nolll:4 25" in categona nrSrlurihf dc..brasovcnac" intrau: al, de in. basrnale(1. . p. bobor). bn)alrc de u$r. buroaie pentru pe$le sarat, c,drri deirirnri pcnrfu llcfl rachtu, cildari de tol soiul. vase de arami. ceni de(osrru. crubot! pcnlru hlftrli. ciubolc p€ntru lemer. cizrne. clopole

de toale merimile, colluni, cordoane, cuie. curele de pantoli. culite,flanel€, fringhii. f'unii, griiane. hamuri nemlefti, hamuri rornahe$ti.hamuri llr{nc i, hsmuri ungur€fti, arpacas de orz, incuietorifranluz€lti pentru llzit,l6z; de BB$v mai rnari $i nai mici, iazip€nru paslralul hainelor, leici drn tablI. lulele din lemn cu veride os,lumanari. mobilt, molton, ulei de in, opinci. prltrir din poslavordinar, panzt de bumbac, panze de in. perii. pesrneli. piei Gbicite decaprr. piei ltbecite de oaie, prci rlbrcite dc vaci. pier Ubecte devilel, prepteni, pintenr, posEvun pentru ore$eni, postavriri penlrusoldalr. plo$ti din lemn de %.2 $r 6 masura (cu buza ta dopul lcgatbine in cosilor). pungi din pietc de capri, Sei. site, slbarA, straiuri.$uruburi romaneqri. tabac, lalp5. tecr d€ tabla. vase de lernn, zibalenemlefti. zaharicale. zivoare p€ntru uii- etc.; Eugcn Pavlescu. op.cit.. p 6$ 67l7 Conslantin Stoide, loa n Caprc,$!. op.cit.. p.220.tr lbiden. p.ztg 220.tt D€ la nurnele orasului teipzig.)u lbiden, p.22o1t lbid"m. p.22t.11 tbideu, p.22a,248.rr Fr. Killyeo. op. .r'r. p. 174.!! lbiden p.174 115.r'Tudor Mateescu. op .ir.. p. 244.rfonstenlin Sloide, loan Caprotu. op.rr.. p. 219 220.

,,4m scris aceastd carte despre satul nostru pe bazadatelor adunate incd din anii copildriei. Pe parcurs,tlupd ce am devenit profesor de istoie. mi-am imbogdtitcuno$lintele despre sat din documente, atAka cdte aufost, Si lucrdri de specialitate ce se referd la istoriegeneralii a Dobrogei tn diferite etape istoice."

nmildONOGRAFIAsaTU r.ur DI"0RE$I-r

(Irir-Alt GD,Aff,itCA)

-J-.FtTIILCDA

otT()MtlRtt 2r\r,

74

G.

Steaua Dobroge

Lena BERTO

Te-ntorci Si-am gtiutCi timpul, ziua gi noapteaSunt cele iu careMi-nt6mpini obignuitOri adesea banal.

Aparenli

ilVinrs*l iubi,n

$i am qtiut

$i am qtiutCi privirea atAt de adinciEste aceeaqi

Cu care md-ntAmpiniObignuit 9i banal.

CI buzele.

Ochii,Aveau pictate pe verso

Portrete. Ale inimii.Multe. Aceleagi.Ci insuqi gestul cu care

Te.aduniEste. mereu...

Ca o cravatl lucrurise atamede g6tul copacului, braduluice sunt.Ca o cravatii de humdflutureiubire gi uri in vAnt.

Pretutindeni in trupul unde existexist,Tinjesc eufemistice lalurimisurindu- milacrima timpului in scurtori in lungCa o bucata de cirpdfestivieu pentnr minela umbra gdtului tiiufericit, desfericit m6 atAm.

Oritac

Md intbrc spre cimitir$i crucea mI doare

Mai repedeIar valuri imi cintdSingurul strigdtCa strigdtul noptii.Cu br6ul incinsMa gindesc qi gindesc

incontinuuMi intorc la mineOri tac.

75

#fla BettO

a* I

J

gdituraHETAFoRA Con8te$ta.

Steaua Dobmgei

Vis

Ag fi vrutun lucru sI fiiun obiect pe care bine sd

qt iuunde si-l mAng6i cu buza

cu luna.[)e unde si-l nrugc.

Ori si-l rup in cite douiininri.A; li vrut intr-o zioarecareUn lucru si fiiprivindu-nritint6-n iubire.Nuntindu-mi pleoapa

cu mdna.

LasA stclcle sa-ti intre

ciprioard

sullet bLind

cdprioari dintre pietre

intre pietre alergind

lasi luna sa descante

ochiul ciuturei prelung

buzele sorbind cuminte

somnul alb

somnul somnind

pcste fiuntea ta atarnA

cAntul cerului fierbinte

cAntul. bocetul de lund

ierburi calde la culoare

munli de zile zambitoare

vin pe unrbra ta s-adaste

ciprioari. ciprioaritu. pddurilor fecioard.

inimi de aur

preschimbat . adesea-n spumtr

preschinrbat adesea-n ceara.

...Cdprioarh. cdprioari.

Buza ta.culori imaginaregi pumni cu aurplinigi ochii tiemitind lumini.te duci. te duciacelagi falnic Fit Frumosun golsub care

inlemnilii ingigi devinvii.Iar cind zAmbegti oriintuneciChiar El se plAnge maiestuos

$i sfin1ii uitn s[-9i mai puntr

Mtrqtile de os.

Boabe peste

lumepepeni galbeniprea rotunzigi sucul tlu il bempigAni:noi cei de josnoi cei flImdnziSub poala ta e-atat degreu, atet de greu

sa te-ncumeliSd-l mai vezi pe Dumnezeu

$i-n inimi tu cu risult5ucAnd

ne imbeline prefacem vesel vii,mergand zburdnd.

Privirea ta

la umbra buzelor mele

sarutul.

Pe foi de crin ori foi de mugur

te vid

cum nevAzut md caufi in cerc

printre vezutud.

Grddina albd peste visul meu

privirea ta, sdrmana,

deschistr lacom ca un leu

me umple de pdduri

de mtrri.plmdnturi qi mE

transforma-n stele. Licag de

Dumnezeu.

te

A pddurilor fecioari Pseudocreafie

t

h\-t

76

Vielii

Privirea mea, sdrmana,se rdt?icise printre ochii tii$i pagii ei qi acum maideseneazd

Steaua Dobrogei-

16a'ttIfl

gi noaptea urctr-n buze

urcd-n unde

Uitim strivechile porunci si ne

conjugimde la zbor, intAiul umblet;Tu,

cel mai cucemic

of abscons

de prin-atunci, de pretutindeni

Sentiment

O lume:

Sd mi cheme tandru.

M-ag ridica pe mine-n

verde

$i inima mi-ar fi un cuc

final.ar fi gtiut strdvechea sa balada

in el chiar primdvara lintindalbastrul val

S-ar fi incumetat sd cadd.

Rotund.

m-ag fi ndscut, cu nume.

$i-ag fi zburat atdt de

limpede

de scut.

in pdrul lui,inele.

ag fi plouat de nemurire.

Ori aq fi nins.

Umbla iubirile

Umbld iubirile, zboarE iubirileDe la noi pAni-n noi

vulturi, doar vulturi ne mai hrinesc

crucile

Un gir de pene imaculate

petrunde .addnc triunghiul

primordial.

Umble iubirile in fa1l. in spate.

Petale, alfabetice lumi.Netransformate

Astrului I

indragostit

te oglindeqti hazliu

frumos

$i ne azvdrli in colbul nostru

destinul

tau

de fluviu limpede qi gros

de parcf,

basmul de lumind, basmul

ne-ar exista

liind perpetuu trupul nostru insurdind

CAnd ochii goi de plumb

fluid

te-acopere pe frunte

Si nu te simli prea cald prea frig

ne lagi atunci pe noi

cu noi

77

S

Ste,aua DobntgeL

a I n dlakrs trr tnrr Rkrndiana

A,-

IN CAUTARIIA MODELEI-,0R

L tate t,iotila Si Me9-terul Manole"

- Am, in sfargit ocazia de a me

adresa Doamnei Cuv6ntului, poeta ANA

BLANDIANA. Dace ar fi s5 definesc starea de

spirit in care me aflu, ag situa-o, cred, intre ten-

tatie 9i inhibilie. Tentalie, pentru ca un scriitor ce

se bucura de-o popularitate ca a dv. este ase-

meni unei ce deschise pe care simti nevoia

irezistibrild .de a o rasfoi. lnhibitie pentru ci,dupe ce parcurgi cele peste trer sute de pagini

ale cartii Cine sunt eu? (Ed. Dacia, 2001), o

selectie de interviuri pe care le-ati acordat de-a

lungul a peste 20 de ani, te intrebi, pe buna

dreptate, ce intreberi s-ar mai putea pune. Dar

gi poate ca acest fapt prileiuiegte interviul nos-

tru . publicand, referitor la aceaste carte un

eseu cu titlul (Auto)portretul artistului la

maturitate, in care incercam se creionez nigte

trasaturi ale personalit5tii dv., remarcam acolo,

dincolo de consecventa fate de propriile dv.

opinii expramate la diverse intervale de timp ,

gi o anume disponibilitate spre dialog, cireiaincercam sd-i gdsesc o explicatie in faptul ci, inperioada inceputunlor dv. literare, ati intervievat

o serie de personalitati culturale ale vremii,

interviuri ce alcetuiesc o carte semnatd impre-

uni cu scriitorul Romulus Rusan.

.Enumerali, vd rog, cateva din perso-

nahtetib cu care ati stat de vorbd in acea carte,

"Un popor al lui Eminescu este mult mai multun popor deal dec,t un popor real. $l totusi, inmod evidenl. este poporul care a scris, in

Ana Lurza TOMA

dend astfel cititorilor ocazia de a vd cunoagte

inclusiv in aceasld posturd. ineditd pentru

majoritatea dintre ei.

Ana Blandiana. De fapt au fost doui:Convorbiri subiective, urmati de O disculie

la masa tdcerii alte "convorbiri subiective",

pe care le-am fAcut impreuni cu Romulus

Rusan. Mai precis Romulus Rusan le-a ficutimpreuni cu mine, pentru ci el este autorul

principal, cel care a gandit totul, gi el este

autorul unui capitol mare dedicat lui

Brancugi, de interviuri cu oameni care l-au

cunoscut pe Br6ncu9i, in cea de a doua

carte. Aceste ce4i s-au niscut atunci cand

eram foarte tineri, din cea mai acuti nevoie

pe care-o au tinerii, nevoia de modele. Era la

inceputul anilor'7o; prin '68, '69 terminasem

facultatea $i intram intr-o lume in care mai

existau, mai erau in viafi, mari personalitati

ale culturii interbelice. ldeea a fost de a

cunoagte pe acegti oameni ajungi p6na lanoi dintr-o alti lume pe care noi abia

reugeam sA ne-o imaginim 9i cel mai mare

cigtig a fost, pina la urmi, al nostru, ca scri-itori, dar 9i ca persoane particuliare, ca tinerigi voiam si impirtigim 9i altora asern€n€a

noue ceea ce descopeream. incercam sioferim prin discutia cu aceste personalitilinigte repere despre o lume pe care generalia

noastri n-o cunogtea, dar care ii putea con-

stitui un model. Daci mi intrebati, a fostvorba de cateva zeci de persoane, imiamintesc in mod special emolia pe care am

avut-o cind l-am cunoscut pe AlexandruPhilippide, bucuria care s-a niscut in mine

7B

Steaua Dobro

vizitAndu-l 9i cunoscindu-l pe CorneliuBaba, in atelierul lui, printre panzele Sijurnalele lui, curiozitatea Si respectul pe care

mi le-a trezit d-na Ana Aslan, felul in care

m-au fascinat inteligenta lui Grigore Moisil,

profunzimea lui D.D. Rogca sau intalnirile cu

Al. Rosetti, $tefan Milcu, Mihai Pop. Erau

oameni ce veneau dintr-o lume care in mod

evidei: nu mai exista, dar ei ii supravielui-

serd, iar speranta noastri era aceea ce unele

din trasiturile acelei lumi ar putea supra-

vielui, in mesura in care ar fi cunoscute, prin

noi.

o O galerie de porlrele gravate in

memorie, asupra cdrora ar fi bine sii msistiim,

poate. intr-o viitoare convorbire. Sd revenim

totugi in prezent.

ln cafiea in care vorbeam mai sus, Cine

sunt eu? fecea o remarcd ce mie mi se pare

memorabild. in contextul in care anul pe care-l

traversdm std sub semnul operei lui Caragiale.

al lumii ce populeaza aceastd operd.

"Dac-ar trebui si rezum la o singuri

frazi sensul luptei pe care am dus-o, ag

putea spune cA am luptat pentru ca poporul

roman se devini din poporul lui Caragiale,

poporul lui Eminescu". Ce conotatii dali aces-

tei fraze?

A.8.. Sigur ca in mentalul nostru

colectiv Caragiale este scriitorul care a reuqit

sd treace in eternitate prin opera lui un popor

ciruia i se potrivegte celebra frazi a lui

Poinca16 care spunea: "Aici, la porlile

Orientutui, unde totul se ia ugor". Sigur ciaceaste uguritate, care este in acelati timp o

usurinG, poate fi priviti in mai multe feluri:

poate fi priviti aga cum a privit-o Steinhardt,

de exemplu, transformind defectele 9i tarele

in nigte definitii ale tolerantei 9i ale capaci-

tatii noastre de a intelege gi de a ne accepta

unii pe allii. DupA cum poate fi priviti cu

severitate gi ne poate duce la exasperarea cinu reugim sd ne schimbim Si ci, la nesfirgit,

din generatie in generatie, romanii se trezesc

spunind: "Unde-i Nenea lancu, sd le scrie?"

in orice caz, criticile 9i sarcasmul lui

Caragiale se potrivesc Ai rispund gi gene-

raliilor de Ouira et, ceea ce dd cu egali inten-

sitate misura geniului lui 9i a incipiliniriinoastre.

Un popor al lui Eminescu este mult

mai mult un popor ideal decAt un popor real.

9i totusi, in mod evident, este poporul care a

scris, in realitate, Miorila gi Megterul Manole.

Deci este un popor care totugi existi, chiar

dace existi numai prin virfurile lui, pentru cA

in ultimi instanti poezia populari, trecand

prin mii de guri, de-a lungul unor zeci de ge-

neratii, are totugi in punctul de pornire un

autor care este de talia lui Eminescu. in orice

caz, acegti doi mari scriitori nisculi de

rom6ni reflecti laturi cu totul 9i cu totul

deosebite ale romdnilor. in anumite perioade

rom5nul functioneaza cu tragismul lui

Eminescu. in maioritatea perioadelor

funclioneazi cu esenliala superficialitate pe

care a definit-o Caragiale. Acesta era sensul

frazei pe care-o spuneam.

ointorcAndu-ne la aceeaqi cafte, faceti

aceastd aseftiune, privind relatia dintre drama'

tismut vietii poltice, pe care ati trd)it-o, $i creatia

dumneavoastrd literard :

"9i mai consider ci anii aceqtia atAt

de tulburi vor prezenta materia prime a unor

ci4i foarte serioase".

Aceste intentii au inceput sd se materia'

tizeze in proiecte literare? $i dacd da, ati putea

sit ne "deconspirati" cite ceva?

79

Steaua Dobntge

A.B. . Nu foarte mult raspund la cea

de a doua parte a intrebirii in sensul ci nu-

mi place si vorbesc despre o carte inainte

de-a o termina, si-n general nu-mi place sivorbesc despre lucruri pe care nu le-am

ficut, dar vreau si le fac. Am un fel de super-

stitie, ca gi cind spuse, s-ar putea si nu se

mai int6mple. Exista un fel de banc inainte de

'89, in care locu(iunii rom6negti "zis gi fdcut'isedideasensul "zici gi numai facl', adiciai zis 9i... ca gi cind ai ficut. Mie mi-e frici de

acest "zis gi fdcuf'.Scriu intr-adevdr de vreun an de zile la

o carte pe care nici nu mi gAndesc s-o ter-

min gi n-ag putea sa spun exact in ce com-

partiment va intra. in orice caz e sigur ca ea

cuprinde meditatii asupra acestui ultim dece-

niu gi are gi un caracter din cSnd in cdnd

memorialistic, ca si spun aga. Va fi o carte

care nu se va inscrie intr-un gen precis, dar

sper ci va fi o carte revelatoare, pe de o

parte despre acegti ani, pe de alti parte

despre pozitia mea fati de ceea ce s-a int6m-plat in acesti ani. Dar in acelagi timp va fi 9io carte despre mine insimi, pentru ci vor

exista 9i culmea e ca asta-i partea pe care-

am scris-o deocamdati, chiar cu plicere, vorexista trimiteri in memoria mult mai adinci,din copilirie, adici descrierea aproape subforma unor bucifi de prozi a unor momente

care m-au marcat.

Ceea ce nu va fi gi nu vreau sd fie

este o carte de memorii in sensul certilor de

memorii care au aperut in ultimul timp, pline

de birfe, etc.

Adici n-am de gdnd si descriuint6mplSri gi oameni cu care am avut con-

flicte, pentru ca n-am avut cu nimeni con-

flicte $nand de persoane, conflictele mele au

fost intotdeauna de idei, 9i mi se pare mult

mai interesant se descriu evolutia gi infran-

gerea sau victoria unor idei decit a oame-

nilor care le-au reprezentat,a Aceastd intrepdtrundere a genurilor,

de care vorbiti, md duce cu gandul la revista

Poesis, care in ultimul ei numdr deschide o

anchetd ce poade fi ul Proza poelilor, gi

adreseazd o intrebare; 'Existi la acest . sfirgitinceput de secol o "dilatare" a genurilor li-

terare care favorizeaze agezarea prozei in

prim plan 2"

Cu voia dumneavoastrd, vd intreb gi eu

acelagi lucru.

A.B. : Nu 9tiu, am mai curand impresia

ci prin marele roman sud.american genurile

se apropie, gi nu numai pentru ci este clar cA

poezia moderni de dupd suprarealism a luat

foarte mult din proza .- mai ales postmo-

dernismul - dar prin marile romane sud-

americane proza ia foarte mult din poezie.

Din punctul meu de vedere Si poezia gi proza

vreau sA zic 9i poemul, gi romanul sau

nuvela - nu sunt decit mijloace, dec6t

instrumente pe care le incerc pentru a expri-

ma aceleasi lucruri.o Rdspunsu/ dv. face trimitere la o altd

intrebare: De-a lungul anilor ati abordat, de la o

cafte la alta, o diversitate de specii literare: pe

l6ngd poezie, proza, tableta, eseul, repofiajul,

romanul. $l totugr.in con$tiinta rom1nilor iubitori

de cafte categorie care, dupd cum se vede,

supravietuiegte cu dificultate acestei perioade

tot mai pragmatice, continuati sa rdmAneti poeta

Ana Blandiana. Care considerati cd ar putea fi

criteriul dupd care un scriitor poate fi definit ca

apaftinend cu preponderentd unui gen sau altul?

A.B.: Mi-e foarte greu si spun. lncazul meu cred ci existi doui explicafii. Una

ca - degi a aperut in mai multe editii, acum

apare cea de a treia a romanului Seftarul cu

BO

,9teaua Dobrogei

aplauze, dupe cum gi volumele de nuvele au

apirut de mai multe ori, totugi nici pe

departe nu sunt cunoscuti de catre publicul

romin ca prozator, aga cum sunt cunoscutica poet. Poate si fie una din explicafii.Cealalti este ca, de fapt, in cirtiile de prozipe care le-am scris, niciodati scopul ca4iinu line de "poveste", de naratiune. Niciodati

n-am intenlionat sa scriu "o istorie pe api",cum spunea Eminescu. intotdeauna,povestea, ceea ce line de epic, era un instru-

ment, un mijloc pentru a atinge scopuri mult

mai indepirtate 9i mai adinci, a9a cum sunt

scopurile poeziei. De ar fi s5 rezum ideile

principale ale povestirilor mele din Proiecte

din trecut, sigur ce una este despre

deportarea in Birigan, alta despre un lagirdin Delti, 9i aga mai departe, dar pAni laurmi importanti este relatia oamenilor cu

timpul, relalia dintre memorie 9i istorie,

lucruri care de obicei se exprimi prin poezie.

$i ceea ce este original sau neobignuit este

tocmai faptul ce folosesc mijloacele prozei

pentru a atinge nigte scopuri care lin in ge-

neral de poezie.

a E evident faptul cd), vorbind in eseul

meu despre disponibilitatea dv. de a dialoga, nu

am fdcut o afirmatie gratuitd. Eu insdmi, in cali-

tatea de intervievator, am avut $ansa de a con-

stata aceasfa "benevolentd" de a ve Hsa "cititd".

Vd muttumesc, deci, pentru cd ati binevoit sd me

insotiti in acest periplu spiritual, intrerupdndu-

vd, astfel. cursul obi$nuit al preocupdrilor dv-

Ne afldtm, e momentul s'o precizez, la

sediul Fundaliei Academia Civice, sub a cerei

egide s-a pubticat cadea, Bukovschi la Sighet,

cuprinzend convorbiri cu Vladimir Bukovschi'

acest mare contemporan al nostru care' aldturi

de Andrei Saharov gi Alexandr Solieniten, se

poate spune cd formeazd un binecunoscut tri-

Anul editorial2003-200,4

\ r-.\ I-LIIZA T()MA

Tondretea cuudntuluie\tii, clott i(' i. itlarvi u t i

-f4t '-

l

umvirat al disidentei ruse. Cafte care a fost

obiectul unor vii dezbateri, in prezenta autorului,

intre istoicii ziarigti aici la sediu, in preajma lan-

sdrii ei la recent incheiatul ftrg de cafte

Gaudeamus 2002, (unde a avut pafte de o

primte foafte cdlduroasd din paftea publicului).

Ceea ce-mi dd motivatia sd citez, pentru

incheiere, unul din aforismele dv.:

"A fi moral 9i a cere 9i altora si fie, cu

atat mai mult cu cat iti sunt mai apropiali, e

nu numai frumos, dar 9i eficient. Poate chiar

salvator, pe durata lungi..."- cuvinte ce

deschid o poartd spre meditatie.

maftie 2003

IIIttIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII!IIIIIIItttI

8't

"Pe Ana Luiza Toma o insciu, fere urma deindoiatd, pintre poetii adevdrali a ceror intelnirem-a bucurat gi m-a fdcut sA me gendesc la ceicare, b rendul lor, m-au intdlnit cdnd[?;"0,r""

ItIIII1

IIIItIIIIItIIIIItIItIIIIIIIIIIIIII.l

L I;=-'-&5

Steaua Dobro

in '1879 se implineau cinci decenii de laaparitia primelor ziare romAnegti ("Curierulromdnesc", "Albina romdneascd') la Bucuregtigi la9i, publicatai conduse de marii oameni deculture l.H. R;dulescu gi Gh Asachi.

La gapte luni de la revenirea Dobrogei incadrul statal romanesc, la Tulcea este tipiriteprima publicatie in limba romane "SteauaDobrogei" - Foie interesilor locale, un sdp-timdnal condus de un gazetar experimentat,Basile Brinigteanu. S-a apreciat, pe bunddreptate, ce aceasta publicatie "$i-a indeplinitonorabil misiunea de fondatoare a presei dinTulcea".l

Ziarul "Binele publicu" din 29.Vl.1879salute astfel aparitia primei publicatii rominegtidin spatiul dobrogean:

"Steaua Dobrogei" se nume$te un ziarromenesc. care a apdrut intaia$i datd la Tulcea,sambdE la 22 ale corentei, propundndu-gi a seocupa in excusivitate numai de interesele giafacerile locale fdra a se arunca in valurilepolitice..."

in dorinta de a duce la capat cercetareamonografici dedicata acestui ziar, am aprofun-dat in ultimii ani studiul unor publicatii centrale,regionale sau locale, contemporane cu "steauaDobrogei", incercSnd, macar partial, sasuplinesc absenta aproape in totalitate acolectiei existente Ia Biblioteca Academiei-.

Descrierea acestui periodic, cu un des-tin atat de fremantat, incitd 9i obligd pe cerceti-torul de azi cu atat mai mult cu cat referirile despecialitate sunt putine gi, ceea ce este $i maigrav, lacunare 9i gre$ite. in mai multe numereale revistei de culturd "Steaua Dobrogei,,, dinultimii ani, am publicat ample materiale desprepersonalitatea publicatiei gi a directorului aces-teia, evidentiind cateva momente tumultuoasedin intervalul 1879-1891 .

Pana la 1900 presa nord-dobrogeandinregistreaz5 28 de titluri (ziare, reviste, bule-tine, anuare), cele mai multe cu existenti efe-

o t25 de qni de presfi tulceeini"Steaua Dobrogei" (1 879)

-$tirr despre pubiicatia nord dobrogeanA in ziarul bucuregtean ROMANUL (Romanutul1879

loana MARINACHE

meri. Despre ceteva dintre ele cunoagtemmentioniri in presa timpului, neexistand colectiiin fondurile centrale sau locale ("Po$ta", "EcoulDobrogei", "Delta') qi, deci, nefiind descrise saucomentate sub raportul rolului jucat. Afirmim cudestuld certitudine, ci periodicul SteauaDobrogei a dominat primul deceniu al preseitulcene, ecoul sdu nestingandu-se nici spresf5rgitul celui de.al doilea deceniu, daca tinemseama, in primul r6nd, de efectul gi con-secintele procesului pentru delict de presdintentat directorului ziarului de citre PaulStatescu. prefect al judetului Tulcea. Despreacest proces mamut, cum a fost numit inepoci. au ficut referire numeroase ziare cen-trale care au luat atitudine, incrimin6nd pozitiareprezentantului guvernului in teritoriu gi luindapdrarea publicistului Brdnigteanu printr-oemotionanti solidarizare cu acesta. Procesulde la Tulcea a starnit vii reactii in parlament,fdcand obiectul a numeroase interventii dinpartea unor politicieni ilugtri.

Pentru inceput, ne propunem seacordem atentie felului in care ziarul apdrut laTulcea a fost primit in epocd 9i problemelor careinteresau pe gazetari, privind conditiile econom-ice, sociale, politice gi viata spirituali a locuito-rilor nord dobrogeni.

Au salutat aparitia publicatiei din Tulcea:"Binele publicu", "Familia,',,,pressa,',"Timpul", "RomAnia liberi",,,Resboiul',,"Telegraful", "Democratia nalionali,,,"L'lndependance Roumaine,,, ,,Vocea

Covurluiului", "Romanulu". pe ldngi aces-tea, peste ani, vor cita pasaje din ziarul tulcean:"Adevirul", "Voinla nationali,,,,,Telegrafulromin", "Natiunea",,,Galati,',,,Democratul"(Ploiegti), "Orientul roman,, S a.

Vom urmiri mentionirile inserate inpaginile sale de ziarul ROMANULU, ziar politic,comercial, literar, care reapirea Ia Bucuregti,dupi detronarea lui Al. l. Cuza, in februarie1866, sub conducerea lui C.A. Rosetti, C.D.

') !1,

29U:j

B2

.lteaua Dobrogei

Aricescu. Redactor. Eugeniu Carada.a Romanuluan 23. s1mbdtd, 14.V11.1879, p.3, col. 1

1 . lncidentul de la Sulina(Se gtie ca cu ocasiunea afacerii de la

Sulina se gesise cadavrul unui soldat din marinaotomane gi ca rauvoitorii acusau pe soldatiiromani de acest asasinat.

latd ce citim acum in "St6ua Dobrogei",noul ziar ce apare in Tulcea>:

<<in fine asas,nul soldatului din marinaotomanA ce stationa pe bastimentul din poftulSu/rna s-a descoperitu, iar intrigantii, care sesileau cu orice pret sd arunce o patd asupraonoarei soldatului romen, n-au reugit in planullor perfid gi n-au dobAndit alt resultat decet acelaal calomniatorilor.

Primul procuror de pe lengd tribunalulTulcea, d. Fliondor, sesizat pe de o pafte de fapt,

iar pe de alta indignat de calomniile ce puneauin dubiu inocenta unui corp de armaE, mergdtndin persoane h fata locului gi ludnd directiuneaurmdririi, a constatat, prin matturi $i indicii maimult decet probabile, cd crima esle siivar$,lii decete un turc numit Mehmed Ali.

Am zis cu premeditare, pentru cd autorulcrimei a ceutat sa-$l riisbune in contra victimeisale, din cauzd, se zice, cd, acest din urmd cap-Uvend pe concubina celui dinteiu, infidelitatea a

rezolvat spiritul de rdsbunare gi, astfel fiind,

dupd ce rivalii au petrecut seara impreune h o

cafenea, iegind acolo, soldatul a fost pumnulatde cdtre Mehmed Ali. Din depdrtare s-a auzitatunci o voce sufeindd pronuntend cuvintele:"Destul, nu md omori, Ali!", dupe cum se con-statd in urmd din depositiunea maduilor.

OmorAtorul este incarcerat 9l trirnlsinaintea justitiei pentru a pimi pretd sengelui.>>

a Romanuluan XXlll, L-M, 23-24.V11.1879, p.3, col. 1.

<"St6ua Dobrogei" de sAmbdti ne aduce

urmitoarele gtiri din Rominia Transdanubiane) :

2. <<Consiliul de resbel, in gedinta de

sembdtil 14 a.c.; a achitat in unanimitate putem

zice, deoarece gase au fosl pentru gi numai unul

contra, pe d. cdpitan Damian, trimis inainteajustitiei pentru incidentul de la Sulina.

Numerosul public ce a as,stat a aclamatpronuntarea verdictului.

Comisarul Domnesc, espunend faptul,

s-a pronuntat cd nu esle cas de urmdire.>>3. <<Recolta din Dobrogea este pretutin-

deni satisfdcdtoare $i locuitorii, cari n-au a pldticdtre stat nici o dare pe pdmdnt, ba nici mdcardijmd dupd vechiul obicei, gi-ar putea intrucAtvareabili positiunea mateiald in vremea anilordesasfruog/, dace se vor lua mdsuri din vremepentru a se impedeca furnicarii ce cutreierdcomunele, esploatdnd naivitatea sdtenilor gicumpdrAnd de la cei mai simpli chila de grAu,

orz, secare, etc., cu jumdtate gi mai putin incddin pre(ul ce l-ar putea obline in oricare piatd dinlocalitate.>>

4. <<Dacd instructiunea in Dobrogea va

merge progresAnd dupd cum a inceput, desigurce in interval numai de 10 ani, fructele gtiin.tei

vor fi din cele mai pldcute, gi, ca probe cdt

invqdmentul este primit cu plecere nu numai decopii, este 9l aceea cd in mai multe localitdti,infiinl^ndu-se gcoli de adulti,cei inaintali invarstd le frecventeazd cu deosebit interes; iar,

c4nd se intahesc acasd bdietul cu btal, seesamineazd unul pe altul in materiile ce li s-aupredat. Gustul dar gi doinla de a cunoa$te 9iinvdta limba romAnd nu este numai la cei derasd latind; e/ s-a desvo/taf $i in alte inimi. DeSi

inaintali in vArstd, pdnd $i musulmanii profitd de

ocasiune sd sludieze limba romdneascd inorele libere.>>

5. <<Dupd gtiile cele mai positive, zicein fine St6ua Dobrogei, putem anun? ce NbhSa Regalit Domnul va vizita in curAnd Noua

Romdnie. Deja preparativele pentru primirea

$epanibrului Dobrogei au inceput a se face.>>

aRomanuluV., 24 august 1879

<'Citim in Steaua Dobrogei"tt:6. <<Antonie Emanoil, din orasul Tulcea,

fdcAnd ofrandd primdriei comunei ruralePislava un catarg cu drapel tricolor, ministrul

esprimd multumirile sale dlui E. pentru aceastd

ldudabitd faptd.>>7. <<D. Gheorghe Palioglu, actualul lef

perceptor al biroului vamal Sulina, este permutat

in asemenea calitate la vama Tulcea, in locul

dlui Vasile Marinescu, trecut in altd functie.

8. Nicolae Krupeschi s-a numit in postul

de inspector domenial, clasa l, in Dobrogea, in

locul dlui Nicolae N. Eobescu.>>

OJ

Steaua l)obtoge

a RomanuluMc, 51X.1879, p 3, col 2

("Citim in St6ua Dobrogei">:9. <<Anuntdm cu multe sa1sfactiune cd

dn banda de hoti ce incepuse a se organiza gicare au oprit in drum pe protoereul acestui judel,cerdndu-i "in numele Domnului" sd le dea gean-ta cu banii, in urma dispositiunilor luate de cdtreadministratiune, doi au fost prin$i dupd o luptdde o ord, aproape de cerciuma din comunaTopolog, plasa Her$ova, din judetul Constanta,urmdriti de potera infiin.tatd de administratorulplagei Babadag.

Unul din acegti doi, anume Nicolae Dihoi,fiind greu rdnit in luptd, iar cel de.al doilea a datlamuririle necesare, a6t despre semnalmenteletovardsilor. cet gi despre crimele sdvdrgite.

Acea$e bandd se compunea d,n $aseindivizi.Administratiunea urmdregte gi pe ceipatru. La cArciuma din Topolog, notarul Ciolan,ce conducea potera gi care a scdpat cu via6 caprin minune, cdci hotii au tras mai multe focuriasupra lui. a gAsit mai multe lucrui de valoare,bani in difeite monezi, cum gi arme depuse deholi

in momentele pe cAnd tupta intre ho(i gipoterd avea loc, descdrcdndu-se arme din

ambele pdfti. nici primarul comunei Topolog gi

nici vreun locuitor de acolo n-au dat cel mai micajutor, de unde se presupune cd acel primar tre-buie sd fie in strinsd legdturdt cu banditii.

Nu vom inceta de a tine in curent pe lec-torii no$tri despre resumatul urmeribr ce se facpentru pinderea celor patru. PSnd atunci vomadeuga a zice cd notarul Ciolan, pin al ceruicuragiu au reugit a distruge aceastd bandd, me-ritd ca guvernul, pubficend faptd, se-i facdmultumirile cuvenite.>>

1 0. <<Em ig rati unea i n Dob roge a... Stareamizerd a tdranilor din pdrtile Banatului, fiinddeci$i a emigra in masd in Dobrogea>>(p.1)

*La Biblioteca Academiei, sub cota Plll. 1500,existe doar doua numere din periodicul Steaua Dobrogei:N. 14n7 .11.1879, nr. 10/03.09.1883. Aceasla publicatie nueste inregistraE in fondurile regionale. Singurele referiri laacest periodic, in ultima suE de ani, s-au ficut doar in priv-inla exemplarelor existente la B.A.

iii;iii:iiiiEii.: i?;= Fi iii i tirii.j;ti;;i"sE

iiiiitiiiiiiii

q

F

.:-!!!1.:

P- r.i

iEIff!i

:! ir;lir!l.i;

-!lt

r:.. EI

.aa-i':i:i:i.:ir:.:

:

a

a

3

DrX

F'8aIEw@€AHl><

I!

t3i

,B

F

!

I

o

0

o

a

z:

,

a

2

,:

i

al

g

t

!

a

E

a

5

EI

?s;

a

E

I

tts

a

tI

i

:

a

a

?

i

8

I

I

a

a

:

8g

:t

E

2

t

E

f+'

>*Htstr,eEw

'4

E

r

:*i f;l E1:.' :1;,:'!.!7!!t. lIr; l! 1i,.. llIiiii::'3-disfi

tHq

rq,oi,

6

PP

i

i

t-i

lI

ilttE

IIF

c

i

ii,r'ii.irliBi"ir

iI l

rii+ifIItiIa

Iti

iFIP

ti

Is

tiIt,-Brl.-lIT

E=6 E=>.}cl

= i?tF IE

EF

a;

Ia

I!

,

q

{ii

tIt

t

t

II

Fdtst0EN

t

Itr

I!i

!

JI

rI

r\ !I

I;

,!It !

-

B4

Pentru numdrul urmdtor al revistei vomprezenta insemnerile cele mai interesanteselectate de principalele cotidiane bucuregtenedin periodicul Steaua Dobrogei (1879), incer-cand se descifrim, peste timp, inceputurileadministratiei romanegti in Dobrogea.

,:ni:i

: <" F"!! l:- : ' :

:=-i::5?:; ,=..;

E

Iti

HH

I!

I!

q

IIe I*

?a

1 :tT tI,

t,!n

!

t

tz

I

sa

!Is

,ttt

Steaua Dobroge

q

1953

aiateviteii gustau pentru prima oaraiarba mustoasa.iezri beltati sereau prin hattsurigi albinele infloreau vazduhul..

VIBRATIE IN AIBI

ANESTE ALEXE

Vibratie in alb

Cu degetele gandului te mangaiam,frumoaso,Si nu gtiamca tu erai ceacare..aducea primevara...

Mai dormeam inca somnul adanc algi aflam toate acesteade la praful de fildeqce-mi ningea pleoapeleacoperindu-mi trupul vibrand...

lum in ii

in peplumcat farmec aveai, ma-ntrebam,gi cata dimineata Pluteain atomi transparenli de eter.. .

Urmele pagilor tai mai stau 9i acum in argilima uit cum ploaia le umple ceusulgi mi se usuca maslinai...

Aia4qrrbdIr rl EtJrolr qS tdrtlg c 1tdrn,opcl! yotr,rcr [cv ttrpd6't .o0 iltsB G3htlrou lrcpvr fifY hE4\-..

l(oB Foliprr r!furrlr 7r rP-q PPirc uoor;1rlw ToPdPn'r flf&aa rrf,Ultranrloaosv crltpq *ll4tJt 1,

u or $fuotr d*h(o ror oltPc,

Xorp6gouv oo6pl rou Fafi eco td) FE6{ru rra[qva drfl odara q fluI4oordvlroo ldrrvr I Fr6el[lc l*6..lidfpfi.{ ro rdlqrruo lltru topd-.

l& rldoll [arst! tlllc, dafnirtctt'GEol tooo rpot adar;lE !E tt+ltitv crfav drtpo &oFL"

Il l'ra 0 liltrtd an tdvin odlllrE dF cotr tF?tl}.o'.ord(i toe tr !'pofil ?Ell(fl rq o6oult roqq Po lrUqfnov*t or rlrlr-'

85-

ffi

1N}.,S'I'E AI-EXE

{\I,I1I{I AAI]E}II

}:LEN,{ I'A 11..4.(;( }[AtllNl't <lr^PAI'K0

ar)

il

\

Lq7

I

I

VIB*ATIT I'.I ALB

r

DOCUMENTAR * POE7,IIN"TOKYMANTAiP $ IIOTI IM.AIA

Ans!,li Alc$ A!+nrI Al-r7,1Maria$n l-l}fcrfi ',ro Mcr]rlvn AtiP]'trllfrv

f klria P&i(ovcanu rlri4tiv tllrrr6rolk.llltlJ

A

Steaua Dobntgei

La fereastre Dtlfr

Ramar fereastra deschisaspre gr5dina,

spre lumine.

spre verde copaculgr pamantul mirosind a ploaie!

X.fur dDp ffiSrrdg r r+rl5lrrptr o rttcrp6f !c rp&rvo.CfinFut rt ppttl.acs lprtl*Serut

fiecare incolacire de garpe

a vantuluigr ma intreb:

Sunt eu

cel de pe naframa albea diminetii?

Dealurile

Dealurale

sunt clopote mari de ceramicapurtand sub pereti

un intuneric de cripta,rnima lorprinse ln rugina sub bolta-ntunecateatarne

ca pendulul unui ceasornicramas peste vreme...

Fio r

in alb gi negruprimaveratic

printre mugurii crengilorurca melcii de luminaningi in nefiinta.

Drn ochii tai umbrogl

Si calzi

urca spre mine

mii de asemenea crude frumuseli;

oi5Arr;aaord,canjtnE! starcrr qrrrc$hEE

E|I'Cilldr.ogrnrDad Df.d lHo!a ryartt oq

OtrfF

OrUto(dit ltffU[ -Flre"r Effu[;fpovlrg *o od log dtqGlo o.oitlt p&rlll,!EfAlsqirrair+rr cr osrnrt ud lri oPrrrt6 EoC0agm6q,otaaftoPd4{oqr firc4r uc t*n-

rr4{s4

hrraqnurt#ilrl*ffil,.dlfi oE Eftrldr d.tausrFrwcdlforrdo ltSIrorrlt&E FrlEClIr.lilrqrptnrtlffturost{ftlw * tfnItflBtd dtrort St qrttr,sItLortslaarh lW[rrouod rnd&lrl

B6

Ce se va intampla

€nd imi vor cuprinde trupulin intregime? .

SEaaa Dobrogei

Dupe ploaie IltrtqfPfi

0 panza se ridice rotundpeste arboriaerulpoarta la gat

margele de sare,

trupurile

s-au scurs in visul conic.

UilAtW O Mdnq

iruznoqDEPA€fl

Toli copiii azi se-mbracl

Cu ce au ei mai frnmos,

Si ptinlilor le certi,,invierea tui Cristos"

$i lr mrrl cioanore' rrt&l'TEli €ePiii eei €u{trisli'gua ratri ti F€rHt€€u iubilii let ptri$ti.

Toli coFiii ari runt dffii€ie{ei ci rtiu otr lui enth!ii sunt dragi numai copiiiCei cu sufletul milos,

Si copiii buni 18 suflet

Azi cu bucuric dsu

Cozonaci li outr ro$il,a copiii care n-au.

Ita r4vIIaophd,01a rc rqdrd vtuvoyratMe t1v mo rolil oolrlI(nr tqDq lov€iq lous \r&.lpuv€Opqto Xptotoq Av€arll! '

Ero rpan{r ro QP6nToExd{puY EW. liptFe'Mr rq!€ frruqrc{E lsv€kK6mvc rst isfoalf'

Olfl dprFa UpG$vnou €6emv roe c Xpt6[6rAlcrdei to tolirrinou 6fouv rotui raP6td,

Aurd tr€ (ott vumEt|rtpq mryd &DPt(ouv

K6rrrva Fo l(cl rooupcrt,Iq rqr&iKto 'ttou 6sv 6louv

Lip, lie, ciocarlic,

Nu mai pol d? YerFlie,

Cl no Yior iei dis nai'Mulr iuhih lum Mei

Sii-a dat Dumnezeu sfEnt,

Sa ne-aduce pe pemant,

Roado-n pomi gi micre-n flori

Peine-n grau li ploaie-n nori.

Fir-de grinditli, fir-de man,,

Din Amindcri peni-n toamnd

Eroprlgpo r0odtYyfloq

Eiusr T060 rqpsuuFYoi,

npu ol,oilEl o [lqpqfuEoEKor po! f,or6lEr o Mftpq

Kr o e6.E tov il€l &itoei

No Fo5 qdpver €&i, onl Yl

Kcproi orc 66wpo, pifu oro )ouloir6ro

Y<opi oto ocdpr, PPoP oio o{w€Qq

Aixrnq IoM(\ 16pq eploih'An6 to M61 rirg ro No6PPP1.

.poeziile .in ziua de pagti,,gi ,,Luna mai"" fac parte din volumul Elena Farago, Poezii, aparut la

editura Agora, Craiova, 2004, cu traducere in limba greaca de poetul Aneste Alexe'

t

87

Si o mare

cum n-a fost niciodata vreuna

mai frumoasel...

!E rqlt ..cFth rtrcE t6duldttwno.... !sr5fglroof.tgrrl!5nFC .lc.o5,fi EatetaGponrrqE urD ur6 aitrF-Inprcltlroro0rg Lv trr ooLlotr tlttrratirIr11..-

Steaua Dobmgei

UAr,w l,od,* lrv^4"<;"rr/^4-

Francesco d'Assisi s-a nascut in lamiliabogatului negustor Pietro Bernardone, la anul

I 182. Dupi o boala. din anul 1204, are revelalia

cf'cmeritalii bunurilor pamante$ti. impreund cu

unii adepli se retrage din vAltoarea lumii 9i pune

bazele unui ordin monahal al franciscanilorminori care va avea o foarte mare influentiasupra dezvoltirii vielii morale. Se stinge dinviatd in anul 1226. A intrat in traditia literardprin Dante. iar in artele plastice, prin Giotto.

Poezia sa. " Gntecul fntelui soar€', stdla laza lilisil italiene. inainte de a intra incomentariul operei, si facem un scurt orizont incultura italiani, pAnd in anul 1223, cAnd a fostscrisi opera de care ne ocupem. Limba popu-lari. in care a fost scrisi aceastl poezie,era de

foarte mult timp folositi, incat putem spune cd.

la sfArgitul secolului al X-lea se folosea in modcurent. Mai avem o serie de incerclri literare.cum ar fl:"Caatilena jongleorului toscan".despre care Guido Mazzoni spune cd este cea

mai veche compozilie poetice a litareturii. ita-liene. Am mai putea aminti unele crealii minore,cum ar fi: " Ntmul de la Montecassino,,,

" E legi a i u deo -i b I ian d ", " Dis co rd", toate fiindscrise in dialect.

Cu siguranli cd Francesco Bernardone afost un oin ales al timpului sdu. Cultura sa era

lbrmata din crealiile contemporane, atdt din cea

tiancezE cdt gi din scrierile in limba latind. Nui-au rimas necunoscute unele din frecventeleopere cu privire la arta scrierii de tipul ..artes

dictandi". care l-au format in acesl domeniu.Limba in care scrie Francesco d' Assisi. este ceavorbitd in dialectul umbrian din duecento. incele opt secole de cind dlinuie poezia lui. s-au

scris numeroase exegeze despre spiritul tiancis-can. Ne intereseazi, in cele ce urmeazi- un sin-

lon VINGA

gur aspect cosnnsul liricii lui Francesco.

De-a lungul timpului i-au fost atribuitemai multe titluri poemei sale. cum ar fi: "Iaudescreaturarun". "Cantico del liate sole","Cantico delle creaard' . Vom vedea insd, ci,din universul liric al lui Francesco d' Assisivom putea formula mai multe ipoteze. Optimpentru cea a operarii cu unele concepte care au

circulat in filosofia greaci. Cosmosul luiFrancesco poate fi interpretat gi in acest sens.

Dar sd facem cunogtinld cu varianta romdneascla poeziei franciscane, in traducerea poetului clu-jean Adrian Popescu:" Prea sfrnt atotputernic Si prea bun stdpdnAle tale sunt lauda Si mdrirea Si binecuuiintareaNutna i la tine, preaina lte, ne ndrturisiminsd nici un om nu-i demn sd te pomeneascd

Iaudd lie, Doamne al rreu, tutwor dimpreundcu toate frpturile tale

Si inainte de toate meritului frate soareprin care tu strdluce$ti, prin care dai lumind:el care e prea liutnos gi imparte neasemuiteluciri

Si despre tine, prea ina he, ne dd de Stire.Iaudd |ie, Doamne al meu, intru sora lund

Si-ntru surorile stelepe care tu le-ai creat pe cer $i le-ai aseat acoloaSa de nepreluite gi minunate.

I-aud.d qie, Doamne al meu, intu fratele nostruu4ntul

$i intru aer Si intru nori Si senin gi intruTot titnpul prin care frpturilor tale le daiintrenare.

Iaudd {ie, Doamne al meu, intru a noastrd sordapa

Ea e aSa de trebuinle qi umitd, nepreyuit;i Sica std.

Laudd yie, Doamne al meu, intru al nostru tate

BB

Steaua Dobmgei

foculprin care tu luninezi addnc in noaptecel maifrumos Si neastinpdrat, venjos Si puter-nic.

l-audd ;ie, Doamne al neu, intru a noastre sord

Si maicd

lirena. ea care ne line ;i inpdrd le$te rodindprea felurite liunze, mult colorate tlori gi ierburi.laudd tie, Doamne al neu, pentru cei care iartd,iubiniu-te

$i suportd nenorociri gi rulburdri.

Fericili cei ce supord in pace

$i de tine. Preainalte, vor fr incoronali,

Ltudn le, Doantne al neu, intru sora noastrd

ntoartea trupeascd

Din care nici un om muritor nu poate fugi.

Vhi, celor care in pdcate aSa de grele morFericili cei care vor fi gdsili implinind preasfin-

tele porLtttci

Cei care, in moartea din urmd, durere nu vor

afla:

Iiudayi-l pe Domnul meu si mulyumiyi-i

De prea smerili suputi cu mare umilinyd.

gi servili-i lui cu nare umilin(d."Vom pulea observa ce se poate face o

stratificare a universului amintit in Sapte trepte,

in funcfie de secven[ele poetice din opera

amintita.

Acestea ar fi urmltoarele:

I-Domnul (il Signore) II-Soarele (ilsole). Ill-luna, stelele, cerul. IV-vintul, aerul,

norii, seninul. V-apa. VI-focul, VII-piimintul.Termenii, din analiza prezente. vor fi

tblosili cu sensul lor arhaic.

l. Universul liric poate fi realizat grafic

sub forma circulari, asemenea. sistemului ptole-

meic. La zenit-il Signore (Domnul), iar la nadir-

terra (pimAntul). Este. tocmai, pozilia omului

care admird natura in toate splendoarea ei. Orice

creatura ii provoace exuvul poetului umbrian. in

orice creaturl vede opera supremi a Domnului,

vAz:ul ca intruchipare a sublimei perfecliuni.

De aceea, inocentul Poet folosegte

atribute specifice acestei atitudini extatice.Pentru poetul assisian, Domnul este "altissimu(cel Preainalt), cuv6nt care se repeta de fiei ori.De altfel. frecvenla cuv6ntului "SIGNOR"(Domnul) este de 10. in centrul atenfiei este

Creatorul tuturor celor existente in universul pe

care el il admir5. Ca realizator al tuturor celor dincosmos, poate si ia atributul de "omnipotente"(atotputemic). epitet atribuit in exclusivitate.inacelagi timp, este "solo" (singur), ctrruia trebuie

sd-i aduci laude orice fiinld. Relalia este cea de

la creator la creat. Numai lui Dumnezeu i se cad:

laude. mlrire, cinste, binecuvAntare.

Vocabularul cu care opereazi Francesco

d'Assisi este specific omului credincios, din

epoca in care a fost creat acest imn al creaturilor.

San Francesco il agazl pe om in imedia-

ta apropiere a lui Dumnezeu, poate gandindu-se

la cuvintele psalmistului. care zice: "Ce este

omul, de-1i amintegti de el, si fiul omului, de-l

cercetezi? L-ai rinduit cu pulin nui mic decdt

ingerii Si cu slavd Si cu cinste l-ai incununat."

San Francesco spune ca "nullu homo ene

dignu te mentovare" (nici un om nu este vrednic

sI te pomeneascd).

2. in imediata apropiere se afli Soarele.

ca element deosebit de important pentru intregul

univers. De fapt, rela{ia viald-soare este etemA. E

suficient sl ne amintim de popoarele antice, ca

egiptenii. care il zeificau. Civilizalia peruani i-a

inchinat numeroase temple. Soarele are opt

atribute calificative. in conceplia lui Francesco,

soarele il reprezinte pe Iisus Cristos. Pentru cdn-

tarelul assisian, soarele este "frate" 9i "messer"

(Domnul meu), cel de care depinde viala pe

pdmAnt qi buna ei desfrqurare. in conceplia lui

Francesco, soarele "irona" rispindegte in jurul

lui raze binefEcitoare, e crealie a Domnului.

Pentru poetul extaziat in fafa elementelor din

naturi, soarele esle "belli' Si "radiantd' cu

"grande splendord' (frumos qi radios cu mare

frumuse!e). Observdm simplitatea acestor

epitete, simplitate care va caracteriza intreaga sa

ao

Steauz Dobntge

via15 gi activitate monahall. Se poate spune ca

acestea sunt epitete primordiale ale soarelui. Ele

nu capata nici o coloraturd filosofica, in afard de

dceea de a fi o gAndire puri, sinceri fala de

ambianla naturali. Noutatea apare in folosirea

cuvdnlului frate pentru un astru. Dar aceasta evi-dentiaza tocmai faptul de a fi to{i creaturile luiDumnezeu. De aici demersul s6u ideologic de a

reliza liniqte $i fre(ietate intre toli oamenii.

Salutul lui San Francesco en " pax et bonunl' .

(pace qi bine). Prin toata merelia [ui. soarele

amintegte de cel ce l-a creat. Frumuselea sa este

un reflex al Creatorului. poafta amprenta acestu-

ia. de aceea Francesco spune cu at6ta delicatele

Ei umilinli ca "'da te altissimo, porta signifrca-rrbnd' (despre tine. Preainalte, ne dd gtire).

3. in continuare sunt amintite: luna,

stelele gi cerul. Cele trei noliuni cu care opereaza

poetul. la acesl nivel, pot fi gesite gi in filosofiaanticilor greci. Pentru Anaximandros, aceste ele-mente pot lua nagtere din "peiron". Chiar gi San

Francesco le pune pe o scari inferioard in liniacreaturiloq aga cum am imaginat-o, la inceput.

La fel ca soarele. gi luna s-a bucurat de o larga

venera(ie in lumea antica. Era ocrotitoarealanurilor gi a pSgunilor, a vieluitoarelor gi chiar a

unor vindecdri miraculoase. Dar in conieplia luiFrancesco, ea apare ca atributul de "sorA", la felcum soarele fusese numit "frate". Pe acelagi

nivel se afli stelele gi cerul. Pentru "cer" nu

avem nici un epitet, purtdnd doar semnificalia de

a avea in interiorul lui "stelele". Pentru acegti

agtri, poetul se entuziasmeazS, dar tot simplu 9iechilibrat, numindu-le "clarite, pretiose, belle"."Clarite" (luminoase), pentru ce asemenea soare-

lui, ele rispAndesc in jurul lor strdlucire gi viald.

in acelagi timp, sunt "pretiose"(nepreluite), pentnr ce au inestimabila valoare de

a reprezenta o mare creatie a S6panului dinUnivers. Prin ultimul epitet se evidenliazlsolemnitatea lor pe firmamentul cerului, pentrucE sunt frumoase, elegante, cu sensul latin, origrafios, ca in italiand.

4. Pentru filosoful grec Anaximenes

"aerul" era substanfa care std la baza tuturor

lucrurilor din Univers. Duptr conceplia lui, cdnd

aerul se rarefia, putea sd ia nagtere "focul"; cAnd

se comprima, se forma "vAntul". La fel, prin

diferite transformdri ale aerului puteau sd se

fbrmeze "norii", "apa", "pdmAntul", "pietrele".

Nu intamplator, am deschis aceasta paranteze, cipentru a preciza cd elementele, in disculie, apar

in poezia Sdrdculului in toate simplitatea lor.

Singurul epitet folosit este "frate", atribuit vdn-

tului. Observim, din nou, acest gest al originiicomune a omului cu celelate elemnte ale naturii.

Alte cuvinte, cum ar fi "aerul", "norii", "timpul"apar pentru a intregi, in mod armonios, bogdlia qi

diversitatea Universului. Intenlia lui Francesco

nu este de a filosofa pe marginea acestora, ci de

a releva faptul cd prin ele, elemente fundamen-

tale, se poate preamdri Creatorul. De aceea el

spune:

" laudd qie, Doamne al rreu, intu Aable nostruuintul

$i intru aer Si intru nori Si senin Si intu tot tinpulPrin care frpturilor tale le dai intremare."

5. Thales a putut si conceapd originea

universului dintr-un singur element apa.

Aceasta, fiind intr-o continue migcare, cuprinde

intregul univers. Chiar gi in interpretirile mo-deme, care i se dau apariliei vielii, apa este ele-mentul indispensabil. in ea gi-a avut leagin ger-menul vielii. Ca motiv de crealie poetice. apa

este prezentati in operele diferililor creatori, dintoate timpurile. Prima metamorfoze dinItceafrrul eminescian are loc in mediul acvatic:

"fi apa unde au fost cdzttIn cercwi se roteSte,

$i din adinc necunoscut

Un mindru tindr creSte".

Frecvenla cuvintului, de care ne ocupim,este foarte mare, atat in italianS, cdt gi in latini,ddnd nagtere la numeroase expresii.

in poezia comentati, apa are o secventiintreagl. Trebuie spus ci ap4 in poezia luiFrancesco, ii dd o notd specificd, a ceea ce s-a

numit mai trArziu - "franciscanism", adicd simpli-

90

.ltea ua Doltntge

tatca. care nu trebuie confundatS. pentru cei

moderni. cu "simplismul''. care este in afara

temei propuse.

Pentru umilul nostru poet, care abia

indriznegte sd-qi ridice capul spre inaltul cerului,

apa ii inspiri numai epitete din sfera semantica a

"unrilului" 9i a "simplului". Este o contemplare

lirica de mare adincime gi simplitate. Aproape

cd ne infioard marea putere de a vedea ceea ce

este ese iial intr-un element al naturii. Ochiul

omului modern nu mai este capabil sd vadi val-

ori artistice in asemenea elemente. Apa ca factor

pnnrordial al intrctinerii vielii apare. azi. ca un

f'enome'n obi;nuit. care nu mai emofioneazi pe

nimeni. Numai un suflet ales. retras, meditativ'

ca al lui San Francesco, putea sd geseasca epitete

cum ar Il: "sora". "fblositoare". "umila"."nepre{uita". "casla". Apa este penultimul ele-

nrenl cu carc se simte infritit. El se simte frate cu

soarele. rintul qi focul. Luna. apa 9i moartea iisunt srtrori.

Epitetul "umila" are doue acceplii. inprimul r6nd. este cel de a fi aproape de pdmint'

pentrr,r cI "humile" vine de la latinescul "humus"

(pemant). in al doilea rAnd, piate fi luat cu sensul

de "modesta". "obscura". De fapt "umilinla" va

fi gi una din caracteristicile g6ndirii franciscane.

C'elalalt epitet "casta", cu sensul de curat, pur'

imaculat. apare cu sensul de piogenie. Latinii au

folosil acest epitet pentru Aeneas' numindu-l

"castus Aeneas". Italienii mai folosesc acest

cuvdnt pentru a denumi muzele "caste dive". Ca

noliune morald fundamentala, pentru gindirea

iianciscani. castitatea va fi cea de,a treia

condilie obligatorie pentru urmaqii lui Poverello

d' Assisi. Secvenla apei suna astfel:

"laudd 1ie, Doamne al meu, intru a

noaslrd sori aPa

Ea e a;a de trebuinyd 9i unild, nepreluiti Si

castd"6. Heraclit Punea la temelia lumii

"tbcul". Dupn imaginalia acestui filosof, din foc

se na$tea restul elementelor din univers. Este

tbarte interesant ce Francesco d' Assisi se

oprefte, in mod special, asupra acestui element

gi-l trateaze intr-o secvenle a poeziei. El este

uhimul element cu care formeazi o trinitate(focul, soarele qi vAntul).

Cuvdntul aceste este foarte productiv.

atat in latina, cdt gi in italianS. Poetul din Assisi

il incarcd cu atribute specifice g6ndirii 9i imagi-

naliei lui. Un epitet comun este cu cel al soare-

Iui: "bello".

Este surprins pentru jocul flicdrilor care-

Ei impriqtie in noapte lumina lor. ds aceea

exclamd cd: "ennallumini la nocte" (iluminezi

noaptea).

Focul, aga cum l-a vazut pe dealurile din

Assisi, in jurul c6ruia a stat de nenumarate ori.

prosl[vind pe Creator, pentru a$a marel specta-

col, ii apdrea "iucundo" (iucdu$), plicut. vesel.

agreabil. Creatorul din Assisi numeqte focul

"robustoso" gi "forte", aceste avand sensul de

''tare. viguros. impundtor".

" Iaudd !ie, Doamne al meu, pentru tatele foc

prin care tu iluminezi noaPtea

Si el este frunns Si neast4npdrat $i |oinic 5i uinjos".

7. Ultima treapta din cosmosul poetic

franciscan, in funclie de secvenlele poeziei, este

cel al "pamintului". Acest element figureazd pe

locul at Vllea in.conceplie filozoficl a lui

Empedocle din Agrigent, numit de el "ridacini"'

Dupi ce poetul $i-a rotit privirea prin inaltul

Universului, a idmirat splendoarea creaturilor'

igi inCreapti, in mod umil, privirea spre acest

pimAnt de care suntem legali' l6rd voia noastra '

, Pimintul este personificat, feminizat.

pentru cd, in conceplia assisianului este aseme-

nea unei mame (matrc). Dar, trebuie subliniat ca

acest adjectiv nu este ales in mod intamplator' in

mitologia greactr 9i romane, pdmintul este, intr-

adev6r, mama tuturor: Gea, Ge, Tullus, Terra'

Gaea este "mama" lui Uranus 9i a lui

Pontus. Ea este elementul primordial, din care

s-au creat toate divinitalile. in italian5.. "terra"

este de genul feminin, la fel ca in ilatini Cimpul

91

Steaua Dobruge

senrantic al acestui cuvant este foarte bogat.

lntenlia poetului nostru este de a cuprinde intrea-

ga unranitate. pentru ce spune "nostra matre".

Pamdntul este "sorI". dar gi "mamd". Sord . pen-

tru ca avem un creator comun. dar qi "matre",pentru ca. prin roadele ei. putem vielui. de aceea

apare dubletul acesta poetic. ExpresiaSiricutului "ne sostenga et governa" (ne susline

5i nc conduce). trebuie inleleasi in sensul ciaceasta planetd ne poarta de griji. asemenea unei

rlame. dar ne qi conduce. ne supravegheazi,

as!-menea unui pdrinte iubitor "Sostenga" cu

acceptia de: ne ajuti sb trdim. prin roadele ei, pe

care lc va aminti poetul. prin simbolicul "fructi".Frumusetile pdmdntului sunt date de

"flori" qi "herba". Cele doul cuvinte apar inpeste 40 de expresii specifice in italianS, cu mare

valoare artisticd. Poetul din duecento admiraterra alet pentru partea utila, cat qi pentru fru-musetea ei. De aceea poetul este dimit. prininocenla sa. la f'el ca un copil. care admird diver-sitatea culorilor:" l;r udi ie. Dwtme al ntu. penfr'u s>ra ncnsti rmica

ltiitniintul care ne sus{ine fi ne conduce

;i ne da diverse fructe cu flori colorate fi iarba."Cu cele spuse. mai sus. despre poezia lui

Francesco d'Assisi. punem punct cosmosuluipoetic. a$a cum l-am imaginat. analizAndultirnele trei secvente ale crealiei.

in cea de a VIII-a secvenle. poetul se

ocupd de probleme morale, El ii laudn, in primulrind. pe cei care dau dovadi de mare intrlfimesufleteasci. de multa bunatate. pe cei care sunt

capabili de .iertfe personale. din dragoste, pentru('reator. Numai aceslia sunt vrednici s[ inallelaude Alotputernicului. Numirul acestora este

rnare. incep6nd cu cei care iarti. continuind cu

cei care "suporti nenorociri fi tulbureri".El laudi pe cei care "suportd" tot greul pe

care viala il aduce.

Durerea lor. suferinlele. nu vor fi in zadar- zice sfhntul poet . pentru cd ei "sirano incoro-nati" (\'or ti incoronali).

Ultima laudi care i se aduce Creatorului

este prin "morte corporale" (moartea trupeasci),fiind numiti "sora nostra". Cu acesastii ocazie,

poetul laude, din nou, pe cei care duc o viald inconformitate cu normele moralei cregtine, pentru

cd, pe acegtia nu-i va distruge "la morte secunda"

(moartea de pe urrna). Aceasttr imagine a mo4iipredomini intreg pdmantul. faptul acesta este

imposibil de depnqit. pentru ca, zice poetul,

"nullu homo vivente po skappare" (nici un om

triitor nu pate fugi). Cu aceasti imagine se

incheie seria laudelor.

Ultima secvenld, cea de a X-a, este un felde "coronat opus", care dd o perfectd simetriepoeziei, pentru cd ea nu este altceva decdt tot opreamdrire a Creatorului, a$a cum incepuse acst

imn.

Este un indemn pios la glorificare. cumullumire qi umilinli.

Prin linia melodici, poetul assisian ne

trimite la psalmodiere.

Am putea lua ca exemplu, Psalmul 148.

unde sunt cdntate aceleagi elemente cosmice.

care apar in poezia lui Francesco d'Assisi:"Uuda;i-l pe El, soarele Si luna,

ldudatiJ pe El toa te stelele Si lumina.

L4udayi-l pe El cerurile cerurilor,

Si apa cea mai presus de ceruri,Sd laude nutnele Domnului..."Poezia Siriicu{ului din Assisi te

cuceregte prin armoniile interioare, prin melodiacuvintelor umbrice, dAnd impresia uneigrandioase litanii a premdririi lui Dumnezeu, dinpartea lntregului Univers. Cuvintele poetului

sunt expresive prin simplitatea lor, evidenliindsufletul seraficului poet, care va trona peste timp.

Acest poem. venind de peste veacuri,face dovada unui poet meditativ, extaziat in falacreatiilor. umil, simplu. care se simte integrat inmarele Cosmos.

Este vocea autentica pentru cd, duplnoud secole, poezia sa este plini de prospelimeaautentice a sufletului umbric.

92

Steaua Dobrugei-

VALENIIN SERBU

expedi[ia

1972

Cind l-am cunoscut pe Vhlentin $erbu, prin1975-1976, era deja desennat "casblan de MogoSoaia"de cdtre nuestrul Marin Preda, dupd " ce-Si mdncase ado-lesceo@ cu lingan fu plumb in spble gntiilor", cum ascris Mrcea Dinescu.

in acel tinp eu inpreund cu FdnuS Neagu neinecam dorul de miresmele bdllilor; de melodiile pasdrilor

Si ale pescarilor Si de goana cailor sdlbatici prin apeleinnldgtinite printre suliSi de trestii Si plete de rdchitd, inCabernet bulgdresc sau Merlot albanel deseori acompa-niaSi de Florin Pucd, Htoe Si atsi cheflii boemi. in acelmediu l-am cunoscut, am discutat despre meleagurilecare, oriunde ne-am fi aflat, pluteau plauri serpuitori ingAndurile noastre unplute de sfinte nostalgii; eram con-

uinsi cd, odatd, ne vom reintoarce amindoi la origini cdnddorul ne ve rdspdlui sufletele Si v,a veni anotimpul tuturorintoarcerilor El a venit nni dewenre, grdbindu-se sd ne

invesniceascd, eu am venit mai tirziu sd ii udd casa eterndin pdmintul deltaic care ne-a intdrit venele Si, care, acurn

iSi cere dreptul la restituire.Cele trei proz, rdnase in manuscris, puse la dis-

pozilia noastrd de cdtre D-na Stelula Constantina $erbu,nu au titlu, dar le-am putea numi "Anhenorul"," Btdientl ambulanf', 'Aasplii lai Pafenie", ultimafiind neterminatd.

lbm incerca sd prerntdm prinu prod. ApolonDwnitre*u este antrenorul unei echipe de fotbal dintr-ooarecare localitate. El duce o uia;d modestd, asprd, de

sihastru, din care lipsesc "moliciunea, pldcerile unuiprinz copios, feneii". Dormea pe un pat de

scinduri invelit cu o cuverturd rard Si roasd, mobilierulfiind simplu iar pe pereli un regulament sportiu o

fotografre din tinerefe infd;iSdndu-l in mijlocul unorcoechipieri; intr-un col o icoand prevdzttd cu candeld,

ardnd necontenit, luminind imaginea SfrntuluiGheorghe rdpundnd balaurul, la care mereu se ruga.

felurile inspre care antrenorul incerca sd o enteze

echipa, sd le croiascd, intotdeauna nnral Si indelungrdb-

f.-o)

93

ffir =

rl

Jx

{ 934-1994

MproYlnclale

vdeotin gerbu

ffi

MANUSERIPTUM (I)oPagini inedite din opera lui Valentin $erbu

IonTUTUNEA

.Steaua Doltntge

dator inundat lduntric de un dotedit prostesc()ptinism. tdiat in caracterul sdu puternic Siltotdrdt, dornic de perfecliune, dar pindit desentitnentul dddrniciei. cu toa td stt'ddaniadcpusd pena'u infrptuirea uiselor nutrite cupernnnente sacrilicii. dorind din partea

-jucitorilor: sd ne lase mdndria echipei sd fiec'ii lcitti in picioare. dctoriile lor liind singu-ra lor ntulluntit'e, rdsplata nruncii dusd lacapit cu statornici Si sfrntd ddruire, dinpartca unui ont inchis ina-o profundd sin-

!!uriitate cu cugctul .jerpelit dc atdtea absti-tlL'ntc pe care Si-a cldtlit idealurile din cc'inct' rna i zlruncina rc. Descopc't'itn, in pro:aatrulizatii. cs rcntarcabild capacita'te detnlidiere a ideii, o notd de filosolie, un ochide' bup psiholog. un adev'drat scafandru al:;piritului s<tndintl adincurile in conturareapcrsonajulLti Si a dranri sale, rdsfi;ingAndu-i triisiturile pestc ntarginile fiinyei.-.,lntrenorul Apolon Dumitrescu urmdreste

.jucitorii. pc liecare in parte, descoperd cdsunt alcctolici. cd to{i au avut relalii intime cuaccL'a;;i lineie uSoar;i, in afard de el - batlo-coritLtl - dat la ncvoie, considerat coruptibil.Dispcrarea nerc'Lt;itei ii secdtuieSte elanuldc'lc'rnind ntlu-|, in final, negdsind altd alter-natitd dc salvare a EuJui propriu decAtinclinarea balanlei sale interioare pe taleruluntle se atlau Si componen{ii echipei antre-nate de el, in circiumd, amagit de aburiialcoolului, ca o despdrlire de sine.

\h lentin $erbu sdpeneSte naratiuneacu o sigurantd naturald, plasticizeazd carac-terL'lc prin e.xteriorizrea introspecgiei per-sona.felo4 ciirora le me1tere;te individuali-tatea precan un sculptor iSi SlefuieSte statu-ia sau minerul scoate dcdmintele la lumindpentru a le ardta lumii.

$erbu, printr-o gindire voit impletic-iti. iti poartd paSii inspre o crudd treaptd deadevdr pe care ti se moleSesc gindurile.

Totul e nea$teptat, ca un inghe! inaprilie cind incremenesc pe crengi de sufletmuguri de speranle sfrfiate.

Restul e...sondaj in tdcerea lecturii!...

Valentin $ERBUun mare prozator al spatiului dobrogean

1994-2004 O 1O ani de la moartea scriitorului

OASPETII LUI!

PARFENIEO inedit

94

Locuinta nu era deloc aretoase. Ea

semena cu o magazie in care fuseserdingrdmddite de-a valma sumedenie devechituri. Bdtr6nului gifonier i se inlocuiserdpicioarele cu nigte cdrimizi. Oglinda luiovald in care imaginile se deformauderut6nd privitorul, ugile putrede care sedeschideau pe neagteptate, panglicilesoioase care acopereu lipsa incuietorilor,toate acestea te intristau peste mesura demult. intr-un ungher se aflau un topor 9i obuturugi stropitd cu sange; aici se tiiau hil-cile de carne Alituri o gabata murdare slu-jea drept cog de gunoi. Patul se intindea pelatura unui perete alcituit din doud capre ginigte sc6nduri iar masa, foarte intinsi,ocupa jumdtate din, odaie pe ea rasfatandu-se nenumerate obiecte: sticle, crititi, foarfe-ci, colaci de sArmi, bidoane, tacAmuri, cio-rapi. Tot pe masi se afla o cutie de lemnnumitd in mod curent "statia radio". Aceastaera inse goald, fapt care se putea constataimed iat.

Demult igi pusese in gand ParfenieMilitaru si curete interiorul acesta schim-bAndu-i infStigarea, dar n-avusese tdria sidea viati intentiilor sale. Era vegnic ocupat,fie de munca zilnicS, fie de numeroaseleproiecte pe care le adresa cu avant viitoru-lui. Apoi erau 9i prietenii, obignuitii casei. Eisoseau in fiecare seari, mai ales acum inpragul iernii. $i nu era cu putintd si-i alungi,sd-i faci mecar se Inteleagi necesitateaunei restabiliri a ordinei. Multi dintre ei

.Steaua Dobrogei-innoptau acolo dormind pe podele martur-isind cd se simt excelent, lduddnd virtutiileospitaliere ale gazdei care nu le pretindea inschimb decat cate un pachet de tigeri.

Primul care sosea aici era VespasianCernescu, supranumit "G6rbaciul". Era unindivid rotofei, cu obra.jii rotunzi gi rumeni. cubuze cdnoase, cu ochi ingropali in grdsime.Paltonul i se uzase, scotand ate gi scame depretutindeni iar costumul siu de haine indungi ndrea se fie scos din pimdnt. Aveaopinii intemeiate pe o vast6 experienld. A9abun6oar6 nu iubea !6ranii, considerendu-ibrutali, neindeajuns de harnici pentru aasigura oragelor painea cea de toate zilele.in zilele de duminici el pleca la lard insolitde un amic, unde didea reprezentatii dehipnozd 9i prestidigitatie. lntrarea la acestereprezentatii era permise numai in schimbulproduselor. Sosea de acolo incSrcat cu ouegi cu br6nzi, ori bitut mir, dupd imprejuriri."GArbaciul" era de profesiune focar. Elaprindea focurile la teatru gi la cine-matografe iarna, iar vara taia lemne pentruaceleagi agezaminte.

Un alt oaspete era Bratosin, un fostgrefier care se retrisese demult din slujbd,indeletnicindu-se acum cu fabricarea dulci-urilor. Pardesiul sdu, cumpirat de ocazie,purta semne sigure ale unei nemiloasepurtiri. in locul umerilor se ridicau doudumfldturi iar partea inferioari se umflasedAndu-i posesorului aerul cd este imbricatcu o rochie. Pe dedesupt hainele gi lenjeriaexprimau 9i ele vechimi considerabile. Astfelcimaga dobAndise culoarea mucegaiului iarpantalonii se scurtaseri scolAnd la ivealdciorapii cu gduri, prinhe care se ghiceau opereche de picioare slebenoage. Grefierulsuferea de boli nenumdrate printre care ceamai frecventd era riceala. Era uscitiv,posomorit gi adus de spate. Nutrea o mareslibiciune pentru limba latine gi adesea igimanifesta regretul ci aceasta nu estedeclarati limbd internationali.

Tot aici sosea qi Tin6sica, supranu-mit "Timpuri grele", al carui chip pdmdntiu 9iticere mormintali impresionau in moddeosebit. Tinisicd nu avea nici palton, nici

impermeabil, nici pardesiu, nici mdcar opelerini de ploaie. Umbla Tn talie. O h6inutdcadrilati, cu buzunare oblice, roasd la toatemarginile, ii servea drept acoperdmint pestradd. Se perea ce ascunde in sine odugminie feroce impotriva omenirii gi poatece aga gi era caci lectura care-l captivase 9ipe care gi-o insugise temeinic, aproape ped inafard, fusese "Apocalipsul Sf1ntuluiloan". Din acesta scotea uneori rmaginiinfricogitoare, oferindu-le celorlalli, insotitede un zAmbet superior 9i profetic. Tinisicdvindea tigdri, brichete gi porttigarete. Sespecializase In direclia aceasta gi n-ar fiaccceptat o altd profesiune. Cumpdra de lamarinarii striini marfa pe care o vindea apoiindigenilor. CAgtiga pulin dar nu se consid-era sdrac. ii pldcea sd fumeze mult, adAncitin gdndurile sale, cerAnd oamenilor se nu-ltulbure, sd nu-i abati girul meditatiilor.

in inciperea aceasta petrundea gi"inginerul" un om voluminos, cu fala vinelie,cu ochii mari acoperiti de lentile foartegroase. "lnginerul", perea ca nu e in toateminlile. Era cand vorbdret 9i amabil, cindticut gi dugminos. Nu gtiai cum si te po(icu el. Ndscocise nigte proiecte pe care nu leputea duce la Indeplinire, nu atat din lipsamijloacelor materiale cAt din propria lui inca-pacitate. Se socotea prost gi ideea aceastanu-l pirdsea niciodate, obseddndu-1.

Cu toate ca absolvise lnstitutulpolitehnic, suferea cumplit atunci cAndIncerca sd pund ordine in cunogtinlele sale.

-Nu inteleg nimic, afirma el disperat.

$tiu foarte multe dar nu inleleg nimic. imilipsegte ori spiritul sintetic ori cel analitic oriamAndoui. Nu sunt in stare sa legfenomenele unul de altul.

Astfel, pe caietele sale de insemndri,invelite gcolire$te cu hartie albastra, seaflau lipite etichete cu inscriplia "Emanoil

Ridulescu, elev in clasa l-a primari". Celornedumeriti le explica:

-N-am reugit sa pricep nrci cele mai

elementare notiuni de aritmetici, aia ce inmod cinstit nu me pot considera inginer ci

doar gcolar. Da, chiar aga, un amerat degcolar.

95

Stezua l)obro,

-Lasd, nea Manoile, ii spuneaGdrbaciul cand Il vedea cd se infierbintS.Eu am tot o singurd clasi 9i nu mi alarmez.Ce sd-i faci dacd asta ne e soarta.

-Bine dar ceilalti, colegii mei caredetin functii importante, cum au reugit seinteleagd matematica? Sunt mai pakunze-tori dec6t mine?

-Cotcari, nea Manoile, cotcari,rispundea ''Gdrbaciul". Dumneata egti multmai intelept dec6t ei gi mult mai cinstit. li-aidat seama cd nu inlelegi 9i ai renunlat s6ocupi o slujbd, pe cAnd ei s-au infipt inciolan gi rod acum din el.

"lnginerul" nu se mullumea cu ace-satd explicalie gi se adAncea in calculelesale, reflectind la misterul adundrii sau alrdddcinii p;trate.

Gazda iegea in relief prin trisiturideosebite. Nu era nici amabil nici cuviincios.$edea mai tot timpul in pat, acoperit cu opature, adresand celorlalti grele invinuiri.Capul sdu mic, acoperit cu un basc deco-lorat, resSrea din pituri ca o maciulie debaston iar gura sa, perfect rotundd, pdreaun capat de teave din care se revdrsauintruna guvoaie de cuvinte veninoase.Fusese telegrafist c6ndva dar pirdseseaceaste Indeletnicire datorit6 pierderiiactelor, a tuturor actelor. Dorind si gi le rein-noiascd, ise adusese la cunogtinli ce arhi-va respective fusese preluati de Bulgaria.La scrisorile trimise acolo ise rdspunsesecd arhiva ceutata arsese. Din pricinapierderii actelor gi a slujbei se inicrise, seinvrijmigise gi c6nd vedea un petic de har-tie se napustea supra lui rupandu-l in buctli.ii facea o deosebiti placere operatia aceas-ta Singur fiind, distrugea ziare, cl(i, reviste,caiete, carnete...Era dugmanul celulozei. Se felicita totugi ingdnd cd-i ramasese cel putin certificatul denagtere care ii atesta viata.

-Te pomenegti c6 md ia din nou laoaste, spunea el in culmea mAniei, sau lagcoali.

Degi am patruzeci de ani, s-ar putea sdle iau pe toate de la capit, toate hanga-ralele [...]

C.,F..,o)

sf.-o)

Remember VALENTIN 9ERBU

VALENT|N gEnBU

DOAlANT

96

Valenlin Serbu

I)t'ztr(ior'(luri

I

$fl

7

P6

figuronfiibqhLzor

-9teaua Dobroge

us strungartnt

...tov tenent Diaconescu Gilbeazd,

aflati cd numitul Strungarini Orfeus

se dd drept poiet in atelierul intreprinderii

9i-n timoul programului de lucru fiind;

astfel c6 fird sd-i pese ci ierea de fa!i,in ultra secret desigur vorbind,

geful nostru direct care in triplaii calitate

de pregedinte ceome, secretar de Partid

9i 9ef birou difuzare pe intreprindere

este poreclit fildtici nea Monstri,

a inceput sd ne citeasci pe de rost

dintr-o mici capodoperd poematicd

pe care prin prezentul text informativ

v-o transmit intocmai aliturat:

cicd "romAnu patriot nea Nicu barbit cot,

trece oceanu (n-a specificat care) inot

cu Dundre cu fof 9l ca se Poa'

sd facd pipi, bea apd dtn Mlsslssrppi

gl ca sd poa' sd facd caca, bea aPd din

Titicaca."

e clari aluzia, gen bigina Gherghinii, la

conducerea de Partid,

respectiv la Tovarigu'. Azi atat am avut

de transmis prin acest telex informativ,

al devese hadrian Piuncescucare la construclia socialismului 9i mmunismului

in patria noastri ca nimeni altul vegheazi...

@

. .. tov tenent Diaconescu Gilbeazd,

aflati ci la cinematograful zis "Chibrit"

din muncipiul nostru dunirean,

zilele acestea ruldnd filmul artistic ai docu-

mentar

"o viatit inchinatd fericiii poporului"

Constntin BEJENARU

mai ales tinerii ies din salicu mult inainte de jumitatea filmului

gi iniuri de mama focului

conducerea de Partid din Rom6nia,

precum: Tutu-vd muma-n cur de comunigti

ceauglgfr/"

gi alte lozinci macabre impotriva

constructiei socialismului gi comunismului

in muncipiului 9i judelul nostru dundrean;

ca si vi convingeli, in ultra secret desigur

vorbind,

puteli veni s6-nregistrati cu T.O. Azi at6t am

avut

de transmis prin acest telex informativ,

al devese hadrian piuncescu

care la consfru(ia socialivnului 9i cornunismului

in patria noastrd ca nimeni altul vegheazd...

o...tov tenent Diaconescu Gdlbeazi,

nu gtiu daci vd dali seama,

in ultra secret desigur vorbind,

in ce holocaust ne bagS numitul

Strungarini Orfeus care duPl cum

v-am mai transmis, nenumdrate po ezii

procreazd;

altfel nu de mult in atelierul tehnic,

de fatd fiind gi doamna, scuzali-md,

tovardga timia Oigteanu de la muncipiul

de Partid, in timP ce-i ficea,

un foarte bun profesionist in strungdrie fiind,

nigte toace.de fierl ' Pentru

pantofii personali, a fdcut 9i o

mici capodoPeri Poematicipe care v-o transmit alaturat:

1

97

Gafafa fui-in memoriam Valentin Serbu-

cice "una din ultimele idiotenii

ale conducerii de Paftid este

decretul prin care suntem obliga{i

sd ne adresdm unul altuia cu <tovardge>,

hi-hi-hilha-ha-ha!." Azi alAt am avut

de transmis prin acest telex informativ,

al devese hadrian piuncescucare la constructia socialismului 9i

comun ismu lui

in patria noastra ca nimeni altul vegheazd.

o-l-

l!Q

cfG()o'E.Ego(,/)r: 'g

(!z

...tov tenent Diaconescu Gdlbeazi,aflati cd numitul Strungarini Orfeus

a mai fdcut o mici capodoperd poematicipe care v-o transmit aliturat:cicd masturba m-a-g gl n-am cuisd arunc cleiul din cui,

din cuiul Partiduluf' .

Azi atAt am avut

de transmis prin acest telex informativ,

al devese hadrian piuncescucare la mnstru{a socialismului gi comunismului

in patria noastre ca nimeni altul vegheazd.

. ..tov tenent Diaconescu Gdlbeazi,aflati cd retelistul din intreprinderea

cinematografice a judetului nostru

d u ndrean,

face in continuare po ezii cAnd,

un foarte bun profesionist in strungirie fiind,nu face toace de fier! pentru pantofii

personali

ai tovelor de la tesa gi chiar de lamuncipiul de Partid; vd transmit ultima-imic; capodoperd poematici pe care a avuttupeul sd ne-o recite

in atelierul tehnic al intreprinderii:

cicd "cand au fost in vizitd-n muncipiulnostru

5

9B

Steaua Dobrogei

Tovardgu gi Tovardga, unii muncitori (bdr-

bali) au prins de-au strigat: "Tovardga p.c.r.. 2 zile libere!", iar alli muncitori (femei)

au pins de .,au lipat:"Tovardgu p.c.r. . 2 zile

libere!", la care Tovardga s-ar fi adresat lu'Tovardgu in timp ce muncitorilor le ardta<<Duli>> cu :- Nicule, pe putica ta gi pe

pizdica mea, hi-hi-hi!ha-ha-ha!" dacd n-o

s+ifac sd luaeze gi Duminica! hi-hi-hilha-ha-hal'

Azi atAt am avut de transmis prin acest telex

informativ,

al devese hadrian piuncescucare la construclia socialismului 9i

comunismului

in patria noastre ca nimeni altul vegheaz6...

@... tov tenent Diaconescu GilbeazS,aflali cd dupi ce v-am transmis

ultimul telex informativ,

numitul Strungarini Orfeus...a dispdrut!p.s.mare pdcat ci ne-am

pierdut obiectul muncii; deocamndate

dar, cum romdnul poiet s-a ndscut,fili fnre grijd, cd nu-i timpul trecut

sd... Azi atat am avut

de transmis prin acest telex informativ,

al devese hadrian piuncescucare la mnstructia socialismului 9i comunismului

in patria noastre ca nimeni altul vegheazd...

info (Pterodaclilis Ranunculus Acvatilis)

BaRoNDEMEDANcHtohco*]EHllf^fi,PT. CaNF, Covsr NrtN BEJENARU

-BTtI j

.nescut la Tulcea. 10 februarie 1937

.absolvent al $colii medii Tulcea, al

Studioului de Teatru (TES), 1960

o1965: s-a stabilit in lsrael.a jucat, a regizat gi a scris in teatrul ldi9,

in teatrele in limba romini 9i in ivrit;

.a colaborat la publicalii israeliene In

limba romaneoprozator

(ANOL TE[D}EAH

99

Carol FELDMAN

. Srofesoara [e cRpmAna

Multe bucurii am avut in liceu. in primul rind,am avut colegi buni, dintre care unii, chiar prieteni

buni.Degi eram singurul evreu din clas5, n-am

simtit din partea nici unui coleg, ceva care se ma

faci si g6ndesc:"el nu mi crede de-al lor."

Mergeam cu totii de sirbitori, iarna, la colind, con-

siderAnd prezenta mea in grupa lor, ca ceva firesc.

Ne imparteam intre noi, in recreatiile de la 9coa15,

sendviciurile. intr-atit, c5 intr-o zi de Pesah, cand

mancam numai pasci, fiind la gcoald, un coleg mi-a

dat se gust din sendviciul lui 9i eu, uitAnd ci n-am

voie si minAnc paine, am luat 9i am m6ncat. CAnd

m-am "prins" ce am ficut, am fugit la cigmeaua din

curtea gcolii Si n-am mai gtiut cum sa-mi spdl picatul...

Dar cAnd md gAndesc la anii aceia, ceea ce-

mi umple sufletul de emotie sincerS' e amintirea pro-

fesoarei mele de romAnd, doamna MinditaGrigorescu. Au trecut zeci de ani de c6nd am vizut-o pentru ultima oare, la examenul de maturitate, dar

figura ei, ceea ce a insemnat ea pentru mine, felul in

care s-a purtat cu mine in 9coal5, au remas in

memoria gi in sufletul meu (nu exagerez) ' pentru

toat5 viata. Era un om cu multi demnitate care gtia

s5 tiansmite 9i sd cultive aceastd calitate 9i celor

cerora lise cuvenea...N-am crezut niciodate ca simpatia ei

deosebiti fate de mine venea din partea unei per-

soane care are sentimente filosemite. Dupi c6te

auzisem, doamna Grigorescu nu le avea Dar nici

anti. Era o rom6nci ce purta cu mandrie prestigiul

natiunii gtiind ca acest lucru nu trebuie ficut,neaperat in detrimentul altora ...

De aici, cred, posibilitatea ei doveditd, de apretui ceea ce considera ca valoros, fird reticente

etnrce.Era o femeie inalte, doamna Grigorescu, cu

pdrul castaniu auriu strans pe cregtet, f5re:9clparce - dace-mi amintesc bine rotuniit ca un braulet

deasupra frunlii late. Purta haine simple, cu fuste

lungi. Avea un mers cam inlepat, ca de ofiler' ceea

ce -nu-i

cadra sensibilitatii fatd de frumos, dar in

schimb ii accentua, aproape firesc, demnitatea'

Solul ei era capitan in rezew6. Mai mSrunt decat

solia lui, cu un zambet bonom; avea ' dupi imagi-

n"-ii, ,"" de atunci ' ceva de Mo9 TeacS; aga cd

mi intrebam, fdri a gisi respunsul, cum de a ajuns

Mindita la el. Se spunea cd se in-teleg foarte bine'

Steaua Dobrogei

I

it

.dli',r.,1-ri-!,o.*-' r0!!

dega-i vazusem impreuna foarte rar. Locuintalor, o casd frumoasS, cu gardul de zibrelevezi, era nu departe de a noastrd. Aveau ogrddina cu multe flori gi o bolta cu vite de vie,pe care domnul cipitan le ingrijea aproape zil-nic. tt/d las furat de imaginile care-mt reaparaidoma". Parc5 vir...parcd ierr .

lmi placea se scriu. IvlS duceam la cer-cul literar de la gcoald gi la cenaclul literar dinorag. Citeam gi scriam, vis6rnd si deviin scri-itor, nefiind chiar in asentimentul parintilormei

La gcoal5 mi pasionau lectiile deromAni mai mult decat oricare alt obiect.Eram, in general, un elev bun, dar la limba giliteratura rom6nd eram cel mai bun din clasa.Da, printre toti romanii. .. (Asta o spun acum.Atunci nici nu-mi trecea prin cap acesl gand.)$i doamna Grigorescu igi arita pretuirea fatede mine, cred, tot fdri a se gandi la acestlucru. Nu numai prin notele pe care le primeamde la ea. cat mai ales prin atitudinea dedosebita apreciere pe care o manifesta fate demrne in fata tuturor colegilor din ctasi. Depildd. in ziua de luni, prima dupi ziua liberizi pentru care, aproape la fiecare sfargit deseptemanS, primeam ca lectie de preg5titacasd, o compunere, pe diferite teme doam-na Grigorescu controla lucrarile. Cerea c6torvaelevr se le citeasca, chemdndu-i langd ea, lacatedra, pentru a putea urmari gi corectascrisul.

Pentru doamna Grigorescu, clopotelulcare anunta recreatia nu era un semnal caretrebuia si fie respectat neconditionat. Dacevorbea despre viata unui scriitor sau desprecreatia lui gi era tocmai in mijlocul. expunerii,ea igi continua, cu aceegi aprindere, cuaceeagi daruire, vorbirea, chiar p6ni c6nd seauzea drn nou clopotelul anuntand sfargitulrecreatiei, sau chiar p6nd cind se batea Ia

ugi, discret, apoi insistent gi pana la urmi sedeschidea uga, iar profesorul materiel urma-toare igi anunta ora: "Fizica. TovaragaGrigorescu, acum e ora de fizice".

Niciodatd n-am fost gi cred ca mai toticolegii mei, suparati pe doamna Grigorescu cdne "mdnca" recreatia. in ceea ce ma pnvegte,in ora cand se citeau compunerile pe care lepregeteam duminica, doamna Grigorescu,"mi oferea" clasei, colegilor, ca "desert". Euciteam compunerea mea, ultimul. $i asta, deobicer, se intampla cam in prea.jma clopotelu-lui de recreatie. Clopotelul suna 9i eu citeam ...Dar nici pe mine colegii nu se superau, c;ci lepliceau compunerile mele...

Odatd $i cam intodeauna se intimplaacest "odate", i-am pricinuit doamneiGrigorescu o addnci deziluzie, pe care n-amuitato (vedeti, nu numai succesele nu se uite!)9i pe care me simt obligat a o explica. gi expli-catia mea, ve rog sa ma credeti, dacd md auz-iti intr-un fel, doamnd Grigorescu, e adevdrati.Atunci, cu ani in urme, nu am avut curajul sd

vr-o spun; poate cd nici n-ati fi vrut s-o auziti,dar.. Credeti-me, e adevaratd!Aveam un manual gcolar, pe l6ngd cel de isto-ria literaturii rom6ne, in care pentru flecarescriitor erau tipdrite fragmente din operele lor.Bineinteles, pe care trebuia si le citim. CAnd l-am invetat pe Rebreanu am avut de citit frag-mente din "Rescoala" gi "pddurea sp6nzu-ratilor", pe care le-am citit. peste cateva zile atrebuit si citim "/tic gtrul, dezertol, . Nu gtiu ces-a intamplat; cred ce picase tocmai cind amsdrbdtorit ziua onomastice a unui coleg, fapteste ce nimeni, dar ni-meni n-a citit povestireaaceasta.

Aga ceva, mie nu mi se putea intimpla!Eu nu rimineam cu "restante,, la citit. Mai alesca eu.. o, da! Acum imi amintesc exact: eu num-am dus la onomastica aceea. Eu am remasatunci acasa gi din "principiu ', n-am citit pove-

9

I

E

nq-

o

Steaua Dobroge

I

og

sIG

sI:

,im

r:*,}

100

Steaua Dobrog'

stirea. Din cauza numelui ltic n-am citit-o.Numele acesta imi suna jignitor.

Daca nimeni nu-mi spunea mie, direct,

lidan, ltic era numele pe care-l auzisem - jumS-tate-n glume, jumatate (sau poate mai pulin)serios, c6nd il strigau pe strada pe fratele meumai mare. cand era mic...Nu-i puteam. ierta luiRebreanu cd folosise un asemenea nume. $iinci gi dezertor...Mi simteam revoltat. Cum aputut un scriitor a$a de mare. si scrie agaceva?... Mai taziu, citindu-i nuvela cu pricina,

ii cerusem, in gAnd, scuzel Dar asta s-a intam-plat de fapt abia dupe mulli ani, atunci candvenind in lsrael, am fost surprins afland ca ltice un nume rdspAndit aici... Departe de cecrezusem in liceu... L-am cautat $i l-am citit pe"ltic Strul"...' Dar s5 revenim la gcoala. DuPi ce

doamna Grigoresc,tt se enervase intreb6ndcAtiva elevi ce au inteles din lectura povestirii

lui Rebreanu 9i primind rdspunsul: "n-am citito",ca sd se calmeze. s-a adresat elevului eipreferat, mie adici... Dumnezeule, cred c-amvrut sa intru in pdmAnt atunci, degi gtiam de ce

eu nu citisem...Cred c-am implorat toli zeiicunoscuti 9i necunoscuti ca se sune clopotelul,sa iegim in recreatie, si nu trebuie sd spun 9i

eu. "n-am citit-o"...$i clopotelul a sunat. Sunt

salvatl Da' de unde. Nici de data asta doamna

Grigorescu nu ne-a oferit odihna meritate 9i a

repetat cu glas sigur. "Feldman, cred ce dum-

neata ai citit, aqa c; te rog sa ne spui ce acrezut cdprarul GhioagS cand a trecut peste

ordinul locotenentului... " "Nici eu n-am citit" .

am reugit - nu gtiu cum se spun, cu ochii inpdmint, simtind ce ard...ard cu totul... Ce lovi-

.turd, ce cumplite deziluzie am putut pricinui

profesoarei pe care o iubeam atAt de mult! Da,

aveam motivul meu... Dar ce vine avea doam-

na Grigorescu? Mi-a notat in catalog nota '1.

N-am sa uit acest unic "record" al vietii

mele de elev: nota 1 la romAnS, la obiectul cel

mai indrdgit. (Bine ci se facea media!).Dupe ce doamna Grigorescu mi-a scris

nota, cred ce cu durere, gi-a luat catalogul,

fer5 a spune un cuv6nt, 9i a iegit din clasS

A fost una din Putinele ddli cAnd

iegisem in recreatie, de la ora de roman5,

aproape la timp...

*din volumul "CoPilul din mine.Poveatiri 5i ganduri

rezb.te",editura A.C.M.E.o.R. 2@2' 168 P.

101

Garol FELDMAN

a Qe mafufcDundii

Spre seare, cobori din tren. Era ultimastatie a obositoarei lui cildtorii de la Bucureqtipana la ordgelul unde se nascuse. Peste gapte

ore.Trenul se opri incet, incet, locomotiva

pufdind in agonie, rAspunz6nd parci cuplicere fr5nelor.

Cobori 9i el incet, amestecandu-seprintre putinii cdl5tori care se indreptau, prin

sala de agteptare, spre iegire. Se opri 9i hotdrisi meargi pe jos, pini la hotel, pe malulDunirii. Nu era departe gi drumul ii era cunos-cut. Cu toate c5, dupd atatia ani de c6nd nu

mai fusese aici, mai recunogtea doar pe ici pe

colo vreo clddire. Aproape totul era schimbat.Privea cu curiozitate, incercind s5-9i

aminteasci ce fusese inainte in locul undeacum aperuse altceva. Trecusera multi ani..Nu reugea s5 revadd, se reconstituie in mem-orie trecutul, dec5t in mici misuri...

Malul Dunarii, in stanga lui, era acummult mai consolidat. Digul inalt, din blocuri de

piatre, gi beton, ii facea si se uite in apa, de

sus. Odate, malul ajungea parcl alunecind inapi, parcd scufundindu-se in adincurile ei...

Mirosul Dundrii. atat de cunoscut lui, miros deplante acvatice, de pegte 9i smoalS, mirosul

acesta nu se schimbase. $i goaptele valurilor

linigtite, clipocind in lenea serii, cu ugoare alin-

teri de du{e vino in atingerea Frmului,lSsAnd in urme, pe , prundigul umed, o spumd

albi, ca de sipun 9i urme de gunosb 9i stuf.Toate-i erau cunoscute. Se nlccusc aici'Triise aici, pini dup6 adobscenta $i-acum,cand era bunic, venise Ea-li amintcasci de

anii aceia... Nu gtia daci si fie nostalgic, sau

pur gi simplu sa rasfoiasci un album de

aminiiri... in misura in care-i vor apare ingAnd... Sau poate chiar le va 9i revedea, cu

ajutorul imaginii revederii trecutului...Pe Dunere PilP5iau, leginindu-se,

luminile vaporagelor 9i ale galupelor ancorate,

mai toate, lAngi mal. Nu trecea nici un vapor'

Doar o barcd, in bataia vaslelor, cu felinarul

aprins, igi taia drumul spre satul de dincolo, de

partea cealalti a apei $i-acolo ardeau

iuminitele celor cateva case. Printre siluetele

lor recunoscu biserica de pe malul apei Apa

Steaua Dobmgei

avea culoarea spirtulul denaturat, cu reflexeargintai gi cu dungi aurii - tremurande aleluminilor oragului, care, incet, se aprinse16,oglindindu-se in Dunere. Cerul era limpede,liniitit, spre orizont purpuriu cu dungi de indi-go. Cu cat va fi mai intuneric, fluviul va oglindimai puternic luminile oragului. Dintotdeauna,din copilerie, ii plecea sd urmdreascd joculapei cu luminile tdrmului... Acum erau mult maimulte lumini gi de mai multe culori. Culorrlefirmelor, ale reclamelor, ale clddirilor cu maimulte etaje...Aga distinse ii luminile hotelului, ale firmei luide neon, vibrand in apa. Ridicd ochii... da, erala o distante de cateva zeci de metri de hotel.Se aplece, ridici o pietricici gi-o aruncd inapd. "Ca sd gtie Dunarea cd sunt aicl', gendi,zambind. lntra in hotel.

Pe dinafard nu-gi schimbase aproapedeloc infetigarea, inauntru, insd, camereleerau complet schimbate. DupA cum i9i aminti,in urmi cu multi ani, cAnd locui in acest hotelcu sotia lui, intr-o scurtA viziti la rudele lui careatunci mai existau, hotelul acesta avea multelucruri care lasau de doritt acum avea multelucruri bune. Chiar foarte bune. Se cuno$teace era in maini de gospodari, cum ise explicd.l9i fdcu un dug cald, se odlhni putin, culcandu-se fara se adoarma. Vorbt la telefon cu un fostcoleg din orag, al cerui numir il gast in cartealocale de telefoane. Colegul fu uimit sd-l audi,aici, la ei, dupe atatia ani. Se bucurd mult,oferindu-se s5 vini la hotel, sa-i stea la dis-pozitre, ceci are timp, e pensionar 9i vdduv, giare magini. Se intelesesera pentru a doua zi,dimineata, sa mearga impreuni la cimitir.Deci, aranjase cea mai importanta parte avrzitei lui. Apoi, cobori la restaurant. Comandipani de somn la gratar; pegtele era slabici-unea lui culinare. Dupd mas., se intoarse incamer6. Avea un balcon terasd spre Dunire.Deschise larg u9a 9i se instale intr-un gezlong.Dinspre Dundre se srmti adierea unui vantuletplecut. Respira adAnc aerul cu mirosurile apei,ascultand in acelagi timp, ca o implinire,cunoscutul cor al broagtelor... Nu-l uitase, ca omelodie placut5 pe care nu o uiti, chiar dupimulti ani... inchise ochii. Afare, intunericulnoptii acoperi ordgelul 9i fluviul, deruindulelinigtea pe care cei veniti din Occidentul lui, oviseaza atat de mult. . Aici, in locul acesta. eaera o realitate peste care timpurile moderne igipuseserd foarte pastelat amprentele... De la

barul hotelului se auzea o muzice gelegioase,dar parci pentru a-r anula stridentele nedorite,i$i stranse ochii inchigi, se concentre se audain continuare plScutul cor al broagtelor gi incet,incet, adormi...

...Erau pe malul Dunirii cateva pon-toane. Cel mai mare servea vasele carefdceau cursa pane la Galati gi Braila; nudeparte de el era pontonul pentru cursele dinDeltd. Un vapor mare care se chema "TudorVladimirescu", trase la ponton gi dupi ce mari-narii montara puntea de debarcare pentrupasageri, multimea incepu sd coboare spretirm. Erau mulli calStori. (La Bucuregti, acum,ise spusese c5 vaporul de Brdila nu maifunctioneazi, din lipsa de cil6tori). Dar iate cain noaptea aceasta (tocmai noaptea!) sosiriatat de multi pasageril gi printre ei... o vdzu peea. Aga cum o v5zuse, pentru ultima oari, inurme cu peste patruzeci de ani...Neschimbati: cu perul $aten buclat, ochii marinegri, nasul putin carn... Da, era frumoasd...Era o distante parca de neparcurs intre terasaunde gedea el 9i debarcader... Dar se vedeaatat de bine, parci erau la ciliva pa9i... El nuse ridica din gezlong. Ea cobori pe term, seuitd in jur parcS vrand si gSsescd pe cineva,se uita la ceasul de pe mAni, mat arunca inceo privire in jur, apoi o porni cu pagi repezi sprecepitenia portului. Apoi, dispdru...

ln urmd cu ani, cind incepuse siinvete la Bucuregti, intr-o scrisoare pe care eli-o trimisese la Briila, se inteleseserd ca invacanta de Pagti si se intalneasce aici. Nu sevSzuserd de citeva luni. De c6nd el plecase laBucuregti.

Povestea dragostei lor incepuse inurma cu aproape doi ani. DupS ce el terminiliceul, nu reugi sd intre la facultale gi rdmaseacase, pana la sesiunea urmitoare.

Ea venise atunci, aici, in anul de prac-ticd, de la o gcoale de surori de caritate. printr-un prieten de-al lui, care era amorezat de-oprieteni de-a ei, o cunoscu. S-au indregostit,cu puritatea dragostei adeverate 9i niciodatinu au discutat mdcar. ce va fi? Ea eraromdnci, el - evreu. Vor ajunge sa se cise-toreascS?... Nrcr unul din ei nu fugea agadeparte cu g6ndul. Dar cAnd s-au despertit,fiindci ea-gi terminase practica gi plece dinnou la BrSila, incepurd sd fugd unul dupdcelalalt. Sa se vadd, si fie impreuni.Dragostea lor era o dragoste adeviratd.

102

Steaua DobrogeCurata. Nevinovati. El pleca des la ea. 9i ea

venea, cateodati, la el, cici avea o prietene inoregel gi avea unde locui. La ultima lor intal-nire, inaintea plecarii lui la Bucuregti, 9i-aufecut un legdmant: dace va fi - c6nd va fi sd fie- ga ei nu se vor cesetori unul cu celilalt, ci

fiecare cu altcineva. acest lucru se fie facut cugtirea amendurora. Deschis: cu gtirea ei 9i-alui. (Fiecare era atunci convins cd nu el va fiprimul care va face acest pas!). Au Jurat.

JurdmAntul purititii 9i al sincerei lor legeturi.Legatura dintre doue inimi care au simtit ce nu

se vor putea ingela. Chiar dace soarta va vrea

sa.. Da. aici a intervenit soarta. Cu certitudine.

EI credea gi crede in puterea ei decisive....Cand s-au inteles s5 se intalneascS,

atunci, de Pa9ti, el venise de la Bucuregti cu

trenul. A doua zi urma ca ea se vine de laBriila, cu vaporul care sosea la ora 10 9i jumd-

tate. El trebuia s-o a9tepte in port. O ruga pe

mama lui sd-l trezeasc5 la ora I' fdrd sd-i

spune pentru ce. intotdeauna, pind in acea zi

Si de atunci pAni acum, cand el trebuie se se

trezeasce la o ord anumiti, se trezegte singur,

fire degteptdtor. in ziua aceea, cAnd s-a

int6mplat ce s-a intamplat, mama, lui, gri.iulie

9i gtiind c5 el n-are ceva important de ficut,gi-a tasat "copilul obosit" sa mai doarmd un

pic... L-a trezit de-abia dupd ora 1 0 " El fugi

innebunit la vapor. Era tarziu - nu mai gesi pe

nimeni S-ar putea;sd nu fi venit? Dacd a

venit; s-o fi dus la prietena et. Fugi acolo Da,

era la prietena ei. Prietena il ruga se nu intre in

casi, ci ea pldnge, e tare suparata Ei spune

ca nu vrea sa-l mai vade niciodate. Ruginat 9i

indurerat, el pleci, neintelegand cum de nu se

trezise la timp in dimineata aceea Cum?

Dumnezeule, cum? Cum se ficu c5 mama

nu-l trezise? $i-o rugase doar' Poate dacd i-ar

fi Bpus pentru ce.. Cici mama gtia despre

legitura lor... Pe drum spre casi, incepu si se

gindeasci la fata pe care-o cunoscuse la

6ucuregti... Da, ea-i venise atunci in gand"

De ce?.. Adevirul e ce incepuse se simta ceva

oentru ea .. Din cauza ei sd nu se fi delteptat

ia timp in dimineata aceea?... Va lSsa ca tim-

pul si hotirasc5...Era, Pe undeva gAndi 9i un lucru de

prestigiu. Chiar e groaznic c5 nu s-a dus s-o

agtepie la vapor; faptul ruginos ce nu s-a trezit

nu-i o scuza, dar n-a ficulo intentionat; 9i

pentru asta ea si spuni cd nu vrea sd-l mai

vadd niciodati? Niciodata!?

Fata pe care o cunoscuse la Bucureqti

era evreicd. invdlau impreuni. Dup6 vreo doi

ani de la intamplarea aceea din vacantaPagtiloq i-a devenit solie. S-au iubit, se iubesc'trdiesc de 38 de ani in lsrael, au doi copii gi-o

nepotici... Parca toata viala ar fi impreune.Pai, da, povestea cu fata din Brdila e de pe

atunci c6nd el avea vreo 19-20 de ani... 9i

acum a iesit deia la Pensie......Deschise ochii. Se uita spre debar-

caderul mare de la Dundre. Era pustiu, parce

adancit in somnul noptii. Pe terase, la balcon,

se fdcuse recoare. Nu se mai auzeau ntci muz-

ica de la bar gi nici corul broagtelor. Ascultagoaptele depdrtate ale apei... Pe masi era o

hartie cu antetul hotelului 9i un pix cu coada

albi ca o pani de giscd... Lu6ndu-l in mind,incepu si scrie... "Aici am cunoscut iubirea'

Aici am invdtat sd iubesc. Mie drag locd esta'

De aici am amintirile cele mai frumoase'

Proaspete ca ieri. Cdci ala s'au pdstrat'

Prospetimea lor mi'a dat puterea vietii. $tiu,tot de aici am inceput se cunosc ai ura... Am

urdt ura; n-am invd,tat-o, cd'i urdt6... Am

invetat iubirea, cd-i frumoasd. Nota 10 la

iubire, nota 1 la ure. 1? Nu-i prea mult?." "

incePu si r6di. Lisd Pixul Pe masa,

lingi hArtie gi se ridica intinzindu-gi mAinile

inapoi, intr-un gest de relaxare. Dinspre

Dunere betu un vant cald, care ficu hartia de

pe mase s5-9i ia zborul' ca un zmeu, intr-o

migcare in zig zag, de la balconul camerei lui,

spie stradd, p6nd se fecu nevezute in

noapte..."Ups!" ficu el surprins. 9i 9opti, zAm-

bind: "Bine ce n-am iscdlit-o!"..Se uiti la ceas. Unsprezece 9i jumetate' "Am

si sun acasi, nevasta-mea incd nu doarme". '

oAndi si intr5 in camere. Ridici receptorul 9i

intreoa, "Puteti sa-mi faceti legatura cu

lsraelul?.. Mullumesc. Numerul. " Dupi cAte-

va minute telefonul suni. Ridicd receptorul 9i

auzi glasul cunoscut: "Alo!" Simti beteile inimii;

simti cum i se ridicS, din inim6, o cdlduri care-

i cuprinde timplele. Ca o mingiiere'Cunogtea aceasta caldure. Era a lui ' a lor"

Cilduia vie a vietii... a iubirii.. gi intrebS: "Ma

nigma?"1 .

*din votumul "lnimi qggchls:2" 'eaiii'ra- i.e.u'e-o.R "2003'

1 58 p'

103

1 ce se aude? (ebralca)

Steaua Dobroge

aNdscut la 26 august1954, la Mdcinocadru didactico unul dintre membriifondatori ai revistei de cul-tura Sfeaua Dobrogeiacoordonator al revistelorCetatea, Mdrgdritarea poet.<Priviri ascunsen. editu-ra Harvia, Tulcea, 2003<Lacrimi de iubire>, edi-tura Harvia, Tulcea, 2003<Nemuritoaret, edituraHarvia, Tulcea, 2004

ll{ircea Marcel Petcu

e\"fuffi*,

nil0an[Versuri

Mircea Marcel PETCU

Corabia toamnei pluteSte pe narea r,ul.lint'l0r,,,

Termina

Sf6rgegte-ti cantecul$i sd pomim la drum.Uitd de noaptea aceasta,Chiar 9i ziua,Nu mai visaCd este in zadar.

M6inile aleargiSd-nlintuie in noapte,lubita sufletului tiu,Dar se incoldcescPe pieptul tremurat,Cici inima ii spune:" - Termind! de dragosteN-ai pafte!"

Primavara

Nelinigtit te agteptLa un capit al orei.Copacii gi-au intorsDiscret privirea.Norii fognescPicurAnd amintiriDespreClipe incinseDeUltima iubire.

Palide steleSe aruncd-n priviri,Pe c6nd abisul din gdnduriMe inconjoare giCad incordate petale de cerDintr-un norCe numele-ti poarti.Nici nu mai gtiuDac-ai sd mai vii...

lar eu, striveziu,Din chenarul iubirii

CAnd ninge cu flori de ciregln clepsidre de fluturiSemn cd dincolo de noiAr mai fi incdPrimdvarS.

Fix

Sub pleoapelestriate cu mov,ochii lui deveniserdnigte fante ingustein care nu se deslugeanici o malilieci o atenlie gravd,aproape respectuoasi,ca aceea a matadoruluiin momentul uciderii

taurului.

Aripi

imi voi deschide aripamai degrabdPeste iubire, peste ura careN-a vrut sa fie scoasila v6nzare,N-a vrut sd fie marfdpe tarabd,Ca porumbila peste cuibulcald,imi voi deschide aripadin inalt.

Copacii

Coloanece sprijindcerul de azurde un verdeamintindde verdele ierbii

rf

r

ilr

Steaua Dobrogei

Portretficea sd pariromantic aiatragAtor,elegant gi

impunitor.Erao floare albiintr-un poem.

Sigur

Un gir de coloaneale unei catedralecare-9i inal!5seme.tegi trilurilespre infinit.

Ochii inchigi la culoare,gene dese gi frumos arcuite,buze pline, plecute gt moi,privirea caldi,un "vino-ncoace",dulce gi dur,cu un zimbet ce-i lumineazifala.Acesta este birbatul carea scris despre:flori, iubire

9ifemei arzitoare.

CAndva

Va veni o vremecdnddin intreg visulacesta de dragosten-o se mai rimAninimic;va veni o vremecandtotul va fi inghilitodati cu noiin noaptea profundd,c6ndtot ce eram noiva dispireatotul,chiar 9i numele nostrusepat in bazalt.

Autoportret

Chipul prelunggi tot slab,birbia fermi,puternicS,pSrul ugor peste

urechi dat,pielea innegritide v6nt 9ide soare

v6rfurile

Porti deschise

Corabia toamneiPlutegte pe mareacuvintelor,Purtate de un vAnt deluminS.Am izbit buzduganul luminiiin portile crealieigi ele s-au deschis larg.

Filmul vielii

Prin ochiul spartal zilei care trece,privesc la globul magicce-aduce bucurie,gi-nconjurat de stele,iubesc ai cr6mPeie de vise,ziresc trec6nd Peste dealfilmul vietii trecute.

$-1r..r

105

De dragostea meapotisi fii sigur.Chiar daciuneori paredoaro intenlieTe iubesc. Asta simt.Mi gindesc la tinecala o clipide fericire,de nemurire,de implinireEgti tot ce-midorescprezent-viitorfiri griji

9i fdrinici un nor.

biceiuo ri de nunte aledin Dobrogea

aaucrarnenrlor

Vireil RITCO

se serve$te masa. Fiecdreia,

dintre participante, ise da

cdte un colac (sdgca. pus pe

un $tergar sau batic, odati cu

invitalia la nuntd).

Invitatiile pentru

nuntd le lace cavalerul de

onoare. Esle legat cu un gter-

gar gi are o sticld cu vin sau

tuica. El spune: " W roagd

mirele gi mireasa sd poltilila nuntd' . Sunt chemate atitrudele mirelui cdt pi ale

miresei.

Vineri seara se adund fliciiigi fetele la mire acastr, pen-

tru gAtirea bradului. in alte

localitlti, impodobirea se

face siimbdtd. Se adund

domnigoarele gi cavalerii de

onoare cam l2-14 perechi.

Se taie un vdrf de brad sau

de viqin. cam de 70-80 cm.

Peate fi folositd o ramurd cu

trei ramificafii. Apezati la

masd. impodobinduJ, cdntl:

I 2. Bradule irnpodobit,

Cu cd lind inrogit,

Cu busuioc inverzit

$i merigor preasfrnyit.

(Ciucurova)

DI' emeile. aqezate in

jurul rnesei. luau cAte o

bucati din aluat, pregtrtind

aluatul gi cintind:4. Aluatul de secard

De miini se lipeSte iard,

Hai, horincd la uda t,

Cunt e obiceiu-n sat!(Ciucurova)

5. Corova i crd iesc,

Eu te-rnpodobesc

Cu floare cereascd,

Copiii sd se iubea scd !(Caraorman)

6. Ia Dundre voi veni

$i nfi voi gi|ndi

Dacd sd ia u apd

P en tru coro va i u I roa td.

Nu cunosc rostu'

La corouaiul vostru.

la Dundre md duc,

Apd sd aduc.

(Ceatalchioi)

7. Pe pod s-a dus Galea,

Ce mai calea.ualea,

$i-a zis piringilor iubili:La coroua i venili

Simbdtd, diminealii

Cu bucuria-n fayd !(Caraorman)

(II)

8. Pe pod umbla Marusea

$i-Si striga familia:

\bni1i. venili

la colacii rumeniti !(Dunivitul de Jos)

9. *tba noastra hohoteSte

$i colacul ii soseSte.

Iar prichiciul se deSteaptd

Corovaiul il aSteapd.

(Hamcearca )

10. Mamd, seara a venit,

Corovaiul e dospit.

fuarele acum dispare,

kara este pe cdrare.

(Balabancea)

Legarea femeilor cu

$tergar urmare$te "ca tinerii

sd nu se despartd". Horinca,

biutd. le indemna la cdntat:-

11. Corouainica e beatd

$i colacul dd din troacd;

Cd horincd nu i-a dat

$i colacu-i ne. adunat.

(figanca- Nifon)

Dupd ce se termind

de copt corovaiul femeilor li

Steaua Dobrugei

Steaua Dobroge

Cilina sirnbolizeazd, in centecele ucrainene,

neprihinirea fetei. in virful bradului, prima

floare este legatd de mire $i mireasd.

Celelalte sunt prinse de fete 9i flicIi.inrpodobit iama. florile se confeclionau din

hirtic colorati. in diversc nuan[e. Primdvara

$i \ ara sunt fblosite mai multe flori naturale.

Cren..;ielc bradului sunt invelite cu panglici

rlulticolore. iar buchetele din spice de grdu

sunt prinse printre alte flori, cu panglici roqii.

Spicele sinrbol izeazd bundstarea mirelui, iar

bridutul - dorinla unei vie{i frumoase 9i

f'ericite pentru tineri. Odatd ornat. bradul se

infige in nri.llocul unei pAini albe, mari, ce

scrvegtc drept suport. La gatirea bradului, se

cAntd:

13. Bradul nostru-i incdrcat

$i de lwne admirat.

Pe margini liunzele.

Iar in mij loc liuctele.

(Ciucurova)

14. Bradul l-am imPodobit,

Horinca dulce-am PrdPddit'

Bradul cdnd il Pregdteam

Noi horincd dulce beam.

(Pardina)

Tot acum se fac buchete Pentru cava-

lerii de onoare (druibe). Bradul e 9i simbolul

pregdtirii cuibutui tamiliat' Dupd

impodobirea pomului' participan{ii se

osparcaz5. danseazS, apoi pleacd spre casele lor'

Dupi obiceiul ucrainean. in curtea

rniresei trebuie sa existe o grddinila cu flori'

pentru confeclionarea coronifei' DacE nu

este. florile necesare sunt adunate din lunca

sau pidurea apropiatd. sambata dirnineata.

Culegerea lor este insoliti de cd,ntece:

I5. Dru$teloli sd ne grdbim

Marusea s-o-mpodobim

Cu tumoasa mintd creatd

Din livadd adunatd' (chilia veche)

I 6. Simbd ta. dutninica,

Marusca .adund salcia.

Cinc tn-o a fla,

Cdnd salcia oi aduna ?

Ta6l centu in dunbravd

Pe lbtita lui cea dragd.

Dar fetitra nu-i gdsitd.

Aduce.o floare ofilitd.

S-a-ntors mama obositd

$i c-o floare olilitd.

Fratele nu a gdsit.

A rupt lloarea

gi-a venit,

S-a dus sora.

N-a gasit

A rupt floarea

$i-a venit.

Doar lvanco a fost in stare

Sd gdseascd aSa floare.

Pe Marusea a luat

$i-n sat ei au Plecat.

Cdlind Si mintd crea[d,

Tiandafir roSu la fa1d

E Marusea cea isteatd.

(Tulcea)

17. in luncd-i Cdlina,

in tuna-i Ci lina.

Lumea toa td .a-mpodobit,

Tbt nea rmtl l-a veselit.

(Ciucurova)

18. Cringule, crAngu;ul meu,

Crdngule. crdngu{ul meu,

Eu te-am indrdgit mereu,

Eu te-ant indriigit,

Calea mi te-a curd;it,

Ca in cring sd fie

Nunn i veselie.

(Ciucurova)

Simbiti seara. este obiceiul

despdrtirii de fetie gi cavalerism a viitorilor

soti. de prietenii necis6torili. Mirele orga-

nizeazd seara de adio cu flhciii. incep in

amurg, iar cdnd se innopteazi. merge la

mireasd. impreund cu cavalerii de onoare, cu

t)icdii qi liutarii. Aici petrec, pentru ultima

datd. cu tdndra pereche. Acum are loc ras-

cumpdrarea. Aiun$i in casA, pun pe masi o

pdine. in care infig brddutul. Tot aici se afl6

corovaiul. fhcut acasd la mireasd.

Cavalerul de onoare incepe rds-

cumpdrarea miresii. pe care domnigoarele de

onoare o ascund pe l6ngd o icoani.

Pe o farfurie cu gdgca gi douipdhdrele. se pun bani pentru mirease, cdt tine

tdrgul. Totul se rcalizeazd, sub forma unui

dialog intre pdrti. Druscele, cintind, spun cd

mireasa lipse$te. a plecat undeva:

I 9. Mreasa nu-i acasd

E dusd-n pddurea deasd.

Dupd frumoasa cdlind,

Dupd roSie cdlindDin pidure a veni,

Familia-Si w -ntilni.

(Caraorman)

20. Sa dus kta in pddure

Cdlind rogie s-adune.

Cu cdlind, cind se-ntoarce,

Bucurie casei frce.

Cavalerii de onoare rispund:

21. Noi, aici, vom addsta

$i pdmintul vom cdlca.

(DunAvaFl de Jos)

Dupd rdscumpdrarea miresei, acelagi

lucru se petrece cu brddu{ul, cdnt6nd:

22. DruSca asta,

Cea rnai mare,

Scoate bradul la vinare.

$i cere multe parale

De la caualerul care

Cautd prin buzunare

Banii de rdscumpdrare.

De nu-mi dai

Cit imi conuine,

Te voi frce de ruSine.

Jidovului iJ ua da,

Thre te vei rugina.

(Caraorman)

Tot targuindu-se, ajung la infegere.

Cavalerul de onoare di banii druqtelor, iar

mirele o primegte pe mireasl. Acestea dau

cavalerilor batiste. Apoi se intinde masa.

Sunt servite doud-trei feluri de mancare.

fuicA gi vin. Se cantd gi se danseazd pdni

noaptea tdrziu, . chiar pdni la miezul noplii.

Rdmdn, la cin5, mirele gi cavalerii de onoare

9i cunogtintele lui. La mas6, drujbele se

agezau in fala drugtei aleasi in timpul dansu-

lui. Acestea cdntau:

108

Steaus Dobrogei

8. Portifi, cataleri, in casd,

IAngd drusca cea frumoasd.

Cd n-o sd sta[i afard,

Pind luna .o sd rdsard.

Cimrele au obosit

De.atdta bdtdtorit.

Drui5ele rdspund:

24.Noi votn sta in bdtdmrd,

Pind mdine-n ari de ziud.

Cianele or bdtdtori

Cu potcoa ve aurii(Cri$an)

Cu toate cA acest ritual se desligoard

in cash. drujbele stau cu cS,ciulile pe cap.

pentru ca drugtele trebuie si le coasd la ele

buchete. cdntdnd:

25. Dd-mi cdciula ta tumoasd,

N-aStepta vorbd aleasd

Dd-mi cdciula de mioare

Ca sd-li.cos pe ea o tloare.

(Po$ta)

ilffr tl'?ln sal

dtn tntuu D etla i Dura.Ari i

P.r.l NECHtTOIOV

l

Steaua Dobmge

Anul editorial tulcean2003-200,4

coilvonBrRrDIDACTI$

.il|lt. t.1,,.4lrl {ili1i(;R\I lll i)l} k(}1t\\(it-ll r.\l ;\ ..( tr\s] rYt I\ ltl'(i I I st t " 1l l'' I !

t:t)l,lilt.!,,\l., tt r \\,r 1\r{ (}llrl I I t Irll) r( ll(

tul.rr ll'il i

109

E

I

-

ffiroruu rtcou [f

PREOCUPiNTgEOOR,AFTCE

.;J

..si

Steaua Dobmgei

GRAMOSTE ;r MOSCOPOLE \t[ARr CrutiruALE C:IWLIZATTET ARO\}[,[Na

Gica GICA

Printre oragele care au un rol

important in istoria arom6nilor se numdr6Gramoste qi Moscopole.

Oragul Gramoste a fost un izvornesecat de viata arom6neascd..Inceputurile acestei aqezdri se pierd innegura vremurilor. Nici un document nupomene$te despre Gramoste. Se gtienumai din tradilii cd in perioada ei destrilubire numdra 40.000 de locuitori.Agezati la poalele masivului vulcanicGramostea, aceasta a fost leagdnularomdnismului timp de un mileniu.Cramostea era o a$ezare in formd deamfiteatru in care se gdseau case din pia-trd gi numeroase biserici. Oraqul eraimpdrlit in trei mari cartiere: Paciura cubiserica Sfdntul Gheorghe, Pissota gicartierul Hagisteriu cu biserica SfEntaMaria. Principala ocupatie a grdmoste-nilor era cregterea vitelor. Turmele de oi,hergheliile de cai si catAri i-au fEcut ren-umili pe locuitorii acestei agezdri in toatlPeninsula Balcanici. Renumilii celniciPaciura, Pissota gi Hagisteriu erau ceimai bogali aromAni din Gramostea gi cumultd influenli pe lAngd pa;ale gi guver-natorii Macedoniei gi Thesaliei.Scriitorul aromdn Mcolae l.blo (1882-1924), relu6nd unele .informalii dintradilia oral6, evoca in balada ,,$ana

Siatderea Gramostel' averea celniculuiHagisteriu:

* Hagistere celnic mare,Care-n Gramostea lui areCase mindre ca palate,

$i turme nenumdrate."Comerlul cu produse lactate,

arme gi cai a fEcut ca agezarea sist6measci invidia negustorilor greci qi

turci. Celnicul Hagisteriu a construit pecheltuiala sa o cazarrni pentru gami-zoana oragului. Femeile din Gramosteerau renumite pentru frumuse(ea gi

noblefea lor sufleteasce, virtuli evocatede Nicolae Velo in balada menfionati:

,,O frumoasd peste poateO ndstruSnicd codandOri zici Lund, ori zici &na."

Femeile se imbricau cu mitiisuriscumpe, in "cdnduSd', cu " ciupare', gibutoni de argint, iar pe cap aveau "tas,,deargint. Gospodine pricepute,gramostenele prelucrau laptele, lucrau lacovoare gi impleteau ciorapi care erauciutali in toata Peninsula Balcanicd. indrumurile lor cu turmele de oi, de multeori femeile desc6lecau de pe catiri,ne$teau qi-gi continuau drumul impreunacu sofii. lor. Birbatii erau viteji , hamici gifoarte mAndri gi orgoliogi.

Prosperitatea economicd agramostenilor le-a adus gi multe nenoro-ciri. Degi s-au bucurat de multe privilegiidin partea autorit6tilor otomane, averilelor au st6rnit invidia lui Ali paqa, guver-

110

Steaua Dobrugei

s-au stabilit in alte a$ezeri din care

amintim: Livldzi, Hrupigte' Coceani,

Magarova, Bla{a, Crugova etc. De acum

incolo ei vor fi cunosculi sub denumirea

de aromdni grdmosteni. Unii din-

tre ei au fost colonizafi in Cadrilater 9i au

infiinfat un sat cu numele de Gramostea.

natorul din Ianina. Tradilia populard a

pastrat ca moment al distrugeriiGrarnostei dorinta lui Ali paga de a o avea

pe $ana, fiica celnicului Hagistere, inharemul sdu. Dramatica rezisten{E a tine-

rilor grdrnosteni pentru aphrarea $aneieste $i ea evocatd in balad6:

" Ali paSa , unilit,Pe loc a poruncitPe arotndni sd-i PrdPddeascd

$i pe Sana s-o rdPeascd.

Doud luni bieYii gramosteniii intuntard Pe seimeni

$i-a pdtruns turcimea fn sat

Pe Sana au cdutat

$i-au aflat-o acasd in PoartiStrdpunsd de gloanle, moartd".AIi paga a ordonat ca oragul sd fie

ars. in legdtur[ cu distrugerea Gramostei

au mai r6mas Ei alte insemndri, din care

redSrn r6ndurile scrise de dr. Filip Miga'

originar dintr-o familie din Gramoste:

,,Era in august, anul 1760, hramul bis'

ericii Sfrnta Maria. Slujba religioasd se

oficia de t2 preoli Si dintr-o datd lcoana

ficdtoare de minuni a trosnit, iar candela

s-a stins. in clipa urmdtoare doi tineri au

intrat in bisericd Si au adus vestea cd se

apropie dc oraS mai mul;i seimeni'

Repede s'a fomat un comitet de apdrare,

iar clopotele bisericii au inceput sd dea

alarma. in acel moment a incePut o

in anii 1925-1926 rnul1i grimosteni se vor

stabili in satele din Rom6nia, dar 9i inorage din Imperiul Austro'Ungar. Astiziarom6nii grdmosteni se mai gdsesc in

satele gi oraqele din judelele Tulcea qi

Constanla.Un alt centru important al civiliza-

tiei aromdne a fost oraEul Moscopole' El

era asezat pe 5 coline, pe un platou inalt

de aproape 1000 m, la poalele muntelui

Opari, fiind strabdtut de rAurile Jomari,

Peiju 9i Strug. Comerlul 9i industria au

ajuns sE facd din aceaste a$ezare una din-

tre cele mai bogate 9i celebre din

Peninsula Balcanici. ln perioada lui de

glorie numara 12.000 de case, multe din-

tre ele monumentale, construite din piatrd

qlefuitE, inalte, cu bolte qi balcoane'

In privinla intemeierii acestui oraq

existd mai multe ipoteze. Astfel, istoricul

grec Aravantinos sus[ine cd oraqul

Moscopole a fost construit in sec' XI pe

ruinele cet6[ii Mosches' O altd ipotez6,

dezvoltat6 de istoricul Leake, afirma cd

Moscopole a fost construiti pe ruinele

unei colonii vlahiote. Un document' din

sec. XII scrie despre o mare aqezare de

pistori numitd Moscopole, a c6rei origine

se pierde in noaptea timpurilor' Theodor

Capiaan precizeazd cd " grdnnstenii au

fost aceia care au populat nnele dinspre

Corita in care include Si Moscopole'"

MoscoPole, la incePutul sec XVIII'susline Theodor Capidan, avea 70'000 de

ploaie torenliald Si intrdrile principale in

ora, au fost inundate. Ipcalnicii au pro-

fitat de acest fenoron-prouiden;ial 9i au

pdrdsit prin locuri numai de ei Stiute'afezarea.

Cdnd ploaia s-a oprit, soldayii

a-u intrat in oraS dar l-au gdsit pustiu' Ei

au gdsit doar lcoana frcdtoare de min-

uni."Dupi disrugerea Gramostei locuitorii

111

Steaua Dobrugei-locuitori gi 72 de biserici. Moscopole era document pestrat intr-o ministire dinun important centru comercial, asigurAnd Moscopole: " in anul 1769 n-a dat nimenilegitura intre Peninsula Balcanici, nici un ban fiindcd, in anul acesta , auoraEele italiene gi Europa Centrali. venit turcii Si albanezii Si-au prddatComerlul qi industria au fEcut ca oraqul sd, mdndstirea Si au distrus orasul.',tle cel mai bogat din Balcani' dcvenind Se pare cd in acest an oragul a fost,,Mecca arominilol'. Arom6nii din alte atacat de doud ori de bandele conduse delocalitali s-au stabilit in Moscopole in tatdt Iui Ali pa$a. Ei au atacat cetatea insperanta unei imbogaliri rapide. mai multe rAnduri, dar au fost respingi deNegustorii aromdni din Moscopole erau localnici, ajutali fiind gi de aromanii dinat6t de bogali incdt pagalele ascultau de ei. localitelile invecinate: Tradilia oraliAceastd prosperitate deosebitd avea s6-i intervine ca si umple golurile lEsate deaducd distrugerea. lipsa documentelor. intr-o baladd intitu-

Podoaba cea mai de pre! a acestei latd', Cintecul oraSului Sipisca,, ne suntagezdri a fost Noua Academie, care la transmise zguduitoare tragedii despre dis-inceputul sec. XVIII a fost un colegiu trugerea acestei agezdri. Moscopole a fostcondus de Hrisant din zita Zagor, un bun distrusd in intregime in anul I 7gg.cunoscdtor al clasicismului greco roman. Despre distrugerea oraguluiIn anu I 1744 colegiul este reorganizat gi Moscopole ne relateazd scriitorul arom6nia numele de Noua Academie. In anul Nidakga(lgg6-1974)inepopeeaintitu-1750 este numit ca rector Theodor A. latd ',Voshopotea":cavaliotti, care avea numai 22 de ani. "$i bat iar clopote, rdsund toace,Noua Academie era cea mai renumitd $i-n jalea asta, si-n acest admdntgcoali din intreaga PeninsulS Balcanicd. se frat armLnii toli incoaceAlaturi de Academie , oragul dispunea gi $i in noaptea asta neagrdde a vasti bibliotecd, bogatd in manu- Fdcutd parcd anunre jentu relescrise gi tiparituri. Dupd distrugrea \bshopole sd piard fu menitd.-oragului, cdrlile au fbst depozitate in Moscopole a ramas in amintirearndndstirile Sfdnta Maria gi Sthntul contemporani lor ca ,,un ora, mace-Nicolae. in Moscopole se gdsea gi o renu- donean care tindea sd deuind exarhulrnita tipografie care a fost infiinlatd de tumii grecesti." Nicolae papahagi scriecitre bresle. S-au tipdrit multe c6r1i despre Moscopole c6 a fost ,,cel maiaromdne cu litere grecegti. inportant centru comercial Si principalul

Toati aceastd bunistare materiali focar al civilialiei din' peninsulagi spirituald se afla mereu sub Balcanicd.,,amenintarea bandelor de bagbuzuci pe Distrugerea acestor centre ale civi-care sultanul, cu buni sau cu rea credinli, lizaliei u.oo,an" nu a insemnat gi sflrqitulnu le putea stdpdni. Drumurile comerciale arom6nilar. obligali sd-gi piriseascinu rnai erau sigure, iar populalia se simlea locurile natale, aromdnii din Gramoste qiarneninlatd de desele rdzboaie din imperi- Moscopole (ca1i s-au putut salva) au ple_yL otoman. Despre distrugerea cat sprl alte zone. Theodor Capidan, .,Moscopolei avem informalii dintr-un ocazia discursului de primire in

Steaua Dobmgei

Anul editorial tulcean20,0,3-20,0,4

t)^r;ttl \()a\1 I \

SEPERE nIETODoLOGtCe

GT]OGRAFIA ROMANIT-I

(.r,.:,..,r\ tiz,r.r p,,|r,:r' . ;. i.,,r'rr': ,,'ir'.:

tVqruenp cclNTrNu'$I SUMA:TIVA

Acadernia Rom6n6, constata cu satis- |faclie:",4stdzi, uitdndu-se cineva pe harta 1

etnograficd a Peninsulei Balcanice, lrdmine uimit de imprdstierea aromdnilor irnai ales in p;drlile de miadzi unde aces- |te poputaliuni se infrliseazd sub o formdl,liagmentard frld de blocul unitar Si indi- Ivizibit a I romdnismului din nordull,Dundrii. Originea lor trebuie cdutatd nu inumai in linutul carpato'danubian, dar 5i I

in Pind." iI

.ilir,u* rru"iu -,arornirli. Ed. canea Putnei, Foc5ani'1936 :l-hcodor Capidan - Ronlinii l'!o,razi' Clrr:. 1926 ILArginteanu - lstoria arominilor npcedorrcri, Bucure$ti. 1904 IIheodor Capidan - RoDi nii din Peninsula klcazr'ai Cluj, 1923;Nicolae lorga - Istoria rominilor dio Peoinsula BalcanicA. I

i:l;:i:I:r'""[' ^.,-

nii din punct de vedere tstoric cuttunt' IUucurc$ti. l9l2aaina b.r"iu-oragf,i cesc\r- Ronenii din Batcani, Ed Clobus, IBucure$ti. I996*'l - i, *r" d" po"ie arcmiru.Ed.Caflea?omancascl 1985 I

t1't3

Locuintdromineascddin sec. al

XIX-lea

de invi!ltori

i

!III!IIIIIIIIII!III!IIIIIIIII

I

I{n4$i

ffi*

Seaua Dob

Dialogul continrri.... CO]ISTAIITIII GAVE]IEA

...Cred ca am inceput sf,-l cunosc - s[ neapropienr sufletegte, sI comunicim prin anul1971. S-a intimplat si cdlltorim impreuni, cutrenul, de la Tulcea la Bucuregti. Scopul aceleideplasiri era menit s[ devini istorie sala.,Amfora" gizduia prima expozilie personall amarelui acuarelist organizatd in Capitale, alcirei vemisaj urma str fie oficiat a doua zi.PcrrtrLr expozitie, ducea acum cAteva mapedoldora de acuarele 9i litografii. Desigur, partedin creatia sa imi era cunoscut[, cu omul gi

artistul Constantin Givenea mai vorbisem, daraveam pentru pnma oarl aproape. alat deaproape, 9i laolaltl, totul Omul, Artistul,Opera. Treimea sfinte, in paradigmaticlnrani festare pAmanteasce.

Era o dupl amiazd caldd, calmi, intr-untren Iejer, linigtit, doi in compartiment. Unprivilegiu. Fiindci, indatl ce Tulcea a dispdrutdin raza privirilor gi trenul a apucat segoneasce flimind prin porumbigti de argint,artistul, ca un fachir, a recreat Tulcea 9i Delta'in spatiul devenit prea ingust alcornpartimentului, dindu-le viali din culoare,lLuninf,, api, din imagini insufletite de aceletem freamet aburos, atal de propriu,,cartoanelor" sale gi care il apropie de mareaarti a impresionismului. Vedeam aieveanrahalale de pescari gi blocuri noi in centruloragului, ulite vechi, cu bitrinetile aplsate decolb gi amintiri, portul totdeauna plin de naveadaslind ctr magazii incArcate de mister gifrenritand de chemarea altor ape, ColniculHora gi Monumentul Independenlei, suburbiade peste Dunire 9i bisericu(a ei, despre caream avul mereu sentimentul cI oamenii auridicat-o 9i au invf,luit-o in aburi vitogi dupicum au vlzut in acuarelele maestrului, blrci gicolibe gi nivoade puse la uscat, cu linigtistranii de ape abia unduind...

- Am stricat multd hdrtie, culoare gi timp,spune, dar gi scrie u.ndeva, pdnd ce lucrAnd ande an, am reugit s[ captez atmosfera, linigtea gilurnirra intinderilor de ape, in care se reflecti

Ernesto MIHAILESCU

ca intr-o oglindl trupurile galupelor,remorcherelor, barcazelor, bogata vegetatie destulirig 9i sllcii, aspectul vdtos al norilor,apusurile sau reseriturile de soare, care-giscaldl simfonia de culori in apa linigtite aghiolurilor, canalelor sau a Dunerii. . .

MI plimb astfel, avindu-l ghid, prin istoriaoragului gi pe strizile oragului, ale unui orapmineralizat pe cartoane, 9i paradoxal, viu, fluid

darul nepretuit al acuarelei gi al litografiei.Peisaje ,,printre coloanele bazarului" sauumbrite de ,,zidurile haremului", prin ,,centrulvechi al oragului", cu chipuri nostalgic..vetustede migdrugi cu poveri, de romini cu sarica peumeri cdut6.nd ,,frizeria lui Ferat Omer" sau

,,prdvdlia cu mdruntiguri din col1", de ordgenipestrili intrdnd in sifonlria pe. firma cf,reiacitim ,,Fabrica de ape gazoase" sau plimbALndu-se pe ,,vechea strade a promenadei", cubragagii care-gi strige marfa, cu sacale gi

sacagii care-gi strigl marfa, cu florlrese care-gistrigd marfa, cu ,,casi de pescar" avAndacoperig de deltd, una cu sdlciile, verdeala gi

florile, cu stulhrigurile 9i plaurii, cu ,,glastra cupetunii" a9a cum va fi stat la fereastraagteptirilor unei fecioare... t ocuri devenitespirit, spiritualitate, topos. Spune, dar qi scrieundeva:

- Venisem cu vaporul de la Galali, cAnd,coborit de pe vas, am rimas impresionat deaspectul portului, cu mul1imea lui deambarcatiuni trase la chei, cu forfotamuncitorilor portuari care zoreau la inclrcareagi desctrrcarea vaselor, de strezile inguste pecare circulau bi{e 9i cirute trase de cai saumdgIrugi, de turcoaicele cu galvari colorali, depitorescul centru al oragului cu numeroaseprdv ii, ca 9i de variatiunea stilurilorarhitectonice ale caselor. . . Cel mai mult m-aimpresionat Bazarul, clddire ce a slujit ca pialdsub stipi.nirea turceascl, monumentarhitectonic unic in tara noastri, cu frumosullui ansamblu de coloane, la umbra clrora se

114

I

Seaua Dobroget

adiposteau nrici prSvilii ii atelieren.reqtequglregti.

- Scrieti toate acestea, domnule ConstantinGdvenea! ca e picat si se piardil

- Poale am si gi scriu, deocamdatl. . .

Zimbegte blind, bun, inlelept. E zimbetulacela mereu sfios, bunetatea aceea pe care rarmi-a mai lost dat se o intAlnesc la un om,intelepciunea accea calmd, impeca6 cu sine,discretd, hrinindu-se cu toti trAnjiiintclepciunii lumii, pentru a le da o identitate -'Constanlin Gavenea.

O dupi amiazi de revelatii, un amurg dince in ce mai dens, mai greu de sensuri gi

sernnifi catii, o iniliere.Am mai reluat discutia despre scris o

singurl data. Dup[ care chiar s-a apucat se

scrie. Dar era la alt capet de vreme. Iar timpul

,,n-a mai avut rlbdare"! Discutasem str-i editezo carte. Ar fi trebuit sd se intituleze:

.,Constantin Gdvenea, Amintiri 9i imagini dinTulcea de odinioarl" 9i si cuprindememorialistica sa ilustratl cu reproduceri dinvaloroasele sale acuarele gi litografii.

Dar a venit o seari. . . mi-a dat un telefon.. .

Era ora doulzeci gi maestrul acuarelist scria.

Am discutat despre bragageriile Tulcei de

odinioard gi despre autorul bustului luiBoulanger de pe Aleea Personalitililor. . . Aurmat o dimineata... La ora opt gi ceva... un

telefon... Maestrul a plecat. . . pu1in. Ca

Shakespeare, ,,vdrul" lui Marin Sorescu, ca IlieMoromete, ,,fiul" lui Marin Preda, ca omul, cIde aia-i om. .. Pe alt tarim. . . pe tlrarnul altei

delte, al altui orag, al altei lumi. $i a uitatdrumul citre inapoi... cetre curtea ndplditi de

flori, cltre casd, cltre doamna cu nume de

floare care i-a priveghiat rebdetoare viala de

rob al penelului, cltre atelier, $evalet, masa de

lucru... Lipiti de fereastra de soare, cit siintre soarele cu toata lumina, abia aici filtratEprin florile din mullimea glastrelor de pe

pervaz, masa mare, grea, mereu inctrrcatd de

clrti, albume, materiale $i instrumente

necesare muncii de fiecare clipd a artistului,

fusese consacratd in ultimele luni gi scrisului. . .

Cartea, atat cat a apucat sI scrie din ea,

fundamentali pentru memoria Tulcei, va vedea

lumina tiparului, in scurt timp, la Editura

,,$coala XXI". St[ruintei noastre i s-a aleturat

sufletul mare al fiului artistului, domnul

Gheorghe Givenea.

a incredinldn ostdzi rceistei ,,Steaua Dobrogei", sprepublicare in preniefi absolutd, un lrag rcnt din capitofulintinlal ,,Bragageriile tle altddati", ca un sennal al ivitiiviitoarei cdrli.

Constantin Givenea

Ciclul Tulcea veche

ei .t,t

*,

bI$,tJ

115

nIt 1 trl

JT

ti

i frc?IDI

a-Fil

f1t

iII

Saaua Dob

Bragageriile de altidatiConstantin GAVENEA

Tulcea, vara, printre pietrele incinse gi

argila coapli de argitl, suferd aparte de sete.In asemenea zile fierbinti mi nipidesc

anrintirile, mirlurisind cu tristete ci gindul mdpoarti copilaregte la uitata bragi de alt[dati,rece, parfumatA, beute pe nerisuflate inrarcoarea dispirutelor bragagerii de pe strdzileBasarabi, Babadag, Isaccea, sau de acolo undestrada Suvenir se impiedica de n.reteahni deulita Cloriei, la numai cA(iva pagi de circiumaIui Chioarea, pe care deseori o intrecea inclientell 9i vorbe de haz.

Bragagerii, bragagerii, calde.dulciarlinliri topite-n ar9i1a gi-n pierdute obiceiuride bine... Bragagii, bragagii, fericiti vinzitoride nimic qi inchipuire la pahar, unde vi suntoasele gi din ce colb sd vi zimisleascd ruganrea penlru un ahia zdmbet de ricoare...

CAnd coltul ierbii se pregatea sI strepungeciripit de rindunele, doldora de retetenastru$nrce gi ghiocei in pnviri, apireaurrljitorii ucudelelor, maegtri halvilei, ais ugi nculu i, cofeturi lor $ buS buzalei bragagii.In majoritate turci albanezi, magii plicinteloruriage gi ai brigii firf, seamd veneau sdchivemiseasci putini binuti pentru familiileIor sirace de dincolo de Muntii Albaniei.Vorbcau o ronrineascd stalcitI, primitive, daran]urante atunci cand iti explicau virtutileinghetatei de vanilie ,,cu bun zimos".Mergindu-le bine comertul, integrati in vialaoragului, bucurindu-se de prietenie gi deconsitleratia corectitudinii, mul!i dintre ei auriimas definitiv pe la noi, injghebindu-9ilanrrlii. alituri de alti turci bigtinagi gi decclclalte neanturi. al ciror amestec, pevremuri, ficeau din Tulcea cel mai cosmopolitorag al RomALniei. Fati de turcii blgtinagi, ceinou veniti purtau cu mindrie fesul rogu, dincrc$tetul ciruia pendula la orice migcareciucurele negru de m6tase. Niciodate candsefteau. nu le lipsea fesul ori go(ul alb scrobit,prins peste briul de llni rogie, infiguralintlelung peste mijloc, 9i vegnicul ciubuc in

coltul gurii. Mai mult decAt fumul, etemaprezenta a chigtocului de tigare le-a atras zicalaci ,,fumeazl ca un turc"! Privilioarele lormodeste, IEr[ emblem[ la intrare, deveneau lascurt timp cunoscute prin^calitatea mdrfii giprin farmecul patronului. In fundul localuluitrona o tejghea simpli, acoperiti cu alamllustruiti oglindn, pe care halbele cu braglalunecau plncut. O instalalie intr-o laturi atejghelei, cu robinet 9i ap1 curatd, ajuta laspilatul sticldriei, iar in partea opus6, bufetulcu duiumul tenta.tiilor, dulciuri de tot felul $ipentru toate gusturile, rahat impd4it pe a.romegi culori: rahal cu nuci, rahat cu alune, rahat cusimburi de caise sau de migdale..., apoi artaprezenterii, etalAnd sugestiv compozitia gi

calitatea. Alte sortimente: susanul gi ndutulcarumelizal, caramele moi sau tari, smochine,stafide, apoi bomboneria risipite in borcane perafturi. Noianul acadelelor inlrecea oriceinchipuire prin vastitatea de forme gi culori,umplute, neumplute, impletite, bastonage.. . Iarde ,Sechir" gi sugiuc, ce sd mai spun...Sugiuc, in fapt, cocogei, pegtigori, din zah[rcaramelizat, strapungi cu clte un beligor cevamai aretos ca o scobiloare... Acum intelegchinul copiilor cAnd trebuia si aleagi, mai alesce, serac ori bogat, in fata acestui univers debuneteti, banii nu-ti ajungeau niciodatE.Amatorii de halva aveau la dispozilie halvauasimpll, cu cacao, minunatul tahdm. Halvila serisfhta in combinatie cu alune sau nuce, pentrua nu mai pomeni ,,rogojina", adicit o halvitdtdiat[ subtire, rlsucitd sul gi presirati cu susanprijit pentru a evita lipirea de degete. Derespect deosebit se bucurau tlvile cu saraili Sibaclavale, inecate in sirop de miere sau detrandafiri, o subtilitate putin cunoscutd azi. Lise aliturau copioasele trigoune, catudurile gicate alte bunAteti $terse acum din mintea mea,lbcute de simplul bragagiu, care nu ttia ce estegi maestru cofetar. Laboratorul lui era ocAmerute inzestrata cu plittr 9i cuptor, diferitevase de arami lucioasi gi alte scule pesffate inperfecte ordine gi curdtenie. Rimfureauinvizibile re-tetele, strivechi perlormanteorientale transmise din tatl in fiu, pdzite cusfintenie de patronul care, mullumit deplicerea clientului, rispundea cu zimbetmindru de maestru. in opozitie cu bogilia

I l6

Seaua Dohrogel

gamei produselor. mobilierul bragageriilor eramodesl binci din lemn vopsite cu ulei, citevamasule omate cu florile sezonului. Foarterizibili trona autorizatia de funclionare a

bragageriei, protejate sub sticle qi litografii cutematicA arAbeasca sau inspirate drn basmeleorientu lni.

Maloritatea bragageriilor igi aveau lamargine oraqului ghetirii primitive, slpate inpamant, acoperite din belgug cu stuf, care

asigurau gheata necesarl pentru a rici braga gi

pentru a prepara inghetata, intr-o vreme care

incl nu visa la instalalii lrigorifice. Gheata,taiata de oameni pricepuli in calupuri potriviteca mArime. din bahile apropiate, care iamadevencau imense ghetare, adusd cu clrutele laghetarii, ajungea sI fie, vara, una din garanliilebunului mers al negustoriei bragagiilor.

Renumita bosbuza, mult solicitatl de

clienlii avizati, se fEcea dupd o retete

complicati, implicind qtiinla fermentirii, darqi a condimentirii, fhcind din ea nu doar obragi mai concentrate, ci un fel de

,,spurcaciuue" cu gust subtil, innobilati cu

pomposul nume de ,,bagbuza", 6aq- fiind inlinrba turcA prefixul noblelii gi al c[peteniilorde rang inalt.

- Hehe, cu peste 80 de ani in urm6, imispunea nu denult o betranice, coboriti de

mijloc din pricina multilor ani care ii aplsauumerii glrboviti, paharul de brag[ costa cincibani; nu lei, ci bani marun1i, din asta s-a trasvorba ,,ieftin ca braga". Pe atunci, continui ea

parci spunind un basm cu ,,a fost odati ca

niciodat6", Dumnezeu fiind pe pemant,

kilogramul de zahir prefuia 15 bani, o piinenrare, rolundS, o clpatai cu doi, iar kilul de

came la numai l0 firfirici.Tot cam pe acele vremuri, cand

oamenii nu purtau grija hranei, ci pe'aobrazului gi a muncii, decanul de varst[ $i de

autoritate al breslei bragagiilor era turcul-albanez ,,mog Ciaugu", care gi-a incheiatsocotelile bragageriei 9i ale traiului sub opiatre fEre nume, la o cale de viate cu peste o

suta de ani pe raboj. Potrivit la stature, potrivitin vorbi, urrnare a firii inlelepte, intotdeaunabrne dispus, igi intdmpina clientii cu cite oglumi, pe mlsura fieciruia, picurindu-lediscret, in paharul rlcoritor , qi un dram de

seninatate pentru tot restul zilei. Aveabragagerie pe strada Basarabilor, azi strada

Pdcii, colt cu strada 24 Ianuarie, recunoscutepentru calitatea brlgii, a cofeturilor gi

deopotrivl a ospitalitelii. Multi din cei care ne

astimpdram setea ldLngi tejgheaua lut moqCiaugu, veneam se cumperam istetime de labitrinul albanez.

O alti figura, 9i las fel de preluit pentruprodusele lui, era mog llie, vecin de privdlie cri

mog Ciauqu, insi specialist in ale iau(ului,laptelui bitut, cu superlative neobignuitezilelor noastre. Mo9 Ilie folosea laptele oilor lapotrivitul iaurtului. legindu-l straqnic cu maia

cildu{5 la venirea serii, ca zorii si nu-ldesprindi din castronag nici cu cutitul.Feligeanele cu iaurt, cum erau dulce alintatedupi limba turcA acele castrona$e ale vremii,plecau purtate in cobilitele remizierilor lui mog

Ilie, qi intreg oragul ii ura senltate la primalinguri![. . .

Cam pe locul unde se afla Piala veche,

lingi Casa de culturi a sindicatelor, forfoteade lume bragageria lui Osman Regep 9i ilsecunda in clienteli Sali aga. Regep venise de

sub Colonade, pentru un dever mai bun. Aici,clinchetul paharelor gi al halbelor se auzea

plni noaptea tArziu, la mesele de pe trotuar oricele din interior, comenzile de prajituri oriinghelat[ asortate se exprimau in cele mai

felurite limbi, incit la un moment dat devenisejoc de societate si-ti incepi comanda inturceste, continuAnd-o in englezl qi incheind-oin grecegte, una din variantele posibile.

Alt ciutat bragagiu a fost mo$ Chistol,poreclit astfel in urma unor nizdriv[nii hcute-n tinerete cu un biet pistol de lemn, dar cu

legendari indrEzneali. Porecla era romineascIgi nu prea se potrivea bdtrlnului purtetor de

galvari, insi soarta a fbcut ca fiecare si-gipoarte niravul gi hazul pe aproape. Mo$

Chistol, persoanl cu mult spirit de observalie,pedepsea prostia cu acelagi pistol din tinereteiar glonlul glumei pestrase negtirbiti precizia.Impunetor la chip, nedesplrtit de viginiul siufes, 9or[ul imaculat, elegant in migclri, te {Ecea

stdpAnul bragageriei [a primul gest, remanea

doar si-!i exprimi dorinta. Il secunda la treburio femeie dichisite, la fel de inalt[ 9i chipegd,

sotia sa. Tip aitiv, betranul pistolar, cAnd ilardea dorul pleclrii, igi inchrca donila cu bragaultrarecit5, tava cu dulciuri, nelipsitul chigtocin co[!ul buzelor gi pomeau impreuni prin

n7

Seuua Dobro

mahalalele ori cartierele romane$ti si-pi laudemarfa, pilivragind pe la porti, intorca.ndu-secu o ,.dorriti" de nouteti, barfe,caraghioslicun, viitoare condimente servite latejghea, odati cu parfumata lui basbuza.

Srrizii Babadag, unde in prezent miroasecum nriroase magazinul de chimicale pestedrunr de biserica Sf. Nicolae, ii reveneabragageria intreprinzetorului Osman Cadir.Proaspit venit din Sulina, dar cu o mintehamicd gi destoinic la munci, a licut din eacE-a nrai frecventate bragagerie. Aflata inccntrul oragului, a inleles cl bragageria satrebuie s[-gi atrage clientela prin produse decalitate erceptionalS qi o servire de lux. Cadira dovedit intelegerea aceslei legi a neguslorieicu prisosint[. Dotat cu distinctie naturalf,,serviabil firi slugirnicie, excelent jucltor detable 9i petimag al cafelei parfumate cuprr-tiosLrl hahar, ti se cerea o comportare denture efendi pentru a cdpdta feligeanul cldelicata licoare preparate la nisip, in ibriculcizelat cu complicate arabescuri, de mina cudegetele Iungi ale lui CadtAr. il ajuta la bunulnrers al negustoriei sprintenul siu fiu Muedin.Ast6zi. oragul lui Cadir vinde amirite bduturiinrbuteliate pe aiurea. cu gAndul la alte vremi;i la alte caliteti ale continutului din pahare. $i,poate, cu speranta ce se va gisi un om deafaceri veritabil care sl innoade firul uneitraditii odinioari profitabile.

O mare parle din clientela bragageriilor olorma Iumea salelor, venitd la orag dupitdLrguieli sau pentru a vinde prisosul dingospoddrie. Stringi la pung[, tlranii bulgari igiatlLrceau de acasa caslroane de tabli, lingurilede trebuinti cu care mA.ncau basbuzaua, fre atpandiqpanul cumperat, fie cu pAinea din traistd.Gulalive gi curioase, bulglroaicele igi beaubraga pe trotuar, agezate turce$te cu spatele lazid gi cu ochii dupi spectacolul strizii. in timpce ele se rlsfhtau cu castronul personal,birbatii, qi numai birbatii, igi mai permiteau sIincerce o tuici sau vinul cArciumarilor dinpreajmA, pentru a-l compara cu cel dinbeciurile lor ori pentru pldcerea de a povesti [aintoarcere neobignuitul isprlvii 9i iegirea dincotidian.

Bragagii ambulanti erau remizieri sau

asociati ai patronilor ancorati lange tejghea, i$iaveau clienlela formati, depistatd din vremedupi slibiciunea manilestati fa(a de aceasta

bauture, anuntandu-gi prezenta cu strig5teprelungite gi intonatie specifice, strigete careigi asociau hirmtrlaia poteilor trezite dinsomnul prinzului gi scoteau copiii la porti,mari abonati ai acadelelor, gi pe mamele lor,purtand in mdini clni vlrtoase. Unii dintreambulantii specializati ai strizii igi duceaubraga intr-un vas mare de alaml lustruite,atamat prin curele pe spate, de o forml ceamintea pe cea a srunovarului sugnrmat lamijloc. denumit... nu $tiu cine i-ar mai tineminte numele astlzi! Vasul avea ricitor cugheat6 in interior gi, ca atraclie, giruri declopotei pe deasupra, meniti s[ vesteasceaparilia bragagiului ambulant 9i sd-i facdreclaml. . Omul se apleca in fa1i, ,,samovarul"il urma, iar printr-o teavl lichidul umpteapaharul scos din chimirul special $i cldtit cuape curate, puftate in acest scop, pentru caaparentele serviciului si fie perfecte gi oriceclient sA bea cu plScere,,bragi cu clopotei".Mai siraci, al(i ambulanti vindeau la doniti,dar pi ele dichisite [a aspect, ca pi lacapitolul... ricire. Fuguri pitoregti gi deadmirat in acelagi timp pentru performantelefrzice cam de domeniul circului, clrau donitagrea, schimbAnd-o dintr-o mane in alta, invreme ce pe cap purtau, in echilibru perfect, oplanqete cu dulciuri diverse la alcetuire gi pret,trectnd de la o gcoali la alta, copiii fiindu-lecei mai devotati cumptrrtrtori, vegnic himesitiai bomboanelor cu beli$or gi ai susanuluirumenit. Un alt loc apreciat la desfacere erauhorele de duminic[ ori de la alte slrbitori,fiindcd existau gi nimeni nu le izgonea dincalendar, unde infierbintati de joc ai altestimulente flicii naivi gi fete naive se ricoreaucu bragi ori prindeau putere cu zaharicale pemisura lor de naive.

Ultimul bragagiu al oragului a fost turculalbanez Salatin Abdula, cu prlvelia situatacdndva cam pe locul unde a fost construitblocul cu agenlia de bilete C.F.R. I-ocalul eramic, abia cuprindea cAteva mdsule cu scaunemici, niptrdite de tineri zgomotogi 9i virstnicimolcomi, care-gi insoleau simandicogi bragacu o merdenea sau tn Suberec cu brdnzd. Peto(i, Salatin ii primea amabil, servindu-i cudelicatelea gestului perfect, bucurA.ndu-se larindul s1u de stima gi atentia clienlilor. De oatentie deosebiti erau inconjurali copiii,

ll8

Seaua Dobrogel

dindu-li-se intaietate 9i c[pltind mai multdecit pliteau cu binutii scotocili prinbuzunare, fiindcl aga qtia Salatin si bucure de

prezenta micu-tilor mugterii.Odata cu distrugerea come4ului particular,

au incetat si n.rai functioneze gi bragageriile,locul acestora fiind luat de,,chiogcul cu

ricoritoare",,,ricoritoarele" fiind ap5 colorate,cu adaos de coloranti, aromatizanli 9iindulcitori chimici, cu varii nume sofisticate $i

exotice, clldurile toride de pe la noi obligindu-te si bei chrar qi impotriva voinlei.

Grav este faptul cd, in esente, comertul de

stat a distrus inventivitatea gi talentul,

uniformizind prin industrializare 9i

standardizari produsele vielii mdrunte. $i azi

md intreb ca om: cu ce s-a inlocuit farmecul

personal, delicatetea, gluma 9i grija pentru

client a omului de la tejghea? Sau subtilitatea

unui produs atat de nesemnificativ ca pre1, dar

de neinlocuil gi, mai ales, de neuitat- paharul

cu bragl! Nu pledez in favoarea acestui n imic,

nostalgica plicere personald, multora azi,

poate ca nici nu le-ar pllcea, 9i nu ar bea acel

nrilai pesciresc indulcit cu miere 9i parfumat

cu dresuri orientale din vremea mea. Regret

nevinovatul pahar cu bragd pentru c[ era

ilfinit mai slnetos decat, sl ziceln, berea prost

fermentati, cu tehnologie nerespectatl 9i

fabricatd in condilii de o cumplit[insalubritate, dar oferitl inclusiv gcolarilor

cotidian fugiti de pe ta cate o or1, dou[. [nplus, fapt deloc neglijabil, orice nutrilionist ar

ionfirma prompt adeverul ci braga este, de

fapt, un aliment lichid cu un nesfErgit qir de

calitati. Pentru mine nostalgia nu este direct

legati de paharul racoritor, ci de dramul de

umanitate 9i de cordialitate care completa

continutul. Nu toti oamenii pot sd fie regi,

pentru obi$nui.tii zilelor $i faptelor cotidiene,

paharul de bragd 9i rombul susanului erau

micul lor regat. Deocamdatd, braga, cofeturile,

bragagii cu harul lor sunt de domeniul

anrintirii. Rindurile mele au ca scop tocmal

ne$tergerea lor. neuitarea unor me$teri

pricepu[i la nimicuri ce pot infrumuseta'

indeosebi chiar imbunlttrli viata de fiecare zi'

ingAudurat sau addncit in munce sau lecturl'

imi doresc sd m[ deranjeze strigltul hazos:

- Mai luaam braa-ga ree-ce bre!

Ce sI zic? Toate la vremea lor' dar aq

adiuga: ce-i bun s[ rdmAn6'

{

.1le.<:

4

,-

'..:

':i

I 'rd

tliiI

n aiI tlCi

,l

I

l:,riffi

&+

I l9

ri

,14 4&,,u,,:/,

'e

'-fi

:f; lfr:

n ,!

__1

'l

+El

2004

Steaua Dobrog

Traian OANCEA

- Expozitii nalionale:saloane nationale 1981, 1982, 1984, 1986,1987, 1992, 1993, 1996, Bucuregti

- Salonul National de gravuri 1998- Saloanele Moldovei 1993, 1994,

1995, 1996,2002- Expozilie de gravurd mici - TArgu

Cdrbunari - Baia Mare 2000, 2001, 2OO2,2OO3- Expozitia de ex libris

"Eminesciana" - Cluj Napoca 2000- Expozitia lnternationald de artd

moderne "Donau Fest", Galati 2000Expozitia "Fizionomia ca mijloc de

expresie" - Muzeul de Arti Tulcea 2000,Bienala de gravuri "losif lss<ir', -

Pl oiegti 2001Bienala de picturd "Lascdr Vorel" -

Piatra Neamt 2001

.Nascut la 27 februarie 1957 TulceaoAbsolvent al lnstitutului de Arte plastice''Nicolae Grigorescu" Facultatea de ArtePlastice, sectia Picturd, promotia 198.1,clasa prof. Marius Cilievici.Membru al UAP din Rom6niaoDin '1981 participd la toate manifestdrileexpozitionale ale filialei UAp Tulcea

- Expozitii personale: 1982 -Galeriile de Artd ale filialei UAp Tulcea

1983 -Galeriile de Arti ale filialei UAp Tulcea

1985 -Galeriile de Arti ale filialei UAp Tulcea

1996 -Galeriile de Arta ale filialei UAp Tulcea

1995 -Galeriile de Artd Mamaia

2002 - Expozilia "Metamorfozele reprezen-tirilor corpului uman in artele plastice,',Muzeul de Art6 Tulcea.

- Concursul nalional de acuareld 9igravuri "Constantin Gdvenea,, - Tulcea- Expozitia "Tulcea 2002" - Sala

Apollo, Bucuregti- Expozitia "Tulcea oglinditi in grafica

Traian Oancea, Margine de orag, UIP

I

1

1'-

t

t

rJ

E

,d

i

t

I

- Ex poz iti i intern ation ale:1986 - lzmail - Ucraina1988 - Toronto - Canada1993 - Chiginau - R. Moldova'1994 - Valentignay - Franta

120

Traian Oancea, Panerul cu pegte, UIP

Culori la porlile Deltei

lMuzeul de ArtaTulcea

Adrian PAL

Prima atestare a existenlei unui

muzeu in Tulcea dateazA din anul 1905 9i

este cuprinsd intr-un raport al Prefectului

Luca lonescu, care dispunea infiinlarea in

localul Liceului Spiru Haret a unui ldcaq de

culturd cu trei sec[iuni: antichitate gi numis-

I matice, etnografie gi folclor, zoologie.

! Dir"cto. este numit Constantin Moisit, direc'

I torul de atunci al liceului. Acest muzeu aII func{ioant pdni in anul 1910. Dupn

! incheie.ea rdzboiului, muzeul nu a mai putut

! functiona pentru ca totul fusese pierdut, dis-

I trus.

I i, anul 1924 se reinfiinleazd o sec[ie

!de arheolo8ie in cadrul Cazinoului armatei

I din Tulcea. Din datele culese de-a lungul

! anilor se pare ca la Murighiol exista incd din

!anul 1936 un muzeu vizitat la aceea dati de

I Nicolae lorga.

! CanO in anul 1949, printr-o iniliativd a

!conducerii de partid s-au infiinlat muzeele'

I constituind releaua teritoriald de asemenea

linstitulii, la Tulcea s-a creat Muzeul mixt

lraional, aparlin6nd pe atunci de regiunea

Traian Oancea, Med.ttalie, UIPtzt

r

L.-rJ

!

J

I

.\tea ut l)ol)roge

IIIIIIIIIIIIIIIII

9i pictura romAneasci moderni gi contem-porana" - Muzeul de Artd - Tulcea,2002

- Bienala "lon Andreescu" - Buziu.- Saloanele Moldovei - Edilia a Xll - a,

Bac6u, Chigindu- Salonul de iarnd al filialei Uniunii

Artigtilor Plastici - Tulcea- "European Cities" - Cluj, Mini Print.

2003 - "Mdestrii" - Expozitie de artd plas-tic6 - Muzeul de Arte Constanla

- "Tulcea 2003"- Expozilie de artdplastici contemporani - PalatulFarlamentului, Bucuregti - Sala deExpozitie - "Constantin Brincugi"

- Salonul Judetean - Casa ci(ii - Tulcea2004 - Salonul de primivard - Galeriile dearte ale fondului plastic TulceaPremii: 1993 - premiul I la ConcursulNational "C. Givenea"

1996 - premiul I la la concursulnational "C. Gdvenea"

St' ...--.-J tt

*

q

Steaua Dobrogei

Galali (trecut apoi, in 1956, la regiunea

Dobrogea). La inceput, muzeul nu s-a bucu-

rat de nici o donatie. S-a inceput cu o colec-

td din partea tuturor (invAtatori, profesori,

pensionari. a unui bdtrAn numismat).

Sectorul artelor plastice funcfiona pe

strada Progresului 32, in cele patru camere

ale lui, un loc de frunte ocupind lucririlepictorului local Geo Cardag. Cu timpul,

muzeul s-a imbogdtit cu lucrdri ale localni-

cilor (lksile Pavloy Constantin Gdvenea,

ffirbu Gheorghe, Stawu Tarasov).

Saltul calitativ a fost realizat in anul

1956, cdnd s-a ridicat restricfia de zond de

fiontierd. iar Tulcea a inceput sd fie din nou

asaltatd de pictori datoriti aspectului rustic Ai

pitoresc. putemic colorat de elemente orien-

tale. Atunci, cu ocazia primei expozilii( 1957) de picturi a celor venili aici din (ard

(Petre Hirtopeanu, Lucian Grigorescu,

Carmen Richiyeanu, Sofra Si Paul uant,Eugen Ispir, Gh. Iwncenco etc.) s-a hotirAt

achizilionarea lucrdrilor prezentate. Erau

primele Iucrdri achizitionate de viitorulmuzeu de art5.

Bazele gtiintifice se pun in anul 1964,

cdnd in cadrul Muzeului Delta Dunirii se

deschide prima secfie. gtiinfele naturii.

in perioada 1964-1969 a funcfionat cu

o singura secfie, dar cercetarea gtiinlific6 in

domeniul istoriei gi etnografiei s-a dezvoltat

in paralel.

Colec{ia de arti a fost conservatI, fErA

expozilie permanenti pini in anul 1972,

c6nd a fost gi aceasta deschisd in localul din

strada 9 Mai. Anterior, activitatea de cer-

cetare, achizi(ii 9i studii a imbogdtit consi-

derabil colectia cu lucr6ri, unori de valoare

deosebitd.

Stabilirea unei tematici adecvat6

condiliilor locale Natura gi OmulDobrogei de Nord, oglindite in arta plas-

tici", ce urnau a fi reflectate in cadrul

expozitiei permanente, a determinat. achiz-

ilionarea unor piese din opera unor artigti

plastici ca Lucian Grigorescu, Culescu

Storck Cecilia, Francisc Sirato, Iosif Iser,

Nicolae Tbnitza, Marius Bunescu, $tefanPopescu, Theodor Sion, Mcolae Ddrdscu,

Stawu Tarasou, Gheorghe Sirbu, Gheorghe

PetraScu, fean Steriadi, 9.a. poposili cu

gevaletele lor pe aceste meleaguri.

in coleclia de art6 au intrat gi lucrdri

de sculpturi apa(indnd unor artigti de inaltitinutA ca : Ion lalea, Milita PetraScu, furisCaragea, Wlhelm Derrcter S.a.

Clddirea din strada 9 Mai, unde a

func{ionat intre anii 1972-1982, a fost con-

struiti in anul 1902 9i a apa(inut senatorului

Calafeteanu, mai tdrziu geful partidului con-

servator din Tulcea.

122 _

I

ZI

JH

t.'ir

Steaua Dobroge

Interiorul intim prin lmpir{irea

suprafelei de expunere qi prin iluminatul na-

tural captat prin rnari deschideri ritmice, cu o

curgAtoare a$ezare a sdlilor (in numir de 9),

nu olerea spa{iul necesar desfrgurdrii in

intregime a unei panotdri ralionale de cre-

atori $i curente. Achiziliile realizate continuu

ralnaneaLl in depozit, muzeul cerdnd, des,

schimbarea expozitiei permanente cu unele

telnporare, pentru a oferi publicului noutatile

cerute.

Lipsa spafiului de expunere, a unor

condi(ii mai bune de conservare 9i cercetare,

a constituit o problemd de seamd

pentru grupul de muzeografi ai

sec{iei de artA Precum 9i Pentru

directorul muzeului domnul

Simion Gavrili.Dupd o perioadd de doi ani,

timp in care viitoarea clddire a fost

adaptatd cerin[elor de bazd ale unui

muzeu modern, in 1982 s-a deschis

oficial noua sectie de art6 a Muzului

Deltei Dundrii.

Actuala clidire. ce add-

posteite sec[ia de artA, a fost con-

struitA intre anii 1863-1865 de c5tre

Ismet Ali. pa95 de Tulcea, guvematorul

sangeacului de Tulcea.

Clddirea a adapostit intre anii 1865-

1878 Palatul paSalelor

in anul 1878 a devenil Prefectura

.lude{utui Tulcea, dupd reunirea Dobrogei cu

Romdnia. Clddirea a fost incendiatd in anul

I 877 9i bombardatd in timpul primului rdzboi

mondial, suferind lucrdri de reconstructie

intre anii 1893-1895 9i apoi in 1941, dupA

cutremurul din 1940'

Din anul 1950 9i pdn6 in anul 1970

devine sediul Sfatului Popular Raion

Tulcea.

Din anul 1968 9i pdna in 1979 clddirea

a adapostit Institutul de proiectiri.

Clddirea era ridicatl in cartierul

turcesc, in parcul public al oragului, care pe

vre[lea aceea era luminat de 24 de stdlpi cu

felinare cu gaz (inlocuite dupd primul rdzboi

mondial cu becuri electrice).

in arhitectura actuali, specificd celei

de a doua jurnitili a sec. XIX perioada

Carol I, edificiul cuprinde un corp central

lonnat din parter qi etaj cu doud aripi sirne-

trice. Construclia se integra in decorul con-

stituit de parcul public in fafa cdruia trona ca

un... pagd. in faladd un accent important il

temporananeasce 200

*sr'etur DE C*hc.iraq, tuuduL o{ Aert

ravurI

laa

1(}m

im bozionu

constituie balconul cu modenaturA clasicistd

(arhivollte cu bosaie).

Fatada dinspre p'arc a avut un pridvor

monumetal. cu pite de zid6rie la parter gi

scara cu traseu pe plan curb (pridvoi'ul a fost

rnodificat;i inchis cu geamldc rnai t6rziu).

Clddirca pdstreazd o proporfie bine

echilibrati pe toata supraf-a1a faladei gi are o

alurd monumentalA.

Spa{iul parcl implrtit anume pentru a

putea fi expusd crea{ia plastica, geamuri

rnonumentale prin care lurnina pdtrunde gi

lumineazd loati inciperea, deschideri inalte,

ca de altf'el gi indllirnea sdlilor, te indeamni

sa pdgeSti gi sd respecli in drumul tau prin

rnuzeu. rneditafia creatorilor in fata naturii,

sa te simti partag la aceasta creatie.

Muzeul pi-a propus inci din 1970 sd

reflecte in colectie spatiul dobrogean, in spe-

cial al Deltei Dundrii, finutul nord.dobro-

gean din sec. XIX pAnh in perioada contem-

DOBROffEA $I AHTA PLA$TICAI

porana.

De-a lungul anilor au existat perioade

cdnd Muzeul s-a bucurat de donatii din

partea Consiliului Culturii, iar in anii de dupd

1989 de bunavoinla unor artigti plastici sau

coleclionari, rude ale unor plasticieni.

Coleclia de astdzi: 927 lucr6ri de pic-

turd, 403 de sculpturd, 798 icoane, peste

3500 lucrdri de grafic[, 288 plAci de gravurd,

120 piese de artd decorativi 9i peste 300 de

piese de arti decorativd orientali este rodul

activitdtii unor oameni deosebiti, muzeografi

pi angajali ai muzeului de-a lungul anilor:

Viorica Dene, Carmen Rdchileanu,

Florentina llea, Tbodora Si Tudor Popescu,

Sdliica Musta{d, $tefan Gdvenea,

Rotdrescu Anca Si lbrahima Keita.

Din 1984 qi pdni in prezent Muzeul

de Arti este condus de Ibrahim Keita, care

completeazd zestrea muzeului cu peste

2000 de lucriri (picturd, grafice, pldci de

gravur6, sculpturi).

Achizitiile contractate de neobositul

muzeograf. in numbr de 2 I 3. provin de Ia:

U.A.P., artigti in via{d. colecfionari sau

rude ale acestora (Chirnoagd Marcel, Hrib

Teodor Nicodin lleana, Masichieuici MSu,

Niculescu $tefan, $erban Anca Nicoleta,

Henri Catargi, etc).

Donatiile au insemnat, in acceasti

perioadd, achizilii a 736 lucrlri reprezentdmd

lucrdri de grafrcd,, picturd, sculpturd, pldci de

gravurl gi lucrdri de sculpturd in valoare de

aproape 2 miliarde lei;

-124

Steaua Dobmge

A

-.d

t

Steaua Dobrogei

Iinca 745 de lucrdri, provenind din

!donalii agteaptd rezolvarea la notariat. I

De la Inspectoratul pentru Cultura !Tulcea au fost. transferate la Muzeul de Arta

!

lln mesal ei6rqr*

un numar de 369 de lucrdri ale seriilor de I tOttUT CATALIN FLOREA

rabere de crealie de la C alica,l azurile. : (g7 4-2001)

Muzeul de Artd organizeaza saloanele !na{ionale de gravurl gi graficd: 1980,1983, I

1985.1992. 1995. 1998. 2000) 9i esle singu- I olonut C6tdlin Florea s-a ndscut la 4

rul depozitar din tard al placilor de gravurd !I auoust 1974 in localitatea Mdcinale unor arti$ti romani contemporani.

!tnJmania). La vArsta de 16 ani, in urma

Muzeul este organizator ale unor re- iunui grav accident, viala lui lonu! ia o

rrospecrive inchinate arri$tilor: rurr!into'"alff x!lTtir;,"r"i cu mama sa,

Mracovici, Gheorghe luancenco, Nicolae ! lonul se stabilegte in Austria, unde spera

Furduescu. Constantin Gdvenea. Marceti:}!;".1"?1"'lT:i.I";il,'J:t!!i!i"*fl,fl,Chirnoagd, Ion SdliSteanu p.a. lpa4ial s-a imbunateflt.

Din anur 200 I se or+anizeazit..'*: ! ."r,,.r;l:r:ll;lTli:"og:,.:':? "lH[:rul concurs national de acuareli din !ara: ltica, incepAnd si

"re"r" in tehnica acril-

"C onslantin Gdvenea". i icd.

in anul 1993 se tipdre$te lr..ur.u i., Referindu-se la acea perioadd' GertrPuwtr! i Hermann, asistentul lui lonut, declard:

"Dobrogea 9i arta plastici" un ghid al 1 " Nimeni nu-,i poate imagina cet de

Muzeului de ArtA, iar in 2002 se realizezd !9reu este pentru un om handicapat sd-gi'- -

- . . I domine neputinla. lonul era nevoit sd aplice

sub ingrijirea domnului Keita Ibrahima rolu- lt rcm pentru a'putea picta, pentru cd m6na

rnul '.simpozionut de gravuri contempo- itui era total inertd. Asta insemna dobdndi-

ranr romaneascr" o istorie a gravurii ii?:,rz;:::r^"::r;::i:t;::ri':;' :,!:::,contemporane i reflexe,.el nu avea".

pentru activitatea muzeogran:1 .1" i ia"

" i,loltill,i!ffilm:#."# ilX""l_

cadrul muzeului din Tulcea' domnul Keita i","r" la Attenhof (lAngi Linz) la proiectul

Ibrahima este rAsplatit pe plan nalional cu ! "Casa" ("Projekt Casa"), un .sediu destinat

premiul " Margareta Sterian* pentru muze- ! tinerilor cu probleme de handicap'q" Pv't'ts "'*- i La Ahenhof are loc prima sa expo-

i zilie.i incepand cu luna octombrie 1997,

I lonut Citilin Florea urmeazi, in calitate de

! audiant extern, cursurile Universitilii de

!nrta ain linr.

ologie.

DO(,(r

125

Steaua Dobroge

Tot Gert Hermann merturisegte:"lonut a participat de trei ori la examenul deadmitere la Universitatea de Artd de la Linz.in cele din urmd a fost admis... lonut nu aacceptat niciodatd sd fie considerat drept opersoand cu handicap. El dorea sa fie privitgi tratat ca orice altd persoand otgnuitd.lonut avea multd carismd. El era un spiritactiv, senin, vese/ gl foarte rar melancolic " .

oAnul 2000 reprezintd anul lansdriisale, care s-a petrecut sub patronajulSocietatii Assicurazioni Generali. Vernisajula insemnat un succes enorm. Din acelmoment, tanerul artist este solicitat se par-ticipe 9i la alte expozitii individuale sau degrup.

olonut Cdtilin Florea moare la7 mai2001 , la v6rsta de 26 ani, ldsAnd in urmdpeste 600 de lucriri grafice, acuarele,desene.

La 7 mai 2002, la comemorarea unuian de la trecerea in nefiintd a lui lonutCdtelin Florea, are loc, tot la Linz, primaexpozilie retrospectiva, care a insemnat untriumf al artei sale.

Carmen Pasculescu Florian

Director GeneralMuzeul National Cotroceni

Aparent, lumea formelor lui lonu!Cdtilin Florea este un univers dominat destudii, o suitd de tatondri care precedeinchegarea intregului, a$a cum sunetulneafticulat premerge verbului.

lmpresia de inform este deseoriaccentuatd de angularitatea agresivd amodelelor sale, de bizare puneri in pagindce izoleazd personajele spre peiferia com-pozi(iei sau le inchid intr-o egoistd mutenie,de revenirea cvasiobsedantd asuprastudierii unor fragmente anatomice careinduc ideea de dureroasa contorsionare oride mutilare.

Desigur, o dispozilie pasagerd spresumbru, spre dezolare chiar, nu poate fi tre-cutd cu vederea. Silueta dizarmonicd a unuicopac desfrunzit, perspectiva stranie a uneistrdzi mdrginite de dond personaje ce nucomunicd, pot favoriza multe speculatiidespre similitudini cu starea depresivd acelui tintuit in scaunul de infirm.

insd. adevdrata naturd a autorului,cea care totugi rdzbate din desenele sale,sfiddndu-ne prejudecdlile, este opusd dezin-tegrarii. Am putea chiar afirma cd opera tuilonut Caidlin Florea, at6t cdt se maipdstreazd, este un drscurs spre reedificare.

O reedificare ce poate fi umditd dela construclia propriu zisa a formeloranatomice, pe care de cele mai multe ori nuezitd sd le geometrizeze putemic, metamor-fozdndu-le pdnd la stadiut de veritabiti"robofi" pentru a le dezlega tainele vol-umelor gi a le surprinde resoftuile migcdrii;de la modelarea energice a musculaturiiumane cdreia, in momentele sale de gratie,reu$e$fe sd-i redea rotunjimile gi vigoareacu o siguranld nebenuitd la cel ce era nevoitsd-gl /ege pensula de m6nd pentru a seexprima; pend h propria-i zidire lduntrica,implintta in desen gi culoare elementecare, ne place sd credem, i-au netezit caleainainte de marea trecere.

I

EATATIN FTOREA1'T]I/!-

126

Un mesaj vibrant

I

I5 5(

.,teaua Dobt'qge

Nicdieri, poate, aceasta ultimd treaptd a"reedificdrii" lui lonut nu este mai vizibid cain naturile statice cu fructe $i flori. AdmirabilstapAnite, cu un duct al desenului ce nu lasdloc niciunei inceriitudini, denotdnd inredarea motivelor multe sensibi/ltate aces-te compozitii, viguroase gi fragile totodatd,constituie cel mai pre{ios marlor al capac-itittii aftistului de a-1i domina infirmitatea prinputerea spiritului.

Expozitia de f a{d este un mesaivibrant pe care lonul Cdtdlin Florea il trans-mite peste timp celor mai norocogi ca el.

Marian Constantin

Crihc de arta, Muzeul National Cotroceni

lonut Cetalin Florea oCopacula Durere

cBak[d pentru lonu{lon Tutunea

Nu an murit, m-am scurs intr-o culoare

$i-n linii frinte gdndurile am PusM-au croSetat iglilele solare

Pind cAnd m-a cerut la El lisus...

De fericire n'am ftiut weodatd

Ci pedepsit sd Pl6ng in mine insumi

Ca intr-o caraPace blestenatd

Sd imi preschimb Si zimberul in pl|nsu-mi

Eu nu mai sunt insd mai trec pe-acasd

Tiebdluind Prin sufletele wastre,

Eu care doar .tdrdna-o am mireasd

$i-s rdstignit in drile albastre...

,4duceli-vd, deci, de mine-anunte

Cel care am fost, ce'aS fi Putut sd fru,

$i preschimbali culoarea in cuvinte,

$i-o sd simliyi cd, mort, eu sunt tot viu

Carnea pdmintului pe piept nd apasd

Mai Siroiesc cu lacrimile-n roud

Subt platosa de iarbd de unde incet isi lasd

Tiecerea nra, sigiliu-n suflet, voud"'

h3*'t

,/ar

I

127

{:'i

t

\

{

n

L"\t

..-jL

1

I

\,

r4

Stcaua Dobrogei

DE LA CREATIE LA AUTOCREATIE

Psiholog drd. lulia Lascu

Cercetarea creativitjigi a devenit, abia inultima vreme, o ramuri de sine stititoare.lmportanta ei deosebittr. a ficut si fie abordati indi\ crse nroduri, de citre diterite Scoli psihologice.

('ercetarea creativitltii s-a nascut dinrriticile aduse metodelor de diagnosticare ainteligentei care nu tin seama de existenta unorparticularitili proprii personalititii creative.

Majoritatea teoriilor psihologice alecreativititii sunt concepute in raport direct cuIenomenul creatiei, illtr-un nrod mai reslrAns saunlai lirgil. liind abordate cu precidere tloaranumite Ienomene psihice sau grupe de lactoriillrplicati in creatie.

Printre toate manilestirile umane!investigatia psiho analitici acordi un loc privilegiatartei $i creativittrtii. Psihanalittii . Freud in primulrind- au scris numeroase stutlii asupra acestor\ubicctc. rclatir limpuriu in raport cu deztoltareanrilcirii p\iho analirice. inea din Ig9g. Freud i_alritlfis lui Hiess un scurl studiu de:pre .llagistrotatlc ( orrrad Ferdinand IIever. /)r,Iir 5/ r,r'sc in()radia dc Jensen drteazl din l90l :, O aminire dintrtpikirit u lui Leonorlo do |'iu.i, <lir, l9l0 ; Moise ollui lllithelaryelo a fost scris intre l9l2 qi 1914. pe dealta parte, Freud a publicat scurte articole in careutilizeazi material extras din opera unor mari\$iitori, Motitul alegerii ursetei (Shakespesre),Poeiie { aderdr (Goethe), Dostoie$ki Si piricidut(l)osloiersli). Strarrial (Hollmann) etc. in plus. aronsacrat creativitltii mai nrulte pagini. t-ie osludiazi direct. lie in mod ocolit. prin intermediul(r,nccptului de rublinrarc. in plus. nrecanismele pccrle lc desrrie lt Cuvdntul ( spirit i raporturil":;ale .'u incon$tient r/ sunt puse in leglturi cu aceleaalc crea(iei literare.

lnterprutarea ,r'.ie/or este thri indoialicartra fundarnenlali a psihanalizei (Freud nunreateoria visului < piatra de temelie ) a edificiuluipsihanalitic) pentru ci visul a permis intilnirea cuinron!iticnful ii intelegerea proceselor acestuia li, inacelati tinlp. claborarea unei teorii a aparatuluipsihic. \'isul e*e k caba rcgol.t o ittconstientului t,

Ori. dacd anali$tii sunt fasrinati de creatoriii de operelc lor, ne putem gendi ci p€ntru ei artaconstituic o alti << <,ale regali >.

Cand F'reud a lbst intrebat cine ii fusesemaestru i-a rispuns aritind rafturile din bibliotecairr tare Iigurau Solbcle. Shakerpeare 9i Goethe. inDelir ,ri |it rir Gradira de Jotsor, spune: -poelii liromrncierii sunt aliati pretiosi, nrirturia lor trebuienrult nprecirtl. (aci ei ltiu o multime de lucruri la

care in(elepciunea noastri ltiintilictr nu poate yisa.Cat despre cunoalterea sufletului, n€ sunt maeltri.oamenilor obilnuiti, cici se adapi de la izvoare incineaccesibile ltiintei ).

Tocmai scriitorii ti poe(ii sunt aceia care aupresim(it o anumiti naturi comuni a artei livisului. Ei au ir(eles semnifica(ia yisului, functia,ivaloarea acestuia ca reyelator al straturilorprofunde ale psihicului. in opera sa, Nietzscheproplllle o teorie a yisului analoagi teoriei luiFreud: visul ar [i o satisfacere halucinatorie ainstinctului. Jean Paul atribuie clar visului functiade paznic al somnului : ( insu$i visul este rel careprelungelt€ somnul >r. Pentru Crillparzer. << viselenu creazl dorin(e. Le trezesc pe cele dejaexistente >.

Hebbel pare si fi sesizat cel mai profundesen(a yisului. Astfel. el scrie in "Il,rfial: ( Vastulimperiu spectral al instinctelor gi pornirilor se iveltein al doisprezecelea ceas al visului li se desfasoari infata noastri in putertrice incarniri. Visul arunclteribile lumini in grajdurile lui Epicur $i Augiascare ne-au fost construite; vedenl cum circuli liberprin noapte toate funebr€le animale sdlbatice li to(ilupii pe care in timpul zilei ratiunea ii tine inlanturile ei. ,'

< Se pare ci datoriti proximititii lor cuinconttientul continuturile opcrei de arti permitapropierea de resorturile cele mai secrete alesulletului intr-o manieri cvasi nemijlociti 5i flrirelerire la conditiile in care a luat naltere opera. liccI este vorba de contextul istoric sau de istoriapersonali a creatorului, Adeyirurile psihologice pecare le conline o operi sunt independente de spatiu$i timp, oricat d€ p€rsonale ar fi ele. > (j. C.Smirgel, psihanaliza artei $i a creativiti(ii, e;ituraTrei, Bucuresti, 2003)

Cei mai multi dintre psihanaliqti conferlcreatiei rolul de conciliator intre creatoryi opera sa,precum Si lunclia de reparatie a acelei pirti dincreator pe care el n-o recunoa$te ca a sa, La unanumit nivel purtim cu to(ii aceleali pulsiuni,aceleagi fantasme, dar altfel integrat;, altfelelaborate: cind refulale. proiectate, inhibate, cindintoarse impolriva noastri. D€ cele mai multe ori neeste teami atit de mult sI purtem in noi o lumesadic, incet refuzim si o vedem chiar la alrul,Trebuie deci sI dispui suficient tle liber de propriilefanlasme sadice pentru a t€ identilica.,

"ileut, n"

li pentru a scipa de el. putem intelege lumea printr_o corecti illtelegere a propriei noastre realititipsihice.

128

Steaua Dobrogei

Pornind de la coosiderarea fiintei umane ca unintreg ti de la faptul cimobilizarca resurselor fizice, emotionale, rationale

li spirituale reprezintl o modalitate autentici deabordare r unei probleme. voi face referiri incontinuare la o anumiti orientare psihoterapeuticacare se numelle experientiali 5i al cirei fundamentteoretic il constituie psihologia umanisti 9i gindireaexistentialista 5i fenomenologici. Aceste terapiiexperientiale sunt preocupate de dinamicatransformirilor $i restructurlrilor intrapsihice liinterpersonale ti este centrati pe actiYarearesurselor. reativititii $i redescopeririispontaneitltii ii autenticititii. Terapeutiiexperientialiqti cred cI oamenii au un impulsnatural spre slnitate, iar creativitatea] umorul 9i

spontaneitatea sunt privite ca aspecte ale unei bune

siriti(i psihice.( Iletodele li tehnicile experientiale

redeschid tiinta umani citre latura sa pozitivl 9i

autotranslbrmativl. prin cunoalterea $i acceptareamaturi ti responsabili a semnificatiilor laturii sale

negative. reconectend-o cu Sinele 9i cu poten.lialul ei

de dezvoltare creatoare 9i de evolufie spirituali,(... )

ii sunt centrate pe optimizarea li transformareacreativl a fiin(ei umane, in sensul unei re-

naturaliziri Si ext€nsii a capacititilor sale de

cunoaltere qi acIiune >. (I. Mitrofan' Orientareaexperientiali in psihoterapie, Edit. S.P.E.R.,

Bucureiti,2000.)I na dintre caile c€l€ mai accesibile de

aulocreatie este redescoperirea copiluluicare'triiette.mereu .in noi. Starea de copil este ( inimaor[ului. centrul a ceea ce est€ trlit' locul privilegiatal unei intilniri adevirat€. Este exprimareaspontani a sentimentelor (cu atat mai mult cu cat innrod tradilional lucrul acesta i-a fost interzis) care

pernrite evitarea neintelegerilor, a indispoziliiloratet de frecYente in relatiile dintre oameni. > (Rene

de Lassus, Analiza Trenzactionala, Teora,

Bucure$ti,2004)Un birbst, o femeie, un coPil. un adolescent

iare : ride din tot sulletul ; ili exprimi sentimentele

prin gesluri, strigite, semne de bucurie' de

aprobars, de satisfactie - sau ilvers; plange cu

Iacrimi amare (chiar $i birbatii ; bioenerg€ticieniicred cI orice expresie emo(ionali de care nu te

descarci se rlsfringe asupra trupului) I i1i spune

temerile, netiniqtele, angoasele; suride de pltrcere;

i5i expriml minia nu fac altceva decat siJinformeze pe celtrlat de sentimentele pe care Ie are'

in aceasttr zoni a copilului liber se alli acea

imensi capacitate umanl numiti irtuiti€ un lucru

pe care stiinla nuJ cunoalte prea bine - dar care

;ste totu$i un element fundamental in rezolvarea

problemelor vietii gi care face referire la partea

creativi care existi in mod potential in fiecare din

noi.

tntuilia funclioneazd ca o dubli capacitate :

1. aceea de a capta - prin sistemelenoastre senzoriale * informatiiprovenind din mediul nostruinconjurilor, protejlndu-le desistemele noastre de judecatl siapirandu-le astfel de excluderirapid€ i

2. aceea de (< a se juca >, de a

manipula, de a transforma acesteinformalii lucruri,impresii,idei,genduri .. dend astfel nalteremecanismului creativ.

in fala celorlal(i, in anumite momente, ne

folosim deci de captatorii noltri senzoriali (auditivi,vizuali, olfactivi, kinestezici ti chirr gustatiYi) intr-un mod atet de lin 9i de profund' incat creierulnostru prelucreezi informatiile captate astfel incetdeduce o noui intelegere a comportamentuluiinterlocutorului nostru.

Astfel, privind lucrurile, dezvoltarea

copilului interior tine cont gi de dezvoltareasenzualititii noastr€ ;

r inseamni si indriznim si Privimallfel ceea ce doar am vizut' $i siauzim ceea ce doar am escultat.Poate ctr aceasta inseamni siredescoPerim imrgini 9i sunete P€

care rProape ci le-em eliminatdelinitiv din contactele noastrevizuale gi sonor€ i

. inseamnl sI gustlm mAnciruri de

car€ nu ne-am atins niciodati li str

redescoPerim bucuri: de nespus a

apei;r inseamni si mirosim, si

adulmecim miresmele naturii,parfumul pldurilor, al cimpurilor.al florilor, al truPurilor I

. inseenml si simtim Prin tot corpulimpresiile, senzafiile, vibrrliile crreil parcurg i

o inseamni si indrlznim si ne

jucim h oric€ varstl cu lucrurile'ideile, conceptele. cuvintele ;

. inseainni si indriznim sI ne trtrimsexualitatce intr-o manieri totali i

r inseamnE si avem incredere inintuilie in rapQrt cu ceilalli' cu

lucrurile, cu Problemele dG viali'intr-adevir, ala cum am mei sPus, prinStarea d€ Copil se exprimi cel mei multunicitetea norstrl, crracterul nostru unic

pe plmAnt, este conditir esentida a

dezvoltlrii noastr€.***

-Rene de L.ssus, Analizs Tr'nzrclionill' Edil Teoru'

Bucuretti.2004;l. Mitrofrt!, Orientrrer crpcri'nti'll in psihoter'pie'

8dit. S.P.E.R., Bucur.tti' 2000:

J. C. St rtcl, psihrn.liz..n.i ti ' crcrtivitilii' Edit'

Trei. Bucuresri.200J'

129

Cel care cauta dinspre filosofie clarificdriasupra responsabilitetii risca si rdmini neld-murit. in filosofie, nu este imposibil se ajungemla concluzia ca suntem, intr-un sens, respon-sabili de toi 9i de toate 9i, in alt sens. denimeni gi de nimic.Altfel spus, responsabili-tatea noastra este fie nelimitati, fie inexistentd.Evident, o astfel de concluzie, zise apodictici,de care filosofia e foarte mdndrd, nu ne poate fide mare ajutor atunci cind vrem sa dam odirectie judecitilor noastre (morale sau de altgen) in tot felul de cazuri mai mult sau mai puttndificile 9i generalizante: crime de rdzboi, negli-jente ale puterii publice in materie de sen5tate,pagubele facute de animale domestice, imobilein ruind, avalange, explozia unui avion in zboretc.

in toate aceste cazuri, ceea ce lustifici,cel putin partial, judecetile noastre, este exis-tenta unor distinctii intre ce este mai mult saumai putin voit gi ceea ce nu e decat problema-tic. Ar fi absurd sa anuldm sau neutra zdmaceaste distinctie in declaratir generale precum."nimic din ce se intempd nu depinde de noi,responsabilitatea noastrd fiind complet iluzoriesau aceastd distinclie are functia de a gdsiscuze actiunilor noastre deplorabite, scuzevane, caci responsabilitatea noastre e nelimi_tatd" .

Dar exact acest gen de aflrmatii riscdmsd le gisim in filosofie. Filosofii descalifice aces_te distinctii sub pretext ce sunt naive sau super_ficiale, in numele unei judecati profunde darreductioniste pentru ce elimine, fere justificaresolide, un nivel semnificativ al realitatii.

Totugi, filosofii dispun de suficienteresurse pentru a iezolva problema.Mai intdi,analiza limbajului care ne permite si evidentiemdiferitele semnificatii ale termenilor,,respon

PTITEM SCAPA DE RESPOIVSABILTTLTI ?

Gheorghita MIHAI

sabil', " responsabititate".in al doilea r3nd, existiposibilitatea negirii coerenfei teoriilor caresustin fie responsabilitatea nelimitatS, fie pe ceailuzorie.

Sd incepem cu limbajul.Substantivul " responsabilitate" qi adjec-

tivul "responsab/" servesc pentru a spunelucruri foarte diferite. Ex:

1 . X este responsabil de a-i f! incredintatpilbull-ul sdu lui Y

2. La prima vedere, Y e o persoaniresponsabild.

3. Acceptand sA aibe grije de pit.buil.ut,Y 9i- a luat o anume responsabilitate.

4. Pit bull ul il mugci pe Z, iat mugcetu-ra ii produce o gravd infectie.

5. Y e responsabil de nenorocirea abitutdasupra lui z.

6. Y se srmte responsabil.

in prima propozitie, a fi responsabil sem-nifici a-gi asuma congtient, voluntar intentionat,o sarcina. Spunem c6 e vorba, in acest gen deenunt, de responsabilitatea,actiune.

in a doua, "responsabil,' califici, separe, un anumit caracter: avizat, prudent, gri_juliu fate de binele altuia (ar putea fi prudent $iegoist, adici tdrd a fi responsabil in sensulfolosit aici). Spunem ce e o responsabilitate .,

virtute.in a treia, "responsabilitate', trimite la

datorie, obligatie legatd de un angajament, rol,functie (cu toate cd "datoie" gi ,'obl,gafie,,

nusunt sinonime). Putem spune ci e vorba deresponsabilitatea .datorie.

in al patrulea enun!, a fi responsabil = ,,a

fi cauza a ceva". Deci, acest enunt trimite laresponsabilitatea cauzi.

in enunlul nr. 5, responsabil = posibil desanctiune sau obligat sd acorde reparatii(pldtind personal cu amendi, inchisoare etc.).

130

.9teaua Dobruge

"A fi rcsponsabil inseamne "a fi cauza a". Darputem ti responsabili de acte la care nu ne-am

angajat in mod voluntaryi congtient ?',

I

Steaua Dobroge

Altfel zis, enuntul vorbegte de o respon-sabilitate sanctiune.

in ultimul enunt, responsabilitatea evoc5,mai degrabS, un sentiment sau o emotie(reg ret,vinovetie), deci se face referire la"responsabilitatea'emotie".

Suntem tentatr se cSutem o radacina

comune acestor sensuri. Dar, ceea ce conteaza

e varietatea acestora gi faptul ce pot intra in con-

flict in anumite situatii particulare.

Ca urmare, revenim de unde am plecat:

sloganul "responsabil de tot sau de nimic" eultimul cuvant al filosofiei in aceastd problema ?

Si, apoi, ce justificd aceastd pozitie ?

Trecerea in revistd a sensurilor pare a ne

spune cd nu existd identitate conceptuala 9i nici

relatie analitici intre "a fl responsabif' 1i "a fiautor (sursa, agent) cogtienl, voluntar al unei

actiunl'. Prin urmare, nu existS contradiclie intre

a spune "X e responsabil de o anume stare de

lucruri degi nu e agentul congtient $i voluntar al

acestei stdri de lucrurl' .

Deci, nimic nu exclude sd considerim pe

cineva responsabil de ceva care nu depinde de

el, chiar daca suntem rezervali cu privire la ca-

racterul just sau rational al acestei judecdti. late

de ce nu ne scandalizdm cAnd cineva spune 'Xe responsabil de caracterul sdu" (mai ales dace

acesta e deplorabil, intrucAt cruzimea, de ex, nu

poate fi consideratd scuzi pentru un caracter

astfel incat s6 nu putem fi judecati) sau "X e

responsabit de credintele sa/e" (evident cele

prostegti, scandaloase, revoltatoare ).$i totugi'

adesea caracterul 9i credinlele nu depind in

mod clar de noi.

Dar, dace abandonim punctul de vedere

semantic, existe motive sA disociem intre "a fl

responsabif' gi "a fi agent congtient 9i voluntar".

Ca urmare, nu pare irational si acceptam o

responsabilitate colectiv5 cu privire la actiunile

trecute sau prezente ale apropia.tilor, pirinlilor,

str5moqilor, aliatilor etc. Dace acceptem ca

mogtenim lucruri bune (titluri, avere, etc), de ce

nu le-am accepta 9i pe cele rele (crime,

rizboaie etc)?

Acest gen de argumente ne aratd ce'

alituri de o responsabilitate pozitive, cea pe

care o avem cu privire la ce facem, putem

admite gi existenla unei responsabiliuili-nega-tive, cu privire la ce ldsdm si se fac5. Filosofiiutilitarigti sunt cei care apSri cel mai energic

ideea c5, din punct de vedere moral, nu e nici o

diferenti semnificativa intre a face 9i a lisa sise fac6, a ucide 9i a lSsa si moar5, a infometa

9i a nu face tot ce ne ste in putere pentru a evita

foametea gi mizeria etc.

La o privire generalS, absenta identitetii

conceptuale inlre " a fi responsabil" 9i "a fi agent

congtient gi voluntar al unei actiuni" justifice, in

mare parte, ideea ce responsabilitatea noastri

ar putea foarte bine se fie nelimitata. Pe de alta

parte, existe filosofi (ex: Aristotel) care sustin cie nedrept si impuli cuiva un lucru petrecut in

afara congtiintei sau voinlei lui, deci care nu

depinde de el.

Toate problema este de a gti daci existd

criterii decrsive pentru a distinge ceea ce

depinde de noi 9i ceea ce nu gi pe care sustine-

torii responsabilit5tii limitate par si le exclud6.

Prin urmare, coerenta ideii de responsabilitate

nelimitati (colective) 9i incoerenla ideii de

responsabilitate limitat6 (personalS) sunt

departe de a fi stabilite.

ldeea responsabilitatii nelimitate s-ar

putea contesta obiect6nd ce goleite concepliile

noastre morale de intregul lor continut moti-

vational pentru ce e prea exigentS, deci ireala

Pe de alti parte, daca aperAtorii responsabilitatii

nelimitate nu gregesc atunci cand spun ce nu

existe criteriu decisiv pentru a distinge intre ce

facem gi ce obtinem, nu rezulti ce aceasta dis-

tinctie e absurde sau iluzorie. Dacd ar trebui sd

renunlim la toate distincliile pentru care nu

putem avea criterii evidente, am renunta la toate

distincliile care ne-ar interesa ( fapte 9i valori,

ratiune 9i experiente, scopuri 9i miiloace etc).

ln concluzie, pentru ca ideea de respon-

sabilitate nelimitat6 nu este atat de coerente, iar

ideea responsabilititii personale nu e atet de

incoerenta, sloganul "responsabil de tot sau de

nimic" nu poate fi ultimul cuvant al filosofiei in

problema responsabilitatii.

131

Steaua Dobrogei

ASPECTE PRIVIND BIODIVERSITATEAMUNTILOR MACIN

Climatul regiunii este accentuatcontinental cu pregnante caracteristici stepicein sudul ariei gi care se caracterizeazf, prinveri foarte cilduroase gi uscate (temperaturamedie anuali este de aproximativ I loC,precipitaliile medii anuale de 480 mm /an).Iemile sunt relativ blinde cu valori medii aletemperaturii de 0oC. Perioada de timp frriinghel este de doul ori mai mare decAt cea cuinghe!. VAnturile de tip continental bat de lanord est sau de la nord vest, perioadele decalm atmosferic se inregistreazi toamna giiama, gi in rest va.nturile sunt frecventintllnite pe crestele muntilor.(AlbotiM.G.,1986) Ele influenteazi distribuliasezonieri a precipitatiilor mai mare prim[varagi toamna .

O serie de investiga{ii efectuate de-alungul anilor in Muntii Micin gi zonelelimitrofe acestora scot in evidentiurmetoarele aspecte:

- avind o suprafat[ mai mici de 'l% din ceaa Rominiei, in Muntii Micin sunt 13,39%din totalul speciilor semnalate inRominia;

- pe teritoriul analizat, din totalul de 563specii, l4l(figura l,l) sunt varietiti giforme;

- lamilia Compositae deline 15,63% dintotalul speciilor semnalate (figura 1,2);

- aproximativ 78% din specii suntDicotiledonate.

t

t32

Muntii M6cin sunt situati in N-V-ulDobrogei pe una dintre cele mai vechi gi maireprezentalive formatiuni geologice dintari.Cu o ineltime care ajunge la maximum467 metri (Vf. Tutuiatut) amintesc devechimea lantului hercinic. Astdzi creastastancoasa a Culmii Pricopanului reproduce, lascari mai mici seme[ia caracteristicI crestelorMuntilor Figirag, formati prin acelagi procesde orogeneztr.

Rezultat al unor fenomene orogeneticehercinice Muntii Mdcinului prezinti omorfostructura caracteristici care s-aconstituit pe formaliuni paleozoice devoniene(calcare gi cua4ite) strepunse de incluziunigranitice. Structurile sinclinalului dintreacestea esle umplut cu depozite geologicepemro carbonifere (straturi de carapelit);printre fbmtatiunile vechi mai apar gi celecambriene (gisturi cristaline) de asemeneastrapunse de intruziuni granitice. Pe laturasudicl a muntilor apar izolat formatiunisedimentare vechi mezozoice in epocahercinicl (paleozoic superior mezozoicinferior), s-a produs definitivarea treseturilorstructurale gi modelarea putemic6 a reliefuluicreat. (Albota M.G.,l 986) Vechii muntihercinici au in prezent aspectul unor dealuricu creste ascutite cu grohotiguri pe versanti $idepuneri groase de loess aduse de vtnt (Andrei M.gi Popescu A.,1967 )

Muntii Mdcinului sunt caracterizatiprin prezenta unor niveluri de relief de tipmunti insulari,prin culmi paralele orientate pedirectia NV-SE (la vest Pricopan Megina gi laest Garven- Tutuiatul .Negoiu (Rogu Al.,1980) ,pnn treptele de abraziune 9i prin viilelargi cu mici cursuri de api.

Stratul de sol este sublire, de tipargilos, iar in perimetrul pldurilor s-au formatsolurile brune, brune-acide gi de pddure. Pealocuri prezenta sllnclriilor impiedicl fixareavegetatiei.

Ecaterina GHERGHI$AN

Steaua Dobrogei

Sinteza datelor bibliografice dinperioada 1952-1972, referitoare la cormofiteledin Muntii Mecin scoate in evidenttr existentaunei diversiteti ridicate a acestoracomparative cu semnalirile din RomAnia.

Specii de plante ameninlate cudisparitia identificate in Muntii Mlcinuluiprecum Cachrys alpina, Potentilla bifurca@etrescu M.,1999/, flgetul din RezervafiaValea Fagilor Luncavita considerat documentprivind reconstituirea succesiunii vegetatiei incursul perioadelor geologice pe teritoriul teriinoastre (Dihoru Gh.,1962), au reprezentatargumente pentru constituirea ParculuiNational Munlii Micinului.

P.ndGE cr...lo. lx..&otl.{to..r. ar

o'r.r rodoeL) in ,ld. 6tbnt ni . toilld xacin

Prezenla omului poate avea prinpe$unat, braconaj, tdierile delicte, turism unimpact negativ asupra biodiversilIlii,impunAnd crearea unei zone protejate in jurulMunlilor Micin.

Avand in vedere toate aceste aspecte

se recomand5:o evaludrea cercetarilor efectuate pAnI in

prezent pe teritoriul acestora;. crearea unor baze de date cit mai

complete despre, diversitatea floristici gi

faunistici a parcului;. stabilirea pe baza datelor existente, a

tendinlelor de evolu{ie a ecosistemelor dinParcul Nalional Munlii Mlcinului invederea elaboririi planurilor de

management gi a mdsurilor necesare

conservlrii speciilor aflate in pericol.

Albot, M. C.(195E)Ghad turistic Munlii MAcin, col€clia MunliiNo ri, Buc.Andrei M. $i Popescu A.( 1967),Aspecte din vegetalia CulmiiPncopan $r imprejunmr,st tr Cerc.Brol SFR|A BOI AN( A T I9Nr. I P 247-263,Bucuretti.Dihoru Gh.(1962),lnsula de fagi din Dobtogea-Natura-,,Seriabiologie"Nr.JPetarda (1998),Ghid pentru cunoaglerea replilelor din Dobmgea de

nord i**'(2004),Parcul National Munlii Macinului-rapon inieriorROMSILVA TulccaPelrescu M.(1999),Flora 9i vegetatia Parcului Nalional MunliiMicinului-jud. TulceaSlvulescuT.(1952,1953.1955,1956,1957,1958,1960.1961,1964,1965.I 966,1 967, I 972 )F1oraRornani€i,vol. l-XIl,cd.Acad.,8ucur€$ti

Fauna Muntilor M5cin con(ine o seriede specii rare sau pe cale de disparitie, deexemplu: Testudo graeca broasca testoasldobrogeanl monument al natuii, Elaphequatorlineatabalaurul,periclitat (P elar da,1 998),M o ntico lasararrTis-mierla de piatrd,Oenanthepleschanka-pietrarul negru,Fclco cherrug-goimul dundrean,Vormela peregusna-dihorulde stepl , specii incluse gi in Anexa 3

(referitoare la : speciile de plante gi animale a

clror conseryare necesitA desemnarea ariilorspeciale de conseryare 9i a ariilor de protectiespeciali avifaunistici) gi Anexa 4(referitoarela: speciile de plante gi animale care necesitio protectie stricti) din Legea 46212001.

133

I

I

Steaua Dobrogei

JUDETUL TULCEA $I PROBLEMELE SALEDEMOGR,4FICE

Nu mai este o noutate pentru nimenilaptul ci populatia tirii se afli intr-un pronuntatdeclin demografic, cauzat pe de o parte de o seriede lactori social economici, iar pe de alti parte detcndinta tot mai evidenti de parisire a tlrii pentrua ceuta un trai mai bun, spre alte orizonturi, lucrude neimaginat cu mai bine de un deceniu in urm[.Efectul in plan imediat este fenomenul deimbatranire demografici, dar pe termen mai lungcl este mult mai serios, mai grav.

Din pacate, nici judetul Tulcea nu face

exceptie de la aceastl reguli, anumite regiuni(Delta Dunlrii) sau unitlti teritorialeconfruntindu-se cu pericolul depopulirii.

Analiz6Lnd comparativ datelerecensimintelor din 1992 9i 2002, constatem ceintr-un interval atat de scurt, populalia judelului a

scazut cu 5,35u1,, in cifie absolute cu 14505persoane, ajungAndu-se la o popula(ie de 256492locuiton, fa1,a de 270997, cili se inregistrau in1992. Acest fenomen reduce gi mai multdensitatea medie a jude{ului, care ocupd ultimulloc in tari, cu 30,42 loc.,&m'z.

Fenomenul descidere a populaliei esteaproape generalizat,excep(iile fiind putine gi

nesemnificative. Trebuieremarcat faptul cI mediulurban inregistreazi oscidere mai mare((r,88%) fate de cel rural(3,900/,), . municipiulTulcea inregistrind opierdere de 6,150/0 (6170locuitori), ajungind inprezent la doar 91492locuitori. Toate oragelesuferi acelagi fenomen :

Sulina are o scidere de 16,10%, Micinul 12,21%,lsaccea 4,63%o iar Babadagul 3,83%. Principalacatzd este aparilia sau amplificarea unorf'enomene precum gomajul, greutatea asiguririi

Gheorghe BAISAN

unei locuinte, sciderea nivelului de trai, careafecteazl mai putemic popula[ia de la orage.

56,120/o din comunele judeluluiinregistreazd o scddere a numdrului de locuitori,dupl cum urneaza : 10 comune (23,25%) au

scideri intre 0-5y", 13 comune (30,21o/o)

inregistreazi o diminuare a populafiei cu procentecuprinse intre 5- l0% iar 5 comune (11,62%) au

scdderi mai mari de l0%. Cu scederi maisemnificative se inregistreazi: Stejaru-262persoane (10,52o/o, plecate mai cu seami spreConstanta sau spre capitall), Slava Cerchezi-343persoane (10,81%), Niculifel- 58.l persoane(10,97%), Sarichioi-1168 persoane (13,5%) qi maiales Carcaliu-877 persoane (20,5%).

Principala cauzl a diminudrii numlruluide locuitori, pe lingi rata ridicatl a mortalitltii, oconstituie migratia sat-ora$, mai pu{in specifica inultimul deceniu, dar mai ales cea extemi, pentruceutarea de locuri de muncl mai bine plf,tite decitin tare. Mediul urban a pierdut, in perioada la carene referim, 2219 persoane, iar cel rural 2379.

AnalizAnd tabelul al[turat, constatem ceau plecat din mediul urban persoanele rimase firi

un loc de muncI, iar de la sate mai ales rugii .

lipoveni, grecii, italienii .. Chiar daci ceicare au declarat ci sunt plecali pe termen mai mic

Total plccati Plecati pand lal2 luni

Plecali pestel2 luni

lllun. Tulcca 1650 730

( alcaliu 1L)0 t44

Sarichioi 358 l4t 211

Mdcrn

Babadag

lr3 I t)4 209

202 90 2

.iurilor cr r32 6l

Slava Cerchczd t26 9-l -t-l

Crcci II2 54 5E

93 l4 59

Jud. Tulcea 4598 24tO 2188

134

Localitatea

<)20

914

5I

lzvoarele

Stcauo Dobrogei

de un an sunt mai numero$i decit cei plecalidefinitiv, este greu de crezut cd, odati ce vor gisiun loc cAt de cirt sigur de munci, vor mai reveni deunde au plecat.

Trebuie remarcal faptul ci cei plecatisunt tineri sau adulti apti de muncl (populatieactivd), ei gdsindu-qi slujbe temporare inconstructii sau agricultur6, in tiri precum Israel,Turcia, Grecia, Italia, Spania sau Yugoslavia.Plecarea lor diminueazl populatia activi rimasi,cu efecte negative, in special in agriculturi.

Paralel cu scederea numericA a

populaliei, inclusiv prin migrare, se intamplI $i unalt fenomen periculos qi anume modificareaslructurii pe grupe de varsta a populaliei. ingeneral, se consideri ce atunci cind pondereagrupei de virstl 0-20 ani (tineri) depiSegte 35%din totalul populatiei, avem de-a face cu opopulatie tanere, iar daci aceasti grupa detine opondere sub

^30%, este vorba de un proces de

imbatranire. ln 2002 se ajunsese la urmetoareaslructure pe grupe de vi,rsti: tineri (0-20 ani)-25.97%, adulti (21-60 ani\-56,73o/o gi vA,rstnici(peste 60 ani)-17,28oh. Aceaste structurl indicf, opronuntate tendintd de imbatranire. Comparativ cul()92, in 2002 a scazut ponderea grupei tinere cu6,57Vo, paralel cu cresterea ponderii adullilor, cu3,39% Si respectiv a bitranilor, cu 3,187o, ceea ce

rnseamni un dezechilibru demografic Ai un viitorincert pentru necesarul de fo(i de muncA, precumgi cheltuieli sociale sporite pentru populaliaintreIinut[.

Tendinla este urmat5 de toate oragele gi

de marea majoritate a comunelor : 97,67% dincomune au diminual ponderea gnrpei de vArstd

linere,72,09Yo au sporit ponderea grupei adulte iar88,33% au inregistrat cregteri la varsta a treia.Cregterea populatiei adulte inregistrate de unelecomune (Chilia Veche- 14,56%) trebuie pusl pe

seama revenirii la vatri a celor disponibilizali innrediul urban. O situalie similari inregistreazi qi

comuna Ceatalchioi, unde sclderea ponderiibetranilor (cu 7,87%) se explica prin creftereaponderii grupei adullilor (10,58%) in totalulpopulaliei. O evolu!ie atipica inregistreazl comunaC.A.Rosetti (cregte ponderea tinerilor gi scade cea

a adullilor 9i bltrdnilor), dar credem c[ este doarun lenomen conjunctural, gtiutn fiind situalia dindelti, unde fenomenul de imbetranire demograficdeste cel mai dramatic.

La polul opus se situeaz[ 34,88% dincomune, in care se manifesti o tendin$ de cregterea numirului de locuitori. I I comune (25,58%) aucregteri intre 0-57o, una singuri (2,32%) intre 5-loo/o, iar 3 comune (6,97%) peste l0ozi,. Dinaceasti grupare, evidentiem comuneleI.C.Brdtianu (un plus de 106 persoane :8,84%),Grindu ( 150 = 10,4o/o), Chilia Veche (621 :20,8%'l qi mai cu seamd Ceatalchioi (257 persoane: 51,9o/o). In cazul primelor doui, noii venitiprovin din Galali, Briila sau Micin, in timp ce

ultimele doui au primit locuitori din Tulcea.Un alt indicator important, care spune

multe despre gradul de dezvoltare economici 9i deocupare a fortei de muncl este raportul popula[ieactivd-populatie intre!inut[.

Problematica pusi in discu[ie este multprea complexd pentru a ne putea permite sf,

formulim solulii de redresare. Tindnd cont de

tendinfa care se manifesti la nivel nalional, acest

lucru ar fi hazardant. De fapt, un singur lucru ar

putea stopa $i redresa acest fenomen, iar acela este

cregterea nivelului de trai , printr-o cregtere

economici semnificative. Ceea ce dorim este doarsA semnalem aceas6 situatie ineditf, pentru judelulTulcea, str tragem un semnal de alarme pentru cei

care infeleg fenomenul demografic ai sunt abilitatisi ia misuri. Lipsa unor mesuri imediate poate

avea efecte foarte neplicute, grave, intr-un orizontde timp nu foarte indepirtat.

I

I

tI

l

Constantin Glvenea. Ciclul Tulceu veche

135

t,,

i,i .

!_

L

i

Stcauo Dohrogei

VASILE S. VELEA

,l,tONOaR AFTACOAAUNEI TURCOAIA

Profesorul Vasile Velea publici..Monografia comunei Turcoaia", o lucrareindelung elaborati, cu metodi, cu con$tiintaactului unic ai lundamental, irepetabil, pecare il sdvirgegte 9i -. vrind.nevrind curibdare. Aparitia acestei lucreri predispune Iao discutie mai largi, asupra continutului ei,dar gi asupra speciei in sine monografia.

Cunoagtem manuscrisul de peste 20 deani, ctnd totaliza circa 8oo de pagini, din careapror imaliv jumitate reprezenlau documenteculese cu migald din marile fonduri aflate laBiblioteca Academiei Romine, la ArhiveleStatului Bucuregti gi Filiala Tulcea aArhivelor Statului, la Direc[ia judeleani destatistice, dar 9i din arhiva $colii Turcoaia oridin biblioteci reprezentative ale judetului.Atunci, lucrarea ar fi avut doul volume,primul cuprinzind monografia propriu zisi, aldoilea, o addenda, gizduind foarteinteresantele documente amintite. Acum,autorul a renunlat la addenda, rezultand totu$io carle substantiala. de 312 paginiPrctul public[rii unei monografii in doulvolume, la noi, a fost gi rimdne prohibitiv.Astizi, ca sA apare, certii i-au trebuit douesuflete generoase, cu disponibilititi deMecena. Ne gAndim la domnul subinginerMocinite Costici, dar mai ales [a domnulinginer Tontea S. Cheorghe, vrednic om dealaceri gi primarul comunei. Addenda s-ar fiadresat indeosebi specialigtilor gi poatecolectionarilor impitimiti de statistici;rnonografia propriu.zisi este destinati mintiigi sufletului tuturor celor interesati deTurcoaia gi de monografie ca specie.

Din nrotive asupra clrora nu insistdm, injudetul Tulcea au fost realizate putinenronografii ale localitatilor gi la intervale detinrp mari, incit nu s-a putut crea o stare de

ffionogra(ia

Vasile S. Velea

comunei lutcoaiaiudetul lurcea

4,,.,.,.

{i,r

,,.,1 a/..,/

,;.-.",.

.100]

emulalie, un curent care sI stimulezeelaborarea lor, chiar reluarea periodic[ inedilii revlzute 9i adlugite a monografieiaceleiagi localiteti, cu beneficiul de aevidenlia etape, bilanluri gi tendinle deevolutie. Se intimpla, cel mai adesea, ca inmomentul in care aplrea o asemenea carteintr-un [oc, predecesoarea sa din alt loc si fiedeja uitat5.

Avem in compensatie una dintre primelemonografii ale unui tinut romAnesc,Excursiune agricold in Dobrogea la 1850,datoratl lui Ion Ionescu de la Brad,comandati de Sultan, din interese carepriveau in mod special dezvoltareaagriculturii tmperiului Otoman, dar gindita deautor atat de cuprinzdtor gi profund (uninginer dublat de un exceplional etnolog,geograf, folclorist etc.), cu un fonddocumentar dobindit nemijlocit la falalocului, fiust, viu, curat, incit gi astlzi fiecarecercetator al zonei arareori o poate omite.

Existi, de asemenea, gi un florilegiu deautentice monografii ale spiritualittrtii unorsate, care pot fi considerate un inceput. Lanumai gase ani dupd anexarea Dobrogei laRominia, in perioada noiernbrie 1884 -august 1885, din numdrul mic de invtrtitori pecare il avea judelul Tulcea, 18 au rispuns laChestionarul lui Bogdan. Petriceicu Hagdeu,lansat in vederea adunirii materialui necesarelaboririi capodoperei sale EtymologicumMagnum Romanie, irepetabil monument al

136

Steaua Dobrogeiculturii nationale. Referindu-se la acest episod

memorabil al istoriei culturii tulcene,

dobrogene qi rominegti, D. Stoicescu scria:

.,Hagdeu gisi nijlocul de a aduce cuvintul,expresia, zicala, proverbul, cintecul,povestirea, obiceiul Ia... centrul de elaborare

scriitoricesc prin chestionarele adresate

intelectualilor de Ia sate. La aceste chestionare

au raspul'rs Ei invititorii dobrogeni. In cele l8rolune. pe dobrogeni ii gdsim aSeza(i dupljudete, allabetic: Pe cei din judelul (...) Tulcea

in volumul al XIV-lea dupl Teleorman, inpaginile 334-504. Lucrlrile lor sunt grupate

dupi comune in ordine alfabetic[." (D.

Stoicescu, lnvultitorii dobrogeni Si Magnum

ruct inologit'uru, Analele Dobrogei, anul IX,vol. II, 1928) Precizlnd ci la Chestionar au

ri-rspurls 12 invatitori coDstinteni gi 18 tulceni,

rldm in continuare lista celor din judetul

nostru, preluata din sursa deja menlionati:D.Belinschi - Caramanchioi (astazi'

Jurilovca), C. Mateescu - Cirjelari, d-na E.

Boscu - Enisala. M. Nicolau - Garvinu'Cristea - Hagighiol, Th. Paraschivescu -

lsaccea, [. l. Diaconu - Luncavila, N.Ludovic- Niculi!el, T. Mirza- Peceneaga, V. Popov -

Sarighiol, S. Ariegu - Sarinasuf, I' Ceuci -

Satu Nou (plasa Sulina), Gh. Chisescu - Satu-

Nou (plasa Mecin), St. Voinea - Somova, I.

Plesnili - Turcoaia, G. Jarilungd - Vdcdreni'

D. Nilescu Congazu, acestor pasiona[i

apostoli adlugindtr-li-se preotul T.Simion din

Murighiol.Mai existi, iardgi pentru intregul tinut' o

monografie exhaustivl, alt[ opera

lurrdanrentali a culturii nationale, Dobrogea.

Ci.ncizaci de trni tle viu!ci ronrineuscd. 1878-

/918. lnitiata Ei coordonali de un mare fiu al

judetului Tulcea, prof. Univ. Constantin

Britescu, prestigioasa opere este consacrate

de autori semicentcnarului reanexiriiDobrogei la Rominra.

Cu rlvna care il caracterizeazd' profesorul

Vclea Vasile a studiat aceste lucreri Si le-a

folosit in monografia sa. Rdspunsurile date de

,,hamicul invilitor lon' Plesnill la

Chestionarul lui B. P. Hagdeu pentru

irrtocmirea Dictionarului limbii romA.ne(sic!),

lonnat din doud sute de intrebiri" (Vasile

Velea) sunt citate in extenso' cu nedisimulatisavoare. in acelagi context jubiliar

aniversarea a 50 tle oti dc t'ittyti rontdneascti

in Dohrogea apare gi prima prezentare de

tip monografic a unei localit[ti din jude!:

Monogrufia orasului Tulcea. Treculul.prezentul ;i viitorul sdu, scrisl de T. Voicu,institutor, fost senator, B. Cotovu, institutor.fost senator, P. Constantinescu, secretarul

primiriei oragului Tulcea, 9i publicatd la

Institutul de arte grafice al ziarului "Dobrogeajunn", din Constanla, in anul 1928. Pentru

prima oari putem vorbi despre monografie in

acceptiunea denotativa, gtiintificn a

conceptului, definit de Micul dictionarenciclopedic romin ca ,,studiu gtiinlific amplu

asupra unui subiect (personalitati, lAri' unitaligeografice etc.) tratat detaliat $i multilateral".

Peste Sapte ani, in 1935' tanerul invetetor

George D. Iorgulescu, aflat in al treilea an de

apostolat la Cema, a publicat Monogrufucomunei Cerna, avdnd 9i o foarte interesanti

prefate, semnate de Preotul Anghel

Constantinescu, profesor la Seminarul

Teologic din Galati. Mentionim ci echipele

studenlegti regale, sub excep[ionala indt'umare

gtiinlificd a lui Dimitrie Custi, abia i$i

incepuseri activitatea (vacanta de vara a

anului 1934) iar primele preocuperi de

valorificare teoretici a rezultatelor acestei

prodigioase activigti au fost aparent

neinsemnate gi publicate intr-o revisti ast6zi.

din pEcate, total uitate, Ciminul culturul. Maiprecizim cl motlelul romiinesc dc nronogrufic

a unei localitdli abia urmeazi s[ fie creal de

echipa de specialigti condusi de acelaqi

Dimitrie Gusti, model devenit cunoscut, de

altfel, dup6 anul 1936, cind incepe sf, apari

revista Soclolog ie romtineastd.O Prim1 concluzie Pe carc o Ptltenl

desprinde eviden!iaz1 adevirul ca dascilul

tulcean gi-a asumat Si misiunea impliniriimonografiilor satelor 9i oragelor noastle' Dc

f^pt, noi credem ce dascil inseanlnf,

completitudine, c[ El ;i-e legat numcle dc

gcoala pe care a fost invrednicit si o slujcasci.

de elevii ei 9i de pirinlii acestora, de viala

economica. .sociale 9i spirituali a intregii

localitlfii in care a funclionat, de actul energic

gi irevocabil al identificdrii spiritualitetiiacelei localitdli cu marea spiritualitate a

neamului 9i a tnrii, devenind astfel Ctitor' Prin

culturi, in[elepciune gi dragoste, prin efort

neprecupelit gi niciodatd recunoscut, in vrentc

de pace, ca gi in vreme de rizboi, El a

137

Steauo Dohrogei

esentializat nevoia de vointi gi de fapti aneanrului, s-a identificat cu aceaste esenti gi aredat-o sevf, de suflet celor din care gi pentrucarc'existi.

Fdri sd vrem, am dat insi gi peste douldintre posibilele servituti ale monosrafiei:conranda politice $i caracterul aniversar,senituli despre care gtim cI uneori s-a abuzat.

ln prefata, profesorul Vasile Velea face omirturisire provocatoare: munca dedocumentare a fost anevoioasd, iardocumentele din arhive gi din biblioteci aulost cercetate din perspectivd istorici. Textul,in original, este confuz, insi impo(antirinrinc intentia gi, evident, rezultatul. Dartocmai din perspectiv[ istorici. Turcoaia nuL'stc pur Si simplu o aqezare. ci Lln proces, cu odcvcnire complexd, pe o vatre statomicita demai bine de doui mii de ani, consolidati pestraturi, straturi ce reprezint[ epoci, culturi gicivilizatii, fiecare dobindindu-gi consistenti,individualitate prin multitudineaevcnimentelor puse in conjunctie orisintetizate ca intr-un miraculos creuzet. Iarnrultc dintre evenimentele acestor stroturisunt insuficient cunoscule sau . degi unele nesunt aproape contemporane au fost uitate,chiar cu ingratitudine, pentru ca lecturaacestei monografii abia sI ni le sugereze caIacunelrupluri ale unei desfiEurdri temporaleIi rc;t i. Ccrcetarea gi descifrareasenrnificatiilor faptelor istorice este treabaistoricilor. Dar puteau si-l incite gi penronografist! Sa faci din faptele istoriceprobleme ale istoriei, sd provoace pe aceasGcale I

Ne intrebim: este Troesmis-Turcoaiaprinra localitate in care a fost aprinsd candelacre$tinismului, din spatiul geografic aispiritual care va deveni rominesc? SimionMehedinti, in ,,Cregtinismul rominesc", faceo asemenea afirmatie, legind inceputulcre$tinarii localnicilor de aducerea laTroesmis .lglita( .Turcoaia) a Legiunii a V-all,lucelonicu, demers strategic intreprins deTraian in pregitirea primului rizboi impotrivaDaciei (l0l-102). Se cunoaqte, Macedonicusc afla in Palestina pe vremea cind IisusHristos igi des{Equra activitate misionar[ 9iut'li legionuri fuseseri convertiti la nouacredinti, din care cauzd teza lui Mehedinti, la

o primd vedere, poate fi imbretigate.Dar drumul Legiunii din locurile sfinte

pdn6 la Troesmis a fost lung gi sinuoas, timpin care s-au schimbat cel putin doud generatiide luptitori, cu berbafi inrolati din alteprovincii, 9i in condiliile in care Roma nuoficializase cre$tinismul inci, ba chiar iipersecuta pe cregtini. Moartea violente atuturor apostolilor, exact in perioada in careMacedonica bitea drumurile lungi gi grele aleintinsului imperiu pentru a ajunge, tirziu, laTroesmis, e un argument. Ca turcoian, decisentimental, a$ fi gata sd imbritigez teza luiMehedinti, din perspectivi gtiintificI insd,devin circumspect $i a$tept ca istoricii siconfirme ori si infirme teza in discutie. insi,propusi de un savant ca Simion Mehedinti,reza in sine merita si intre in atentiamonografistului, micar ca ipoteze $i/sau faptde culturi.

La inceputul ultimului rlzboi mondial, inTurcoaia a fost constituit un lagir, unde aufost incartiruiti cu domiciliu fortat evrei dinRomAnia 9i obligati s[ munceasci in cariereledc piatri. Nu erau muhi. cAteva zeci. se pare.In ce mlsurd se pricepeau la minerit nigtedentigti, bijutieri qi ce meserii vor mai fi avutei, nu gtim! Dar Rominia se afla sub ocupatiegennane, pentru continuarea rizboiului nemtiiaveau nevoie de multe piatri, ca si intretinldrumurile dezastruoase din UniuneaSovietica, in care scop (afl[m gi dinmonografie) la carierele din Turcoaia a fostinitiat un ambitios program de investitii,remas neterminat (pane la urmd, din pecatepentru sat!). Lagirul s-a aflat sub comandaunor ofiteri romAni gi, uneori, in timpul liber,evreii pietrari erau lisati se presteze pentrusiteni servicii legate de profesia lor civili.Atit se ;tie, sau ar trebui si se gtiel in rest...Au fost schingiuiti acegti oameni, aga cum amai vorbit satul? aga cum igi mai aminteaubAtranii ce au auzit injurituri, bItai, urlete,dinspre clidirile ocupate de lag[r? Au murit gidintre ei sau au rimas invalizi pe viat[, inaccidente de munce, a$a cum s-a maiintlmplat cateodata, 9i dupi rlzboi, cu uniipietrari de meserie, cu experienll? Ce spunarhivele? Unde vor fi depozitate acestearhive? Cine le dezgroapi pentru a [e cerceta,pentru a face cunoscut adevdrul?

138

Staaua Dobrogei

Am scris altundeva despre destinulpicturii nrurale care il reprezenta pe RegeleRomaniei. aflate cindva pe peretele din stingaintrdrii in naosul bisericii din sat. Minli sceleratede activiqti analthbeti au decis si dea cu catranpeste aceasta picturS. apoi cu vopsea neagr6,rdmindnd zeci de ani un contur diform, care nicinu mai semdna a om. Un mementol

Ca si nu se mai repete, povestea acesteipicturi cere sa fie cunoscute de generaliile carevin. Frrca. ndicatd la dimensiuni apocaliptice, deunde controla morbid pane 9i tainitelesubconqtientului localnicrlor, a adus pentnr multi,in chip paradoxal, uitarea. Iar astlzi necomplacem in uitare, lSsindu-ne schiloadd istonarnrediatd. tird de care totu$i nu poate existaIstoria.

ln sfirqit. Turcoaia a partrcipat, la s{irqitulanilor 50, la revolta anticolectivisti 9ianticomunista din zona Mlcinului. La aceslmoment ne-am referit, cat a fost posibil atunci, inromanul,,Uriagul cimpiei" (Editura,,Eminescu",1983). Astezi, dup6 mai bine de patnrzeci de anide la eveniment, avem datoria siJ cercetlm gr sdJagezdm acolo unde ii este locul ' una dintreprimele zvircoliri anticomuniste, dintr-o Romanieadesea asimilatd tnei nfimdligi.

lntr-un articol,,,Rostul monografi ilor sociale"(Sociologie Romineascl, Director D.Gusti, Anul1.. N. I, ianuarie 1936. Institutul Social Romin),TrAian Herseni scria cd,,nimic nu porrate folosimar mull decat cunoa$terea a ceea ce suntem $i aceea ce putem fi... Pentru acest stil natlonal de

existentA, pentru aceastl conceplie romineascldespre lume Qi viale, cercetirile monograficecdnstituie o insemnatd cale, alituri de cercetlrileistorice." Echipa lui Gusti valorifica publicistic in..Sociologre RomdneascS" rezultatele uneicercetari incepute cu circa zece ani in urmi, incitili raporteaza rdealurile la marea unire,identitlcate cu un nou inceput pentru romani $ipentru Rominia.

Un nou inceput tr6im pi noi, astazi. Desideratevechi, neimplinite sau eterne, igi agteapti oamenii.Iar cercetarca nronograficE a localitAtilor, a satelorin mod special, este, printr-o fertile tradilie,vocalia dascdlilor.

Drumul nostru spre miine, ca 5i drumulnostru spre Europa inseamni, in primul rind, un

drum in noi ingine, necesar act de cunoaltere, de

purificare qi de asumare a rispunderii deveniriinoastre.

Constantin GAVENEA

Ciclul Tulcea veche

i

Wl,-,

,|.1 \

hfil,, /*Jt.,!?ifl'

"\--&i{

I)rnesto Mihdilescu

139

'!

t

gf;-**

, l. s [' ,-

II ,:i +

F,T.-'1 -

Y

II

ing. ION D. RITCO s.c. vER rAs s.A. TELTTA

sponsori principali ai revistei de culturiSteaua Dobrogei

o Dl. ing. lon D. Rilco s-a ndscut ln Ciucurova, judelul Tulcea, la 20 mai 1049. )coala generale: comuna Ciucurova, judeyul Tulcea. 1963-1967 paala Tehnicd Agricold Poarta Albd. 1966-1970 Liceul din oragul Babadag (cl.lX-X, f.f.; ct. Xt- Xil ,zi). 1970-1975 Facultatea de Agronomie la lnstitutul Agronomic

'lon lonescu de la Brad'- lagi. 1975-1977 - inginer agronom la Slava Cerchezdo 1977-1982 inginer gef fermd gi inginer gef in comuna Saichioi. 1982 - I martie 1990 - inginer pedolog la Oficiul de studii pedologice Tulcea. I martie 1990-13 sept. 1992 inginer in localitatea Telila. 13 sept. 1992 - zo?+administrator gi fondator at S.C. VERTTAS S.A. Telila

S0cietatca UERIIAS a tost intiintati la t3 sGpt. lgg2 Gu un Gatritat soclalde ll07 acliuni la 10.000 tei.

La inceput societatea comerciald Veritas Telila lucra in arendi 800 ha.Astizi lucreaze h arendi 3000 ha, cu o cifri de afaceri ce deplqeqte30 miliarde lei.La inceput srcietatea ava o dotarc mecanicd rcdusd: 4 tactoarc U65A1 autoturism, tn autrcamion, 4 pluguri, 2 gnW cu discwi, 2 semindtori.

As{izi, S.C. Uerllas atG o dotare mecanictr de inyidiat: m facban Gu

intrcaga gami dc magini,I com[ine.Este o mare produoetoaro ds seminlc de 0rz, gl6u,

lloatea soarelui, potum[.

i$i asigurtr intagralscminlele la cutturile Bractaoate.Aplicl tchn0l0gli dc ailin n0nilnl la thatc caltutitl fraeticatc,

ca t?zallatc hafle ln anal2ll03 la callwflc tlc llnarea snaalul, 00ran0,tottri dc hinilttarc ctc.

Societatea, de la infiintare pini in prezent,nu s-a inchis pe pierderi.

Doar profit!

iffirshffi

I

inst

na U,A-DOBROGEI i'9i exprimiColegiul redacgratitu rsoane 9,

tlui numdr

sTllAltA lxtl3r(x;llleste editatS de

Fundaliilec.AsA 9COALELOR

9iDANUBIUS

TULCEA

Tipirit ta S.G' HARVIA S.R.L'TULCEA

str. Trandafirilor 10

telefon 0240 512551

Cu excePlia unor sc

prcsli, rcprudacerca textelorscris al editorului este inpedepeSb confotm legisladei in igoarc'

o

Aubrii ili asaml inbgnl rlsPtn-

Tbxble timise Ia rcdaclie vor

,edtchb cu miiloace mo&rne'De/a lini6 de Pimirc t conerpn'

denPi: l.Iil; 1.W; 1.8; l.KI

o

o

Tbxble nePttdica@ nu se nslituie'

o

Catiaba de rc&cbr ince@ad, &ciiun nrenfrru al rcdacliei Eno,fi actiibba tinpdelan.

O

CorcsPonden$ se Pimeste Ja

Seminantl Teologic Liccal Mfux Thlcea

rcis6.

o

tnfor-btoadltidictimonli Fnderce 9iluOl ofiniiletn bxoma pncuprinsefiile

oncem si penil,pecuusatplegia

,nbrcsali!Nic

dinprimesc

celortena liaoIunrcdaclionil

spon-Sineaeiac, tctuit exemplason, gn

ufic cihG infid acordultenisi Si se

adardinilc exwirrsqacuafie de insuld,plneie inblectuall.

EMru-,J !'1- Ult)p o;lti [-lt

reEtu rriti'icztrclel'fl rtaa c1'tr4'e rprutlul

ur) rJ i:ts!4e

calomnie,

ln

fondabrimembriicolrbnbii,

S.C.\'ERTASSA.

oOF

VILCEA

ing.lon

ISSN 12i3- 88&Ci

I

tuu

G!

k iltilLI

E

t

'

I

-r

"GqrdI -s

I