Analiza datelor statistice privind situarea României în contextul

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei

Sociale şi Persoanelor Vârstnice

Direcţia Servicii Sociale şi Incluziune Socială Compartiment indicatori sociali şi

programe incluziune socială

Analiza datelor statistice privind situarea României

în anul 2011 în contextul european din punct

de vedere al incluziunii sociale

Compartiment indicatori sociali şi programe incluziune socială 1

ANALIZA DATELOR STATISTICE PRIVIND SITUAREA ROMÂNIEI ÎN

CONTEXTUL EUROPEAN DIN PUNCT DE VEDERE AL INCLUZIUNII SOCIALE

ÎN ANUL 2011

Solidaritatea este una din liniile directoare ale Uniunii Europene, în sensul că toţi cetăţenii

ar trebui să beneficieze de avantajele unor perioade prospere şi, de asemenea, să fie solidari în

perioade dificile. Conform datelor calculate de Eurostat (Oficiul European de Statistică), aproape

120 milioane de persoane, reprezentând aproape un sfert din populaţia Uniunii Europene, se

confruntau în anul 2011 cu riscul sărăciei şi excluziunii sociale. Mai mult, aproximativ 83 de

milioane de europeni, reprezentând 16,9% din totalul populaţiei Uniunii Europene, trăiau sub

pragul sărăciei în anul 2011, iar multe persoane s-au confruntat cu dificultăţi în ceea ce priveşte

accesul la un loc de muncă, educaţie, locuinţă şi servicii financiare.

1. Metoda deschisă de coordonare

Având în vedere faptul că statele membre se confruntă cu probleme similare în domeniul

economic, al politicilor sociale şi de ocupare, acestea au convenit să identifice şi să promoveze

cele mai eficiente politici în domeniul protecţiei sociale şi incluziunii sociale, realizând

schimburi de experienţă.

În luna martie 2000, a fost instituită, la Lisabona, Metoda Deschisă de Coordonare (Open

Method of Coordination), care furnizează cadrul de coordonare a politicilor naţionale, fără

constrângeri legislative. În consecinţă, între statele membre se realizează în permanenţă un

schimb de experienţă (peer-review).

Metoda este flexibilă, descentralizată şi implică:

- urmărirea unor obiective comune;

- aprobarea unui set de indicatori comuni care să arate cum poate fi măsurat progresul

pentru atingerea obiectivelor;

- pregătirea unor Rapoarte Strategice Naţionale privind Protecţia Socială şi Incluziunea

Socială, în care statele membre stabilesc cum îşi planifică politicile într-o anumită

perioadă pentru a îndeplini obiectivele comune;

- evaluarea periodică a acestor strategii împreună cu Comisia Europeană şi statele membre.

Metoda Deschisă de Coordonare a fost perfecţionată în timp şi include în prezent

cooperarea în trei domenii ale politicii sociale: incluziunea socială (din martie 2000), pensiile

(începând din 2001) şi îngrijirea sănătăţii (din 2004).


2. Strategia Europa 2020

Strategia „Europa 2020”1 reprezintă strategia Uniunii Europene de creştere economică

până în anul 2020. Strategia UE 2020 este concepută ca un succesor al Strategiei de la Lisabona,

care a constituit strategia de reformă a UE în ultimii zece ani și a ajutat UE să facă faţă recentei

crize. Strategia U.E. 2020 are la bază realizările acesteia, de exemplu parteneriatul pentru

creştere și crearea de noi locuri de muncă , dar aduce și elemente noi pentru a face faţă noilor

provocări. Strategia va sprijini ca economia U.E. să devină o economie inteligentă, durabilă şi

favorabilă incluziunii. Aceste trei priorităţi se sprijină reciproc şi sunt în măsură să ajute U.E. şi

statele membre să obţină un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de

coeziune socială. Prin Strategia „Europa 2020” Uniunea Europeană a stabilit cinci obiective

majore – privind ocuparea forţei de muncă, inovarea, educaţia, incluziunea socială şi

mediul/energia, care urmează să fie îndeplinite până în 2020. Pentru a îndeplini aceste obiective,

statele membre stabilesc obiective naţionale în conformitate cu obiectivele U.E. (a se vedea

tabelul nr.1) şi adoptă măsuri necesare atingerii acestora.

Angajamentul asumat la nivelul U.E. în domeniul incluziunii sociale a fost de a diminua

până în anul 2020 numărul de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială cu cel

puţin 20 de milioane persoane. Aceasta va garanta că lupta împotriva sărăciei este o parte

importantă care face parte din strategia globală de redresare.

Diverse acţiuni la nivel european şi naţional vin în sprijinul Strategiei. Dintre acţiunile

prevăzute în vederea realizării acestui deziderat amintim:

• vor fi luate măsuri pentru a îmbunătăţi accesul la piaţa muncii, la protecţie socială, la

serviciile de interes general (ex. îngrijiri de sănătate, găsirea unei locuinţe) şi la educaţie,

• fondurile europene vor fi mai bine utilizate pentru a sprijini incluziunea socială şi pentru

a combate discriminarea,

• noi iniţiative vor fi luate pe planul inovării sociale şi vor fi testate şi evaluate reforme de

politică socială pentru creşterea eficienţei,

• vor fi create noi parteneriate între sectorul public şi cel privat şi va fi valorificat

potenţialul economiei sociale,

• ţările U.E. îşi vor coordona politicile într-un mod mai eficient,

• o convenţie anuală va permite tuturor părţilor implicate să facă bilanţul progreselor

înregistrate pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

1 http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm


Tabel nr.1 Obiective la nivelul Uniunii Europene şi naţionale privind Strategia Europa 2020 1

Obiectivele

statelor

membre UE

Rata

ocupării forţei

de muncă

(în %)

C&D ca %

din PIB

Obiective

privind reducerea

emisiilor de CO2 2

Surse regenera-

bile de energie

Eficienţa energetică

– reducerea

consumului de

energie în Mtoe

Părăsirea

timpurie a

şcolii în %

Învăţământ

terţiar în %

Reducerea populaţiei

expuse riscului sărăciei sau

excluziunii sociale

în număr de persoane

Obiectivul

principal

al UE

75 %

3 %

-20 % (comparativ

cu nivelurile din

1990)

20 %

creştere cu 20 % a

eficienţei energetice,

echivalentul a

368 Mtoe

10 %

40 %

20 000 000

Estimări la

nivelul

UE3

73,70-74 %

2,65-2,72 %

-20 % (comparativ

cu nivelurile din

1990)

20 %

206,9 Mtep

10,30-10,50 %

37,50-38,0 %

Rezultatele nu pot fi calculate din cauza

diferenţelor în ceea ce priveşte metodologiile

naţionale

AT 77-78 % 3,76 % -16 % 34 % 7,16 9,5 % 38 % 235 000

BE 73,2 % 3,0 % -15 % 13 % 9,80 9,5 % 47 % 380 000

BG 76 % 1,5 % 20 % 16 % 3,20 11 % 36 % 260 000

CY 75-77 % 0,5 % -5 % 13 % 0,46 10 % 46 % 27 000

CZ

75 %

1 %

(doar sectorul public)

9 %

13 %

nu se aplică

5,5 %

32 %

Menţinerea numărului de persoane expuse

riscului sărăciei sau excluziunii sociale la

nivelul din 2008 (15,3 % din populaţia totală),

depunându-se eforturi de reducere a acestuia

cu 30 000 de persoane

DE 77 % 3 % -14 % 18 % 38,30 <10 % 42 % 330 000 (şomeri de lungă durată)

DK

80 %

3 %

-20 %

30 %

0,83

<10 %

Cel puţin 40 %

22 000 (gospodării cu

o intensitate scăzută a muncii)

EE

76 %

3 %

11 %

25 %

0,71

9,5 %

40 %

Reducerea ratei expunerii la riscul de sărăcie (după transferuri sociale) la 15 % (de la 17,5 %

în 2010)

EL

70 %

Urmează să fie

revizuit

-4 %

18 %

2,70

9,7 %

32 %

450 000

ES

74 %

3 %

-10 %

20 %

25,20

15 %

44 %

1 400 000-

1 500 000

FI

78 %

4 %

-16 %

38 %

4,21

8 %

42 % (definiţie

naţională restrânsă)

150 000

1. Astfel cum au fost stabilite de statele membre în cadrul programelor lor naţionale de reformă în aprilie 2011.

2.Obiectivele naţionale de reducere a emisiilor, definite în Decizia 2009/406/CE (denumită „Decizia de partajare a eforturilor”) vizează emisiile care nu fac obiectul sistemului de

comercializare a certificatelor de emisii. Emisiile vizate de schema de comercializare a certificatelor de emisii vor fi reduse cu 21 %, comparativ cu nivelurile din 2005.

În total, reducerea corespunzătoare globală a emisiilor va fi de -20 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

3. Suma obiectivelor naţionale.


Obiectivele

statelor

membre UE

Rata

ocupării forţei

de muncă

(în %)

C&D ca %

din PIB

Obiective

privind reducerea

emisiilor de CO 2

Surse regenera-

bile de energie

Eficienţa energetică

– reducerea

consumului de

energie în Mtoe

Părăsirea

timpurie a

şcolii în %

Învăţământ

terţiar în %

Reducerea populaţiei

expuse riscului sărăciei sau

excluziunii sociale

în număr de persoane

FR

75 %

3 %

-14 %

23 %

34,00

9,5 %

50 %

Reducerea cu o treime a ratei expunerii la

riscul de sărăcie în timp în perioada 2007-2012

sau cu 1 600 000 de persoane

HU 75 % 1,8 % 10 % 14,65 % 2,96 10 % 30,3 % 450 000

IE

69-71 %

Aproximativ 2 % (2,5

% din PIB)

-20 %

16 %

2,75

8 %

60 %

186 000 până în 2016

IT 67-69 % 1,53 % -13 % 17 % 27,90 15-16 % 26-27 % 2 200 000

LT 72,8 % 1,9 % 15 % 23 % 1,14 <9 % 40 % 170 000

LU 73 % 2,3-2,6 % -20 % 11 % 0,20 <10 % 40 % Niciun obiectiv

LV

73 %

1,5 %

17 %

40 %

0,67

13,4 %

34-36 %

121 000

MT

62,9 %

0,67 %

5 %

10 %

0,24

29 %

33 %

6 560

NL

80 %

2,5 %

-16 %

14 %

nu se aplică

<8 %

>40 %

45 %

prevăzut în 2020

100 000

PL

71 %

1,7 %

14 %

15,48 %

14,00

4,5 %

45 %

1 500 000

PT

75 %

2,7-3,3 %

1 %

31 %

6,00

10 %

40 %

200 000

RO

70 %

2 %

19 %

24 %

10,00

11,3 %

26,7 %

580 000

SE

Mult peste

80 %

4 %

-17 %

49 %

12.80

<10 %

40-45 %

Reducerea % de femei şi bărbaţi care nu

sunt activi (cu excepţia studenţilor cu

normă întreagă), de şomeri de lungă

durată sau de lucrători în concediu medial

de lungă durată cu mult sub 14 % până în

2020

SI

75 %

3 %

4 %

25 %

nu se aplică

5 %

40 %

40 000

SK

72 %

1 %

13 %

14 %

1,65

6 %

40 %

170 000

UK

Niciun obiectiv

în PNR

Niciun obiectiv

în PNR

-16 %

15 %

Niciun obiectiv

în PNR

Niciun obiectiv

în PNR

Niciun obiectiv

în PNR

Obiective numerice existente în legea din

2010 privind sărăcia copiilor


În consecinţă persoanele care trăiesc acum în sărăcie, în special cele mai vulnerabile

(femei, imigranţi, populaţia rromă şi alte minorităţi etnice, persoanele cu handicap) ar trebui să

beneficieze de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, iar toţi cetăţenii europeni vor trăi în societăţi

mai coezive, cu o creştere economică inteligentă, durabilă şi bazată pe incluziune.

Pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, Comisia Europeană a lansat în anul 2010

Platforma europeană de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale2, ca element esenţial al

Strategiei Europa 2020. Acţiunile esenţiale prevăzute de această platformă sunt:

- îmbunătăţirea accesului la locuri de muncă, protecţie socială, servicii de bază (asistenţă

medicală, locuinţă, etc.) şi educaţie,

- o mai bună utilizare a fondurilor europene pentru sprijinirea incluziunii sociale şi

combaterea discriminării,

- inovaţii cu caracter social care ar putea constitui soluţii inteligente pentru Europa

post-criză, în special în direcţia acordării unui sprijin social real şi eficient,

- încheierea de noi parteneriate public-privat.

3. Indicatori privind incluziunea socială la nivel european

În aplicarea Metodei Deschise de Coordonare, Comisia Europeană şi statele membre au

adoptat o listă comună de indicatori (engl. overarching indicators).

În scopul de a cuantifica indicatorii privind sărăcia şi excluziunea socială în statele

membre şi la nivelul U.E., este utilizată în principal ancheta privind veniturile şi condiţiile de

trai in Uniunea Europeană (EU-SILC), realizată de fiecare stat membru.

Pe baza acestei anchete, indicatorii în domeniul incluziunii sociale sunt calculaţi de

Eurostat, instituţie la nivelul Uniunii Europene, fondată în anul 1958, care colectează şi

analizează datele furnizate de către Institutele Naţionale de Statistică şi furnizează date

comparabile şi armonizate pentru a fi utilizate în definirea, implementarea şi evaluarea politicilor

europene.

Monitorizarea progresului în vederea atingerii obiectivului Europa 2020 în domeniul

incluziunii sociale se bazează pe evoluţia numărului de persoane expuse riscului sărăciei sau

al excluziunii sociale, şi anume persoane aflate într-o situaţie de risc cuantificată de cel puţin

unul din cei trei indicatori prezentaţi mai jos, referitori la sărăcie, privaţiuni şi apartenenţa la o

gospodărie cu intensitate a muncii foarte redusă.

2 http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=961&langId=ro

http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=961&langId=ro


O persoană este considerată în risc de sărăcie şi excluziune socială dacă se află în cel

puţin una din următoarele trei situaţii:

1. este expusă riscului sărăciei conform definiţiei sărăciei relative şi anume dacă

veniturile gospodăriei din care face parte sunt mai mici decât pragul de sărăcie, stabilit la 60%

din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent;

2. se confruntă cu privaţiuni materiale severe (engl. severe material deprivation).

Rata precarităţii materiale severe (deprivării materiale severe) cuantifică imposibilitatea

satisfacerii unor nevoi dată de lipsa fortuită a cel puţin patru din următoarele nouă elemente:

1. capacitatea de a face faţă cheltuielilor neprevăzute,

2. capacitatea de a plăti pentru vacanţe anuale de câte o săptămână departe de casă,

3. existenţa întârzierilor la plata creditelor ipotecare, chiriei, utilităţilor, ratelor la

împrumuturi sau ratelor corespunzătoare operaţiunilor de leasing,

4. capacitatea de a avea o masă cu carne, pui sau peşte sau proteine echivalente din două

in două zile,

5. capacitatea de a menţine locuinţa încălzită,

6. deţinerea unei maşini de spălat,

7. deţinerea unui TV color,

8. deţinerea unui telefon,

9. deţinerea unei maşini personale.

3. locuieşte într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este extrem de redusă

(engl. very low work intensity) în care persoanele nu muncesc decât foarte puţin din capacitatea

lor de a munci.

Aceşti trei indicatori abordează caracteristicile variate ale sărăciei şi ale excluziunii în

Europa, precum şi situaţiile şi priorităţile diferite în rândul statelor membre.

Împreună, cei trei indicatori reflectă obiectivul strategiei Europa 2020 de garantare a

faptului că beneficiile creşterii economice sunt larg distribuite şi că persoanele aflate în prezent la

marginea societăţii pot juca un rol activ în cadrul acesteia.

Cel mai cunoscut dintre aceştia este cel referitor la rata relativă a sărăciei, calculată pe

baza unui prag de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent.

Definiţia relativă a sărăciei a fost adoptată de Consiliul European din 1985, conform căreia

oamenii sunt săraci atunci când veniturile sau resursele lor sunt inadecvate astfel încât nu pot

avea standardul de viaţă considerat acceptabil de societatea în care trăiesc.


Datorită sărăciei aceştia pot avea dezavantaje multiple din cauza şomajului, veniturilor reduse,

condiţiilor de locuire precare, problemelor de sănătate şi barierelor în ceea ce priveşte educaţia,

cultura, sportul şi recreerea. Ei sunt adesea excluşi şi marginalizaţi cu privire la participarea la

activităţi economice, sociale şi culturale care sunt obişnuite pentru alţi oameni, iar accesul lor la

drepturi fundamentale poate fi restrâns.

Rata riscului de sărăcie relativă a avut în anul 2011 valoarea de 16,9%, ceea ce înseamnă

că aproximativ 83.528 mii persoane din Uniunea Europeană se aflau în risc de sărăcie3.

Începând cu anul 2009 din această listă comună face parte şi indicatorul privind

privaţiunile materiale (deprivarea materială). Acest indicator descrie situaţia persoanelor care

nu îşi pot permite bunuri considerate esenţiale pentru un trai decent în Europa şi reflectă

diferenţele în ceea ce priveşte standardele de viaţă. În medie, în anul 2011, circa 8,8% dintre

europeni – 43.465 mii persoane - se confruntau cu privaţiuni materiale severe.

Un indicator recent se referă la persoanele care locuiesc în gospodării cu intensitate a

muncii foarte scăzută. Acest indicator descrie situaţia persoanelor care locuiesc în gospodării în

care nicio persoană nu lucrează sau în care membrii din gospodărie lucrează foarte puţin, însă

care nu trăiesc neapărat dintr-un venit foarte scăzut. Gospodăriile în care locuiesc numai copii

sau studenţi mai mici de 25 de ani şi / sau persoane cu vârsta mai mare sau egală cu 60 de ani

sunt excluşi la calculul acestui indicator. Utilizarea indicatorului reflectă eforturile statelor

membre de a rezolva problema excluziunii de pe piaţa forţei de muncă. În anul 2011, 10,0%

dintre persoanele luate în considerare, respectiv 37.995 mii persoane, se aflau în această situaţie.

Indicatorii sunt calculaţi atât în cazul populaţiei în ansamblu, cât şi al principalelor grupuri

expuse riscului, deoarece s-a constatat că persoanele care se confruntă cu cel mai ridicat nivel de

risc al sărăciei sau al excluziunii sunt: copiii, persoanele în vârstă, femeile singure, părinţii care

îşi cresc singuri copiii, persoanele cu calificare redusă, fără loc de muncă, de vârstă inactivă,

inclusiv cele cu dizabilităţi, persoanele care trăiesc în mediul rural şi migranţii. Minorităţile

etnice nu pot fi identificate prin intermediul statisticilor oficiale ale U.E.

4. Situarea României comparativ cu celelalte state din U.E.

În cele ce urmează sunt prezentate o serie de tabele şi grafice care arată poziţia României

comparativ cu celelalte state din U.E., în anul 2011.

3 Conform paginii de web a Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/, accesată la

data de 10 mai 2013. Precizăm că la această dată nu erau publicate încă datele referitoare la Irlanda, ţară în care

erau sărace 1.335 mii persoane la nivelul anului 2010.

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/


Tabel nr. 1. Indicatori la nivelul Uniunii Europene şi statelor membre utilizaţi în monitorizarea Strategiei Europa 2020*

Persoane în risc de sărăcie

şi excluziune socială

Persoane în risc de sărăcie

după transferurile sociale

Persoane aflate în situaţie de

precaritate severă

Persoane care trăiesc în

gospodării cu o intensitate a

muncii foarte redusă

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

UE 27 (estimat) 119.568 24,2 83.528 16,9 43.465 8,8 37.995 10,0

Belgia 2.271 21,0 1.657 15,3 615 5,7 1.152 13,7

Bulgaria 3.693 49,1 1.673 22,3 3.277 43,6 623 11,0

Republica Cehă 1.598 15,3 1.022 9,8 641 6,1 531 6,6

Danemarca 1.039 18,9 715 13,0 146 2,6 480 11,4

Germania 16.074 19,9 12.814 15,8 4.323 5,3 6.637 11,1

Estonia 307 23,1 232 17,5 115 8,7 102 9,9

Grecia 3.403 31,0 2.349 21,4 1.667 15,2 978 11,8

Spania 12.371 27,0 9.986 21,8 1.777 3,9 4.360 12,2

Franţa 11.840 19,3 8.605 14,0 3.211 5,2 4.346 9,3

Italia 17.112 28,2 11.877 19,6 6.771 11,2 4.631 10,4

Cipru 199 23,7 122 14,5 91 10,8 31 4,6

Letonia 829 40,4 392 19,1 643 31,4 198 12,6

Lituania 1.080 33,4 647 20,0 598 18,5 313 12,3

Luxemburg 84 16,8 68 13,6 6 1,2 24 5,8

Ungaria 3.051 31,0 1.363 13,8 2.278 23,1 925 12,1

Malta 88 21,4 64 15,4 26 6,3 27 8,3

Olanda 2.598 15,7 1.816 11,0 407 2,5 1.128 8,7

Austria 1.407 16,9 1.051 12,6 325 3,9 519 8,0

Polonia 10.196 27,2 6.623 17,7 4.885 13,0 2.073 6,9

Portugalia 2.601 24,4 1.919 18,0 881 8,3 666 8,2

România 8.630 40,3 4.748 22,2 6.286 29,4 1.135 6,7

Slovenia 386 19,3 273 13,6 122 6,1 121 7,6

Slovacia 1.112 20,6 700 13,0 571 10,6 331 7,6

Finlanda 949 17,9 725 13,7 170 3,2 389 9,8

Suedia 1.538 16,1 1.333 14,0 112 1,2 482 6,8

Marea Britanie 14.044 22,7 10.010 16,2 3.137 5,1 5.452 11,5

*Sursa: pagina de web a Eurostat, accesată la data de 13 mai 2013. Datele referitoare la Irlanda nu au fost încă publicate.


Tabel nr. 2. Evoluţia unor indicatori la nivelul Uniunii Europene şi statelor membre, referitori la sărăcie şi excluziune socială, 2008-2011

EU27 BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK

2011 24,1 21,0 47,1 15,3 18,9 19,9 23,1 : 31,0 27,0 19,3 28,2 23,5 40,1 33,4 16,8 31,0 21,4 15,7 16,9 27,2 24,4 40,3 19,3 20,6 17,9 16,1 22,7

2010-2011

modif. - pp ~ ~5,5 0,9

~ ~1,4 : 3,3 1,5

~3,7

~2,0

~ ~1,1 1,1 0,6

~-0,6 -0,9 -1,1 1,0

~1,0 1,1

~

2008-2011

modif. - pp ~ ~8,9

~2,6

~1,3 : 2,9 4,1

~2,9 1,1 6,3 5,8 1,3 2,8 1,8 0,8 -1,7 -3,3 -1,6 -3,9

~ ~ ~1,2

~

2011 16,9 15,3 22,3 9,8 13,0 15,8 17,5 : 21,4 21,8 14,0 19,6 14,5 19,3 20,0 13,6 13,8 15,4 11,0 12,6 17,7 18,0 22,2 13,6 13,0 13,7 14,0 16,2

2010-2011

modif. - pp ~0,7 1,6 0,8

~ ~1,7 : 1,3 1,1

~1,4

~-2,0

~-0,9 1,5

~0,7

~ ~ ~1,1 0,9 1

~1,1 -0,9

2008-2011

modif. - pp ~ ~ ~ ~1,2

~-2,0 : 1,3 2,2 1,3

~-1,2 -6,3

~ ~1,4

~ ~ ~ ~ ~-1,2 1,3 2,1

~1,8 -2,5

2011 - 10.776 3.427 5.944 11.122 10.955 4.491 : 6.930 7.736 10.826 9.255 11.580 3.484 3.690 16.195 4.190 8.359 11.326 12.035 4.873 5.722 2.159 8.512 5.280 10.600 11.102 10.114

2010-2011

modif. - pp-

~ ~ ~ ~ ~ ~: -8,3

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~5,2

~ ~7,3

~ ~ ~5,9

~ ~ ~

2008-2011

modif. - pp- 7,3 19,9

~5,3

~ ~:

~-7,6

~ ~ ~-20,0 -11,5

~5,9

~ ~8,2 20,6

~17,5

~30,1 6,7

~-9,1

2011 8,8 5,7 41,0 6,1 2,6 5,3 8,7 : 15,2 3,9 5,2 11,2 10,7 30,9 18,5 1,2 23,1 6,3 2,5 3,9 13,0 8,3 29,4 6,1 10,6 3,2 1,2 5,1

2010-2011

modif. - pp ~-0,2 6,0

~ ~0,8

~: 3,6 -0,1

~4,3 1,1 3,5 -1,0 0,7 1,5 0,6 0,3

~-1,2 -0,7 -1,6

~-0,8 0,4

~ ~

2008-2011

modif. - pp ~ ~9,5

~ ~ ~3,8 : 4,0 1,4

~3,7 1,9 11,9 6,2

~5,2 2,3 1,0 -2,5 -4,7 -1,4 -3,5

~-1,2

~ ~ ~

2011 10,0 13,7 11,0 6,6 11,4 11,1 9,9 : 11,8 12,2 9,3 10,4 4,5 12,2 12,3 5,8 12,1 8,3 8,7 8,0 6,9 8,2 6,7 7,6 7,6 9,8 6,8 11,5

2010-2011

modif. - pp ~1,1 3,1

~1,1

~1,0 : 4,3 2,4

~ ~ ~ ~3,1 0,3

~ ~0,5

~-0,4 -0,4 -0,1 0,7

~0,7 0,9 -1,6

2008-2011

modif. - pp1,0 2,0 2,9

~3,1

~4,6 : 4,4 6,0

~ ~ ~7,1 7,2 1,1

~ ~ ~ ~-1 1,9 -1,5

~2,4 2,5 1,4 1,1

2011 5,1 3,9 6,5 3,5 4,4 4,5 5,3 : 6,0 6,8 4,6 5,6 4,3 6,6 5,8 4,0 3,9 4,1 3,8 3,8 5,0 5,7 6,2 3,5 3,8 3,7 3,6 5,3

2010-2011

modif. - pp ~ ~10,2

~ ~ ~6,0 : 7,1

~ ~7,7

~ ~-20,5

~14,7

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

2008-2011

modif. - pp ~ ~ ~ ~22,2 -6,3 6,0 :

~25,9

~9,8

~-9,6

~ ~8,3

~-5,0

~ ~-6,6 -11,4

~11,8

~ ~-5,4

2011 27,0 23,3 49,9 20,0 16,0 19,9 24,8 : 30,4 30,6 23,0 32,3 21,8 43,6 33,4 21,7 39,6 25,8 18,0 19,2 29,8 28,6 49,1 17,3 26,0 16,1 15,9 26,9

2010-2011

modif. - pp ~ ~5,3 1,1

~-1,8

~:

~0,8

~3,4

~1,6

~ ~ ~ ~1,1

~-1,0

~0,4 2,1

~1,9 1,4 -2,8

2008-2011

modif. - pp ~2,0 11,5 1,4 3,3

~5,4 : 1,7 4,3 1,6 3,2

~10,4 4,0

~6,2 2,3 2,5 -1,2 -3,1

~-2,1 2,0 1,7 1,0 1,3 -2,7

2011 8,9 4,2 8,2 4,0 6,4 7,7 7,9 : 11,9 12,3 7,6 10,7 7,2 9,3 10,1 9,9 6,1 6,0 5,5 5,4 11,1 10,3 19,0 6,0 6,3 3,9 6,9 7,9

2010-2011

modif. - pp ~-0,3

~0,3

~0,5 1,4 : -1,9 -0,4 1,4 1,3

~-0,4 -2,2 -0,7 0,8

~0,4

~ ~0,6 1,7 0,7 0,6

~ ~1,1

2008-2011

modif. - pp ~ ~ ~ ~1,3

~ ~: -2,4 1,6 0,9 1,8 1,2 -1,7

~ ~ ~1,0

~-1,0

~-1,5 1,3

~ ~-1,2

~ ~

Indi

cato

ri c

onfo

rm S

trat

egie

i Eur

opa

2020

Indicatori privind incluziunea socială în Uniunea Europeană, 2011

Rata riscului de sărăcie şi excluziune socială (% din populaţie)

Rata riscului de sărăcie (% din populaţie)

Pragul riscului de sărăcie pentru o gospodărie formată dintr-o persoană singură (exprimată în puterea de cumpărare standard)

Rata privaţiunilor materiale severe (% din populaţie)

Populaţia care locuieşte în gospodării cu o intensitate redusă a muncii (in %)

08/01/2013Data of extraction

Ineg

alit

atea

veni

turi

lor Raportul dintre quintila cea ma bogată şi cea mai săracă (S80/S20)

Sără

cia

copi

ilor

Copii în risc de sărăcie şi excluziune socială (in %)

Cons

ecin

ţele

soci

ale

al

situ

aţie

i pie

ţei

mun

cii

Rata sărăciei pentru persoanele care lucrează (in %)

Sursa: Eurostat, ianuarie 2013. Datele referitoare la Irlanda nu au fost încă publicate.


Grafic nr. 1. Indicatori utilizaţi la monitorizarea Strategiei Europa 2020,

referitori la România, în anul 2011

(mii persoane)

Sursa: Eurostat

Tabel nr. 3. Indicatori utilizaţi la monitorizarea Strategiei Europa 2020,

referitori la România, în anul 2011

2007 2008 2009 2010 2011

AROP - total % din populaţie 24,8 23,4 22,4 21,1 22,2

1000 persoane 5.347 4.988 4.745 4.522 4.748

VLWI total % din populaţie 8,4 8,2 7,7 6,8 6,7

1000 persoane 1.466 1.413 1.299 1.176 1.135

SMD total % din populaţie 36,5 32,9 32,2 31,0 29,4

1000 persoane 7.879 7.023 6.817 6.643 6.286

AROP + VLWI % din populaţie 0,9 0,9 1,0 0,8 1,0

1000 persoane 201 191 202 166 204

AROP + SMD % din populaţie 14,1 11,8 11,6 10,9 11,2

1000 persoane 3.041 2.527 2.456 2.334 2.393

AROP + SMD + VLWI % din populaţie 3,0 2,4 2,0 1,7 1,8

1000 persoane 645 521 429 357 378

SMD +VLWI % din populaţie 1,2 1,2 1,1 1,1 0,9

1000 persoane 255 248 235 235 187

Sursa: Eurostat


Grafic nr. 2. Persoane în risc de sărăcie şi excluziune socială - 2011 (mii)

Total UE: 119.568

84

88

199

307

386

829

949

1.039

1.080

1.112

1.407

1.538

1.598

2.271

2.598

2.601

3.051

3.403

3.693

8.630

10.196

11.840

12.371

14.044

16.074

17.112

0 5.000 10.000 15.000 20.000

Luxemburg

Malta

Cipru

Estonia

Slovenia

Letonia

Finlanda

Danemarca

Lituania

Slovacia

Austria

Suedia

Republica Cehă

Belgia

Olanda

Portugalia

Ungaria

Grecia

Bulgaria

România

Polonia

Franţa

Spania

Marea Britanie

Germania

Italia

Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 13 mai 2013. UE: date provizorii


Grafic nr. 3. Persoane în risc de sărăcie şi excluziune socială, 2011

(pondere în totalul populaţiei)

15,3

15,7

16,1

16,8

16,9

17,9

18,9

19,3

19,3

19,9

20,6

21,0

21,4

22,7

23,1

23,7

24,2

24,4

27,0

27,2

28,2

31,0

31,0

33,4

40,3

40,4

49,1

0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0

Republica Cehă

Olanda

Suedia

Luxemburg

Austria

Finlanda

Danemarca

Franţa

Slovenia

Germania

Slovacia

Belgia

Malta

Marea Britanie

Estonia

Cipru

UE 27

Portugalia

Spania

Polonia

Italia

Grecia

Ungaria

Lituania

România

Letonia

Bulgaria



Grafic nr. 4. Persoane în risc de sărăcie după transferurile sociale, 2011 (mii)

Total UE: 83.528

64

68

122

232

273

392

647

700

715

725

1.022

1.051

1.333

1.363

1.657

1.673

1.816

1.919

2.349

4.748

6.623

8.605

9.986

10.010

11.877

12.814

0 2.000 4.000 6.000 8.000 10.000 12.000 14.000

Malta

Luxemburg

Cipru

Estonia

Slovenia

Letonia

Lituania

Slovacia

Danemarca

Finlanda

Republica Cehă

Austria

Suedia

Ungaria

Belgia

Bulgaria

Olanda

Portugalia

Grecia

România

Polonia

Franţa

Spania

Marea Britanie

Italia

Germania



Grafic nr. 5. Persoane în risc de sărăcie după transferurile sociale, 2011

(pondere în totalul populaţiei) (rata sărăciei relative)

9,8

11,0

12,6

13,0

13,0

13,6

13,6

13,7

13,8

14,0

14,0

14,5

15,3

15,4

15,8

16,2

16,9

17,5

17,7

18,0

19,1

19,6

20,0

21,4

21,8

22,2

22,3

0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0

Republica Cehă

Olanda

Austria

Danemarca

Slovacia

Luxemburg

Slovenia

Finlanda

Ungaria

Franţa

Suedia

Cipru

Belgia

Malta

Germania

Marea Britanie

UE 27

Estonia

Polonia

Portugalia

Letonia

Italia

Lituania

Grecia

Spania

România

Bulgaria



Grafic nr. 6. Persoane care se confruntă cu privaţiuni materiale severe, 2011 (mii)

Total UE: 43.465

6

26

91

112

115

122

146

170

325

407

571

598

615

641

643

881

1.667

1.777

2.278

3.137

3.211

3.277

4.323

4.885

6.286

6.771

0 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 6.000 7.000 8.000

Luxemburg

Malta

Cipru

Suedia

Estonia

Slovenia

Danemarca

Finlanda

Austria

Olanda

Slovacia

Lituania

Belgia

Republica Cehă

Letonia

Portugalia

Grecia

Spania

Ungaria

Marea Britanie

Franţa

Bulgaria

Germania

Polonia

România

Italia



Grafic nr. 7. Persoane care se confruntă cu privaţiuni materiale severe, 2011

(% din total populaţie)

1,2

1,2

2,5

2,6

3,2

3,9

3,9

5,1

5,2

5,3

5,7

6,1

6,1

6,3

8,3

8,7

8,8

10,6

10,8

11,2

13,0

15,2

18,5

23,1

29,4

31,4

43,6

0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0

Luxemburg

Suedia

Olanda

Danemarca

Finlanda

Spania

Austria

Marea Britanie

Franţa

Germania

Belgia

Republica Cehă

Slovenia

Malta

Portugalia

Estonia

UE 27

Slovacia

Cipru

Italia

Polonia

Grecia

Lituania

Ungaria

România

Letonia

Bulgaria



Grafic nr. 8. Persoane care trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii

foarte redusă, 2011 (mii)

Total UE: 37.995

24

27

31

102

121

198

313

331

389

480

482

519

531

623

666

925

978

1.128

1.135

1.152

2.073

4.346

4.360

4.631

5.452

6.637

0 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 6.000 7.000

Luxemburg

Malta

Cipru

Estonia

Slovenia

Letonia

Lituania

Slovacia

Finlanda

Danemarca

Suedia

Austria

Republica Cehă

Bulgaria

Portugalia

Ungaria

Grecia

Olanda

România

Belgia

Polonia

Franţa

Spania

Italia

Marea Britanie

Germania



Grafic nr. 9. Persoane care trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii foarte

redusă, 2011 (% din total populaţie)

4,6

5,8

6,6

6,7

6,8

6,9

7,6

7,6

8,0

8,2

8,3

8,7

9,3

9,8

9,9

10,0

10,4

11,0

11,1

11,4

11,5

11,8

12,1

12,2

12,3

12,6

13,7

0,0 2,0 4,0 6,0 8,0 10,0 12,0 14,0 16,0

Cipru

Luxemburg

Republica Cehă

România

Suedia

Polonia

Slovenia

Slovacia

Austria

Portugalia

Malta

Olanda

Franţa

Finlanda

Estonia

UE 27

Italia

Bulgaria

Germania

Danemarca

Marea Britanie

Grecia

Ungaria

Spania

Lituania

Letonia

Belgia



Aşa cum s-a menţionat anterior, prin Programul Naţional de Reformă 2011 - 2013, ţinta

României privind Strategia Europa 2020 este de a reduce numărul de persoane aflate în risc de

sărăcie cu 580.000 persoane comparativ cu anul 2008.

În graficul nr. 10 se observă o creştere a valorii acestui indicator în anul 2011 comparativ

cu anul 2010. Trebuie menţionat însă că valoarea din anul 2010 a fost mai scăzută decât în anul

2009, datorită reducerii pragului sărăciei; principala cauză acestui fenomen a fost reducerea

salariilor în contextul crizei economice, în special în sectorul bugetar, unde salariile au fost

reduse cu 25%, prin Legea nr.118/2010.

Grafic nr. 10. Numărul de persoane aflate în sărăcie relativă în România

2008-2011 şi ţinta naţională asumată prin intermediul Strategiei Europa 2020 (mii)

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Persoane în risc desărăcie - AROP

5347 4988 4745 4522 4748 4408

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

5500

6000

Sursa 2008-2011: Eurostat

Evoluţia indicatorilor pentru fiecare stat membru este monitorizată de Comisia Europeană

şi este publicată în Raportul anual al Comitetului de Protecţie Socială.

***

Documents

Analiza datelor statistice privind situarea României în contextul