An III, Nr. 11-12 (34-35), Noiembrie - Decembrie 1999 · Pânª intrª-n noapte. Nu cred cª-ar putea dormi Pânª ce oiþa nu o va gªsi. Oiþa pierdutª De te simþi cumva oiþa

SAMI - Nr.11/12 Noiembrie-Decembrie 1999SAMI - Nr.11/12 Noiembrie-Decembrie 1999

SAMI

�Vorbeºte, Doamne, cãci robul Tãu ascultã.� 1 Samuel 3:10

Revistã a copiilor care Îl iubesc pe Domnul Isus

An III, Nr. 11-12 (34-35),Noiembrie - Decembrie 1999

SAMI - Nr.11/12 Noiembrie-Decembrie 1999 SAMI - Nr.11/12 Noiembrie-Decembrie 19992 19

Tel. 043/230830 Alina MihãilescuTehnoredactare: George Cristea,Traduceri: Alina Mihãilescu E-mail: [email protected] WEB: http://www.intercer.ro

Grafica copertei : Editura PRISMA, Tg.Mureº

Tipãrirea copertei - Tipografia Best Print, Reghin

Tipãrirea conþinutului - Editura Zappy�s, Câmpina

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Preþurile abonamentelor pe 2000 sunt:- 3 luni = 16000 - 6 luni = 32000

- 9 luni = 48000 - 12 luni = 64000

Achitarea abonamentelorse face prin mandat poºtal.

Aºteptãm scrisorile ºiabonamentele voastre

pe adresa:

* Lucian Mihãilescu,Str. Mihai Eminescu,Bl.31, Sc.A, Ap.14,

Slobozia, Jud. Ialomiþa,Cod. 8400.

CUPRINS:

ACEASTÃ REVISTÃ ESTE O PUBLICAÞIE INTERNÃ NON-PROFIT A COPIILOR BISERICII A.Z.ª. SLOBOZIA

COLÞUL GRÃDINARILOR :�Oiþa pierdutã�(poezie).. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . 3Iosif (povestire în imagini).. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . .4 - 5

COLÞUL PRIMARILOR :Test grilã : �Iosif� . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6Psalm .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . 7Jocuri .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8�Douã mici misionare� . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . 9-10Concursul Revistei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 �Ia priviþi în depãrtare� (poezie). . . . . . . . . . . . . . . .12�Ida cea ascultãtoare�. . . . . . . .. . .. . . . . . . . . . . 13-14Jocuri .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . .15-16�Tufa cunoºtinþei binelui ºi rãului�. . . . . . . . . . . . .17Jocuri .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . .. .18

COLÞUL JUNIORILOR :�De ce a murit Isus ?�(poezie) . . . . . . . . . . . . . . . . 19Rebus. . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20�Întâmplãrile Pelerinului în cãlãtoria sa�. . . . . 21-22

SAMI - Nr.11/12 Noiembrie-Decembrie 1999SAMI - Nr.11/12 Noiembrie-Decembrie 199922 3

Pleacã, duce�n staul oiþele toate,Apoi cautã pe cea pierdutãPânã intrã-n noapte.Nu cred cã-ar putea dormiPânã ce oiþa nu o va gãsi.

Oiþa pierdutã

De te simþi cumva oiþa rãtãcitãFii în siguranþã, cã nu eºti pierdutã.Isus Pãstoraºul te-aduce�napoi,Cãci El ne iubeºte - se jertfeºte pentru noi.

Pe-o pãºune mare-ntinsã, lângã apã,Un pãstor cu-o turmã, oile-ºi adapã.Grijuliu sã vadã de mai are�o sutãNumãrã ºi iese o oaie pierdutã.

de Magdalena Rãzmeriþã, Grãdina, Constanþa

cei fãrã pricepere. Cred cã nu este bine sã-i spunem toate dintr-odatã. Sã trecemdacã vrei pe lângã el ºi apoi sã-i vorbim iarãºi, sã vedem ce o sã priceapã.�

ªi astfel merserã înainte, iar Neºtiutorul venea dupã ei. Apoi au ajuns peo potecã foarte întunecoasã, unde s-au întânit cu un om pe care ºapte diavoli îllegaserã cu ºapte funii ºi-l duceau înapoi spre uºa pe care o vãzuserã în coastadealului.

Creºtinul îl recunoscu pe acel om ca fiind unul numit Trãdãtorul, carelocuise în oraºul Lepãdare-de-Credinþã. Dar nu i-a putut vedea bine faþa, cãciel îºi þinea capul în jos, ca un hoþ. Când a trecut, Plin-de-Nãdejde s-a uitat dupãel ºi a vãzut pe spinarea lui o hârtie pe care era scris: �Fãþarnic ºi renegatblestemat�. Atunci Creºtinul spuse tovarãºului sãu: �Acum îmi aduc amintedespre un lucru întâmplat prin pãrþile acestea unui om bun pe nume Puþin-Credinciosul. Dinpre Poarta Cãii Largi, cobora poteca Morþilor, numitã aºa dinpricina omorurilor care se sãvârºeau de obicei acolo. Acest om, s-a întâmplatsã adoarmã chiar în acel loc. Din întâmplare, tocmai atunci coborau pe potecã,dinspre Poarta Cãii Largi, trei miºei numiþi: Trântorul, Bãnuialã ºi Vinovatul.Au venit la el ºi cu ameninþãri i-au poruncit sã stea locului. Auzind aceasta,Puþin-Credinciosul se fãcu alb ca varul ºi nu mai avu putere nici sã se lupte,nici sã fugã. Atunci Trântorul îi spuse: �Dã punga încoace !� Fiincã el nu segrãbea sã o facã, (îi venea greu sã-ºi piardã banii) Bãnuialã se repezi la el, îivârâ mâna în buzunar ºi scoase o pungã cu argint. Atunci el strigã:�Hoþii ! Hoþii !�. Vinovatul îl lovi în cap pe Puþin-Credinciosul , ºi dintr-o loviturã îl lãsã la pãmânt.Apoi tâlharii o luarã la goanã lãsând victima în drum. Dupã un timp, Puþin-Credinciosul ºi-a venit în fire, s-a sculat ºi s-a târât mai departe pe drum cum aputut�.

- Creºtine, eu sunt încredinþat cã cei trei inºi erau doar o bandã de fricoºi;altfel crezi cã ar fi fugit ? De ce Puþin-Credinciosul n-a dovedit mai mult curaj?Cred cã ar fi putut sã se împotriveascã, spuse Plin-de-Nãdejde.

- Mulþi cred ca tine cã hoþii sunt laºi, dar puþini sunt cei care le þin piept. N-a avut curaj Puþin-Credinciosul, însã tu ai fi încercat sã lupþi ºi numai dupã aceeate-ai fi supus ? Te simþi în stare, când ei sunt departe, dar de þi-ar ieºi acum înainte,hotãrât cã ai fi de altã pãrere. Mai gândeºte-te apoi cã aceºtia sunt calfe de hoþi.Slujesc împãratului adâncului care le vine în ajutor. ªi eu am avut de furcã cu ei, caºi Puþin-Credinciosul, ºi am vãzut cã nu-i uºor sã lupþi cu ei. Când cei trei nemerniciau nãvãlit asupra mea, eu m-am împotrivit. Atunci eiau strigat ºi stãpânul lor a venit numaidecât. S-ar fisfârºit cu mine, dar prin voia lui Dumnezeu, eramîmbrãcat cu armurã solidã. Nimeni nu poate spunecum s-ar comporta într-o asemenea luptã, doar acelacare a susþinut-o el însuºi, rãspunse înþeleptul Creºtin.

(va urma)

apdaptare dupã John Bunyan


I N T Â M P L Ã R I L EPELERINULUI ÎNCÃLÃTORIA SA

Episodul 24

IOSIF(povestire în imagini)

Într-o zi tatãl îl cheamãpe Iosif, spunându-i blând:- Mergi la fraþii tãi la turmesã vezi ce-or mai fi fãcând.Ia-þi merinde ºi ia apãºi dac-ai sã-i întâlneºtisã te-ntorci degrab� acasãsã-mi aduci ºi mie veºti.

Ce urât când fraþii poartã gând vrãjmaº :ura pune-n suflet duhul ucigaº.Vai de cine are suflet duºmãnos,peste-acela vine plata lui Hristos!

Din invidie pe Iosif,toþi cei zece fraþi ai luiþineau sfaturi fel de fel, cum sã facã sã-l omoareîntr-o noapte, ºi-n vreun fel.

Pelerinii au pornit din nou la drum, coborând munþii pe drumul cãtreCetate. Puþin mai la vale, spre stânga, era þara �Închipuire�, din care se fãcea opotecuþã strâmbã care dãdea în drumul pe care mergeau pelerinii. Aici s-auîntâlnit cu un tânãr foarte vioi, care venea din þara aceea ºi care se numeaNeºtiutorul. Creºtinul îl întrebã din ce loc vine ºi unde se duce.

- M-am nãscut în þara �Închipuire�, ºi merg spre Cetatea Cereascã,rãspunse Neºtiutorul.

- Cum crezi cã vei intra pe poartã, cãci acolo poþi sã dai de unele greutãþi?- Cunosc voia Domnului meu ºi am dus o viaþã de om cumsecade, dau

fiecãruia ce este al sãu, mã rog, postesc, dau zeciuialã, ºi dau de pomanã celorsãrmani.

- Dar tu n-ai intrat pe poarta strâmtã, care este la începutul acestui drum; aivenit aici pe poteca strâmbã de colo ºi mã tem cã orice ai gândi, când va veni ziuasã dai socotealã, vei fi învinuit cã eºti un hoþ ºi un tâlhar, în loc sã intri în Cetate,spuse Creºtinul.

- Domnilor, îmi sunteþi cu totul strãini. Vã este destul sã urmaþi credinþaþãrii dumneavoastrã, iar eu voi urma credinþa þãrii mele. Am nãdejde cã voireuºi cu bine. Cât despre poarta de care-mi vorbiþi, toatã lumea ºtie cã estefoarte departe de þara noastrã. Nici nu cred sã fie în toatã þara un om care sãcunoascã mãcar drumul spre ea, ºi nici nu este nevoie sã-ºi batã capul s-ocunoascã, pentru cã avem o cãrare aºa de frumoasã, plãcutã ºi verde, care dãdrept în drumul acesta.

Când vãzu Creºtinul cã omul se credea aºa de înþelept îi ºopti lui Plin-de-Nãdejde: �Poþi sã ai mai multã nãdejde pentru un nebun decât pentru el.Oriunde ar merge nebunul, peste tot îi lipseºte mintea ºi spune tuturor cã estenebun. Ce sã facem ? Sã vorbim cu el, sau sã i-o luãm înainte, ca sã-i dãm timpsã se gândeascã ºi pe urmã sã ne oprim pânã ne ajunge, ca sã vedem dacã putemsã-i facem vreun bine ?�

Atunci Plin-de-nãdejde rãspunse: �Neºtiutorul sã se mai gândeascã la cei-am spus, sã urmeze sfatul cel bun care i-a fost dat, ca nu cumva sã rãmânã înneºtiinþã cu privire la ce este mai de preþ. Dumnezeu spune cã nu va mântui pe

Tâlharii de laPoarta Cãii Largi


� P o r e c l i tde

f r a þ i i m e i �

D e z l e g â n dcuvintele de mai jos, veþiafla cum m-au poreclitfraþii mei:

1.Evreu ajuns dregãtor înEgipt în vreme de restriºte.2.Primul fiu al Bibliei.3.Al patrulea fiu al luiIacov.4.Cel numit de tatãl sãu�Nãvalnic ca apele�.

5.Mama lui l-a numit �Rãsplãtire�.6.Tatãl sãu l-a binecuvântat sã � rosteascã cuvintefrumoase�.7.A avut 12 fraþi vitregi.8. Mama lui l-a numit �Adaos�.9.Cel cãruia binecuvântarea pãrinteascã i-a întinshotarelele însre Sion.10.Cea care a dat la schimb mandagorele fiului ei.11.Al treilea fiu al Leei.12.Fiul cel �norocos� al Zilpei.13.Cel care �va da bucate alese împãraþilor� dupã spuseletatãlui.14.Mama a numit-o �Judecatã�.15.Strãbunic pentru 12 fraþi.16.Tatãl a doi gemeni diferiþi.17.Numele lui era �Ascultare�, dar era un rãzvrãtit.18.AL 13 lea copil al lui Iacov.

Nici n-ajunse bine Iosifcã l-au prins ºi dezbrãcatºi-l þinurã ziua-ntreagãîntr-o groapã aruncat;Iar la urmã îl vândurãunor negustori ismaeliþidoar pe douãzeci de arginþi.

Astfel Iosif, de ai lui fraþi urât,în Egip fu dus cu forþaºi ca rob apoi vândut.Fraþii luându-i apoi hainaau minþit pe Israel,cã l-ar fi mâncat o fiarãºi cã nu mai ºtiu de el.

Ce pãcat de moarte fac fraþii vânzândFratele lor plânge, tatãl stã plângãnd.Când pãcatul fi-va la luminã scosAu ºi ei sã plângã - nu uitã Hristos.

***REBUS***REBUS***


De ce-a venit Isus pe lume?De ce-ntre oameni a venit?Sã le aducã mântuire,Atât de mult El i-a iubit!

Nevinovat muri pe cruceCãci n-a fãcut nimica rãu,Ca ºi un Miel curat de jertfãPentru pãcatul meu ºi-al tãu.

Pentru-un prieten se gãseºteSã moarã cinevaDar pentru cel ce te urãºteÞi-ai da viaþa ta?

Isus n-a aºteptat minuniSã fim cu toþii oameni buni!

Pe când eram vrãjmaºii SãiNevrednici, pãcãtoºi ºi rãi,El a murit sã mântuiascãÎntreaga rasã omeneascã.

Isus Hristos aºa fãcu!Te-ntreb acuma: ce faci tu?

De vrei salvat în cer sã fiiPe fraþii tãi îi vei iubi!

DE CE A MURIT ISUS?...

de Benoni Catanã

Indicaþii :Rezolvaþi testul de mai sus, bifândrãspunsul sau rãspunsurile corecte .Atenþie! Pot exista ºi întrebãri -capcanã . Studiaþi cu atenþiecapitolele 37-45 din Geneza,înainte de a trece la rezolvareagrilei.(Rãspunsurile corecte le puteþi aflaîn numãrul urmãtor al revistei).

Rãspunsurile corecte latestul nr. IX din Octombrie :

1) C2) -3) B,C4) -5) A

6) B7) A8) -9) C10) B

TEST - GRILÃ NR.10

Geneza 30-37

1.Câþi fraþi avea Iosif ?a) 10; b) 11; c) 12.2.De ce era Iosif urât de fraþii lui ?a) pentru cã era preferatul tatãlui lor;b) pentru cã tatãl îi dãdusebinecuvântarea întâiului nãscut;c) pentru cã Iosif spunea tatãluitoate vorbele rele ale fraþilor lui.3.Cum ºi-au manifestat fraþii luiIosif ura faþã de el ?a) l-au gonit de acasã;b) l-au aruncat într-o groapã ºil-au pãrãsit;c) l-au vândut unor negustoriismaeliþi.4.Ce au primit fraþii lui Iosif înschimbul lui ?a) 30 sicli de argint;b) 20 sicli de aur;c) mâncare ºi bani.5.La ce vârstã a ajuns Iosifîn Egipt ?a) la 17 ani; b) la 20 de ani;c) la 21 de ani.6.Prin ce încercãri a trecutIosif în Egipt ?a) a slujit ca rob în casa unuiegiptean;b) a fost întemniþat pentru cã a ucis;c) ºi-a reîntâlnit fraþii în inchisoare.7.Iosif a ajuns guvernator la

curtea regelui pentru cã:a) Domnul l-a ajutat sã interpretezevisul lui Faraon;b) Iosif era evreu;c) Domnul l-a ales pe Iosif sã fiesalvatorul întregii sale familii.

8.Cum a reacþionat Iosif la încercãrile prin care a trecut ?

a) ºi-a pãstrat neclintit credinþa înDumnezeu;b) a acceptat compromisul în viaþã;c) s-a încrezut în puterile sale.9.Ce i-au determinat pe fraþii lui

Iosif sã vinã în Egipt ºi sã seînchine înaintea lui ?a) o foamete nemiloasã;b) aflând cã Iosif a ajuns guvernator,s-au temut de rãzbunarea lui;c) cuprinºi de remuºcãri au pornitsã-ºi caute fratele vândut.10.Cum a reacþionat Iosif când ºi-

a reîntâlnit fraþii ?a) i-a certat;b) i-a pedepsit;c) i-a iertat.

Iosif


Psalm

de Ileana Nicolae,12 ani, Slobozia

Doamne, ajutã roaba Ta

ªi dã-i putere sã facã numai voia Ta.

Tu eºti creatorul tuturor lucrurilor

Tu ne-ai fãcut din þãrânã,

În þãrânã ne prefacem când murim.

Copilaºii îþi sunt încredinþaþi

ªi tu îi ocroteºti.

Domnul ajutã pe cei care-L cautã,

ªi atunci prin credinþã, Îl gãsesc,

Pe când alþii Îl cunosc,

Dar nu-L preþuiesc.

Sã-L mãrim pe Domnul

Cât Îl mai avem,

Cãci va veni o zi, când nu o sã mai avem timp de har.

Slãviþi-L ºi aduceþi-I onoare.

4 5

2 9

1 3 6 7 8 01

A B

�Singuri... cu Dumnezeu�

Foloseºte definiþiile pentru a descoperi pe orizontala A-B un prieten lacare poþi apel oricând.

1 - singur în groapa cu lei;2 - singur printre egipteni;3 - singur în Madian;4 - singur pe insula Patmos;5 - singur de mic, în slujbã la templu;6 - singur pentru Dumnezeu pe muntele Carmel;7 - singur în burta unui peºte;8 - singur printre filisteni;9 - nu ºi-a lãsat soacra singurã;10 - þara în care, deºi singurã, o fetiþã a fost o bunã misionarã.

�Vedeþi fiul� care a avut �Ascultare� de cuvântul Domnului. Deaceea �Lãudat fie Domnul� care îi va da �Rãsplãtire� ºi �Locuinþã� la�Judecatã�. Cãci Domnul �A judecat� în �Luptele lui Dumnezeu�.De aceea l-a numit �Fiul dreptei� ºi a fost un �Fericit� �Adaos� în fa-milia lui Iacov.

�Cel ales�(rezolvarea jocului din nr. 9 al revistei)

***JOCURI***JOCURI***

joc oferit de IRINA TONCU, din cartea sa -�Stã scris�, Bucureºti


***JOCURI***JOCURI***Dezleagã ghicitorile . . .

- Am spus fiilor mei:�Mergeþi în Egipt ºi cumpãraþi grâu, ca sã trãim�,pentru cã era foamete. Cine sunt ? ________- Am vrut sã pun la încercare pe fraþii mei, ca sã vãd dacã s-au schimbatde când ne-am despãrþit.Cine sunt ? ________- Le-am spus fraþilor mei cã acuzaþia care ni se aducea - cã suntem spioni- era pedeapsa pentru rãul fãcut lui Iosif.Cine sunt ? ________- Dupã cele trei zile, cât am stat închis împreunã cu fraþii mei, am rãmasîn închisoare singur.Cine sunt ? ________- Am primit la masã de cinci ori mai mult decât fraþii mei; în sacul meu afost gãsit paharul guvernatorului.Cine sunt ? ________- M-am oferit ca sclav în locul fratelui meu, Beniamin.Cine sunt ? ________

M I C A

O A

T

Completaþi

cu

cãrþi

Biblice

de Roxana Dobrea, 11 ani, SLobozia

joc oferit de IRINA TONCU, din cartea sa -�Stã scris�, Bucureºti

Îþi plac afinele ? Ai cules vreodatã afinecoapte ? Ce-ai simþi dacã afinele ar dispãreade pe suprafaþa pãmântului ? Existenþaafinelor ºi a fructelor de pãdure înrudite este ameninþatã de o boalã.

Mana afinelor este o boalã pãrãzitarã cauzatã de o ciupercã ce atacãmai întâi frunzele afinului. Când tufiºurile de afine sunt infectate, frunzelese schimbã la culoare într-un fel care le face sã semene cu o floare de afin.Apoi, ele produc o substanþã ce seamãnã cu nectarul, numitã manã, caremusteºte din fisurile frunzei ºi emanã un miros de ceai fermentat. Maideparte, ele reflectã razele ultraviolete. Pentru ochii albinelor care cautã osursã de hranã, toate aceste caracteristici echivaleazã cu o floare.

Când albinele sau alte insecte, încearcã sã se hrãneascã din ceea celi se pare a fi o floare, sunt repede seduse de cleiul vâscos, dulce, zaharos,care musteºte din frunzele bolnave. În timp ce ele sorb siropul, sporiiciupercii parazite se lipesc de corpul lor. Astfel, insectele le duc ºi pe alteflori de pe tufiºurile sãnãtoase. Sporii infecteazã aparatul reproducãtor alplantei, care va produce afine lipsite de sãmânþã, pline de germenii manei.

Mana constituie un loc de adãpost pentru ciupercã în timpul iernii.Primãvara, din boabele de manã sporii ies ºi infecteazã mugurii frunzelorde afine ºi tot procesul începe de la capãt. Singura cale de a limitarãspândirea bolii este de a distruge toate bobiþele albe de manã în timpuliernii. Odatã ce insectele devin purtãtoare ale sporilor ciupercii, roduleste aproape sigur pierdut.

Folosindu-se de înºelãciune, Satana a amãgit pe Eva sã mãnâncedin pomul cunoºtinþei binelui ºi rãului. ªi când ea a mâncat ºi a dat ºi luiAdam ºi �el a mâncat� (Genesa 3,6), era deja prea târziu ca omenirea sãmai poatã fi salvatã de plata pãcatului care este moartea (Romani 6,23) .Dar, datoritã unui Dumnezeu drept ºi iubitor, noi avem o cale de scãpare.�Cãci dupã cum prin neascultarea unui om, mulþi au fost fãcuþi pãcãtoºi,tot aºa prin ascultarea unuia, mulþi vor fi fãcuþi neprihãniþi� (Romani 5,19)

�Domnul Dumnezeu a dat omuluiporunca aceasta : �Poþi sã mãnânci dupã plãceredin orice pom din grãdinã ; dar din pomulcunoºtinþei binelui ºi rãului sã numãnânci.�Genesa 2,16.17

Tufa cunoºtinþeibinelui ºi rãului

de James & Priscila Tucker

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Aceastã povestire a venitdin Coreea. Este despre douãfetiþe, una de opt ani ºi una denouã. Nu ºtiu numele loradevãrate, aºa cã am sã le numescBerta ºi Dana.

Într-o zi au mers laînvãþãtoarea lor de la ªcoalamisionarã adventistã ºi au spus :� Am vrea ºi noi sã facem lucrare

misionarã pentru Isus. Ce-am putea face ? �Învãþãtoarea se gândi un moment, apoi spuse : � Am o mulþime

de broºuri care spun despre dragostea lui Isus. Ce-ar fi sã luaþicâteva ºi sã le împãrþiþi în sat ? �

Fetele spuserã cã ar fi fericite s-o facã. Ele doreau sã � laselumina lor sã strãluceascã � ºi aceasta era o cale potrivitã.

Mergând din uºã în uºã, ele spuneau în coreeanã : � Suntem dela Misiunea adventistã. Mergem pe la prietenii noºtri sã le dãm cevasã citeascã. Nu vã costã nimic ºi sperãm cã vã vor plãcea �.

Oamenii zâmbeau ºi luau broºurile, iar fetiþele plecau fericitemai departe.

La un moment dat au ajuns la o casã ce pãrea nelocuitã. Aubãtut, au bãtut, dar nu le-a rãspuns nimeni.

Tocmai când voiau sã plece, auzirã o voce întrebând : �Cine-i acolo ? �Berta ºi Dana repetarã cuvintele lor, adâugând : � Te rog,

deschide-ne uºa �.Uºa se deschise încet. În cadrul ei apãru o fetiþã coreeanã cu

faþa ºi mâinile murdare ºi cu rochiþa ruptã. Arãta ca ºi cum ar fiplâns de mult timp.

� Ce s-a îmtâmplat ?, întrebã Berta. Unde este mama ta ? �� Mama ºi tata au plecat la Seul acum câteva zile ºi nu s-au

mai întors, iar noi nu mai avem nimic de mâncare �, zise ea.� Cu cine mai eºti ?�, întrebã Dana.� Cu frãþiorul meu.�

Douã micimisionare

de A. Maxwell1. Muntele pe care Domnul i-a dat luiMoise cele zece porunci.2. Primul copil.3. Persoana care nu a ajuns faraon.4. Împãrat care a urcat pe tron la ºapte ani.5. Bãiatul lui Rut.6. Mama celor doi bãieþi Mahlom ºi Chilion.

de Mãdãlina Mîndãianu, 12 ani, Câmpina

Gãsiþi urmãtoarele nume din careul de mai jos:Enoh, Ionatan, Samson,Noe, Ilie, Izabela, Ahab, ªtefan, Daniel, Penina, Nebucadneþar, Elisabeta, Iov.

Onisim Anechiþoaie, 13 ani, Bodeºti, Neamþ

***REBUS***REBUS***


� Bieþii de voi ! �, strigarã cele douã fete. � Mergem chiar acumsã aducem ceva. Nu mai plângeþi, o sã ne întoarcem repede! �

Þinându-se de mânã, cele douã fetiþe au alergat la ºcoalã sãpovesteascã totul învãþãtoarei lor. � Trebuie sã le ducem imediat cevade mâncare �, spuserã ele. � Bieþii copii mor de foame.�

Învãþãtoarea merse cu ele în sufragerie. Au pregãtit orez fierbinte,legume ºi ouã pe care Berta ºi Dana le-au adus din sat.

Au gãsit pe fetiþã ºi pe bãieþel flãmânzi în faþa uºii, aºteptându-le. Cât s-au bucurat când au vãzut mâncarea ! Era prima care ogustau dupã douã zile întregi !...

În timpul acesta, întâmplarea fãcu ocolul misiunii. Toatã lumeavorbea despre ea. Toþi voiau sã ajute. În scurt timp câteva doamnedin Societatea Dorca au apãrut aducând haine curate pentru copii.Au mai zãbovit ca sã facã ºi curãþenie în casã.

A doua zi dimineaþa, fetiþa împreunã cu fratele ei au mers laºcoala misiunii ºi le-a plãcut mult. Dar erau îngrijoraþi de pãrinþii lor.Ce li s-o fi întâmplat ? De ce nu s-au întors acasã ?...

Nimeni nu ºtia ºi nimeni nu reuºi sã afle. Era un mister.Apoi, într-o zi, pãrinþii apãrurã. Fuseserã jefuiþi. Bandiþii le

luaserã tot ce aveau. Au încercat sã împrumute bani pentru a seputea întoarce acasã, dar nimeni nu i-a crezut. Tata a trebuit sã lucrezeºi sã câºtige bani pentru a reuºi sã se întoarcã.

În tot acest timp erau foarte îngrijoraþi de copiii lor lãsaþi acasã.Erau siguri cã au murit de foame.

Imaginaþi-vã surpriza ºi bucuria lor când au gãsit nu numaicopiii în viaþã, dar ºi casa frumoasã ºi aranjatã !

Au mers împreunã la ºcoala misiunii ºi cu lacrimi în ochi auspus învãþãtoarei : � Nu am ºtiut cã existã cineva pe lumea aceastacãruia sã-i pese de alþii ºi sã facã ce-aþi fãcut pentru copiii noºtri !Dacã aceasta înseamnã sã fi creºtin atunci ºi noi dorim sã devenim creºtini!�

Aºa cã au început sã participe la ºcoala misiunii. Nu dupãmult timp au fost botezaþi ºi primiþi în bisericã.

Acesta a fost frumosul rezultat al lucrãrii misionare a celor douãfetiþe coreene.

Au vrut sã lase lumina lor sã lumineze ºi ea a luminat. Ce luminã frumoasã a fost ! ªi mai mult, ea va continua sã

lumineze toatã veºnicia ! ...

Cãutaþi în careul de mai jos urmãtoarele personaje biblice: Ioan, Isus,Iacov, Isaia, Ieroboam, Ilie, Elisei, Avraam, Isaac.

de Speranþa ºi Alberto Buºi, ªepreuº

1. O regiune lângã Israel;2. Un profet;3. O þarã vecinã cu Israel;4. O carte din Biblie;5. Un împãrat rãu al lui Israel;6. Unul din copiii lui Iosif;7. Þara unde a venit Domnul Isus.

de Alexandra Mihãilescu, 9 ani, Slobozia

***REBUS***REBUS***

Pe verticala A-B veþi afla cum se numea fiica vitregã a împãratului Irod:


E L N A T A N I R E

D A N I E L M A L I

D A L I L A H L A A

E Z R A A A M E A L

B S A R V N B R N A

E Z V A V A A O A S

H A M N O C R C E U

C O T I C A A N L T

O B E D A R E T S E

I P O T I F A R I M

Aºteptãm rãspunsurile voastre pe adresa: Geantã Viorica,Str.Vaile Toneanu, nr.14, sec.3, Bucureºti, cod.74353

12. Femeie filisteancã(soþietrãdãtoare)13. Cãrturar,ziditor alIerusalimului dupã robiababilonianã14. Seminþie în Israel15. Profet care mustrã peîmpãratul David 16. Femeie desfrânatã dinIerihon17. Soþ al lui Rut18. Fiu al lui Rut19. Fiicã a lui Iacov20.Cel aruncat în groapa leilor.

Descoperiþi in careul de mai sus(în toate sensurile) cine au fost :

Aºezaþi în ordine literele care nu au intrat în alcãtuirea numelor demai sus ºi astfel veþi afla cuvintele pline de durere rostite de Domnul Isuspe cruce.

1. Cel mai vârstnic patriarh2. Tatãl lui Samuel3. Împãrãteasã de origineisraelitã, soþie a lui Ahaºveroº4. Mama lui Moise5 Prim-ministru egiptean6. Frate geamãn care ºi-a înºelatfratele7. Fiu al lui Noe8. Preot înduplecat de popor9. Soþie a lui Iacov10.Unul dintre cei rãzvrãtiþiîmpotriva lui Moise, care au fostînghiþiþi de pãmânt.11. Tatãl evreilor

. CONCURSUL REVISTEI .Nu erau prea sigure cã vor merge la râu, dar îºi doreau dininimã sã fie aºa. În cele din urmã mama opri cãruþa în dreptul unuicâmp verde împrejmuit de arbuºti. Înainte ca mama sã spunã vreuncuvânt, toþi cei patru copii sãrirã zglobii din cãruþã ºi începurã sãfugã în cercuri prin iarbã. Era o plãcere sã-i vezi astfel bucurându-se de libertate mai ales cã nu prea aveau ocazia. Locuiau într-unmic apartament situat în spatele hotelului unde lucra mama. Toatãziua ºi-o petreceau în acel spaþiu restrâns, aºteptând pe mama sãvinã acasã.

Ida, micuþa de 5 ani, alergã încrezãtoare spre arbuºtii de lamarginea câmpului. Tocmai la timp mama o observã. Îngrijoratãea strigã: �Ida ! Opreºte-te !�

Ida era obiºnuitã sã asculte pe loc de cuvântul mamei. Aºa cãimediat ea se opri, foarte aproape de gardul arbuºtilor. Atunci mamasãri repede din cãruþã ºi alergã la Ida. O îmbrãþiºã ºi o lãudã pentrucã a ascultat-o atât de repede. În fugã venirã ºi ceilalþi copii lângãele. Apoi mama le arãtã copiilor ce se afla dincolo de arbuºti: orâpã ameþitor de adâncã! ... Dedesuptul râpei, râul curgeaînvolburat. Ochii Idei privirã cu teamã în jos. Ce bucuroasã eraacum pentru cã a fost atât de ascultãtoare ! Pentru ea aceastãîntânplarea fost o lecþie pe care nu a uitat-o niciodatã !...

ªi acum am sã vã marturisesc un mic scret : Ida este bunicamea!...Datoritã ascultãrii ei de atunci eu pot sã vã povestesc astãziaceastã întâmplare.

Vedeþi ce mult înseamnã sã fi imediat ascultãtor de cuvântulmamei!


Ida cea ascultãtoare...

Era o zi cãlduroasã devarã, dar mama se bucurapentru cã era ziua ei liberãde la serviciu. Ea lucra cabucãtãreasã într-un marehotel. Se gândea cã era o ziperfectã pentru un picnic înnaturã, aºa cã îºi luã ceipatru copii, coºuleþul cumâncare (dãruit de ºeful-bucãtar al hotel) ºi cu toþiise îmbarcarã în cãruþã ºipornirã. Copii erau atât defericiþi ! ...Rareori aveauposiblitatea sã pleceundeva, aºa cã aceastãocazie era specialã. Întimpul cãlãtoriei auîntrebat-o curioºi pe mamã

unde mergeau. Mama le-a rãspuns zâmbind:�Veþi vedea�.În cele din urmã Leslie, care avea 13 ani, zãri de departe râul.

Cu un zâmbet misterios îi ºopti surorii sale Blanche: �Eu ºtiu undemergem. Îþi spun ºi þie doar dacã nu le spui celor mici. Mama vreasã fie o surprizã�. Nici nu apucã bine Leslie sã-i spunã secretul cãochii Blanchei, cea de 11 ani, sclipirã intuitiv.

de Ros Hartwel, SUA

Ia priviþi în depãrtare...

Ia mai staþi, mai staþi, uimire,Sã vedem prin ce iubireNi se naºte mântuire !Ia mai staþi, mai staþi, minune,Cer, pãmânt sã se-mpreune,Lumii-ntregisã-avem ce spune !

S-a nãscut MântuitorulCe frumos, ce frumos !El ne este SalvatorulPrea de tot frumos !

Ia priviþi în depãrtare,Pe-a luminilor cãrare,Steaua care ne rãsare !Ia priviþi cum se adunã,Îngerii cu veste bunã,ªi-ntru slavã se-mpreunã !Steaua vine pân�la mine,Inima sã mi-o lumine.

(publicatã cupermisiunea autorului)

de Benone Burtescu

Documents

An III, Nr. 11-12 (34-35), Noiembrie - Decembrie 1999 · Pânª intrª-n noapte. Nu cred cª-ar putea dormi Pânª ce oiþa nu o va gªsi. Oiþa pierdutª De te simþi cumva oiþa