7

The Analysis of the Use of European Fundsin FP7 Program by Romania

AbstractThe research potential is a matter closely

related to the resources of an organization. Thus, it is necessary to define these resources and to highlight those which play an important role in reference to research potential. The evaluation of the research potential and the design of actions meant to enhance it in order to successfully participate in FP7 programs, represent strategic activities for every type of organization operating in the field of research. Therefore, participation in FP7 programs does not represent an end in itself but rather an important stage in accomplishing the most important strategic component – namely the accomplishment of the sustainable competitive advantage (SCA); all the other components of the strategy are subordinated to this. The achievement of the system for determining the research potential is built on the transfer of know-how from various fields of the management – general management, strategic management, management of quality.

Key words: European funds, evaluation of research, framework program, statistical analysis

ANALIZA FONDURILOR EUROPENE ÎN PROIECTE PC7 PRIN PARTICIPAREA ROMÂNIEI

Margareta FLORESCU

Margareta FLORESCUProf. univ. dr., Facultatea de Management, Academia de Studii Economice, Bucureşti, RomâniaTel.: 0040-21-319.1900E-mail: icefaceus@yahoo.com

Revista Transilvanăde Ştiinţe Administrative

2 (26)/2010, pp. 7-18

8

1. Introducere Evaluarea potenţialului de cercetare al organizaţiilor aspirante la participarea cu

proiecte finanţabile în programul cadru PC7 este în sine o problemă de management. Procesul de evaluare se poate constitui într-un instrument de management, util în primul rând, pentru top managementul sau middle managementul organizaţiilor, dar nu exclusiv. Având în vedere unul dintre principiile fundamentale ale managementului calităţii – implicarea personalului, care constituie unul din pilonii Managementului Calităţii Totale, evaluarea potenţialului de cercetare ar trebui să prezinte interes pentru personalul de la toate nivelurile organizaţiei.

De aceea, realizarea sistemului de determinare a potenţialului de cercetare are la bază un transfer de cunoştinţe (know-how) din diverse domenii ale managementului – management general, strategic, al calităţii etc. Unele dintre metodele care vor fi abordate în continuare sunt revendicate de diverse domenii ale managementului. Ele prezintă un spectru larg de aplicabilitate. Esenţial este însă a fi adaptate, a-şi găsi eficienţa în procesul de evaluare a potenţialului de cercetare.

Potenţialul de cercetare este în fond o problemă de resurse ale organizaţiei. Prin urmare, într-o primă etapă, este necesară definirea acestor resurse şi evidenţierea acelora care joacă un rol primordial în cadrul potenţialului de cercetare. Evaluarea potenţialului de cercetare şi, mai ales, abordarea unor acţiuni concertate pentru creşterea acestuia în vederea participării cu succes la programul cadru PC7 reprezintă o problemă de strategie, pentru orice organizaţie europeană care activează în domeniul cercetării. În esenţă, participarea la PC7 nu reprezintă un scop în sine, ci reprezintă o etapă importantă pentru realizarea componentei strategiei celei mai importante – obţinerea avantajului competitiv durabil (ACD); acestei componente îi sunt subordonate toate celelalte componente ale strategiei.

În mod evident, participarea la Programul Cadru european a partenerilor români generează un beneficiu în ceea ce priveşte transferul de cunoştinţe şi de infrastructură. Figura 1 redă evoluţia bugetului programului.

Figura 1: Evoluţia bugetelor Programului Cadru

9

PC7 prezintă câteva diferenţe cheie faţă de programele anterioare de cercetare ale UE, incluzând:

• Creşterea bugetului – bugetul PC7 reprezintă o creştere de 63% faţă de PC6 la preţurile curente, ceea ce înseamnă resurse suplimentare pentru cercetarea europeană. Acesta reprezintă, de asemenea, un puternic mesaj politic pentru statele membre ale UE, care s-au obligat să crească cheltuielile pentru cercetare de la 2% din PIB în prezent la 3% în 2010.

• Concentrarea asupra temelor – o concentrare puternică asupra temelor de cercetare principale (de exemplu sănătate, TIC, spaţiu etc.) în cadrul celei mai mari componente a PC7 – Cooperarea – face ca programul să fie mai flexibil şi să răspundă în mai mare măsură nevoilor industriei.

• Consiliul European de Cercetare (CEC) – prima agenţie paneuropeană pentru finanţarea cercetării, Consiliu European de Cercetare nou creat, are rolul de a finanţa cercetarea europeană la frontierele ştiinţei, cercetare care prezintă riscuri mai ridicate, având totuşi potenţialul de a genera şi câştiguri mai mari.

• Regiunile cunoaşterii – PC7 stabileşte noi regiuni ale cunoaşterii care aduc într-unpunct de convergenţă diverşii parteneri de cercetare din cadrul unei regiuni. Universităţile, centrele de cercetare, companiile multinaţionale, autorităţile regionale şi IMM-urile îşi pot uni eforturile în vederea îmbunătăţirii abilităţilor şi a potenţialului lor de cercetare.

• Finanţarea prin împărţirea riscului – noua facilitate de finanţare prin împărţirea riscului are rolul de a îmbunătăţi sprijinul investitorilor particulari în proiectele de cercetare, îmbunătăţirea accesului la împrumuturile oferite de Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru acţiuni de cercetare europene de amploare.

• Iniţiativele tehnologice comune (ITC) – venind ca o continuare controlată a Platformelor Tehnologice Europene (PTE), ITC reprezintă un concept nou, care aduce într-un punct de convergenţă diverşi parteneri în vederea asumării obiectivelor care nu pot fi atinse folosind abordarea „Apelurilor de Propuneri”.

• PC7 păstrează elemente importante ale programelor cadru de cercetare anterioare. Se pune în continuare accentul pe consorţiile partenerilor europeni, colaborarea transfrontalieră, coordonarea deschisă, flexibilitatea şi excelenţa cercetării.

2. Studiu de caz: analiza fondurilor europene în proiecte PC7 prin participarea României

Studiul de caz prezentat în această lucrare este destinat să examineze implicarea cercetării româneşti prin proiecte europene în cadrul PC7 şi o analiză comparativă a participării româneşti în cadrul proiectelor de cercetare din programele anterioare PC5, PC6 precum şi pregătirea din punct de vedere statistic a performanţei ştiinţifice şi financiare ale acestora.

Structura studiului de caz urmăreşte să analizeze două lucruri: în primul rând, în scopul de a aborda statistic participarea instituţiilor de cercetare româneşti, şi

10

să integreze analiza structurii de participare în priorităţile tematice şi în al doilea rând de a urmări eficacitatea participării „actorilor” implicaţi în proiectele europene.

Studiul de caz generează date cu privire la structura calitativă şi cantitativă a instituţiilor de cercetare participante la PC 7. Studiul se referă la proiecte de cercetare câştigate de către consorţii europene, în care, cel puţin unul dintre parteneri a fost o instituţie de cercetare românească. Sursa de informaţii porneşte de la o serie de documente informative furnizate de către Comisia Europeană şi CORDIS şi alte baze de date europene. Eficacitatea politicii de cercetare este dată de succesul şi sprijinirea instituţiilor publice să devină mai active şi competitive la nivel european. Prin urmare, studiul furnizează datele necesare pentru a identifica sinergiile sau tensiunile dintre diferitele componente de finanţare – ale programelor naţionale de cercetare, pentru a califica domeniile de cercetare, care sunt mai bine reprezentate.

Nivelul relativ scăzut al cheltuielilor pentru C&D din sistemul românesc de cercetare, disponibilitatea limitată a personalului ştiinţific, competenţele profesionale şi insuficienţa fondurilor de finanţare au fost în general considerate a fi obstacole majore în calea performanţei româneşti în cercetarea la nivel european.

Analiza abordată în studiu are ca termeni de prezentare distribuţia participării româneşti la cercetarea europeană pe priorităţi tematice şi distribuţiile contractelor/participanţilor asupra tipului de proiecte, pe ani de derulare sau în funcţie de regiunile de dezvoltare româneşti şi al doilea este numai în ceea ce priveşte aspectele financiare (fondurile UE derulate în proiecte europene).

În tabelul următor este prezentată o statistică a numărului de contracte de cercetare europeană pe ariile tematice ale Programului Cadru, numărul participanţilor în consorţiul european şi fondurile UE distribuite pe toate priorităţile tematice, dar şi tipurile de proiecte finanţate (IP, STREE, NoE, CA, SSA etc.).

Există un număr mare de contracte în care România a fost o parteneră în proiecte europene. Cu toate acestea, participarea insuficientă este menţionată în mod repetat în continuare, ea fiind o problemă în special pentru mai multe domenii de activitate.

O distribuţie a numărului de contracte semnate cu partenerii români în priorităţile tematice conduce la concluzia că nu există domenii în care România nu este activă şi, prin urmare, este recunoscută ca un partener competent în proiectele de tip: Dezvoltare Durabilă sau Tehnologii pentru Societatea Informaţională, dar şi în proiecte complexe europene care demonstrează capacităţile şi performanţele acestor proiecte de tip EURATOM.

În Figurile 2 şi 3 sunt prezentate distribuţia numărului de contracte în funcţie de tipul de proiect şi numărul participanţilor. Este interesant de observat capacitatea instituţiilor de cercetare româneşti de a participa în cadrul unei reţele europene pe toate tipurile de proiecte în pondere diferită. Pentru a avea o înţelegere a acestor diagrame trebuie să avem explicitate aceste tipuri de proiecte. România a participat, în calitate de ţară asociată, la Programele Cadru 5, 6, şi 7 de Cercetare Dezvoltare Tehnologică şi Acţiuni Demonstrative ale Uniunii Europene ca şi în alte cadre de cooperare la nivel european, de exemplu, COST, EUREKA, bilaterale etc.

11

Tabel 1: Distribuţia proiectelor în care România este partener european

Priorităţi tematice Nr. contracte

Nr. participanţi

Finanţare UE Euro

Nr. contracte/tip de proiect

IP STREP NoE CA SSA SME

Integ

rare

a şi în

tărire

a ERA

1. Ştiinţele vieţii, genetică, biotehnologii pentru sănătate

7 7 1.003.006 1 0 2 2 2 -

2. Tehnologii vizând societatea informaţională 80 93 10.887.860 12 39 12 1 15 -

3. Nano tehnologii, nano ştiinţă, materiale multifuncţionale bazate pe cunoaştere, noi procese şi dispozitive de producţie

45 72 9.647.205 16 9 4 6 10 -

4. Aeronautică şi spaţiu 17 17 2.737.944 5 7 - 1 4 -5. Securitatea şi calitatea hranei 19 23 852.765 2 3 1 13 -

6. Dezvoltare durabilă, schimbări globale şi ecosisteme

78 102 7.726.412 22 22 2 9 23 -

7. Cetăţeni şi guvernare într-o societate bazată pe cunoaştere

21 22 1.427.067 5 12 1 3 - -

8. Asistenţă pentru anticiparea nevoilor tehnologice

29 31 1.110.588 - 16 - 6 7 -

9. Cercetare orizontală, activităţi implicând IMM-urile

39 60 2.343.750 - - - 2 1 36

10. Măsuri specifi ce de susţinere a cooperării internaţionale

13 18 5.145.929 - 2 - 2 9 -

11. Asistenţă pt. activităţi de coordonare 15 16 938.817 - - - 14 1 -

12. Asistenţă pt. dezvoltarea corentă a cercetării & politici în domeniul inovării

4 4 147.247 - - - 3 1 -

Stru

ctura

re E

RA

13. Cercetare şi inovare 22 30 3.283.726 - - - 7 15 -14. Resurse umane şi mobilitate 42 52 4.241.946 - - - 4 38

15. Infrastructură de cercetare 19 24 1.725.793 - - - 2 6 12

16. Ştiinţă şi societate 14 20 560.322 - - - 1 13 -

EURA

TOM 17. Euratom- fi siune 13 14 590.469 2 4 1 5 - 1

18. Euratom-fuziune 64 64 2.570.952 - - - - 64

Total 541 669 56.941.800 65 114 22 66 124 86

12

Figura 2: Distribuţia numărului de contracte în funcţie de tipul de proiect

Figura 3: Numărul de participanţi la contracte, în funcţie de tipul de proiect

Principalul instrument generator de cunoaştere pentru implementarea tematicilor PC7 sunt proiectele care au rolul de a integra o masă critică de activităţi şi resurse umane şi financiare importante. Tot prin aceste instrumente de implementare a cercetării se realizează obiective ambiţioase, bine definite ştiinţific şi tehnic, cu o dimensiune europeană.

În Figura 4 se observă o distribuţie importantă a proiectelor de tip STREP şi SSA în număr de 114 respectiv 124 de contracte, iar ca instituţii participante româneşti 130, respectiv 171. Din grafic, reiese ca o participare mică uşor peste 50 în proiectele complexe de tip IP, Euratom etc., ceea ce explică calificarea joasă a performanţelor instituţiilor româneşti, evaluarea europeană a acestora.

13

Figura 4: Distribuţia proiectelor de tip STREP şi SSA

În Figura 5 este prezentat un studiu comparativ al numărului de contracte şi a numărului de participanţi în perioada 2003-2007 în cadrul programelor europene Programul Cadru unde se poate vedea un vârf de participare în perioada 2005-2006; această participare trebuie corelată cu numărul de apeluri în perioada menţionată.

Figura 5: Studiu comparativ al numărului de contracteşi a numărului de participanţi în perioada 2003-2007

Analiza studiului de caz se realizează în continuarea şi în funcţie de profilul participanţilor în contractele de cercetare europeană şi anume: datele statistice au indicat că în majoritatea contractelor europene au fost implicaţi ca participanţi români, instituţiile de învăţământ superior şi alte tipuri de instituţii de cercetare. Se poate observa un echilibru între numărul institutelor de cercetare şi universităţi ca partenere în proiectele europene, atât din punct de vedere al numărului de contracte, cât şi a numărului de participanţi. Se observă că, în comparaţie cu

14

industria, universităţile şi institutele de cercetare sunt actori activi implicaţi şi au atras fonduri europene deloc de neglijat spre transferul de cunoştinţe spre infrastructura de cercetare. De asemenea, un număr important de IMM-uri au participat la efortul european de cercetare.

Tabel 2: Repartiţia numărului de proiecteîn funcţie de actorii implicaţi şi de valoare

Tipul instituţiei Nr. total participanţi

ParticipanţiBuget UE

Public Privat Nespecifi catUniversităţi 166 155 11 0 18.157.624Industrie 65 3 62 0 4.076.716Institute de cercetare 249 208 39 2 20.957.281Altele 172 65 107 0 11.956.755Nespecifi cat 17 2 11 4 1.793.424TOTAL 669 433 230 6 56.941.800

Distribuţia fondurilor UE în contractele europene la care participă şi România ca şi partener în funcţie de tipul proiectului şi priorităţile tematice ale PC7 sunt exemplificate în următoarele grafice. Din acestea se desprind următoarele: priorităţile sunt proiectele de tip Tehnologii societate informaţională şi Dezvoltare durabilă, iar fondurile UE în medie pe contract sunt mai mici decât pentru alte priorităţi (ca Aero, INCO, INOVARE), ceea ce înseamnă că numărul de contracte este mai mare, dar mai puţin valoroase din punct de vedere financiar (sau contribuţia partenerului român nu a fost extrem de semnificativă).

Figura 6: Distribuţia fondurilor UE în contractele europene la care participăşi România ca şi partener în funcţie de tipul proiectului PC7

15

Distrubu ie finan are UE pe diferite tipuri de proiecte

Networks - NoE8%

IMM cercet.4%

Infra s tr.3%

IP18%

STREP24%

CA6%

SSA25%

Fonduri Ma rie -Curie

7%

EUROATOM fuziune

5%

Figura 7: Repartiţia procentuală între fondurile implicatepe tipuri distincte de proiecte

O repartiţie procentuală între fondurile implicate pe tipuri distincte de proiecte este exemplificată în figura de mai sus din care rezulta că:

• Bugetul pentru proiecte de cercetare – alocate direct de la UE: IP + STREP + IMM-uri – 26.925.714 euro;

• Bugetul pentru „sprijinirea cercetării” – NoE + CA + SSA + MCA + Euratom – 24.270.502 euro.

Figura 8: Distribuţia fondurilor EU/participant

16

Figura 9: Tendinţa fondurilor EU pentru perioada 2003-2007

Performanţa României, prin participarea la Programul Cadru al UE, a fost comparată cu cea a altor ţări regionale. Trebuie să fie subliniat faptul că accesul la o finanţare suplimentară este un factor decisiv pentru participarea acestor ţări. În mod similar, motivaţia pentru participarea la programul-cadru în toate aceste ţări a fost condusă de căutarea de noi abordări ştiinţifice şi tehnice la soluţii, precum şi achiziţionarea de noi cunoştinţe. Cu excepţia Austriei, toate celelalte ţări au avut un start similar, economic şi social, iar fondul de cercetare şi cel al infrastructurii este mai mult sau mai puţin comparabil.

Figura 10: Performanţa participării Românieiîn proiecte Program Cadru European

3. ConcluziiDin analiza studiului de caz rezultă că România are o performanţă cu privire la

participarea în proiecte în cadrul Programului Cadru european, însă există indicatori de evaluare naţionali ai sistemului românesc de cercetare care au un impact negativ asupra eficienţei acestuia. Se poate observa că, având în vedere capacitatea României de a avea proiecte finanţate în acest program cadru şi nu doar propuneri de proiecte în diferite call-uri ale programului, putem sugera existenţa calităţii propunerilor de proiecte.

17

Figura 11: Rata de succes a proiectelor României ca partener

Însă exigenţa criteriilor de evaluare europene şi procedurile de evaluare din proiectele europene ar trebui introduse şi în sistemul de cercetare românesc ceea ce ar conduce la o creştere a eficienţei şi la competitivitatea sistemului nostru de cercetare, îndeplinind cerinţele europene.

Rata de succes a proiectelor în care România este partener în propunerile de proiect este de 10,99% (pentru solicitanţi), iar pentru proiectele finanţate rata de succes este de doar 6,58% (pentru buget). De asemenea, ar putea fi observat că beneficiile economice obţinute de către instituţiile de cercetare româneşti sunt evaluate în mod pozitiv, în general, mai puţin decât majoritatea celorlalte. Integrarea ţărilor candidate (cum a fost România în momentul în care a început PC6) şi noile state membre (din 2007) în Programul Cadru prezintă un set de probleme provocatoare în domeniul cercetării-dezvoltării. Problemele cu care se confruntă România au fost exprimate la diferite ocazii, spunând că România se confruntă cu bariere importante pentru a intra în mod pozitiv în proiecte finanţate de Programul Cadru. Datele statistice obţinute din surse oficiale arată că instituţiile de cercetare româneşti participă la competiţii din Programul Cadru cu o rată de succes mai mare decât unele ţări din Europa Centrală şi decât ţări cu aceeaşi mărime din Europa de Est.

Barierele menţionate pentru participarea României sunt de natură mai generală şi anume, sunt datorate lipsei relative de experienţă în competiţii europene, lipsa unor reţele comune europene stabilite de cercetătorii români cu cercetătorii din ţările UE, lipsa de capital şi de echipamente de cercetare şi, mai ales, lipsa unei infrastructuri performante de cercetare. Evident, aceste bariere ar trebui să scadă în mod natural odată cu armonizarea progresivă a sistemelor de guvernare a României cu restul ţărilor membre UE.

Bibliografie:

1. Budrugeac, P., „Evaluarea cercetării ştiinţifice româneşti între scientometrie, peer review şi originalitate”, 2004, Revista de politica ştiinţei şi scientometrie, vol. 2, nr. 2, pp. 111-120.

2. European Commision, Research Inquiry Service, [Online] disponibil la adresa http://ec.europa.eu/research/index.cfm?pg=enquiries, accesat la 15-20 septembrie 2010.

18

3. Guston, D.H., ‘The Expanding Role of Peer Review Processes in the United States’, 2001, Public Research, Innovation and Technology Policies in the US, pp. 4-31.

4. Jasanoff, S., The Fifth Branch: Science Advisers as Policy Makers, Harvard University Press, 1990.

5. Project Management Manual, Harvard Business School, 1997, [Online] disponibil la adresa http://www.grafitto.com/private/Harvard%20Business%20Review/Miscellaneous/Harvard%20Business%20School%20Project%20Management%20Manual.pdf, accesat la data de 15 septembrie 2010.

6. Savage, J.D., Funding Science in America: Congress, Universities and the Politics of the Academic Pork Barrel, New York: Cambridge University Press, 1999.

7. Weller, A.C., Editorial Peer Review: Its Strength and Weaknesses, Asis&T monograph series, Information Today, Inc., 2001.