FOAIE DE CAPĂT

DENUMIRE PROIECT MINICAMPUS „OANA”

SUPRAFATA        2087 m2 

AMPLASAMENT Timisoara, Str. Salceanu, nr.28

CF.426951,NR.TOP.:7092/1;

7088/1/2/1;6993/1;7087/2/1/2

BENEFICIAR TARANU OANA

FAZA P.U.Z. NUMAR PROIECT 10/2008 PROIECTANT BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA I. BARBU Str. D Paciurea nr.2B, ap.2 Timisoara

2

                              BORDEROU PIESE SCRISE SI DESENATE  PIESE SCRISE

1. Foaie de capăt

2. Borderou de piese scrise si desenate

3. Memoriu informativ

4. Regulament local de urbanism

5. Punct de vedere „VELTONA”

PIESE DESENATE

0. Incadrare in teritoriu

1. Situatia existenta 2. Reglementari urbanistice - zonificare 4. Proprietate asupra terenurilor 5. Posibilitati de mobilare urbanistica

5.1 Volumetrie 5.2 Volumetrie

3

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM (R.L.U.) AFERENT P.U.Z. MINICAMPUS “OANA” STR. CORNELIA SALCEANU, NR. 28, TIMISOARA, JUDETUL TIMIS

I. DISPOZIŢII GENERALE ROLUL R.L.U. Articolul 1 – ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM 1) Regulamentul local de urbanism este sistemul unitar de norme tehnice şi juridice care stă la baza elaborării planurilor urbanistice zonale şi de detaliu precum şi a regulamentelor aferente care se vor elabora ulterior în zona studiată. 2) Regulamentul local de urbanism stabileşte, în aplicarea legii, regulile de ocupare a terenurilor şi de amplasare a construcţiilor şi amenajărilor aferente acestora. 3) Planul urbanistic zonal şi Regulamentul local de urbanism aferent cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executării construcţiilor. Regulamentul local de urbanism se aplică, în cazul de faţă, la terenul cu o suprafaţă de 1.005 mp, având nr. topografic 1502/2, înscris în C.F. nr. 417159 Timişoara, situat pe teritoriul municipiului Timişoara, în partea de centru - vest a teritoriului intravilan. 2. BAZA LEGALĂ A ELABORARII 1) La baza elaborării prezentului Regulamentul local de urbanism stau, în principal: Legea nr.350/2001 privina amenajarea teritoriului si urbanismului, republicată Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, republicată H.G. 525 / 1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, republicată. Alte acte legislative specifice sau complementare domeniului amenajarii teritoriului. În cadrul Regulamentului local de urbanism se preiau toate prevederile cuprinse în documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate conform legii, în cazul de faţă: Planul Urbanistic General al Municipiului Timişoara; 3. DOMENIUL DE APLICARE Articolul 2 – DOMENIUL DE APLICARE Regulamentul local de urbanism se aplică în proiectarea şi realizarea tuturor construcţiilor şi amenajărilor amplasate pe terenul care face obiectul P.U.Z.. Zonificarea funcţională propusă prin P.U.Z. va asigura compatibilitatea dintre destinaţia construcţiilor şi funcţiunea dominantă a zonei şi este prezentată în planşa Reglementări urbanistice – zonificare. Pe baza acestei zonificări s-au stabilit condiţiile de amplasare şi conformare a construcţiilor ce se vor respecta în cadrul fiecărei zone funcţionale. II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR 4. REGULI CU PRIVIRE LA PASTRAREA INTEGRITATII MEDIULUI SI

4

PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT

Articolul 3 - Zone cu valoare peisagistica si zone naturale protejate Autorizarea şi executarea construcţiilor va avea în vedere păstrarea calităţii mediului natural (al vegetaţiei mature şi sănătoase) şi al echilibrului ecologic. Articolul 4 - Zone construite protejate În aceasta zona protejata din punct de vedere istoric se afla o singura cladire identificata ca monument istoric prin indicativul..... Aceasta cladire amplasata in cadrul fostei platformei industriale „Dura” se afla in proximitatea bulevardului Pestalozzi, la o distanta de aproximativ 200m de amplasamentul studiat in P.U.Z. Intre cele doua obiecte nu exista un contact vizual, ceea ce nu pune problema unor interferente estetice. 5. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANTA CONSTRUCTIILOR SI LA APARAREA INTERESULUI PUBLIC

Articolul 5 - Expunerea la riscuri naturale Autorizarea executarii constructiilor sau a amenajarilor in zonele expuse la riscuri naturale, cu exceptia acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora, este interzisa. Articolul 6 - Expunerea la riscuri tehnologice Autorizarea executării construcţiilor în zonele de servitute şi de protecţie ale sistemelor de alimentare cu energie electrică, conductelor de gaze, apă, canalizare, căilor de comunicaţie şi a altor asemenea lucrări de infrastructură este interzisă. Articolul 7 - Asigurarea echipării edilitare Autorizarea execuţiei construcţiilor se va face doar în cazul existenţei posibilităţii de racordare la reţelele de apă, canalizare şi energie electrică, in sistem local, colectiv sau centralizat. Articolul 8 - Asigurarea compatibilităţii funcţiunilor Autorizarea executării construcţiilor se face cu condiţia asigurării compatibilităţii dintre destinaţia construcţiei şi funcţiunea dominată a zonei. Articolul 9 - Procentul de ocupare a terenului In cazul prezentului regulament, POT si CUT se stabilesc la: - pentru zonă reprezentata de suprafata terenului pe care se dezvolta proiectul propus, cu caracter predominant rezidential se prevede POT maxim de 65% şi CUT maxim 4,00. Articolul 10 - Lucrări de utilitate publică Autorizarea executării altor construcţii pe terenuri care au fost rezervate în prezentul Plan Urbanistic Zonal pentru realizarea de lucrări de utilitate publică, este interzisă. Autorizarea executării lucrărilor de utilitate publică se face pe baza documentaţiilor de urbanism aprobate conform legii. 6. REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERILE MINIME OBLIGATORII

Articolul 11 - Orientarea faţă de punctele cardinale Autorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea condiţiilor şi a recomandărilor de orientare faţă de punctele cardinale, conform anexei 3 din Regulamentul general de urbanism - RGU .

5

Amplasarea construcţiilor se va face astfel încât pentru toate încăperile de locuit să se asigure durata minimă de însorire de 1-1,1/2 h. Articolul 12 - Amplasarea faţă de drumuri publice Clădirile se vor amplasa retras faţă de căile de circulaţie existente. Fata de caile de circulatie propuse (străzi majore, principale, secundare), cu respectarea profilelor străzilor. Solutia aleasa in acest proiect este rezultanta unui studiu de circulatie lansat prin P.U.G.-ul aflat in elaborare si care presupune trasarea unei axe care va uni bulevardul Sudului din periurbanul Giroc cu bulevardul Pestalozzi. Aceasta axa pe care o vom numi pe intregul parcurs al proiectului „bulevardul Sudului”, traverseaza lotul in studiu, in continuare dezvoltandu-se de-a lungul strazii Cuvin, prin largirea acesteia. In cadrul studiului de circulatie care se elaboreaza actualmente ca studiu de fundamentare a noului P.U.G. este luata in considerare prelungirea Bv. Sudului (sector existent + traseu proiectat pana la str. A. Paunescu Panescu) pana la str. Pestalozzi, pe un traseu ce ar urma sa traverseze terenul studiat. In eventualitatea in care traseul studiat va fi agreat si cuprins in noul P.U.G., se va prevedea un culoar liber de circa 25m pentru o viitoare strada de legatura la str. Cuvin. Articolul 13 - Amplasarea faţă de căi ferate din administraţia SNCFR Nu este cazul. Articolul 14 - Amplasarea faţă de aliniament Fata de aliniamentul la str. C Salceanu, cladirile vor fi amplasate la o distanta de 4m. Prin eventuala largire a str. Cuvin (ajungandu-se la un profil stradal de cca. 25m) aliniamentul imobilului se plaseaza la o distanta de 10m fata de actuala strada Cuvin. Articolul 15 - Amplasarea în interiorul parcelei Clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea celei mai înalte (la cornişă). Dupa cum s-a vazut mai sus (articol 12 - Amplasarea faţă de drumuri publice, paragraful 6) construirea prelungirii bulevardului Sudului (cazul 1), genereaza divizarea in trei zone a lotului actual, dupa cum urmeaza:

- zona 1 - zona ce se afla in partea dreapta a parcelei actuale – este edificabila cu un regim de inaltime de P+Mez+7E pe intreaga lungime a laturii sale sudice si o profumzime de 14m de la aceasta latura. Pe latura sa nordica, zona va fi construibila pe toata lungimea acestei laturi avand un regim de inaltime de P+Mez+11E cu o profunzime de 20m de la aceasta latura, respectiv pana la portiunea construibila in regim de inaltime P+Mez+7E.

- Zona 2 – zona edificabila, aflata in partea stanga a lotului actual va fi construibila cu un regim de inaltime de P+Mez+2E. Aceasta zona va fi edificabila pe toata suprafata, mai putin o fasie de 4m profunzime, aflata pe latura sa nordica, reprezentand aliniamentul la strada Cornelia Salceanu.

- Zona 3 – este situata intre cele doua zone edificabile descrise anterior. Aceasta zona este needificabila la nivelul solului avand o latime de 21,50m si fiind destinata viitorului bulevard.

In situatia in care prelungirea bulevardului Sudului nu se va construi pe acest traseu (cazul 2), lotul actual isi pastreaza conditia, suprafata denumita anterior zona 3, ramanand needificabila

6

la nivelul solului. In aceste conditii isi va face aparitia un drum de acces in prelungirea actualei strazi Cuvin si un spatiu verde cu o latime de 10m si o profunzime de 11m. In ceea ce priveste distantele regulamentare fata de limita de proprietate, mentionam faptul ca in urma discutiilor purtate cu reprezentanti ai serviciului de urbanism al P.M.T. (ocazie cu care am fost pusi la curent cu divizarea in doua a lotului ca urmare a trasarii Bv. Sudului) ni s--a permis extinderea constructiilor pana la limita de proprietate, cu conditia respectarii distantei de 2,00m intre ferestrele propuse prin proiect si vecinatati, conditii pe care le-am respectat in totalitate. 7. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII

Articolul 16 - Accese carosabile Numărul şi configuraţia acceselor se determină în cadrul zonei studiate conform anexei 4 din Regulamentul general de urbanism - RGU . Asigurarea acceselor carosabile pentru toate categoriile de constructii la reteaua de circulatie si transport este obligatorie. Autorizarea execuţiei construcţiilor se va face doar în cazul asigurării posibilităţilor de acces la drum public, sau privat, avand caracteristicile necesare pentru a satisface exigentele de securitate, aparare contra incendiilor si protectiei civile. Articolul 17 - Accese pietonale Se pot realiza pasaje şi curţi comune, private sau accesibile publicului permanent sau numai în timpul programului de funcţionare precum şi pentru accese de serviciu. În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăţi de deplasare. 8. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARA Articolul 18 - Racordarea la reţelele publice de echipare edilitară Toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice. Se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice din spaţiile rezervate pietonilor, din spaţiile mineralizate şi din spaţiile plantate cu gazon. Se interzice dispunerea pe faţade a antenelor TV-satelit, a antenelor pentru telefonia mobilă şi dispunerea vizibilă a cablurilor TV. Articolul 19 - Realizarea de reţele edilitare Proprietarul va fi obligat, să execute toate lucrările edilitare de echipare necesare, apă, canal, electricitate, plantaţii, gaz, telefon, etc, pentru racordarea la reţelele publice existente. Lucrarile de echipare a cladirilor (apa, canal, gaz, alimentare cu energie electrica, telefonie, TV clablu) se vor proiecta si organiza evitand traseele aparente, fiind de regula ingropate. Se admit in cazuri bine justificate si in mod exceptional, pozarea supraterana a retelelor de echipare a cladirilor. 9. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA SI DIMENSIUNILE TERENULUI SI AL CONSTRUCTIILOR

Articolul 20 - Parcelarea In cazul edificarii Bv. Sudului, lotul actual se va diviza in trei entitati: doua edificabile si una libera de constructii la nivelul solului, destinata construirii bulevardului. Cele doua zone edificabile vor avea un acces direct din circulatia publica, atat pietonal cat si auto.

7

In cazul in care bulevardul Sudului va avea alt traseu, zona in cauza va ramane in continuare libera de constructii la nivelul solului, fiind destinata acceselor si a unor parcari suplimentare. Articolul 21 - Înălţimea construcţiilor Înălţimea maximă admisibilă este P+Mez +11E cu o inaltime maxima la cornisa de 43m. Articolul 22 - Aspectul exterior al construcţiilor Aspectul clădirilor va fi subordonat cerinţelor specifice unei diversităţi de funcţiuni şi exprimării prestigiului investitorilor, dar cu condiţia realizării unor ansambluri compoziţionale care să ţină seama de particularităţile sitului, si de caracterul general al zonei. Autorizarea executării construcţiilor şi a amenajărilor care prin aspect ahitectural –conformare şi amplasarea golurilor, materiale utilizate, învelitoare, paletă cromatică , volumetrie şi aspect exterior depreciază valoarea peisajului, este interzisă. Fatadele laterale si posterioare ale clădirilor se vor tratate in mod obligatoriu la acelasi nivel calitativ cu cele principale si in armonie cu acestea. 10. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPATII VERZI SI IMPREJMUIRI Articolul 23 - Parcaje Numărul parcajelor se determină în funcţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiei, conform anexei 2 din Regulamentul Local de Urbanism RLU aferent P.U.G. Timişoara. Staţionarea autovehiculelor necesare funcţionării diferitelor activităţi se admite numai în interiorul parcelei, în afara circulaţiilor sau spaţiilor publice. Amplasarea parcajelor si garajelor fata de cladirile invecinate se va face avandu-se in vedere asigurarea distantelor necesare securitatii depline in caz de incendiu, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. In cazul proiectului de fata, solutia aleasa pentru amplasarea parcarilor este o consecinta a divizarii lotului prin traversarea acestuia de catre Bv. Sudului. Astfel: In cazul in care parcarile necesare s-ar propune in subsol (acesta construindu-se inaintea bulevardului) apare problema cotei de nivel a acestora, cota care nu se poate stabili pana nu va exista proiectul bv. Sudului impreuna cu retelele edilitare care il insotesc. In consecinta, parcarile se vor propune la primul etaj al imobilului, planseul acestora unind cele doua constructii amplasate (la sol) de o parte si de alta a spatiului needificabil. Se va crea astfel un amplu nivel destinat parcarilor (care se va intinde deasupra bulevardului propus) creindu-se astfel o suptafata similara cu cea care s-ar fi putut obtine in cazul parcarilor in subsol. Acest platou al parcarilor va fi acoperit pe toata suprafata sa de un planseu (terasa) constituidu-se astfel intaiul etaj al cladirii. Accesul la parcari se va face printr-o rampa care va pleca din bulevardul propus. In cazul in care bulevardul nu se va construi, rampa va fi accesibila din acelasi spatiu needificabil (initial destinat bulevardului) si care va fi dotat cu un drum de acces si cu un numar suplimentar de parcari. Intrarile si iesirile la parcaje vor fi astfel dispuse incat sa asigure o circulatie fluenta si sa nu prezinte pericol pentru traficul cu care se intersecteaza. Rampele de acces la garaje nu trebuie sa antreneze modificari la nivelul trotuarului, creand denivelari care ar putea provoca accidente pietonilor. Articolul 24 - Spaţii verzi şi plantate

8

Autorizaţia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau creării de spaţii vezi şi plantate, în funcţie de destinaţia şi capacitatea construcţiei, conform anexei 6 din Regulamentul General de Urbanism RLU. Orice proiect de construire atrage după sine obligaţia de a trata cel puţin 30% din suprafaţa terenului ca spaţii verzi şi de a planta minimum un arbore la fiecare 150 mp de spaţiu liber în jurul construcţiei. Este obligatorie amenajarea şi plantarea spaţiilor verzi aferente circulaţiilor carosabile şi a dotărilor edilitare comune. Ca urmare a celor prezentate la articolul anterior, amplasarea necesarului de spatii verzi, reprezentand 30% din suprafata totala a terenului face obiectul unei analize a doua cazuri: Cazul 1 - situatia in care Bv. Sudului se construieste: In situatia respectiva, terenul ramas in proprietatea investitorului insumeaza S = 1380mp, dupa scaderea suprafetei de S = 707mp aferenta bulevardului. Spatiul verde (la sol) ramas dupa construirea bulevardului si a imobilului (S verde sol = =46mp) se completeaza cu spatiul verde creat pe terasa care acopera parcarile si care va constitui un mic parc amenajat in beneficiul camerelor de cazare (amplasate in cele trei constructii pavilionare) care pornesc de pe terasa, de la etajul 2 in sus (S verde terasa = 601,22mp) Spatiu verde necesar: S teren = 2087mp X 30% = 626,1mp. Spatiu verde posibil: Sverde sol + S verde terasa = 647,22mp. Total 1 = 647,22mp spatii verzi. Cazul 2 - situatia in care Bv. Sudului nu se construieste: Spatiul verde (la sol) ramas in absenta bulevardului (S verde sol = 46mp + 97mp = 143mp) se va completa cu spatiul verde creat pe terasa care acopera parcarile si care va constitui un mic parc amenajat in beneficiul camerelor de cazare (amplasate in cele trei constructii pavilionare) care pornesc de pe terasa, de la etajul 2 in sus (S verde terasa = 558,6mp). Spatiu verde necesar: S teren = 2087mp X 30% = 626,1mp. Spatiu verde posibil: Sverde sol + S verde terasa = 143mp + 601,22mp = 744,22mp. Total 2 = 744,22mp spatii verzi. Articolul 25 - Împrejmuiri Nu se vor prevedea imprejmuiri. III. ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ UNITATI SI SUBUNITATI FUNCTIONALE

În cadrul zonei studiate în Planul urbanistic zonal s-au identificat următoarele tipuri de unităţi funcţionale: MIXT - Zonă predominant rezidenţială - locuire de tip colectiv în regim periodic (camin studentesc, hostel), comerţ, servicii proiectare, cercetare, expertizare, consultanţă în diferite domenii şi alte servicii profesionale; servicii sociale, colective şi personale, sedii ale unor companii şi firme, etc. agenţii de turism; restaurante, baruri, cofetării, cafenele etc.; sport şi recreere în spaţii acoperite; parcaje la sol; spaţii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite;

spaţii plantate; locuinţe cu partiu special care includ spaţii pentru profesiuni liberale. IV. PREVEDERI LA NIVELUL UNITĂŢILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR

9

FUNCŢIONALE MIXT – Zonă predominant rezidenţială 1. GENERALITĂŢI: Articolul 1 Tipuri de subunităţi funcţionale - locuinţe colective, servicii, unităţi comerciale şi dotări publice. Articolul 2 Funcţiunea dominantă: locuire de tip colectiv în regim periodic (camin studentesc, hostel), servicii, dotări publice, comerţ. Articolul 3 Funcţiunile complementare admise ale unităţii sunt: servicii, căi de comunicaţie, spaţii plantate, agrement, sport, echipare edilitară. 2. UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ A TERENURILOR DIN CADRUL UNITĂŢILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR: Articolul 4 Utilizări permise – locuinţe colective, locuinţe cu partiu special care includ spaţii pentru profesiuni liberale; servicii, proiectare, cercetare, expertizare, consultanţă în diferite domenii şi alte servicii profesionale, servicii sociale, colective şi personale; cazare in regim periodic, agenţii de turism; comerţ, alimentaţie publică, restaurante, baruri, cofetării, cafenele; sedii firme, instituţii financiar-bancare; amenajări aferente locuinţelor: căi de acces carosabile şi pietonale, parcaje, spaţii plantate, construcţii pentru echiparea tehnică. Articolul 5 Utilizări permise cu condiţii : Se permite schimbarea destinaţiei apartamentelor, indiferent de amplasare, numai pentru categoriile de funcţiuni cuprinzând activităţi pentru servicii specializate şi practică profesională privată cu grad redus de perturbare a locuirii, de exemplu: cabinete medicale, birouri de avocatură, notariale, consultanţă, asigurări, proiectare, reprezentanţe, agenţii imobiliare etc.; Clădirile cu funcţiuni comerciale şi servicii vor avea parterul orientat spre stradă / piaţă şi spre traseele pietonale. Articolul 6 Utilizări interzise: La nivel de ansamblu, se interzic următoarele lucrări: - construcţii provizorii de orice natură; - depozitare en-gros sau mic-gros; - depozitări de materiale refolosibile; - platforme de precolectare a deşeurilor urbane; - depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice; - staţii de întreţinere auto cu capacitate peste 3 maşini; - staţii de betoane; - lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile învecinate; Se interzice schimbarea destinaţiei apartamentelor pentru activităţi generatoare de disconfort pentru locatari cum ar fi funcţiuni de producţie, jocuri electronice sau de noroc, depozite de marfă, ateliere de reparaţii; Se interzice schimbarea destinaţiei spaţiilor comune ale imobilelor având funcţiunea de circulaţie (holuri, accese, culoare, ganguri, curţi interioare, casele scărilor, etc.); Articolul 7 Interdicţii definitive (permanente) de construire: - în zona culoarelor de protecţie a reţelelor electrice, în zona de protecţie a posturilor de transformare,

10

- în zona de protecţie a staţiilor de reglare-măsurare (conform aviz instituţie deţinătoare). 3. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR Reguli cu privire la păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi construit: Articolul 8 Zone cu valoare peisagistica si zone naturale protejate Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor care, prin amplasament, functiune, volumetrie si aspect arhitectural - conformare si amplasare goluri, raport gol-plin, materiale utilizate, invelitoare, paleta cromatica etc. -, depreciaza valoarea peisajului este interzisa. Articolul 9 Zone construite protejate Autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes national, se face cu avizul conform al Ministerului Culturii si al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public: Articolul 10 Expunerea la riscuri naturale – locuirea este permisă pe terenuri pe care au fost luate măsuri de prevenire a riscurilor naturale (efectele excesului de umiditate, drenarea apelor pluviale etc.). Articolul 11 Expunerea la riscuri tehnologice – locuirea este permisă în zone neexpuse la riscuri tehnologice ( zone expuse: culoarele şi zonele de protecţie ale reţelelor electrice – LEA 20 kV, a posturilor de transformare, a staţiilor de reglare-măsurare etc.). Articolul 12 Asigurarea echipării edilitare – locuirea este permisă cu condiţia stabilirii obligaţiei de a se efectua, parţial sau total, lucrări de echipare edilitară, (branşament de apă, racord la canalizare, branşament de gaz, racord la reţeaua electrică). Articolul 13 Asigurarea compatibilităţii funcţiunilor – locuirea este permisă cu condiţia asigurării compatibilităţii cu celelalte funcţiuni (instituţii şi servicii, unităţi de producţie şi depozitare, căi de comunicaţie, spaţii plantate, agrement, sport, gospodărie comunală, echipare edilitară). Articolul 14 Procentul de ocupare a terenului - pentru zona predominant rezidenţială se prevede POT maxim de 70% şi CUT maxim 4,00. Articolul 15 Lucrări de utilitate publică – locuirea este permisă pe terenuri care nu sunt rezervate pentru amplasarea unor lucrări de utilitate publică (căi de comunicaţie, sisteme de alimentare cu apă, canalizare, energie electrică, gaz, telecomunicaţii, etc.) Reguli de amplasare şi retragerile minime obligatorii: Articolul 16 Orientarea faţă de punctele cardinale - se va cu respecta orientarea corectă faţă de punctele cardinale (însorire, iluminat natural, confort psihologic); conform cu anexa 3.din RGU şi OMS 536/1997. Articolul 17 Amplasarea faţă de drumuri publice – locuirea este permisă cu amplasarea corectă, retras faţă de căile de circulaţie existente sau propuse (străzi majore, principale, secundare), cu respectarea profilelor străzilor. In cadrul studiului de circulatie care se elaboreaza actualmente ca studiu de fundamentare a noului P.U.G. este luata in considerare prelungirea Bv. Sudului (sector existent + traseu proiectat pana la str. A. Paunescu Panescu) pana la str. Pestalozzi, pe un traseu ce ar urma sa traverseze terenul studiat. In eventualitatea in care traseul studiat va fi agreat si cuprins in noul P.U.G., se va prevedea un culoar liber de circa 25m pentru o viitoare strada de legatura la str. Cuvin.

11

Articolul 18 Amplasarea faţă de căi ferate din administraţia SNCFR: cu avizul SNCFR. Articolul 19 Amplasarea faţă de aeroporturi: nu este cazul. Articolul 20 Amplasarea faţă de aliniament Fata de aliniamentul la str. C Salceanu, cladirile vor fi amplasate la o distanta de 4m. Prin eventuala largire a str. Cuvin (ajungandu-se la un profil stradal de cca. 25m) aliniamentul imobilului se plaseaza la o distanta de 10m fata de actuala strada Cuvin. Articolul 21 Amplasarea în interiorul parcelei Clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea celei mai înalte (la cornişă). In ceea ce priveste distantele regulamentare fata de limita de proprietate, mentionam faptul ca in urma discutiilor purtate cu reprezentanti ai serviciului de urbanism al P.M.T. (ocazie cu care am fost pusi la curent cu divizarea in doua a lotului ca urmare a trasarii Bv. Sudului) ni s-a permis extinderea constructiilor pana la limita de proprietate, cu conditia respectarii distantei de 1,90m intre ferestrele propuse prin proiect si vecinatati, conditii pe care le-am respectat in totalitate. Excepţie fac cazurile în care clădirile nu sunt locuinţe sau faţadele prezintă calcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi fie de locuit, fie pentru alte activităţi permanente care necesită lumină naturală. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii: Articolul 22 Accese carosabile Asigurarea acceselor carosabile pentru toate categoriile de constructii la reteaua de circulatie si transport este obligatorie. Autorizarea execuţiei construcţiilor se va face doar în cazul asigurării posibilităţilor de acces la drum public, sau privat, avand caracteristicile necesare pentru a satisface exigentele de securitate, aparare contra incendiilor si protectiei civile. Articolul 23 Accese pietonale Se pot realiza pasaje şi curţi comune, private sau accesibile publicului permanent sau numai în timpul programului de funcţionare precum şi pentru accese de serviciu. Reguli cu privire la echiparea edilitară: Articolul 24 Racordarea la reţelele publice de echipare edilitară Toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice. Se va asigura posibilitatea racordării la sistemele moderne de telecomunicaţii. Se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice din spaţiile rezervate pietonilor, din spaţiile mineralizate şi din spaţiile plantate cu gazon. Se interzice dispunerea pe faţade a antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă şi dispunerea vizibilă a cablurilor TV. Articolul 25 Realizarea de reţele Proprietarul va fi obligat, să execute toate lucrările edilitare de echipare necesare în incintă, de apă, canal, electricitate, plantaţii, gaz, telefon, etc, lucrări ce se vor racorda la reţelele publice existente. Lucrarile de echipare a cladirilor (apa, canal, gaz, alimentare cu energie electrica, telefonie, TV clablu) se vor proiecta si organiza evitand traseele aparente, fiind de regula ingropate. Se admit in cazuri bine justificate si in mod exceptional, pozarea supraterana a retelelor de echipare a cladirilor. Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi ale construcţiilor: Articolul 26 Parcelarea

12

In cazul edificarii Bv. Sudului, lotul actual se va diviza in trei entitati: doua edificabile si una libera de constructii la nivelul solului, destinata construirii bulevardului. Cele doua zone edificabile vor avea un acces direct din circulatia publica, atat pietonal cat si auto. In cazul in care bulevardul Sudului va avea alt traseu, zona in cauza va ramane in continuare libera de constructii la nivelul solului, fiind destinata acceselor si a unor parcari suplimentare. Articolul 27 Înălţimea construcţiilor Înălţimea maximă admisibilă este P+Mez +11E cu o inaltime maxima la cornisa de 43m. Articolul 28 Aspectul exterior al construcţiilor Clădirile de locuit vor fi proiectate cu respectarea principiilor de estetică arhitecturală, fără a se afecta caracterul zonei. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri: Articolul 29 Parcaje – conform Normativ P 132/93 si Anexa 2 la Normele Locale privind determinarea locurilor de parcare: 1. Cantina studenti Suprafata construita: 500 mp 72 clienti (1 loc la 8 clienti) = 9 locuri parcare 3 angajati (1 loc la 3 angajati) = 1 locuri parcare

TOTAL = 10 locuri parcare 2. Galerie comerciala Suprafata construita: 1000 mp - 5 spatii comerciale < 400mp 10 angajati (1 loc la 5 angajati) = 2 locuri parcare 1000mp (1/100mp) = 10 locuri parcare

TOTAL = 12 locuri parcare 3. Magazin alimentar Suprafata construita: 160 mp - spatiu comercial < 400mp 2 angajati (1 loc la 5 angajati) = 1 locuri parcare 160 mp (1/100mp) = 2 locuri parcare

TOTAL = 3 locuri parcare 4. Bar Suprafata construita: 80 mp 2 angajati (1 loc la 3 angajati) = 1 locuri parcare 32 clienti (1 loc la 8 clienti ) = 4 locuri parcare TOTAL = 5 locuri parcare 5. Cazare studenti Suprafata construita: 4850 mp 320 paturi (1 loc la 8 paturi) = 40 locuri parcare

TOTAL = 40 locuri parcare

TOTAL GENERAL = 70 locuri parcare

Articolul 30 Spaţii verzi şi plantate – spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi plantate cu gazon şi cu un arbore la fiecare 150 mp; Articolul 31 Împrejmuiri – nu se vor realiza imprejmuiri. V. UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ

13

În cadrul Planului Urbanistic Zonal unităţile teritoriale de referinţă s-au delimitat după criterii de omogenitate morfologică şi funcţională, ţinând cont de limite cadastrale şi pricipalele căi de comunicaţie. S-au identificat următoarele UTR-uri: UTR 1 Zonă predominant rezidenţială.

Intocmit, Arh. I. Barbu