8/15/2019 Amintiri Din Casa Mortilor Dostoievski - utopia contra
utopia
1/3
F. M. DOSTOIEVSKI
AMINTIRI DIN CASA MORȚILOR
Utopia și contrautopia
În 1849, Dostoievski a fost arestat din cauza apartenenţei sale
la grupul Petraşevski, oformaţiune în cadrul creia se purtau
discuţii utopice! Dostoievski este arestat, impreuna cualtii, pe "#
aprilie, inc$is in fortareata Petropavlovskaia %Petru si
Pavel&, 'udecat si, la 1(noiem)rie, condamnat la moarte prin
impuscare! *rmeaza sinistra farsa a +eecutiei- din ""decem)rie
1849. laolalta cu alti condamnati scosi in piata /emionovski din
centrul
Peters)urgului, unde, im)racati, pe un ger de minus "1 grade,
doar in camasa al)a mortuara,su) privirile a trei mii de
spectatori, li se citeste sentinta0 primii trei sunt legati la
stalpul deeecutie0 el insusi era al saselea, facea deci parte din
grupul urmator, ramanandui de traitcateva minute0 dupa care
ceremonia este )rusc intrerupta si condamnatilor li se citeste
decizia2aiestatii /ale imperiale, tarul 3icolae , de a li se darui
viata, comutandulise pedeapsa inmunca silnica la ocna, pe timp de
patru ani, urmata de slu')a in surg$iun ca soldati de rand!5a
începutul romanului %partea , capitolul & Idiotul,
Dostoievski comenteaz aceastînt6mplare. +Poate ca eista undeva
vreun om caruia, dupa ce i sa citit sentinta decondamnare la moarte
si a fost lasat o vreme prada spaimei, sa i se fi spus pana la
urma.
≪Dute, ai fost iertat7≫! i )ine, omul acesta ar sti poate sa ne
povesteasca prin ce a trecut!
ristos insusi a vor)it de acest inspaimantator supliciu! 3u, nu7
3u se cade ca omul sa fietratat astfel7-!
/uferinţele prin care a trecut Dostoievski sunt descrise
în Amintiri din casa morţilor %18("&! Pentru el,
acestea ec$ivalau cu a fi îngropat de viu şi cu identitatea
distrus, idee la
care avea s revin de nenumrate ori în romanele sale, în
realizarea portretelor de alienaţi şiîn sondarea sufletelor
criminalilor! perienţa aceasta ia agravat epilepsia de care a
suferittoat viaţa!
:omanul Amintiri din casa morţilor este
o carte de cotitur, care prezint destinultragic şi demnitatea
omului aflat în detenţie! ;cest roman se singularizeaz în creaţia
luiDostoievski prin structura sa, deose)it şi de scrierile
anterioare, dar şi de marile romane cevor urma! Amintiri din
casa morţilor este o carte zguduitoare, o contrautopie despre un
infernîn care Dostoievski a trit, mrturia unei conştiinţe care a
îndurat tot ce se putea îndura. +Da,
)ine a zis cine a zis. s nui dea Dumnezeu omului c6te
poate îndura7 < cci omul e o fiinţ
care se o)işnuieşte cu orice! ;stai însuşirea lui de
cpetenie=-%Dostoievski, Amintiri dincasa morţilor ,
Editura pentru Literatură Universală, >ucureşti, 19(#,
pag! "8&! Dostoievski
8/15/2019 Amintiri Din Casa Mortilor Dostoievski - utopia contra
utopia
2/3
dorea sa convinga cititorul asupra autenticitatii relatarii,
tinea sa nu ince?o@eze eactitateafaptelor printrun eces de
inventivitate! De aceea a renuntat la o)isnuita sa maniera
deepunere prin intermediul unor conflicte palpitante, optand pentru
derularea intamplarilor inc$eie epica, pastranduse dramatismul
inerent! Aartea e greu de inclus in vreunul dintrecompartimentele
literare clasice, ea e situata la rascrucea genurilor si a
speciilor! Aele maietraordinare intamplari sunt relatate aparent
detasat, cu aerul omului lipsit de capacitatea dea se mai minuna de
ceva! Bocmai aceasta distantare parelnic calma ii confera
structurii epiceun fior liric si tragic! :econstituirea se inscrie
in filiatia literaturii ruse preocupate deinterogatiile grave
asupra conditiei umane < ca prim document despre ocna si
deportati!
Dostoievski încearc s se detaşeze de condiţia sa de truditor în
infern şi scrie, uneori,in mod utopic, de parc sar fi aflat în
/i)eria ca turist. +=/i)eria este o ţar a )ucuriei!Alima e
admira)il0 printre )ştinaşi se gsesc aşi'deri destui oameni
înstriţi şi ospitalieri!Domnişoarele sunt ca nişte )o)oci de
trandafiri, caste şi ruşinoase nevoie mare! C6natul d
)uzna pe strzi şi numai c nu se iz)eşte de puşca
v6ntorului! ampania curge g6rl, icrelesunt delicioase, solul
rodeşte recolte îm)elşugate- % Dostoievski, Amintiri din casa
morţilor , Editura pentru Literatură Universală,
>ucureşti, 19(#, pag! "E&!
2aestru al paradourilor, Dostoievski mrturiseşte c aici la
strivit lipsa desingurtate. +;şa, de pild, miaş fi putut oare
înc$ipui vreodat c$inul groaznic, deneîndurat, de a nu putea rm6ne
singur mcar o clip vreme de zece aniF 5a munc dus între
paznici0 în cazarm, însoţit cu înc dou sute de ocnaşi0
niciodat singur, niciodat cu tineînsuţi7 De altfel, nu era lucrul
cel mai greu cu care tre)uia s m o)işnuiesc7- %)idem, pag!#E&!
/ingurtatea ivit din convieţuirea silit provoac suferinţele cele
mai mari! ;cest gen de
singurtate devine un adevrat cancer al sufletului. +2iaduc
aminte c %=&, deşi aveam în 'urul meu sute de alţi fraţi
de suferinţ, m istoveam întro singurtate
înfiortoare=-%)idem, pag! #G"&!
ncercand sai imparta pe detinuti in grupuri tipologice,
povestitorul stie ca urmaresteo clasificare a)stracta si, de aceea,
derizorie! Ciata este mai nuantata, fiecare persona' isi
arecaracterul sau propriu, prea putin asemanator cu al celorlalti!
/usilov, care in drum spre ocnaisi sc$im)ase identitatea cu a altui
detinut condamnat la mai multi ani, numai pentru o camasarosie si o
ru)la de argint, nu poate fi confundat cu alti ocnasi care sau
invoit la cate unsc$im) nefavora)il0 iar un oarecare ;leksandr ii
relateaza naratorului internat in spitalul
militar al puscariei modul sau singular de a suporta patru mii
de lovituri de )ici, pe care, dacadin timp in timp nu sar fi
prefacut mort, nu lear fi putut indura! repeta)ila este
povesteaocnasului /iskov %Partea , capitolul C, >ar)atul
;kulinei&, o nuvela de mare profunzime
psi$ologica, parca de sine statatoare, care si cititorilor
le apare asemenea unui vis tul)ure,c$inuitor, rod al delirului unui
creier ravasit de fe)ra! Aate patimi si porniri antinomice
seinfrunta in sufletul sarmanei ;kulka, )at'ocorita de Hilka
2orozov, pe care nu inceteaza totusisal iu)easca, si in sufletul
lui /iskov, care o snopeste in )ataie dupa ce se convinge
denevinovatia ei, si care, pana la urma, o si ucide )estial, intro
nestavilita razvratire asimturilor, ancestrala si tene)roasa!
;utorul insereaza in tet meditatii despre calai, despre
stima de care se )ucura in societatea moderna calaulgentleman
%spre deose)ire de calaul
