Anat Clinica a Capului Si Gatului 2 (1)

8/2/2019 Anat Clinica a Capului Si Gatului 2 (1)

1/16

Anat clinica a capului si gatului

Excizia gl submandibulare

-existenta unui pe can excretor al gl necesita extirparea

acestuia sau a intregii gl. Extirparea-I caz de tumora canceroasa

printr-o incizie la 2,5 cm sub unghiul mandib pt a evita ramul

cervic si mandibb ale n facial.

-traumatismele la niv facial afecteaza frecvent nasul putand sa

prod fracture nazale care in afara de accidente de masina,pot fi

si consecinta unor altercatii in special lovit de pumn/cot.

-cand lovit este aplikta lateral se prod si o defornare a piramidei

nazale insotita de hemoragie nazala,EPICSTACSIS, iar printr-o

lovit directa se poate prod fractura lamei verticale a etmoidului

putandu-se afecta si lama ciuruita a acestuia cu o conoplicatie

grava, ruptura meningelui

-in urma traumatismelor se poate prod si deviatia septului

nazal, si in timpul nasterii,sptul putand fi deviat pana sa vina incontact cu peretele lat al foselor nazale=>obstruarea cailor

respirat=> interventie chirurgicala

-deviatiile de sept este detectabila tarziu

Rinoreea cu LCR:

-in traumartisnele cefalice poate fi afectata lama ciuruita a

etmoidului cu lezarea meningelui si atunci se prod o rinoree-

eliberarea LCR din spatial subarahnoidian,scurgere care poatedura 48 ore=>prod unei meningite

Rinita:

-congestionarea si inflamarea mucoasei nazale in urma unei

infectii sau de natura alergica.

-in astefl de sit congestia apare f rar, dat bogatei vascularize la

acest nivel.Infectia se poate propaga in fosa ant a in lamaciuruita, prin trompa lui Eustachius si in tes moi


2/16

retrofaringiene,in urechea medie si la niv sinusurilor paranazale

si la niv conjunctivei ocular.

Epicstacsis:

-pata vasculara a lui Kisselbach.Hemoragiile nazale se pot

produce si in hipertensiune arterial

Sinuzita:-sinususrile comunica prin orificii

-inflamatiile muc nazale => sinuzita(inflamatia mucoasei

sinusala.

Poate fi actata un sg sinus(sinus maxilar) sau mai multe

sinusuri=>pansinuzita

Variatiile sinsusului frontal:

-sinusul front poate fi f mic, mai rar cele 2 sin front pot avea

dimensiuni egale, frecvent septul ce le desparte fiind medial

spre dr sau stg.

-cand este f mica tinge cam 5 mm , insa sunt situatii cand poatefi f mare intinzandu-se in port orbitara a osului frontal, rara cele

2 portiui vertic si orizon fiind egale,in gen cea orbitara-mai mica

-sunt situatii cand se poate extinde si in aripa mare a

sfenoidului.Rar se int sinusuri frontale multiple,fiecare sinus

avand orif sau de comunic cu orf nazal

Infectiile etmoidale:

-o infundare a per medial al orbitei poate alterac cel etmoidale

post si infectarea acestora se poate transmite n optic si art

oftalmice putand duce pana la cecitatea,orbita.

-in cazuri mai usoare=>prod o nevrita.

Infectia sinusului maxilar-cel mai frecvent infectat, vindecarea

sa mai dificila pt ca orif sau de comuinc cu fosele naz sit in per

med si evacuarea sinusului nu se pooate face decat atunci candcolectia atinge p sup a sinusului.


3/16

-o pers ce are sinuzita maxil bilat, in timpul noptii se suceste pt

a facilita evacuarea colectiei

-necesita uneori golirea prin punctie care se face endonazal,pe

per medial cand se fol o canula prin care se poate introd si o solde antibiotic.

-sin maxil are probl si dat raport pe care le are cu dintii sup,in

special cu molarul,de aceea atunci cand se practica o extractive

dentara sup si se rupe una din radacini,daca nu este extirpata

correct chirurgical se poate infunda in sinus si asftel o infectie la

niv cavit orale se poate transmite sinusului.

Sinuzita maxilara poate interesa si n alveolari sup care inerv inacelasi timp molarii dar si sinusul maxilar.Se poate complica si

cu o nevralgie de n infraorbitar deoarece uneori per sup al

sinusului poate fi dehiscent si asftel mucoala inflamata a

sinusului vine in rap cu n infraorbitar.

Explorarea clinica a sin-prin transiluminare

Explor sin maxilar- prin proiectarea unui fascicul luminous intr-o

camera obscura spre partea lat a palatului indivisului si in modnormal da o imag de seminula,sub orbita imag fiind

rosietica.Cand exista o sinuzita aceasta imag este stearsa.Tot

prin transiluminare se explor si sin frontal proiectand fasc

luminous catre unghiul intern al orbitei spre coada sprancenei si

se form o imag luminoasa deasupra sprancenei,tot roseate.Prin

transilum nu se pot explora cel etmoidale si sin sfenoidal.

Lezarea urechii externe.Traumatism care duce la form unuihematom auricular cu colectia de sange intre pericondru si

cartilajele pavil urechii.Cand e mare necesita o aspiratie si e

bine sa se faca cat mai precoce pt ca intarzierea aspiratiei duce

la form de tes fibros care se dezv in tes cutanat,avand

preturnare aparitia unor cicatrici vicioase9cicatrice sub forma

de Barza)

Exam notoscopic-se explor cond auditiv ext si membr

timpanului pe fata sa ext. deoarece port cartilaginoasa descrie


4/16

o curba a meatului,trebuie tractionat pavilionul tragand de helix

sup post si lat reducandu-se astfel curbura partii cartilagin a

meatului ceea ce facility introd notoscopului.La nou nasc meatul

fiind scurt se trage pavilionul post-inf .

Cu otoscopul se poate aprecia cul mebr timp(gri stralucitor si

translucid)-permitand vizualizarea in aproprierea centrului embr

timpanice a n ciocanului.De asemenea in p post-inf se

delimiteaza un triunghi luminos a lui Polizer care reprez partea

de cliva a urechii medii,aici facandu-se inciziile in caz de otita

purulenta medie neexistand lperic nezarii n coarda timp sau a

oscioarelor urechii.

Otita medie-infecttia urechii medii care se poate transmite in

cazul unei infectii la nicv rinofaringelui si poate afceta prin

aditusul adanttrum cel mastoidiene si antrumul mastoidian

complicandu-se.

La copil infectia se poate transmite sis pre fosa cran mij prin

fisura pietro-scuamoasa complicandu-se cu o osteomielita a

tegmentului timpanic.

Obstructia tubei auditive a lui Eustachio-face leg dintre

rinofaringe si urechea medie,in urechea medie gas aer la pres

atmosferica sip t o auditie fiziologica aerul trb mentinut la

presiunea atmosferica.Atunci cand trompa e obstruata,aerul din

urechea medeia e absorbit la nic oaselor=>tulburari de auditie.

Semnul de redcurece a presiunii retractiia membr timp spre

urechea med,astfel membr timpanului nu mai poate raspunde

corespunzattor dif intensitati ale sunetelor inconjuratoare.

CLINICA REGIUNII CERVICALE:

Durerea cervicala


5/16

-poate avea mai multe cauza:o inflame a nod limfatici, o

contracture musculara, o protruzie a discului

intervertebral(hernie de dis ) sau hipertrofia nod limfatici ca

urmare a unui proc canceros localiz la niv reg cefalice,dar si la

niv reg toracice si abdomen,. De ex cancerul bronhopulmonarmetastazeaza la nic oaselor cutiei craniene.Durerile cervic apar

si in perturbari la niv scheletului, in artroze precum si in

traumatisme.Aceste dureri se exacerbeaza in misc capului si

gatului,in tuse,stranut, chiar si in efor de defecatie.

Propagarea infectiilor la niv gatului:

-influentata de prezenta fasciilor cervicale.Fascia cervic superf

contrib la limitarea propagarii infectiilor,in special in cazul

absceselor.un proc infectios intre fascia cerciv super si mij nu se

propaga mai jos de manubrului sternal.Daca infectia se dezv

intre stratul musc si visceral al lamei pretralheala,infectia se

poate transmite in cavit toracica ,ant pericardului.

Atunci cand exista puroi post fasciei prof se poate transmite in

p lat a gatului prod o tumefactie pe fata prof a SCM.I?nfectia

poate sa perforeze lama prevertebr sis a se form o colectieretrofaringiana , prod o tumefactie ce bombeaza in

faringe=>abces retrofaringian care prez 2 simptome :

disfagia(deglutitie greoare si dureroasa) si dizartria(tulb in

vbire).Infectia se poate propaga si post esofagului d eunde aj in

mediastinul post, poate sa se localiz at traheei si in torace se

poate propaga in mediastinul ant.Se pot intmapla si propagari

din torace la gat: arul prin rupture traheeai, unei bronhii,chair a

esofagului poate urca la niv cervical.

Paralizia m platisma:

-urmata de slabirea pileii gatului=>aparitia ridurilor care sunt

mobilizate o dat cu misc pileii gatului si atunci cand se incearca

reducerea acestor riduri,o atentie trb acordata ram n facial,prin

ramul sau cervical.O leziune la niv pielii gatului trb cusuta cu

mare atentie,pt ca marg plagii sunt trase in toate directiile prin

contractia fibrelor m platisma.


6/16

Torticolis:

-poate fi de 2 feluri: congenital si spasmodic

-T congenital :cel mai frecvent se dat existentei unoi tumori

beningne a tes fibros la niv m SCM,adica fibromatoza cervicala

si se traduce prin rotatia capului de p opusa.Se poate prod si in

timpul unei nasteri dificile,cand tractiunea exercitata de fat

prod rupture ale fibbr musc =>T muscular prin form unui

hematom care se trans f intr-o masa fibrotic ace poate sa

prinda un ram din n 11,ceea ce av afecta contractia m

SCM.Netratat duce la o deformare a gatului in flectie cu redoare

cervicala,aceasta va necesita fie eliberarea insertiilor inf a SCM,

fie sectionarea sa transversala sub n 11.

T.spasmodic:- consta intr-o toonicitate anormala:distonie

cervicala si poate aparea la orice varsta:20-60 ani.Consta in

afectarea m gatului,in special trapezul,dar mai frecvent SCM si

consta in deformarea prelungita a gatului in rotatie,inclinare lat

si flexie/extensie.Umarul de aceeasi p spre care e inclinat capul

e deplasat ant.E insoti de dureri cervicale.

Cateterismul venei subclavic:

-se face pe cale intraclaviculara printr-o incizie la niv furculitei

sternale si se patrunde cu cateterul de la niv mij claviculei spre

incizura jugulara a sternului,existand pericolul lezarii venei cu

formarea unui hemotorax.Daca se mg prea post se poate leza

art subclavic.-serveste prt administer de lichide nutritive,asa numita

alimentatie parenterala, de medicam precum si masurarea

presiunii centrale.

-se prefer cateterismul venei subclav drepte.

Cateterismul venei jug int:

-se prefer vena jug int dr care e mai rectilinie.


7/16

-practicata in explorarea cordului drept

-se practica in p lat a carotidei comune,sub un unghi de 30 de

grade,indeptandu-se acul de punctie catre unghiul dintre cele 2

portiuni ale SCM:sternala si claviculara.

-la ea se poate lua pusul care da inform despre contractile

ventric drept.Acesta se ia deasupra mij clavic cu capul inclinat

de aceeasi p la 10-25 de grade.

Sectionarea venei jug ext:

-se face pe marg post a SCM si dk e sectionata vena ramane

deschisa pt ca este sit intr-o dedubblare a fasciei cervic super

ramanand deschisa favoriz aspiratia aerului si prod unei emboli

gazoase, de aceea in caz de sectiune trb sa se exercite

presiune pe vena imediat.

Vena jug ext proeminenta-in port sa terminal,deasupra

clavicluei,ea e proeminenta fiziologic,insa ea poate fi proemin

pe tot traiectul su in cazul unei decompensari cardiac, motiv pt

care vena jug int e socotita ca barometru int.

-poate fi proemin si la cei care iau sunete inalte-cantaretii.

Intreruperea n frenic:

-are ca urmare paralizia jum corespunzatoare a diafragmului.

-n frenic e cuprins si in anestezie,dar e vba de o paralizie

diafrag temporara

Ligatura art carotid ext:

-diminua fluxul sanguine dar nu ili intrerupe complet dat

anatomozelor existente intre cele 2 art carotid ,ceea ce permite

refacerea sanguine,vasculara in terit supraligatural.

-cea mai puternica anastomza este cea dintre art occipit-ramul

descend al acesteia cu art vertebrala si cervicala profunda.

Endarterioctemia arterial:


8/16

-pe per intern la nic carotidei se form placi de aterom-

ateroscleroza-

Aspecte puse in evidenta f usor prin ecografia Doppler.Prezenta

placilor de aterom duce la diminuarea calbrului prod o ocluziepartial ce are ca urmare un accident ischemic tranzitoriu,care

consta in pierderea brutala,focalizata a functiei

neurologice.Primele simptome:dezorietare a individului,24

ore,apoi pot disparea. Pot produce de asemenea AVasc

minore,abolirea musculat de o p a corupului,care dureaza in jur

de 24 de ore apoi dispare.

In cazuri mai grave simptomele dispar in 3 sapt sau se poate

muri.De multw ori necesita deschiderea arterial si eliminarea

placii ateromatoase. Frecvent se localiz in p initiala a art ,

deasupra orig art carotid int. elim chirugicala a placii de aterom

necesita ultewrior administer de anticooag. In interv

chirurgicala pe careotida trb sa se tina cont ca se pot le n

9,19,11,12 si simpaticul cervical,iar din 10 poate fi lezat

laringeul.

Pulsul la carotida:

-se ia la niv santului dintre trahee si m infrahioidieni,pe marg

SCm,plasandu-se degetele pt palparea pusului la niv marg sup

a cartilajului tiroid.

-palparea art carotid trb facuta cu precizie si cu grija ,pt ca la

niv bifurcarii carotidei commune in p sup a lui C4,prez o

dilatatie-sinusul carotidan, acre prez baro si presoreceptori.

Pe fata post se gas glomusul carotidian-zona hipersensibila si

comprimare aacestuia=>hipotensiune,ischemie cardia,mg pana

la sincepoa din cauza scaderii perforartiei cerebrale si de aceea

palparea puslui la carotida e contraindicate la cardiaci.

Glomusul carotidia-nsensibuil la variatiile scaderii concentratiei

O insangele art , dar mai ales la crestere concentr CO2.Calea

aferenta a cestui reflez-e reprez de n 9 si 10.


9/16

Cresterea concert CO2 duce la .,cresterea pulsului si a

tensiunii arteriale.

LEZAREA SIMPATICULUI CERVICAL:

-prod sindromul Claude Bernard-horner si acesta consta in :

mioza-micsorarea fantei palpebrale, ptoza palpebrala-caderea

pleoapei sup, enoftalmie-glob ocular infundat in orbita si

roseata la niv pometului obrazului ca urm a vasodilatatiei si

absenta transpratiei , fenom care se pot extinde si la niv

cervicala.

La niv cervical pe linia mediana a gatului-ant traheei poate

exista o art tiroidiana accesorie-tiroid inna a lui Neubauer inproportie de 10-15% , art ce isi poate ave orig in arcul aortic,in

carotida comuna,in trunchiul brahiocefalic sau in art

vertebrala.Existenta sa pericliteaza interventiile la niv cervical.

Atunci cand sunt gl tiroide ectopice sunt sit in planul medial al

gatului,ceea ce serveste ca punct de diagnostic diferential cu

chisturile tiroidiene.Poate exista si tes glandular tiroidian

accesor care poate fi sit in timus , pe p lat ale cartilajului

tiroid,la supr m tirohioidian. Acets tes prez o secrettie

insufiecieta.

Cresterea de vol a gl tiroide:-hipertrofie inflamatori si

neoplazica.

Hipertrof tir poate fi si fiziologica-in timpul sarcinii si In ciclul

menstrual.

Hipertofia:-cu hipersecretie-se dat cresterii tes secretorglandular

-cu hiposecretie: se dat cresterii tesc conjunctiv.Se form asa

numita gusa care e mai frecventa in reg sarace in Iod.Marirea

de vol a gl tir comprima traheea,esofagul, n laringeu. De regula

marirea de vol se poate face lat,post ant cel mai frecvent, inf

dar sup nu se face!!!

Interventia:tireodoctemie.


10/16

In interventiile pe gl tiroida trb sa se tina cont de preez

paratiroidelor,care daca sunt extirpate necesita trat hormonal

indelungat de substiruire, de prez n laringeu si recurent.

Lezarea n recurent

-frecvent,mai ales cad se intervine pe polul inf al gl tiroide.

Laringeul dr are rap stranse art tiroid inf si ligature acestei art

trb sa se faca la disttanta de gl tiroida pt a nu prinde si n

laringeu.

-uramata de raguseala,spasm laringian.

Gl paratiroide pot fi sediul cancerului sau a tumorilor benigne,adenoma paratiroidian urmat de hiperparatiroidie.

Fracturile -urmare a unor traumatisme directe ale

reg cervic si sunt urmate de hemaotm submucos,edem

laringian cu obstructia cailor respiratorii,cu raguseala,tulburari

de vorbire etc.

Laringele se studiaza la int cu ajut laringoscopului,

metoda:laringoscopia care poate fi indirecta cand se face cuajut unei oglinzi laringiene, iar cea directa cu laringoscopul cu

sursa luminoasa.

Lobul lui Lalouette-tiroida.

Lob pyramidal al tiroidei-exista in 50% din cazuri sic el mai

frcevent se desprinde sdin p lat stg a istmului tiroidian.Cand

istmul lipseste se desprinde de pe lobul stg a gl tiroide.

Inhalarea corpilor straini- in vestibului laringian.care se

constracta spasmodic si aerul nu va mai putea patrunde in caile

respiratorii spre trahee. De regula: o tuse violenta=>elimina in

afara corpul strain. Cand prin t use nu poate fi elim corpul strain

se recurge lamanevra Heimlich,care consta in exercitarea unei

presiuni la niv per abdominal,sub proc xifoidian ce are ca

urmare elim aerului pulmonary. Uneori daca nus e reuseste

elim, se poate intros un ac : cricotireotomie cu ac sau se poateintrod o comera,


11/16

Ancerul laringian-debuteaza cu o raguseala, otalgie,odispagie,

afceteaza nod limf pre si paratraheali care se hipertrofiaza. Se

practica oblig lringectomia,iar dupa interventia treb repracticata

reeducarea vocala cu ajut unei proteze. In insuf respirat:

traheotomia-sectionarea inelelor traheale 1-2 sau 3-4,apoi seintrod o canula traheala care permite misc respiratorii.

Traheotomia trb sa stina cont de prez n recurenti , a unei art

tiroidiene accesorii sau la copil de extinderea cervic a timusului.

Se pot intakni copri straini la niv laringofaringelui care se localiz

in proc piriform, frevente fiind oasele de peste sau pui.

Recesul piriform poate fi legat cu gl tiroida prin tractul sinusal al

recesului piriform si acesta se poate infecta dand si tiroidita ceva necesita o tireoidectomie .

Tonsilectomia:

-cea mai frecventa extirapre :tonsil palatine,a carei infectie se

num amigdalita iar extirpare:amidalectomia.

Duce la obstructia cailor resp superioare si atunci indiv respire

pe gura. Se poate infecta tonsil faringiana , infectia putandu`se

transmite la tonsila tubara si de aici se poate transmite la nivel

de ureche medie complicandu`se cu o otita.

Fistule traheo-esofagiene sunt anomalii congenitale asocitate

cu o atrezie ( dezv incomplete a esofagului). In 90% din cazuri

se tranduc prin terminarea portiunii proximale a esofagului ca

un buzunar si partea inf a acestuia comunica cu traheea.

A doua varianta in ordinea frecventa: partea proximala atraheei comunica cu esofagul iar cea inf a traheei comunica cu

stomacul, esofagul se term in buzunar. In cea de a 3a varianta

nu e vorba de o atrezie a esofagului si de o histula traheo-

esofagiana, esofag complet se continua cu stomacul iar in

partea sup comunica cu traheea inf putand exista si o

comunicare traheo-esofagiana.

Modificarile laringelui cu varsta- prez o crestere regulate,

progresiva pana pa varsta de 3 ani dupa care cresterea e slaba


12/16

pana la 12 ani. La pubertate se obs creste si modif accentuate,

la sex masc, aceste trnas se fac sub influenta testosteronului.

Cartilajele laringelui se osifica dupa anumite varste, intai

tiroidul, cricoidul sip e locul 3 cea mai mare parte din artenoid.

Osificarea cartilaj tiroid incepe de la 25 de ani si este progresivasi se term la 60 de ani cand poate fi vizualizat radiologica un os

tiroidian.

Cancerul esofagian- primul sintom este disfagia ( deglutitie mai

greoaie), durerile mari apar knd lumenul esofagian se reduce de

la 30 la 50% din normal. Se studiaza endoesofagioan si atunci

knd durerile de glutitie sunt intense inseamna ca procesul

canceros tumoral sa extins si la tesuturile periesofagiene. Sehipertrofiaza nodulii cervicali se se produce si o compresie a n

laringeu recurent. Lezarea esofagului mai rar intalnita. Se

produce prin ingestie de subt caustic sau complicatie post

chirurgicala in interventiile pe caile respiratorii. Numai in

accidente sau leziuni intinse ale cailor resp poate fi afectat si

esofagul care necesita interventie chirurgicala rapida in caz

contrar putandu`se produce decesul individului.

Anatomia clinica a sistemul cardio-vascular

Mediastinoscopia-se face cu ajutorul mediastinoscopului

introdus printr`o incizie deasupra manubriului in aprop incizurii

jug a manubriului si prin introducerea med, se pot studia nodulii

limfatici mediastinali precum si partea ant a coastelor si

cartilajele costale putandu`se si preleva fragmente din

acestea. Sunt situatii knd mediastinul este largit , aceste situatii

patologigce in caz de hemoragii intramediastinal, hipertrofiecardiaca cu decompresare.


13/16

Seminficatie chirurgicala a sinusul transv pericardic- exploraREA

SE FACE cu douadegete. Se exploreaza sinusul transvers atunci

knd este nevoie sa se faca derivarea circs g in vasele mari sau

knd este nevoie sa se plaseze o ligature pt introducerea

tuburilor uni ap de derivatie. In continuarea chirurgia cardiacse exectuta prin circulatie.

Accesul pe vena cava sup: pentru a accepe pe vena cava inf

treb sectionat pericard. Cea cava sup are o sectiue

extrapericardica.

Pericardita- este o inflamatie a pericardului si care poate fi

insotita de asa numitul epansament cardiac, trecerea lichiudului

di cap pericardicice in cav pericardica. Acest epasament

impiedica cordului se a se umple complet si dilata complet. O

inflamatie este urm de ingrosarea foitelor pericardice si aparitia

care compromit functia pericardului. Sunt situatii knd se

produce aparitia unor rugozitati si atunci in timpul miscarilor

caridiace apare frecatua pericardica care se poate asculta

stetoscopic si se seaman ca freacarea a doua bucati de matase.

Decompesare cardiaca- cordul nu expluseaza sg in ritmul pecare`l primeste, fiind dereglata circ normal a sg cu aparittia

epansamentului ce limiteaza fluxul sangui in ventricul dand

nasterea asa numitei tamponate cardiac care poate fi mortal.

Intre cele doua foite pericard se poate acumula sis sg.

In toate aceste compresiuni cardiac prin comprimarea cordului

sg nu este primit in ventricule si in timpul sistolei atriale

reflueaza in vena cava inf si produce stagnarea sg la niv venelor

gatului si fetei.

Paracenteza pericardului-punctia pericardica- se face prin

punctie la niveului trigonului pericardic in spatile 4-5 langa

marg sternului pe marg sup a coastei subiacente . se poate face

si la niv unghiului intrasternal prin procedeul lui MARFAN cu

acul de punctie patruzand

Anomalii de pozitie a inimii- inimia in partea dreapta- tulburianormale care poate fi insotita si de o inv in oglinda a pozitie


14/16

vaselor mari si arcului aortic. Atunci cand destrocardia este

ilozata prognosticul este insotita de malformatii cardiac grave.

Dextrocardia poate fi insotita si de inversarea pozitie

viscerotoracice si abdominale.

Percurtia cord-inf asupra densit si dimensiunilor cord

facandu`se la niv spatiilor 3, 4, 5 intre linii axiale ant incepand

de la stanga-dreapta. Rezonanta obtinuta prin percurtia se

reduce si atinge machitatea pe marg , in pareta stanga la 6 cm

de marg sternului.

Anomalii ale septului interatrial- inchiderea incomplete a

foramenului oval intalnita in 15-25% din cazuri, ca urmare a

unei fuzionari incomplete. Cand este mica aceasta comunica

repercusiunile sunt reduse, cand este mai mare com perm

trecerea sg din atriul stang in atriului drept ce are consecinta

cresterea in vol a atriului cu o dilatare a artere pulmonare.

Anomalii septului interventricular afecteaz aportiunea

intermembranoasa si comunicarea este prez in 25% din bolile

cardiac. Marimea aceste comunica variabila de la 1-25 mm si

este urm din sg patruns in v drept cu dependesare cardiaca.

Comunicarile interventriculare mai putin fregvente si se inched

in tumpul copilariei. Stenoza poate fi la nivelul infundibului sau

prin fuzionarea bazei valvulelor component si au ca urmare

reducerea debitului sanguine a ventricului drept si o hipertrofie

ventriculara dreapta.

Insuficienta valvulara- valvulele au marg libere, subtiri.

Ele se pot ingrosa si aparitia nodulilor este urmata de o

inghidere incomplete valvulara si atunci sg refuleaza sub

presiune in ventriculul drept ce produce acusti cu suflu cardiac.

Accident cardio-vascular- in atriul stang se poate form un

thrombus( cheag sanguine) care se poate fragmenta su

fragmentele rezultate trc in circ generala( mare) si produc

obtructia arterelor periferice care frecvent obtrueaza arterele

cerebrale producand accident vascular cerevral( avc). Are


15/16

drept urmare o paralizie de partea opusa a corpului in raport cu

vasul lezat.

Insuficienta valvulara este cea mai frecventa intalnita la niv

valvulei nitrale, da nastere la supluri cardiac character, constain aparitia de noduli de valvule ce se prez ca niste neregularitati

ce determina tulburente in fluxul sanguine , cuspitele se pot

retracta pri cicatriz

Insuficienta aorta- produce un suplus I un puls care urmare a

unei bruste despresii a presiunii in diastole si a unei cresteri

intense in sistola.

Obtructia sg sanguin- produce vartejuri care au ca urmarevibratii auzibile. Senzatia vibratorie se poate simti superficial la

palpare, cunoscut sub numele de frenismen sau trib.

Stenoza aortica congenital- se poate localiza la niv valvulei ,

deasupra acesteia sau dedesubt si este umr de hipertrofie

ventriculara stanga.

Anevrism de aorta asccendenta- la niv portiunii ascente isi

schimba directia. Nu se intervine cand creste, se rupeanevrismul si se moare. Anevrism de aorta se produce la niv

continuarii arcului aortic.

Variatii ale arterelor coronare- ssunt 2: dreapta si

stanga( arterele coronare ) pot exista 3 artere in unele situatii.

Una poate fi mijlocie si este ventricular ant dreapta iar a doua

situatie circumflexa( pe stanga). In ceeea ce priveste vasc

cordului exista uneori o proportionalitate intre teritoriul artcoronare drepte si stangi. Sunt situatii knd predomina vasc art

coronare dreapta sau stangi. Sunt situatii knd interventricul

dreapta nu se mai term pe fata post a cordului. Sunt situatii

kdn artera circumflexa se term ca interventriculara in post.


16/16

Arteroscleroza coronariana- duce la diminuarea lumenului

coronarian, fluxului sanguine miocardic si de regulua este

produsa de placi de ateron( acumulari de lichide). Intre arterele

coronare exista anastomze si instalarea progresiva a

insuficiente coronariene duce la dilatarea si intrarea in fuctie aacestor anastomose. Instalarea brusca a obstructiei dule la

blocarea circulatie in seg subiacent cu lipsa de vascularizatie

sub blozaj si necroza teritoriului miocardic deservit.

Documents

Anat Clinica a Capului Si Gatului 2 (1)