Embed Size (px)
Citation preview
Analiza potentialului uman in Municipiul Targoviste
Apostol Mariana – Nicoleta
Grupa 305, An III, Turism
Localizare Municipiul Targoviste
Turnul Chindia
Curtea Domneasca
Turnul Chindiei
Tribunalul Targoviste
Targoviste este un municipiu, resedinta de judet si cel mai mare oras al judetului Dambovita, Muntenia, Romania. Are o populatie de aproximativ 89.000 de locuitori. Resedinta domneascs si capitala intre 1396 si 1714, orasul a detinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar si cultural-artistic al Tarii Romanesti.
Orasul este situat pe o terasa inaltă de 260m, deasupra vaii Ialomitei, la limita dintre regiunea deluroasa subcarpatica si Campia Inaltă a Targovistei, care cuprinde interfluviul dintre raul Dambovita si raul Ialomita pana la contactul cu „campia de divagare”, joasa si monotona, fiind o prelungire a campiilor subcolinare.
Asezat la o veche rascruce de drumuri comerciale, orasul este si astazi un nod feroviar si rutier, putand fi usor abordat din toate partile. Municipiul Targoviste este situat în vecinatatea capitalei Romaniei, la o distanta de 80 km de Aeroportul International Henri Coanda.
ANALIZA SI DIAGNOZA POTENTIALULUI UMAN ÎN MUNICIPIUL TARGOVISTE
1912 1930 1941 1948 1956 1966 1977 1992 2002 20100
20000
40000
60000
80000
100000
120000
Evoluția numerică a populației
Târgoviște 1912 - 2010
Anul
Lo
cuito
ri
In prima jumatate a secolului al XX-lea, populatia orasului Targoviste creste usor in raport direct cu activitatea economica, de la 13 041 locuitori in 1912 la 21 576 locuitori la recensamantul din 1930 si pana la 25 298 locuitori la recensamantul din 1948. Dupa o scadere datorata influentelor celui de-al doilea razboi mondial si anume 24 360 locuitori la recensamantul din 1956, populatia orasului cunoaste o perioada de crestere pana la 29 012 in 1966, dupa care numai intr-un deceniu se dubleaza, ajungand la 60 459 locuitori in 1977, cauza principala fiind industrializarea fortata. Astfel, platforma industriala din sud-vestul orasului, cu marile intreprinderi economice (COS, INOX, SARO si ROMLUX), a atras la inceputul anilor 1970 un puternic flux migratoriu de forta de munca din imprejurimile orasului sau din unele zone ale tarii, ca de exemplu din Moldova. Pana in 1990, cand se inregistreaza numarul maxim de locuitori (100 982), populatia orasului creste continuu, pentru ca incepand din acest an sa se inregistreze o scadere brusca.
1.)
2.) Dinamica populatiei
a.) Miscarea naturala - Natalitatea
1966 1977 1992 2002 20100
5
10
15
20
25
30
35
Evoluția natalității
Târgoviște 1966 - 2010
Anul
‰
Dupa anul 1966, Targoviste a urmat tendinta generala a Romaniei de crestere a natalitatii, acest fapt fiind datorat masurilor de politica demografica privind interzicerea avorturilor, adoptate la sfarsitul anului 1966. Astfel, natalitatea a crescut de la o rata de 12,75 ‰ in 1966 pana la 30,2 ‰ in 1977. Dupa 1980 s-a inregistrat o diminuare a acestui indicator, iar abrogarea legii privind interzicerea avorturilor din 1990 au determinat scaderea treptata a natalitatii. In 2002 s-a inregistrat cea mai scazuta rata inregistrata in Targoviste, principala cauza fiind schimbarile economice majore, lipsa locurilor de munca, in special pentru tinerii care sunt la varsta intemeierii unei familii, urmata de migratia acestora spre centre mai dezvoltate sau in afara granitelor tarii.
1966 1977 1992 2002 20100
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Evoluția mortalității
Târgoviște 1966 - 2010
Anul
‰
- mortalitatea
Mortalitatea a inregistrat oscilatii in perioada 1966 – 1992, insa cu valori cuprinse intre 6 ‰ si 7,66 ‰ intre 1992 si 2010, mai reduse decat media pe tara. Se observa totusi o crestere a mortalitatii cu 1,66 ‰ intr-un interval destul de scurt, de numai 18 ani, procentul fiind mai ridicat la persoanele de varsta adulta, supuse stresului ridicat intr-un loc de munca tot mai nesigur sau slab retribuit.
- Bilantul natural
1966 1977 1992 2002 20100
5
10
15
20
25
30
Bilanțul naturalTârgoviște
1966 - 2010
Anul
‰
Bilantul natural, aflat in relatie directa cu natalitatea si mortalitatea, a scazut continuu din 1977 (an cu natalitate ridicata) pana in 2002 (an cu valori mai mici ale natalitatii si mai ridicate ale mortalitatii). Mentinerea unui spor natural pozitiv in municipiul Targoviste in comparatie cu alte orase ale tarii, unde acesta a inregistrat valori negative, se explica prin ponderea mai mare a populatiei adulte, dar si prin asistenta sanitara din ce in ce mai buna oferita populatiei.
- Mortalitatea infantila
1966 1977 1992 2002 20100
20
40
60
80
100
120
140
160
Mortalitatea infantilă
Târgoviște 1966 - 2010
Anul
‰
Cresterea mortalitatii infantile in perioada 1966 – 1977 este strans legata de masurile restrictive privind avorturile, ce au avut drept efect cresterea brusca a natalitatii. Mortalitatea infantila a inregistrat o scadere semnificativa din 1992 pana in 2002, fiind in relatie directa atat cu natalitatea, cat si cu conditiile mai bune din maternitati.
1966 1977 1992 2002 20100
100
200
300
400
500
600
Indicele de vitalitateTârgoviște
1966 - 2010
Anul
%
- Indicele de vitalitate
Valorile medii ale indicelui de vitalitate au avut o evoluţie descrescătoare, de la indice cu valori mari (162,99%) în 1966 spre indice cu valori mai mici (122,22%) în 2002. Dinamica 1966-2010 a însemnat o scădere cu 20%. Aceasta este o consecinţă a scăderii numărului de născuţi vii şi a creşterii numărului decedaţilor. In 1977, valoarea mare a indicelui de vitalitate este efcetul numarului mare de nascuti vii.
b.) Miscarea migratorie - sosiri
1966 1977 1992 2002 20100
10
20
30
40
50
60
SosiriTargoviste
1966 - 2009
Ani
‰
- Plecari
1966 1977 1992 2002 20100
5
10
15
20
25
PlecariTargoviste
1966 - 2009
Ani
‰
1966 1977 1992 2002 2010-10
0
10
20
30
40
50
Bilantul migratoriu
Targoviste 1966 - 2009
Ani
‰
- Bilantul migratoriu
Comentarii:
Asemanator altor orase ale tarii, municipiul Targoviste, prin dezvoltarea industriei si a unei retele de transport convergent – divergente a inregistrat un spor important al populatiei pe seama migratiilor.
Astfel, orasul a ajuns sa cumuleze fluxurile de populatie importante dintre Dambovita si Prahova, peste 60 % din populatia ocupata in industria orasului provenind inainte de 1989 din asezarile rurale inconjuratoare; pe masura extinderii fondului de locuinte, populatia navetista s-a mutat definitiv in oras. In aceeasi perioada sporul migratoriu a inregistrat valori ridicate inclusiv pe seama migratiei populatiei din alte zone ale tarii, cum ar fi Moldova sau din unele centre siderurgice ( Hunedoara, Galati) spre locurile de munca oferite de platforma industriala din sud-vestul orasului.
Dupa 1991, sporul migratoriu a scazut continuu, dupa care inregistreaza valori negative. Aceasta evolutie are drept cauza principala falimentul unor intreprinderi din platforma industriala a orasului (WTS) sau inchiderea unor sectii de productie din altele (UPET, MECHEL, ROMLUX), la care se adauga atractia unor locuitori spre zona rurala.
De mentionat este si faptul ca un numar tot mai mare de locuitori ai orasului au plecat in ultimii ani peste granitele tarii, spre locuri de munca mai bine platite. Nu exista o evidenta stricta a acestora.
c.) Bilantul total
1966 1977 1992 2002 2010-10
0
10
20
30
40
50
60
70
Bilantul total
Targoviste 1966 - 2010
Anul
%
3. Presiunea umana asupra teritoriului
a. ) Densitatea medie a populatiei
1966 1977 1992 2002 20100
500
1000
1500
2000
2500
Densitatea medie a populatiei
Targoviste 1966 - 2010
Anul
Lo
c/km
²
b.) Densitatea neta a populatiei
1966 1977 1992 2002 20100
1000
2000
3000
4000
5000
Densitatea neta a populatiei
Targoviste 1966 - 2010
Anul
%
c.) Densitatea fiziologica a populatiei
1966 1977 1992 2002 20100
1000
2000
3000
4000
5000
6000
Densitatea fiziologica
Targoviste 1966 - 2010
Anul
%
Comentarii:
Incepand cu 1966, ritmul inalt al industrializarii duce la dublarea numarului de locuitori ai orasului intr-un interval scurt de timp, de numai 10 ani. Cresterea demografica impresionanta a impus extinderea teritoriala a orasului si constructia unor cartiere de locuinte de tip socialist. Astfel, s-au construit microraioane de locuinte dispuse in doua semicercuri concentrice care subintind un diametru format de Calea domneasca si care ajung in exterior pana in apropierea caii ferate ce duce spre Pietrosita si s soselei de centura ce duce spre Bucuresti.
La recensamantul din 1992 densitatea medie a populatiei a fost de peste 2000 loc/km². Pana in anul 2002, aceste valori au scazut, densitatea medie ajungand la 1947 loc/km².In prezent se contureaza tot mai mult zona de vile inconjurate de spatii verzi largi de pe Aleea Manastirii si cea din prelungirea strazii Campulung, spre Priseaca.
4. Structuri si comportamente demografice
a.) Structura etnica a populatiei
1977 1992 2002
Români 490 934 549 079 523 980
Maghiari 233 380 248
Germani 64 95 82
Rromi 2 353 11 315 16 534
Ucraineni 4 18 25
Sârbi 24 204 33
Rusi - lipoveni 18 33 28
Turci 1 33 4
Tătari 0 2 2
Slovaci 0 4 7
Evrei 15 6 25
Bulgari 4 809 658
Cehi 3 6 3
Croați 0 3 0
Greci 15 21 47
Polonezi 6 7 14
Italieni 0 0 23
Chinezi 0 0 3
Armeni 1 1 4
Ceangăi 0 0 1
Altă etnie 18 25 44
Etnie nedeclarată 57 4 3
Structura poulatiei dupa etnie evidentiaza faptul ca, din acest punct de vedere, municipiul Targoviste este un oras cu o populatie foarte omogen alcatuita.
Astfel, populatia este formata in proportie de 96,5 % din romani, alaturi de care mai pot fi amintite cateva etnii foarte slab reprezentate. Acestea provin din migratiile care au avut loc de-a lungul timpului, incepand cu secolul al XVI-lea, cand s-au stabilit aici sasii catolici din cartierul Suseni in zona numita Baratiei sau in secolul al XVIII-lea cand au venit bulgarii in cartierul Matei Voievod; nu se cunoaste cu exactitate momentul in care s-au stabilit rromii in oras, dar numarul acestora a crescut, astfel incat numarul acestora a crescut de la 1 481 persoane la recensamantul din 1992 la 2 555 persoane la cel din 2002.
In prezent comunitatea locala deruleaza mai multe programe pentru integrarea rromilor in viata socio-economica si culturala a orasului.
Alte etnii au reprezentare intre 0,8 si 0,5 % din totalul populatiei: maghiarii cu 88 persoane, germanii cu 49 persoane, grecii cu 33 persoane, italienii cu 16 persoane, iar altele sunt reprezentate doar simbolic.
Structura etnică a populației în Dâmbovița
1977
RomâniRromiMaghiariAlte etnii
Structura etnică a populației în Dâmbovița
1992
RomâniRromiBulgariAlte etnii
Structura etnică a populației în Dâmbovița
2002
RomâniRromiBulgariAlte etnii
b) Structura confesionala a populatiei
1992 2002
Ortodocși 550 843 525 792
Romano - Catolici 1 122 915
Reformați 107 134
Greco - Catolici 147 115
Penticostali 1 799 4 314
Baptiști 158 264
Adventiști 2 971 4 093
Unitarieni 14 10
Musulmani 36 62
Creștini după Evanghelie 4 018 2 880
Evanghelici de confesiune augustană 99 25
Creștini de rit vechi 46 23
Ortodocși de stil vechi 51 -
Evanghelici sinodo - presbiterieni 41 19
Evanghelici - 2 573
Iudei 7 8
Alte religii 70 225
Atei 148 79
Fără religie 309 133
Religie nedeclarată 55 99
Structura populației după religie în Dâmbovița
1992
Romano-CatoliciCreștini după EvanghelieAdventistiAlte religii
Structura populației după religie în Dâmbovița
2002
Romano-CatoliciPenticostaliAdventistiCreștini după EvanghelieAlte religii
Comentarii:
Din graficele anterioare se observa ca la nivel de judet, religia ortodoxa pedomina, cu un procent de 97% (in anul 2002). Avand in vedere evolutia celorlalte religii, in privinta celei catolice se observa o stagnare (are pondere foarte scazuta), numarul de adepti ai regiliei penticostale crescand semnificativ de la aproximativ 1800 de persoane in 1992 la 4300 in 2002.
De asemenea se remarca faptul ca italienii, germanii si maghiarii sunt preponderenti romano-catolici, iar rromii si sarbii de religie adventista.
Toate confesiunile au lacase de cult bine reprezentate, insa cele mai multe ii vizeaza pe crestinii ortodocsi si cei catolici. Cele mai multe dintr acestea se gasesc pe teritoriul resedintei dambovitene, la Targoviste, aici datand si unele din cele mai vechi biserici ortodoxe.
c) Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe
0 – 4 ani
10 – 14 ani
20 – 24 ani
30 – 34 ani
40 – 44 ani
50 – 54 ani
60 – 64 ani
70 – 74 ani
80 – 84 ani
6000 4000 2000 0 2000 4000 6000 8000
Târgoviște1992
Populație
Vâ
rstă
0 – 4 ani
10 – 14 ani
20 – 24 ani
30 – 34 ani
40 – 44 ani
50 – 54 ani
60 – 64 ani
70 – 74 ani
80 – 84 ani
30000 20000 10000 0 10000 20000 30000
Târgoviște2002
Bărbați Femei
Populație
Vârs
tă
0 – 4 ani
10 – 14 ani
20 – 24 ani
30 – 34 ani
40 – 44 ani
50 – 54 ani
60 – 64 ani
70 – 74 ani
80 – 84 ani
5000 4000 3000 2000 1000 0 1000 2000 3000 4000 5000
Târgoviște2011
Bărbați Femei
Populație
Vârs
tă
Comentarii:
Structura pe grupe de varsta a populatiei permite atat evaluarea potentialului de forta de munca cat si aflarea valorii in raport cu sporul natural.
Conform piramidei varstelor, se observa ca fenomenul de imbatranire demografica se accentueaza, astfel ca orasul Targoviste devine un oras cu populatie preponderent varstnica. Numarul persoanelor tinere, pana in 18 ani incepe sa scada si datorita faptului ca acestia pleaca la studii, ori in afara granitelor pentru a munci.
Asa cum reiese din piramida structurala, imbatranirea demografica de manifesta indeosebi in cazul persoanelor feminine, numarul femeilor in varsta fiind mai mare decat numarul barbatilor in varsta. Astfel ca exista o consecinta negativa in evolutia orasului, in special pentru generatiile viitoare.
Structura pe sexe a orasului Targoviste evidentiiaza o structura echilibrata, un dezechilibru aparand totusi in cazul grupelor de varsta. In cadrul populatiei tinere exista insa un val de populatie masculina tanara ce lucreaza in domeniul industrial, iar in cazul populatiei feminine exista un numar mai mare explicat prin migratia externa a persoanelor de sex masculin.
• Indicele de feminitate
Indicele de
feminitate (%)
1990 1994 1998 2002 2006 2011
0 – 19 ani 95 95 95 95 95 95
20 – 39 ani
93 94 93 93 94 94
40 – 59 ani
104 104 103 102 101 99
60 – 79 ani
130 133 135 139 140 137
80 ani și peste
145 181 193 202 195 193
0 – 19 ani 20 – 39 ani 40 – 59 ani 60 – 79 ani 80 ani și peste0
50
100
150
200
250
Indicele de feminitate
Dâmbovița
199019941998200220062011
Vârstă
%
Indicele de feminitate a evoluat de-a lungul timpului in Municipiul Targoviste, pastrandu-se in raport subunitar la categoriile 0-19 ani si 20-39, un raport supraunitar evidentiindu-se in cazul celorlalte grupe de varsta. Acest lucru coincide cu perioada noi-nascutiilor de sex masculin, iar mai apoi, migrarea acestora in afara granitelor pentru a munci.
•Potentialul demografic
Anul 1990 1994 1998 2002 2006 2011
Potentialul demografic
(%)
45 47 49 48 49 52
1990 1994 1998 2002 2006 201140
42
44
46
48
50
52
54
Potențialul demografic
Dâmbovița
Anul
%
•Gradul de îmbatranire a populatiei
Anul 1990 1994 1998 2002 2006 2011
Gradul de îmbtranire a populatiei
0,64 0,8 0,91 1,04 1,19 1,35
1990 1994 1998 2002 2006 20110
0,20,40,60,8
11,21,41,6
Gradul de îmbătrânire a populației
Dâmbovița
Imbatranirea populatie devine din anii ’90, un fenomen comun tuturor judetelor din Romania, astfel ca si judetul Dambovita se include. Din 1990, gradul de imbatranire a populatiei este in continua crestere, un fapt ingrijorator.
•Indicele de reinnoire a fortei de munca
Anul 1990 1994 1998 2002 2006 2011
Indicele de reinnoire a
fortei de munca
1,12 1,26 1,24 1,14 1,07 0,84
1990 1994 1998 2002 2006 20110
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
1,4
Indicele de reînnoire a forței de muncă
Dâmbovița
Indicele de reinnoire a fortei de munca in judetul Dambovita a avut o valoare supraunitara pana in anul 2011, cand a devenit subunitar, ceea ce se datoreaza scaderii ponderii populatiei tinere, cu varsta cuprinsa intre 19 si 29 ani.
Numarul mediu al salariatilor
1990 1994 1998 2002 2006 20110
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
160000
180000
200000
Numărul mediu al salariațilorDâmbovița
Aceasta evolutie a populatiei salariate pe ramuri economice situeaza municipiul Targoviste in categoria oraselor cu functii predominante in sectorul secundar; pentru urmatorii ani se estimeaza ca va creste ponderea populatiei ocupate in domeniul tertiar, iar orasul va deveni unul cu functii mixte.
Numarul somerilor inregistrati
ianuarie iunie decembrie 0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
20000
Șomeri înregistrați în jud. Dâmbovița
2010
TOTALMASCULINFEMININ
ianuarie iunie decembrie 0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
20000
Șomeri înregistrați în jud. Dâmbovița
2011
TOTALMASCULINFEMININ
ianuarie iunie septembrie 0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
Șomeri înregistrați în jud. Dâmbovița
2012
TOTALMASCULINFEMININ
Somajul este un fenomen demografic cu impact asupra evolutiei vietii social – economice. Exista programe in derulare, la nivel local, pentru reducerea somajului, cu unele rezultate, asa cum este Programul de Redistribuire a Fortei de Munca, finantat de Banca Mondiala si sustinut de Departamentul Muncii din
Statele Unite ale Americii.
