Alternativele detentiunii, Republica Moldova

7/29/2019 Alternativele detentiunii, Republica Moldova

1/16

ALTERNATIVELE DETENIUNIINote de curs

Marian Olari

Amenda

Amenda in calitate de sanctiune principala in componenta infractiuninilor in toate capitolele CP, exceptindinfractiunile militare. Executare prompta , unimomentana. Se executa prin virarea in mod benevol a amenziiin anumite conturi ale trezoreriei de stat in cel mult 30zile de la data in care sentinta a ramas definitiva.

Actuala legislatie nu permite aminarea sau esalonarea achitarii amenzii, in cazul in care amnda in termen de 30de zile nu e achitata de catre condamnat, survin 2 situatii:

1. Eschivarea cu rea-vointa de la achitarea amenzii- un comportament neintrrupt indreptat spreneexecutarea sentintei prin care a fost aplicata pedeapsa cu amenda. Aceasta poate avea loc prinascunderea, instrainarea mijloacelor banesti cu scopul creerii impresiei de imposibilitate de achitare aamenzii. Pentru a stabili acest fapt:a. Neachitarea la termenul stabilitb. Existenta bunurilor pentru achitare, insa ascunderea cu scopul de a se eschiva

In caz de eschivare instanta poate sa schimbe pedeapsa cu amenda cu inchisoarea, calculindu-se

o luna de detentie=50 unitati conventionale.Nu poate fi urmarit patrimoniul persoanei fizice, numai a celei juridice.2. Imposibilitatea de a achita- situatia cind dupa ce este condamnata la pedeapsa cu amenda, situatia

materiala a celui condamnat se schimba radical in masura in care el nu are posibilitatea reala de aachita amenda. Imposibilitatea trebuie sa apara dupa sentinta de condamnare. Potrivit art.62 CP, incazul in care condamnatul nu e in stare sa achite amenda, instanta poate schimba amenda cu muncaneremunerata in folosul comunitatii , calculindu-se 60 ore de munca pentru 50 unitati conventionale.

Marimea amenzii

Amenda se stableste in unitati conventionale( 20lei). Pentru persoanele fizice marimea amenzii se stabileste dela 150 la 1000 uc, in functie de caracterul si gravitatea infractiunii, tinindu-se cont de averea acestuia, iarpentru cele infractiuni cu scop material poate ajunge la 5000 uc. Limitele generale nu pot fi schimbate (saumai mici sau mai mari) in sanctiunile partii speciale, deci instanta in nici o situatie nu poate aplica o pedeapsamai mica de 150 uc sau mai mare de 5000 uc, chiar daca situatia materiala a celui condamnat predispune de omicsorare sau marire. Legea penala stabileste necesitatea individualizarii marimii pedepsei in functie de 2criterii:

a. Caracterul si gravitatea infractiuniib. In functie de situatia materiala a faptuitorului

Doar combinarea acestor 2 conditii poate da legalitate sentintei.Marimea amenzii trebuie sa fie destul de mare ca sa constituie o msura de constringere statala, trebuie sa fieposibila spre executare pentru condamnatul concret. Amenda nu trebuie privita nici ca mijloc de rscumpararede la pedeapsa, nici ca mijloc de ruinare a condamnatului. Instanta nu poate aplica amenda in caz ca constataca nu poate aplica nici limita minima a amenzii, in caz ca va fi imposibila spre executare. La determinareasituatiei materiale, instanta tine cont de:

a. Salariul si alte venituri banestib. Venituri obtinute de la terenuric. Hirtii de valoared. Marimea proprietatilor, inclusiv existenta bunurilor imobile, precum si existenta persoanelor

intretinute de condamnatLa determinarea marimii amenzii, intanta trebuie sa tina cont de caracterul si gravitatea infractiunii prinprisma capacitatii materiale. Marimea amenzii trebuie sa fie stabilita in asa limite ca necesitatea achitarii satrezeasca careva disconfort pentru condamnat.

Privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate


2/16

1. Conceptul2. Continutul pedepsei cu privarea de dreptul.....si o anumita activ3. Termenul pedepsei si modul de calcurare

Literatura: Cna.md; partea generala CP de grama, botnaru;

Privarea de a execrc.. e o pedeapsa privativa de drepturi , deoarece forta coercitiva a statului se manifesta prininterzicerea persoanei condamnate pe o anumita perioada de timp strict determinata de sentinta decondamnare sau de a ocupa o anumita functie sau exercita o anumita activitate. Art.65: ....consta ininterzicerea de a ocupa o anumita functie de natura ceea de care s-a folosit condamnatul la savirsireainfractiunii. Privarea de a ocupa o anumita functie consta in eliberarea persoanei condamnate din functiadetinuta, in intrzicerea ocuparii functiei similare la oricare alta intreprindere, organizatie sau institutie. Privareain exercitarea de anumita activitate consta in interzicerea unei activitati remunerate sau neremunerate.

Acestea pot fi pedepse principale sau complementare. In calitate de pedeapsa principala se aplica in 3 situatii:a. Cind e prevazuta in articolb. Cind infractiunea a fost legata de ocuparea functiei sau exercitarea activitatii si infractiuneac. a fost savirsita in perioada cind persoana ocupa functia respectiva

Nu are importanta daca la moment el ocupa functia sau exercita activitatea. Are efect pentru viitor ,exercitarea functiei pe viitor.Odata cu aplicarea pedepsei , condamnatul e lipsit de posibilitatea de a uza capacitatile sale profesionale saufunctia contrar prevederilor legale. Aceasta pedeapsa limiteaza pe de o parte drepturile si posibilitatileprofesionale a condamnatului iar pe de alta parte genereaza pentru condamnat anumite lipsuri, inconvenientede ordin material ce reprezinta forta de constringere statala.Subiectul este unul special- cel care ocupa functia sau exercita activitatea.

Trasaturi:1. este aplicata numai pentru infractiunile ce au legatura cu exercitarea functiei sau sunt in detrimentul

acesteia2. se aplica unui subiect special3. consta in anumite lipsuri de ordin material si moral,atrage dupa sine limitarea capacitatii juridice a

celui condamnatPrivarea de dreptul de a ocupa o anumita functie se aplica unui subiect special recunoscute vinovate decomiterea infr in legatura cu ocuparea functiei sau in detrimentul acestei, si consta in privarea persoanei dedrepturi subiective concrete si restringerea capacitatii lui juridice de regula pe plan profesional pe o anumitaperioada de timp.

Munca neremunerata in folosul comunitatii

Pedeapsa principala alternativa care consta in exercitarea neremunerata a unei acyivitati d valoare sociala sireeducativa care favorizeaza reintegrarea sociala a condamnatului. Potrivit art 67 , munca nerem infolosulcomunitatii consta in antrenarea condamnatului in afara timpului de baza sau de studii la muncadeterminata de autoritatile administratiei publice locale. Potrivit ultimelor modificari, aceasta se poate aplica siinclusiv militarilor in termen sau cu termen redus. In acest caz munca acestor condamnnatati consta in

antrenarea acestora in timpul liber stabilit in conformitatea cu regulamentul militar la munca de catrecomandamentul unitatii militare. Locul lor nu e numit de catre administratia publica , ci de conducatoriiunitatii

Munca neremunerata se bazeaza pe o filosofie penala distincta care are la baza necesitatea repararii siprevenirii pagubei cauzate prin comiterea infractiunii tinindu-se cont atit de interesele condamnatului si a

victimei. Pot fi enuntate mai multe trasaturi:1. pedeapsa neprivativa de libertate, de regula in calitate de pedeapsa principala, este o pedeapsa

alternativa(in ultimul timp cel mai frecvent)


3/16

2. este pedeapsa principala care se aplica distinct (la infractiuni usoare, outin grave sau grave); la felpoate fi aplicata si in calitate de obligatie suplimentara in cazul condamnarii cu suspendareaconditionata a executarii pedepsei; in calitate de pedeapsa principala, munca neremunerata poate fiaplicata cind e prevazuta de sanctiunea art corespunzator in baza caruia este trasa la raspundereapenala; ea poate fi aplicata si in baza art 79; art 92

3. este o pedeapsa restrictiva de drepturi prin aplicarea ei se rstringe dreptul la munca potrivit alegeriilibere a profesiei; se restringe dreptul la odihna;

4. dureaza in timplegislatia stabileste atit marimea pedepsei cit si durata de executare5. munca in cadrul acestei pedepse are caracter gratuit, persoana nu primeste careva compensatii6. se executa in interesul comunitatii, in doctrinapedeapsa comunitara7. se executa la obiecte cu destinatie sociala, indiferent de tipul de proprietate sau forma organizatoric

juridica a intreprinderii care apare ca obiect al prestatiei; atit obiectul cit si munca este determinata deorganul admin locala in comun acord cu oficiul de executare de la domiciul condamnatului

8. in cadrul acestei pedepse se executa o munca neprofesionista si necalificata9. aceasta pedeapsa nu are caracter pecuniar, nu se rasfringe asupra situatiei financiare a condamnatului

avantaje:

1.

pentru codamnat:a) nu executa o pedeapsa privativa de libertateb) se pastreaza relatiile personalec) este privita ca o rascumparare prin munca a vinovvatiei si a daunelor cauzate prin savirsirea

acestei infractiunid) nu afecteaza situatia materiala

2. pentru stat:a) nu implica cheltuieli financiareb) in urma executarii practic nu apare recidivac) sporeste rolul societatii prin executarea pedepsei

3. pentru victima:a) ca rezultat, victima constientizeaza ca condamnatul executa o pedeapsa reala, si nu se asimileaza

cu rascumpararea prin bani a vinovatiei

dezavantaje:

1. lipsesc locuri de munca de antrenare a condamnatilor2. efectul educativ al colectivului de munca in care este antrenat condamnatul este minim3. de regula , muncile au un caracter umilitor, degradant4. relatii ostile sau prea bune intre administratie si condamnat, ceea ce diminueaza efectul educativ

Continutul muncii neremunerate in folosul comunitatii

Ca rezultat a aplicarii acestei pedepse, persoana devine condamnat , respectiv apare o atitudine dezaprobantadin partea societatii. In perioada executarii, persoana are antecedent penal.Se schimba statutul juridic al condamnatului, care se mnifesta sub diferite aspecte:

1. persoana obtine obligatii specifice legate de executarea pedepsei (ex: sa se prezinte la oficiul deexecutare, chemat la intreprindere2. este lipsit de posibilitatea de a alege caracterul muncii3. durata de executare a acestei munci nu intra in vechimea totala si nu se consemneaza in carnetul de

munca a condamnatului4. acordarea concediului anual la locul de munca de baza, nu suspenda executarea pedepsei, in asa mod

condamnatul e lipsit de posibilitatea de a dispune dupa bunul sau plac de concediu5. persoana realizeaza niste munci neremunerate , gratuite. Anume gratuitatea muncii si constituie

elementul de condtringere de baza al acestei pedepse.


4/16

6. Munca in cadrul acestei pedepse se executa in folosul intregii societati, nu are caracter personal si nupoate si realizata in interesul anumitor intreprinderi

Marimea este de de la 60 la 240 ore. Legislatia stabileste ca munca neremunerata se executa de la 2 la ore pezi. Regulamentul privind executarea muncii neremunerate spune ca condamnatul in timpul orei de lucru pinala 2ore, in cele de odihna- pina la 4 ore. Cu acordul condamnatuluiin zilele lucratoare, pinca la 4 ore. Nu sepoate de micsorat sau de depasit termenele de 2 si 4 ore. Orele trebuie executate in cel mult 18 luni de la data

raminerii definitive a sentintei de condamnare.Legislatia nationala nu stabileste ce inseamna obiecte cu destinatie sociala, ce poate duce la abuzuri din parteaorganelor admin locale. In doctrinamuzee, scoli, spitale.Obiectul e stabilit de organul administratiei locale in comun acord cu oficiul de executsre si condamnatul elipsit de posibilitatea de a alege locul executarii. Legea stabileste ca obiectul de destinatie sociala trebuie sa fiela domiciliul condamnatului.Munca in cadrul acestei pedepse este privita in 2 aspecte:

1. Forma de constringere statala2. Mijloc de corijare

Munca in cadrul acestei pedepse are anumite trasaturi specifice:1. Sa fie productiva2. Trebuie sa fie normata, cu anumite norme3.

Marimea normei de producere sa fie calculata in dependenta de numarul de ore pe care condamnatulle are de executat; norma de munca sa acorde posibilitatea executarii acesteia in termnul pedepsei;

4. de regula munca neremunerata implica necesitatea unei munci fizice5. in cadrul acestei pedepse ,condamnatul e antrenat la munca calificate numai daca are calificarea

necesara6. munca trebuie sa fie executata in vizorul colectivului de munca, de aceea este exclusa antrenarea in

calitate de paznic, cioban, portarTinind cont de aceste trasaturi, legislatia stabileste categoria de persoane ce nu pot primi aceasta pedeapsa:femei gravide, minori pina la 16 ani, pensionarii, militarii pe baza de contract.Legislatia penala prevede consecintele eschivarii cu reavoinata de la executarea pedepsei. In caz de constatare ,pedeapsa se schimba cu inchisoare ( o zi de inchisoare pentru 2 ore de munca).Reguoamentul stabileste cazurile de eschivare cu rea-vointa:

1. neprezentarea la cerearea oficiului de executarea de 2 sau mai multe ori timp de jumatate de termenulstabilit de pedeapsa

2. incalcarea de catre condamnata a disciplinei de 2 sau mai multe ori timp de o jumate a termenuluistabilit a pedepsei

3. neprezentarea condamnatului fara motive intemeiate de 2 sau mai multe ori timp de juma de perioadaa executarii pedepsei

constatarea se face in urma demersului oficiului de executare, la decizia instantei.Se prevede si imposibilitatea executarii pedepsei:

1. daca condamnatul se imbolnaveste de o boala, devine invalid2. femeia devine gravida (executarea se amina)

persoana in consecinta este eliberata.

Tema:

3. termenul de incercare si insamnatatealui juridico-penalaradu lupascu gratierea si suspenadarea conditionata, revista dreptul 2007 nr7cristian mitrache consideratii privind conditiile deexecutare aa. zosim condamnarecu suspendareconditionataa execut pedepsei-omodalitate a executarii

detentiunii penitenciare sau o alternativa a ei. Revistanationala de dr nr10, 2005


5/16

martin, natura jur, temeiurile de aplicare a condamnarii cu suspendare conditionata a execut ped, noulCP al RM, analele stiintifice vol1, 2004.

De rind cu pedepsele pen, in calitate demasura de constringere care se aplica de regula in cazul infr deun pericol social redus. La aceste categorii de masuri de constringere se atribuie si diferite tipuri de

liberare de ped pen.potrivit art 89 CP prinliberare de ped peneliberareapers care a savirsit o infr dela executareareala, partiala sau totala a ped pronuntate prin hot inst de jud. CP stabileste mai multetipuri de liberarede ped pen. Care pot fi grupate in depend de diferiite criterii. Liberarea poate fioperata prin1. condamnare cu suspendare conditionata2. liberare de ped condtitionata inainte de termen3. inlocuirea partii neexecutate de ped cu o ped mai blinda4. eliberare de ped a minorilor5. liberare datorita schimbarii situatiei6. liberare de la executarea ped a pers grav bolnave7. aminarea execut ped pentru femeile gravide si cu copii cu vista pina la 8 ani.

Aplicarea acestor tipuri de eliberare de ped are diferite temeiuri: fie comportarea condamnarea in timpulexecut pedepsei, fie executarea efectiva a unei parti din ped, inrautatirea starii de sanatate. Diferite tipuri deliberare de ped pot fi aplicate la diferite etape a procesului pen. La faza de condamnare, la faza de executare aped. Unele din tipuri de eliberare de ped presupun eliberare de la executarea intregii ped, altele doar laeliberarea unei parti din ped. Unele din tipuri de liberari se referala eliberarea de execut ped cu inchisoarea,altelea vizeaza eliberare oricarei ped privative sau neprivative de libertate.

Trasaturi:1. liberarea se dispune doar prin sentinta de condamnare a inst de jud. Nici un alt organ nupoate

dispune aplicarea acesteia. Prin aceasta se deosebeste deeliberare de raspundere penala2. are loc eliberarea de la executarea pedepsei pen in sarcina condamnatului pastrindu-se anumite

aobligatii specifice legate de savirsirea infr. Liberarea de ped pen nu inseama posibilitatea aplicareaaltor masuri de constringere

3. liberarea de ped pen este un drept si nu o obligatie a inst de jud4. ca rezultat al aplicarii liberari de ped , pers se recunoaste vinovata de infr si condamnata. In unele

cazuri apare antecedentul penal pe intreaga perioada a termenului.

Anumite categorii de liberare de ped pen sunt legate de personalitatea condamnatului si pot fi aplicate numaicu conditia ca pers intruneste calitatile speciale. Ex: liberare de ped a minorilor, aminarea executped pentrufemeile gravide si cu copii.Liberarea de ped pen presupune liberarea de la executareaped principalesi complementare, inst de jud poatedispune executarea ped complementare.

2

Reprezinta o masura de individualizare a reactiei statale la infractionalitatea redusa, care poate fi operata decatre inst de jud prin sentinta de condamnare . aceasta institutie jur-pen se bazeaza pe increderea in faptul carealizarea scopurilor ped pen poate avea loc si fara executarea reala a ped privative delibertate. aceasta instituiese aplica in cazul in care pers risca executarea ped cu inchisoarea. Prin intermediul acestei institutii,condamnatul e pastrat in societate, evita contactul cu lumea carcerala.


6/16

Art. 90, CP lastabilirea unui termen de cel mult 5 anu pentru infr intentionate sau 7 ani pentru infr dinimprudenta , inst de jud sinind cont de circumstantele cauzei si de personalitatea celui vinovat, va ajungelaconcluzia ca nu este rationalca pers sa execute real ped aplcata, inst poate dispune suspendareaconditionataa executarii ped daca in termenul de proba condamnatul va avea corespunzator, va indepliniobligatiile si nu va savirsi noi infr , inst de jud va dispune liberarea de la executarea ped aplicate anterior.

Legislatia stabileste temeiuri obiective si subiective deaplicare a condamnare a suspendarii.Temeiurile obiective caracterizeaza fapta infractionala, cele subiective la pers celui condamnat.

Temeiurile obiective. Potrivit art condamanarea cu suspendare se aplica cu conditia ca infr seatribuie la infrusoare , mai putin grave si grave. E o apreciere aindividualizarii legale a gradului deprejud. Gradul de prejudal faptei se apreciaza inclusiv prin individualizarea judiciara, cind inst de judtinind cont de circumstantelecauzei, gradul de implicare a pers care a savirsssit infr, personalitatea condamnatului determina marimea pedin sentinta de condamnare . se opereaza incazul infr intentinata -5 ani, imprudenta-7.

Legea pen interzice aplicarea condamnarii cu executare suspendata a ped pers in recidiva, adica pers care auantecedente pen nestinse pentru infr intentionate. Aceasta inst se aplica doar cu conditia ca inst dejud vaconsidera irational executarea reala a ped.

Condamnarea cu executarea suspendata a ped reprezinta un tip de eliberare deped conditionata, inst de jud ininteriorul termenului de execut, numit de proba poate sastabileasca anumite obligatii speciale de indeplinire acarora poate atrage anularea institutia condamnarii cu suspendraee si trimiterea condamnatului in penitenciarpentru executarea ped reala.

2 ategorii de obligatii:-obligatia de a face- de a se abtine

Determinarea in sentinta a acestor obligatii este un drept si nu o obligatie. Lista acestor obligatii e prevazut inart 90, alin7- nu e o listaexhaustiva.inst de jud poate dispune si aplicarea altor obligatii carenu-s specificate in cod

obligatiile stabilte de jud in sentinta de condamnare urmeaza a fi indeplinite intr-o anumitaperioada de timp ,numit termende proba. Acest termen reprezinta o parte componenta oblgatorie a condamnarii cu suspendareconditionata si de rind cu termenul ped individualizeaza gradul de prejud a faptei savirsite de ce condamnat.Potrivit doctrinei proba reprezinta perioada de timp in care condamnatul da dovada ca s-a corectat, ca scopulped a fost realizata. Term de proba e perioada de timp in interiorul caruia se verifica temeinicia condamnariicu suspendare conditionata a executped. Term de proba are un efect educativ si preventiv in masura in caredaca ininteriorul acestui termen, condamnatul nu respecta cerintele stabilite de lege si obligatiile determinatede catre inst de jud el risca ecut ped cu inchisoarea.

Potrivit alin2 art90, term de proba dureaza de la 1 la 5 ani. Careva criterii legale de determinare a marimiii

acestui termen nu exista, dardurata term deproba depinde de prejudiciabilitatea faptei, personalitcondamnatului si de durata timpului necesar pentru realizarea scopuluipedin privinta condamnatului concret.

Term de proba are insemnatate distincta de termenul ped.

Dupa expirarea term deproba pot surveni 2 situatii:1. pers este eliberata de la executarea reala de la ped cu inchisoarea. Este situaite cind cel codamnat in

perioada de proba are comportament normal si indeplineste obligatiile stabilite de catre inst de jud.Acest term deproba potrivitlegislatieipoate fi redus cel multcu juma din termen de proba. Potrivitart90, alin 8, daca dupa expirarea a cel putin juma din termenul de proba, condamnatul cu sus


7/16

pendare a avut o comportare exemplara, a reparat dauna, inst de jud, la propunerea org de excutare aped poate dispune anularea aniticpata a condamnarii cu suspendare conditionata. In interiorultermenului de proba, inst de jud la propunerea org de executare poate anula anumite obligatii sauadauga.

2. Daca in interiorul term de proba, condamnatul incalca in mod sistematic obligatiile sale sau incalcaordinea publica, pentru care e tras la raspundere contraventionala sau pina la expirarea term de proba,

condamnatul se eschiveaza de la recuperarea daunei cauzate prin infr, inst de jud prin incheieredispune anularea condamnarii cu suspendare conditionata a pe si trimiterea condamnatuluiinpenitenciar si executarea reala a ped cu inchisoarea. Cea mai grava situatie pentru condamnat estecind in interiorul termenului de proba acesta comite noi infr.

In cazul condamnarii cu susp cond , instanta stabileste 2 termene: de proba si de ichisoare.

AMINAREA EXECUTARII PEDESPEI PENTRU FEMEILE GRAVIDE SAU CU COPII PINALA 8 ANI

1. Caracterisitica generala2. Continutul instituitiei in cauzaBibliografie: a) Botnaru, Grama... Drept penalb) Stenicikin: poniatie i iuridiciskaia priroda otsrociki otbivania nakazania beremenim jenshinam

imeiushie mololetnie deti kak mera ugolovno ....c) Daniel Martin: aminarea ....femei gravide sau cu 8 ani, analele stiintifice ale usm, 2004

Criminalitatea feminina reprezinta un fenomen social cu trasaturi distincte prin proportii si caracterul sau ,mijloacele si mecanismele de realizare, alegerea victimei; aceste particularitati au dus la necesitatea elaborariiunor mecanisme juridico-penale specializate. Institutia aminarii executarii pedepsei a fost introdusa inlegislatia penala in anul 2000, ulterior pastrata si in noul CP. La baza introducerii acestei institutii este:necesitatea respectarii intereselor femeilor si a copiilor sai mici; necestitatea economiei represiunii penale.Institutia in cauza se atribuie la masuri de contringere cu caracter juridico-penal care in realizarea sa tin contsubiectul special al infractiunii femeia , iar pe de alta parte tine cont de caracterul si gravitatea infractiuniicomise. In special se ia in consideratie valoarea sociala atinsa de infractiune. Indtitutia in cauza avind caracterde contringere, are caracter de intimidare, obligatii specifice femeilor, caracter preventiv. Prin aplicarea acesteiinstitutii statul stimuleaza procesul de corectare a condamnatei, ea intelegind ca i se acorda o pisibilitate de aevita executarea pedepsei cu inchisoarea in schimbul cresterii si educarii normale a copilului sau. Acesteiinstitutii sunt caracteristice anumite trasaturi:

a) Subiect specialfemeie gravida sau copil...b) Existenta unui temei real de aplicarea pedepsei cu inchisoareac) Existenta unui termen de aminare a executarii pedepseid) Manifestarea umanismului fata de copilul femeii condamnate

Dupa natura juridicatip de liberare de pedeapsa. Are un caracter dublu de manifestare:

a) In calitate de forma speciala a suspendarii conditionate de la executarea pedepsei instanta , prinsentinta de condamnare elibereaza de la executarea intregii pedepse, de regula aceasta forma se aplicaatit femmeilor care la momentul condamnarii sunt insarcinate, cit si celor ce au copii mici

b) Forma de eliberare conditionata inainte de termen de la executarea pedepseiapare in situatia in carefemeia e trimisa spre executare in penitenciar si ulterior in penitenciar devine insarcinata si intrunestecalitatile si conditiile de eliberare de la executarea de mai departe a pedepsei

Aceasta institutie se aplica cind poate fi aplicata pedeapsa cu inchisoarea.


8/16

Potrivit doctrine sunt 2 temeiuri de aplicare acestie institutii:a) Realizarii scopurilor pedepsei penale fara pedeapsa cu inchisoareb) Repsectarea intereselor copilului de a fi educat si corectat in mediul social normal fara a fi izolat de

societateReiesind din prevederile art 96 CP, sunt 2 conditii de aminare a executarii pedepsei pentru aminare:

a) Se refera la persoana condamnata sa fie femeie insarcinata la momentul condamnarii sau cu copiide pina la virsta de 8 ani. Faptul in cauza se certifica prin certificat medical sau adeverinta de nastere.Nu are relevanta termenul sau daca copilul e nascut sau nu. Desi legislatia stabileste sintagma copii,de aceasta institutie beneficiaza un femei cu un singur copil, deasemenea nu conteaza nici virstacopilului

b) Categoria infractiuniivaloarea sociala lezata si pericolul social se ia in considerare. Aceasta institutiee aplicabila femeilor condamnate cu exceptia celor cu infractiuni grave, deosebit de grave sauexceptional de grave; contra persoanei (cu conditia ca termenul inchisorii sa depaseasca 5 ani). Aceste2 conditii sunt cumulative. In asa mod poate beneficia de asa institutie persoana codamnata la untermen mai mic de 5 ani , precum si persoanele care sunt conamnate la un termen mai mare de 5 ani,insa pentru alte infractiuni decit cele din art 96CP. La infractiunile grave....si exceptional de gravecontra persoanei se atribuie nu numai infractiunile din cap 2 CP, dar si alte infactiuni in care persoanaapare ca obiect special complementar.

Institutia in cauza are caracter:- Faculatativ: recurgerea la acest fel de pedeapsa reprezinta un drept- Conditionat: aminarea executarii pedepsei este nu definitiva , ci reprezinta o liberare temporara de la

executarea pedepsei cu stabilirea unor obligatii specifice femeii condamnate, ce sunt legate deposibilitatea cresterii si educarii copilului. Legea penala nu stabileste un anumit termen de proba incare femeia e obligata sa respecte aceste conditii, dar el se indentifica cu perioada de timp in interiorulcareia copilul atinge virsta de 8 ani( ultimul copil atinge virsta de ani)

In perioada termenului de proba ,femeia are obligatia de a creste si educa copilul, iar in cazul respectariiacestei conditii , dupa atingerea virstei de 8 ani a ultimului copil , pot interveni:

a) Condamnata este eliberata de la executarea partii neexecutate a pedepseib) Partea neexecutata de pedeapsa se inlocuieste cu o pedeapsa mai blindac) Condamnata se trimite in institutia penitenciara spre executarea pedepsei stabilite in sentinta de

condamnare aceasta intervine atunci cind instanta stabileste ca femeia nu si-a onorat obligatiilepentru cresterea si educarea copilului; daca in perioada de 8 ani femeia abandoneaza sau se eschiveazacu rea-vointa de la educarea acestuia, la propunerea organului de executare instanta poate anulaaminarea executarii pedepsei cu trimiterea in penitenciar. Abandonarea copilului reprezinta o actiuneunica prin care aceasta renunta definitiv la copil. Eschivarea de la educarea copilului trebuie sa aibaun caracter permanent si femeia trebuie sa fie anterior avertizata de necesitatea stopariicomportamentului sau defavorabil copilului. Daca in perioada de incercare , femeia savirseste noiinfractiuni, aminarea se anuleaza si instanta stabileste o noua pedeapsa conf art85CP, in acest cazpentru anulare nu are importanta caracterul si gravitatea precum si forma de vinovatie cu care a fostsavirsita infractiunea.

IMPACAREA PARTILOR SI MEDIEREA PENALA

1. Conceptul si natura juridica a impacarii partilor2. Conditiile si efectele impacarii partilor3. Medierea in cauzele penale

Bibliografie:a) Medierea in cadrul procesului penal; revista nationala de drept nr.3,2005b) Impacarea institutie juridico-penala privita prin prisma legislatiei procesual penale, analele USM,

chisinau 2001c) Legea cu privire la mediere, 14iul2007, MO 188/191 7dec2007


9/16

Potrivit legislatiei penal, art 109 CP, impacarea reprezinta actul de inlaturare a rasp penale pentru

infractiune usoara sau mai putin grava, iar in cazul minorilor, infractiuni prevazute la cap 2-6 a partii specialeCP, precum si in cazurile prevazute de procedura penala. In asa mod distingem 2 categorii:

1) Vizeaza cele din cap 2-6 partea speciala2) Infractiunile prevazute de le glegislatia procesuala, atunci cind urmarirea penala se porneste doar la

plingerea prealabila a partii vatamate (art 276 CPP), asa zisa acuzare privata.In varianta actuala impacarea partilor este o institutie absolut noua pentru RM, fostul cod n-o continea, insaCPP din 1961 prevedea posibilitatea impacarii partilor in cazul cind infractiunile urmau a fi examinate doar inurma plingerii prealabile a partii vatamate, si aceasta impacare se realiza prin retragerea plingerii sau cererii sauplingerii din partea partii vatamate. Potrivit DEX-ului , prin impacare se intele actiunea de restabilire aintelegerii si de curmare a conflictului aparut intre 2 persoane. Legea penala nu stabileste notiunea deimpacare , dar definitiveaza anumite conditii si cazuri cin poate avea loc impacarea partilor. In doctrina , prinimpacarea partilor se intelege inlaturarea conflictului si restabilirea relatiilor normale dintre partea vatamata siinfractor , relatii care au fost violate sau violate prin savirsirea infractiunii. Prin impacarea partilor se maiintelege retragerea din partea partii vatamate a pretentiilor fata de persoana ce a savirsti infractiunea sauadresarea organului de urmarire penala sau instantei a cererii cu privire la incetarea urmarii penale. Impacareapartilor presupune ca intre persoanele implicate in conflictul juridico penal au fost stinse pretentiile reciproce;

reprezinta un act bilateral intre partea vat si infractor cu privire la incetarea procesului penal si inlaturarearaspunderii penale. Are anumite avantaje:a) Economia represiunii penaleb) Optimizarea procesului penalc) Rezolvarea conflictului penal pe cale amiabilad) Satisfacerea intereselor legitime ale victimei in ce priveste recuperarea pagubelor cauzate prin

infractiune in termene cit se poate mai restrinseImpacarea partilor se inscrie in ideea compromisului penal in lupta cu criminalitatea , care presupune capersoana care a savirsit infractiunea beneficiaza de liberarea de raspundere penala sau imblinzirea pedepsei inschimbul savirsirii de catre aceasta a unor fapte determinate de lege care asigura realizarea scopurilor sisarcinilor de baza in lupta cu criminalitatea.

Vezi: Recomandarea nr 19 a comitetului de ministri cu privire la medierea in chestiunile penale.Impacarea partilor are urm trasaturi:

a) Act bilateral: manifesta vointa neviciata a ambelor parti implicate in conflictul juridico-penalb) Atrage dupa sine liberarea de raspundere penala: e un act de inlaturare a faptuitorului de rasp penalac) Se admite in anumite cazuri si situatii prevazute de legislatia penala si procesual penalad) Se opereaza de regula la infractiunile de gravitate redusae) Poate fi acceptata prin diferite acte procesual penale in dependenta de faptul la ce faza a urmaririi

penale are loc impacarea partilor

Potrivit doctrinei impacarea partilor contine un sir de condoitii cumulative, cind poate avea loc acceptareaimpacarii de organele abilitate, ca urmare si liberarea de rasp penala:

a) Categoria infractiunilor: impacarea partilor se accepta in cazul adultilor doar pentru infractiuni usoaresau mai putin grave si doar cele prevazute in cap 2-6 CP; pentru minori impacarea se admite si incazul infractiunilor grave care la fel fac parte din capitolul 2-6 partea speciala CP. Daca infractiunea se

atribuie la infractiuni usoare sau mai putin grave, insa se refera la alte capitole, iar in cazul obtineriiintelegerii dintre parti in rivinta stingerii conflictului juridico-penal, urmarirea penala nu poate fiincetata fata de infractor, fiind pastrata posibilitatea pastrarii altor institutii juridico-penale deinlaturare a raspunderii penale.In cazul art. 276 CPP. Unele din aceste infractiuni sunt prevazute si in alte capitole din 2-6, darincetarea urmaririi penale are loc in virtutea faptului ca victima sau partea vatamata isi retrageplingerea si care rezultat nu are cine sustine acuzarea privata (ex: concurenta neloiala)

b) Calitatea partilor: impacarea poate avea loc intre persoana ce asavirsit infractiunea si persoana ce asuferit. CPP stabileste 2 parti implicate in conflict- partea apararii si cea a acuzarii. La partea apararii


10/16

sunt banuitul, invinuitul si inculpatul. La partea acuzarii se atribuie victima, partea vatamata si parteacivila. Legislatia procesual penala determina dreptul de a se impaca atit pentru banuit cit si pentruinculpat. De acelasi fel dreptul de a se impaca din acuzare e prevazut doar partii vatamate.Potriv art 109CP, pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu, impacarea se face de catrereprezentantii legali, persoanele cu capacitate de exercitiu limitata sau restrinsa se pot impaca doar cuacordul sau incuviintaarea persoanelor prevazute de lege. Art 65 CPP, la persoanele lipsite de

capacitate de exercitiu se atribuie:1) Persoanele recunoscute de lipsirea pe cale civila sau penala2) Ce nu a atins virsta de 14 aniInstanta poate recunoaste incapabila peroana vatamata ca urmarii unei incapacitati de ordin mental,psihic.Partea vatamata, partea civila , invinuitul sau inculpatul pina la 18 ani au capacitate de exercitiulimitata; drepturile si libertatile ei le realizeza prin incuviintarea persoanelor stabilite de lege. Dreptulla impacare a persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu se decide de re[rezentantii legali:parintii,infietorii, tutorii sau cuatorii lor, care reprezinta interesele persoanein procesul penal.Impacarea partilor pentru persoanele cu capacitate de exercitiu limitata poate decide prin concursulatit a reprezentantilor legali cit si altor persoane, potrivit CPP atribuindu-se: avocati si alte persoaneimputernicite cu abilitati speciale de catre participantul la procesul de impacare.

Impacarea trebuie sa fie realizata in anumite intervale de timp, anume din momentul pornirii urmaririipenale si pina la retragerea completului de judecata spre deliberare. Impacarea poate avea loc atit infaza urmaririi penale cit si la judecata, mai mult ca atit ea poate avea atit in instanta de fond, cit si ceade apel si recurs

c) Trebuie sa fie explicitaclar manifestata, sub forma scrisa, nu doar cererile, dar si acorduld) Sa fie benevola actioneaza liber, fara viciu de consimtamint. Aceasta presupune ca inainte de a

semna actul de impacare partile au convenit la toate momentele conflictului penal, atit a volumuluiprejudiciului si modul de compensare.

e) Este personalain cazul existentei mai multor faptuitori, incetarea urmarii penale opereaza doar inprivinta persoanei concrete cu care s-a impacat. Ceilalti participanti care nu au participat la impacarepot fi atrasi la raspundere penala

f) Este totala, neconditionata si definitiva. Totalainsemnarea actului de impacare stinge atit in privintalaturii penale cit si in privinta laturii civile. Neconditionata in sensul ca dupa semnarea actului deimpacare nu pot fi stabilite careva conditii suplimentare. Definitiva se opereaza pentru totdeauna,nu are caracter provizoriu

Efectele juridice ale impacarii

Ca rezultat a impacarii are loc inlaturarea rasp penale. Asa cum impacarea este personala , ea are efectejuridice doar pentru persoana cu care partea vatamata s-a impacat. In cazul cin impacarea partilor are loc infaza de urmarire penala, procurorul emite ordonanta de incetare a urmaririi penale; daca insa are loc in fazajudecarii cauzei, instanta emite sentinta de impacare. Ca rezultat al impacarii are loc nu numai liberarea deraspundere penala, dar faptuitorul este liberat de raspunderea civila survenita ca rezultat a infractiunii.

Actiunea civila urmeaza soarta procesului penal. In cazul existentei prejudiciului , ele urmeaza a fi compensatepina la semnarea acordului de impacare, in caz contrar partea vatamata risca sa nu poata recupera aceste

prejudicii ulterior.Recomandarea nr. R. 19 (99) a Comitetului de Minitri ctre Statele membre cuprivire la mediere n cazuri penaleCONSILIUL EUROPEI COMITETUL DE MINITRI

RECOMANDAREA NR. R. 19 (99) A COMITETULUI DEMINITRI CTRE STATELE MEMBRE CU PRIVIRE LA

MEDIERE N CHESTIUNI PENALE


11/16

(Adoptat de Comitetul de Minitri pe 15 septembrie 1999 la cea de-a 69-a ntlnire a reprezentanilorminitrilor)

n conformitate cu termenii articolului 15.b al Statutului Consiliului Europei, Comitetul deMinitri,innd cont de progresele nregistrate de Statele membre n folosirea medierii n cazuri penaleca pe o opiune flexibil, cuprinztoare, util, participativ, complementar sau alternativprocedurilor penale tradiionale;Lund n considerare necesitatea de a promova participarea personal activ a victimei i ainfractorului i a altor persoane care pot fi afectate ca pri, ca i implicarea comunitii laprocedurile penale;Recunoscnd interesul legitim al victimelor de a avea un cuvnt de spus n rezolvareaconsecinelor victimizrii lor, de a comunica cu infractorul i de a obine scuze i compensaii;Lund n considerare importana de a stimula simul de rspundere al infractorilor ide a le oferi posibilitatea practic de a se ndrepta, care poate ajuta la reintegrarea ireabilitarea lor;

Recunoscnd c medierea poate spori contiina rolului important al fiecrei persoane i alcomunitii n prevenirea i rezolvarea infraciunilor i a conflictelor asociate acestora,ncurajnd astfel efecte penale mai constructive i mai puin represive;Recunoscnd c medierea presupune abilit i speciale i necesit coduri de practic i pregtireacreditat;Lund n considerare contribuia potenial substanial a organizaiilornonguvernamentale i a comunitilor locale n domeniul med ierii n cazuri penale inecesitatea de a combina i coordona eforturile iniiativelor publice i private;Respectnd condiiile Conveniei cu privire la protecia drepturilor i libertilor fundamentaleale omului;innd cont de Convenia European cu privire la exerci tarea drepturi lor copiilor, ca i de

Recomandrile nr. R 11 (85) privind poziia victimei n cadrul dreptului i procedurii penale,nr. R 18 (87) privind simplificarea justiiei penale, nr. R 21 (87) privind asistena.acordat victimelor i prevenirea victimizrii, nr. R 20 (87) privind reaciile sociale ladelincventa juvenil, nr. R 6 (88) privind reac iile sociale la deli ncventa juveni l nrndul tinerilor provenii din familii de emigrani, nr. R 16 (92) privind NormeleEuropene referitoare la sanciuni i msuri comunitare, nr. R 12 (95) privind administrareajustiiei penale i nr. R l (98) privind medierea familiei Recomand guvernelor statelor membre s in cont de principiile prezen tate n anexa acesteiRecomandri n aplicarea medierii n cazuri penale i s fac cunoscut pe ct posibil acesttext.

Anexa Recomandrii nr. R 19 (99) LDefiniieAceste directive se aplic oricrui proces prin care victimei i infractorului li se d posibilitatea, ncazul n care consimt liber, s participe activ la rezolvarea problemelor aprute n urma infraciuniicu ajutorul unei tere pri impariale (mediator).

II. Principii generale1. Medierea n cazuri penale trebuie folosit numai dac prile consimt liber.


12/16

Prile vor fi libere s -i retrag consimmntul oricnd pe parcursul medierii.

2. Discuiile din cadrul medierii sunt confideniale i nu pot fi folosite ulterior,cu excepia situaiilor cnd exist acordul prilor.

3. Medierea n cazuri penale trebuie s fie un serviciu general disponibil. 4.

Medierea n cazuri penale trebuie s fie disponibil n toate etapele procesului justiiei penale.5. Serviciilor de mediere trebuie s li se acorde suficient autonomie n cadrul

sistemului justiiei penale.III. Bazele legale6. Legislaia trebuie s faciliteze medierea n cazurile penale.7. Trebuie s existe directive care definesc folosirea medierii n cazuri penale.

Acestea trebuie s se adreseze n mod special condiiilor pentru trimiterea cazurilor ctre serviciile de mediere i rezolvarea cazurilor dup mediere.

8. n cazul medierii trebuie aplicate garanii procedurale fundamentale; n modspecial, prile trebuie s aib dreptul la asisten juridic i, atunci cnd este

cazul, la traducere/interpretare. In plus, minorii trebuie s aib dreptul la asisten parental.IV. Funcionarea justiiei penale n relaie cu medierea9. Decizia de a deferi un caz penal medierii, ca i evaluarea rezultatelor unei

proceduri de mediere, trebuie luat de autoritile justiiei penale. 10.nainte de a aproba medierea, prile trebuie s fie bine informate n legtur cu drepturile pe

care le au, cu natura procesului de mediere i cu posibilele consecine ale deciziei lor.l l.Nici victima nici infractorul nu trebuie convinse prin mijloace incorecte s accepte medierea.

12.Reglementrile speciale i garaniile legale care se aplic n cazul participrii minorilor la procedurilegale se vor aplica i n cazul participrii acestora la medierea n cazuri penale.13.Medierea nu va continua dac oricare dintre prile principale implicate nu este capabil sneleag semnificaia procesului.14.n mod normal, elementele de baz ale cazului trebuie recunoscute de ambele pri, capunct de pornire al medierii. Participarea la mediere nu trebuie folosit ca dovad arecunoaterii vinoviei n procedurile penale ulterioare.15.Neconcordanele evidente n ceea ce privete factori ca vrsta, maturitatea sau capacitateaintelectual a prilor trebuie luate n considerare nainte de a trimite cazul spre mediere.16.Hotrrea de a trimite un caz penal la mediere trebuie nsoit de o limit de timp rezonabil ncare autoritile competente ale justiiei penale trebuie informate n legtur cu specificulprocedurii de mediere.17.Achitrile bazate pe acorduri mediate trebuie s aib acelai statut ca i hotrrile sausentinele judectoreti i trebuie s exclud urmrirea n justiie pentru aceleai fapte (nebis in idem).

18.Cnd un caz este trimis napoi autoritilor justiiei penale fr ncheierea unui acord ntrepri sau dup ce punerea n aplicare a unui astfel de acord a euat, trebuie luat fr ntrziere ohotrre privind continuarea aciunii.V. Funcionarea serviciilor de mediereV. l. Standarde19.Serviciile de mediere trebuie reglementate prin standarde recunoscute.20. Serviciile de mediere trebuie s aib suficient autonomie n ndeplinirea ndatoririlor pe carele au. Trebuie stabilite standarde privind competena i norme etice, ca i proceduri de selectare,


13/16

pregtire i evaluare a mediatorilor.21. Serviciile de mediere trebuie monitorizate de un organism competent.V.2. Calificarea i pregtirea mediatorilor22.Mediatorii trebuie recrutai din toate sectoarele sociale i, n general, trebuie s cunoasc bineculturile i comunitile locale.

23.Mediatorii trebuie s fie capabili s dea dovad de judecata solid i abilitileinterpersonale necesare medierii.24.nainte de a prelua activitile de mediere, mediatorii trebuie s urmeze o pregtire iniial i una

multidisciplinar. Pregtirea lor trebuie s vizeze dobndirea unui nalt nivel al competenei,innd cont de abilitile de a rezolva conflicte, de condiiile speciale ale muncii cu victimele iinfractorii i de cunoaterea sistemului justiiei penale.

V. 3. Rezolvarea cazurilor individuale

\25.nainte de nceperea procesului de mediere, mediatorul trebuie s fie informat despre toate

elementele semnificative ale cazului i trebuie s i se nmneze documentele necesare de ctreautoritile competente ale justiiei penale.

26.Procesul de mediere trebuie s se desfoare ntr-o manier imparial, pe

baza elementelorcazului i a nevoilor i dorinelor prilor. Mediatorul trebuie s respecte ntotdeaunademnitatea prilor i s asigure c prile se comport respectuos una cu alta.

27.Mediatorul este responsabil de asigurarea unui mediu sigur i confortabil pentru mediere.Mediatorul trebuie s fie sensibil la vulnerabilitatea prilor.

28.Medierea trebuie s se desfoare eficient, dar ntr-un ritm accesibil prilor.29.Medierea trebuie s se desfoare in camera.30.n ciuda principiului confidenialitii, mediatorul trebuie s ncredineze autoritilor

competente sau persoanelor implicate orice informaie privind infraciuni grave iminente, carepoate aprea n cursul procesului de mediere.

V.4. Rezultatul medierii31.Acordurile trebuie ncheiate n mod voluntar de ctre pri. Ele trebuie s conin numai

obligaii rezonabile i proporionale.32.Mediatorul trebuie s raporteze autoritilor justiiei penale msurile luate i rezultatul medierii.

Raportul mediatorului nu va dezvlui coninutul sesiunilor de mediere, nici nu vaexprima vreo judecat privind comportamentul prilor pe parcursul medierii.

VI. Promovarea continu a medierii33.Trebuie s existe o consultare constant ntre autoritile justiiei penale i serviciile de mediere

pentru dezvoltarea unei nelegeri comune.34.Statele Membre trebuie s promoveze cercetarea i evaluarea medierii n cazurile penale.

Data viitoare testare: impacarea , tema 6.7.8.9.

Medierea in cauzele penale

Negocieremetoda de cooperare in solutionarea conflictelor care presupune obtinerea solutiei sausolutiilor reciproc avantajoase pentru partile participante la negociere tinindu-se cont de interesele lor.Negocierile in rezultatul carora se obtine incheierea anumitortranzactii sau acorduri poarta denumirea deproceduri de impacare. Deseori procedurile de impacare se desfasoara cu implicarea inafara de partile la


14/16

conflict si alte persoane: avocati, rude , intermediari etc. Exista forme specifice de negociere la care participapersoane specializate numite mediatori. Procedurile de negociere care sunt mijlocite , intermediate de catremediatori se numesc mediere, proceduri de mediere. Specific pentru mediere este negocierea cu procedurispecifice de purtare a ei, cu drepturi si obligatii nedeterminate atit pentru parti cit si pentru mediatori.Medierea in cauzele penale reprezinta o procedura de impacare ce presupune negocieri intre partea vatamatasi infractor in vederea impacarii , la care participa una sau mai multi mediatori. Scopul medierii penale consta

nu in semnarea acordului de impacare , ci crearea conditiilor pentru semanrea acestui acord. Proceduramedierii penale( vezi legea medierii) si se desfasoara dupa principiile:

a) Accesul liber si egal la mediere la medierea juridico-penala pot participa doar partile care potincheia actul de impacare. La mediere are acces adultul care a savirs infr usoare sau mai putin gravesau minorul care a savirsit inclusiv infr grave, precum si in cazurile prevazute de legislatia procesual-penala cind urm penala se porneste la plingerea in prealabil a victimei. In unele cazuri partile nu auacces direct la procedura de mediere, ci prin reprezentanti legali sau cu acordul lor. Potrivit legiiprivind medierea , daca participa un minor partticiparea pedagogului e obligatorie. Drepturile siobligatiilor participantilor sunt egale (vatamata=infractor).

b) Liberul consimtamint la procedura de mediere pot participa doar persoanele ce si-au exprimatacordul expres si doar cu conditia ca partile consimt liber fara a fi influentate. In oricarea perioada aprocesului de mediere , partile pot sa se retraga fara a semna actul de impacare.

c)

Confidentialitatea toata informatia obtinuta de mediator de la parti in rezultatul exercitariiatributiilor de mediator sunt confidentiale , mediatorul avind obligatia sa nu divulge altor persoaneinformatia, inclusiv org de urm penala sau instantei de judecata. Totusi , potrivit legii este exceptie dela principiul confidentialitatii: in cazul in care mediatorul afla despre infractiuni iminente legate deprocesul de mediere, este obligat sa anunte organele corespunzatoare.

d) Independentei si impartialitatea mediatorului la mediere poate participa doar persoana ce areanumite abilitati in mediere, cu conditia sa nu fie interesata de solutionarea problemei in favoareaunuia sau altei parti. Legea prevede si cazuri cind e imposibil participarea mediatorului. La mediereapenala poate avea loc numai cu mediatori profesionisti.

Legea cu privire prevede dr si obl atit a participantilor cit si a mediatorului. Medierea juridico-penala poateavea loc intr-o anumita perioada de timp: de la momentul pornirii urm penale si pina la intrarea completuluide judecata in camera de deliberare. Medierea juridico-penala poate fi initiata atit de parti, reprez acestora cit side org de urm penala(procuror, ofiter de urm penala). Exista 2 categorii de mediere:

a) Indirectamediatorul efectueaza medierea cu fiecare participant in parteb) Directa solutionarea conflictului juridico-penal prin participarea simultan a partilor si a

mediatorului.De regula incepe cu mediere indir si se termina cu directa/.Etapele medierteii:

a) Initierease depune cerere, se alege mediatorul concret. Partile pot alege si mai multi mediatori. Laaceasta etapa mediatorul face cunostinta cu materialele cauzei

b) Pregatirea med poarta discutii cu fiecare participant , explicind dr si obl precum si consecintelesemnarii actului de impacare

c) Participareala aceasta etapa partile cu mediatorul trec la negocieri directe, analizind conditiile dupacare se incheie intelegerea

d) Supravegherea indeplinirii acordului de impacare in cazul cind pentru semnarea acordurului deimpacare sunt stabilite anumite conditii , mediatorul poate supraveghea indeplinirea de catre parti aobligatilor asumate in legatura cu eventualul acord de impacare.

In vederea realizarii medierii , mediatirul realizeaza sedinte unde pot si prezente si alte persoane. Procesul demediere nu subbstituie procesul penal. Participarea la procedura de mediere nu poate servi infractoruluirecunoasterea vinovatiei. Procesul de mediere poate inceta in urm cazuri:

a) Partile sau una din parti renunta la procedura de mediereb) Mediatorul ajunge la concluzia imposibilitatii impacarii partilorc) Partile semneaza acordul de impacare


15/16

Daca in urma sedintelor de mediere , partile accepta negocierea, partile semeneaza un acord de impacarecontrasemnat de mediator. Nesemnarea acordului de impacare nu poate prejudicia situatia partilor inprocedura penala, daca el totudi se semneaza , mediatirul il prezinta instantei sau org de urm penala, cuanexarea unui raport scris in privinta masurilor aplicate in procesul medierii. Org de urm penala sau instanta

verifica daca acordul a fost semnat benevol , nu sunt careva vicii de consimtamint si emite o ordonanta deincetare a urm penale sau sentinta de incetare a procesului.

Probatiunea penala

1. Conceptul , natura juridica2. Tipurile si serviciul de probatiune

Literatura:Xenofon aulianovschi propatiunea la alternative IRP, chisinauUlianovschi, Zaaharia Ghidul consilierului de ptobatiune Chisinau 2004Gladchii A particularitari a pobatiunii , legea si viata chinau 2004G.Florean, V.Zaharia, Moraru T. probatiunea presententiala inprivinta minorilor , IRPlegea cu privire la probatiune nr 8-XVI din 14 feb 2008

Prin probatiune putem intelege atit o sanctiune juridico-penala cit si o activitate complexa a org justitiaeecareasigura un comportament al indfractorului.Stricto senso masura prin care o persoana condamnata la o pedeapsa la o privarea de libertate, ea esteeliberata de la executarea pedepsei cu inchisoarea . in doctrina prin probatiune se intelege o amasura deconstringere dispusa prin hotarire a unui organ competent (procuror, judecator) aplicata unor categorii deinfractori ce consta in executarea unor sau mai multor obligatii impuse de acest organ cu sau farasupravegherea executarii acesteia. Strcto senso, probatiunea are anumita trasaturi:

a) Se aplica pers condamnate sau celor liberate de rasp penalab) Se stabilesc una sau mai multe obligatii specifice persoanei, ele se executa in cadrul societatiic) Dureaza o anumita perioada de timpd) Se dispune numai in prezenta anumitor conditii referitoare la fapta si faptuitor

In actuala legislatie penala, trasaturi specifice probatiunii sunt caracterisitice mai multor institutii: liberareaconditionata de raspundere penala, lib de rasp penala a minorilor cin li se aplica masuri de constringere cucaracter educativ; condamnarea cu eliberea conditionata; liberarea de pedepapsa inainte de termen; aminareaexecutarii pedepsei femeilor gravide sau cu copii pina la 8 ani. Nu avem institutie de probatiune, insacaracterele ei sunt prezente in institutiile sus-numite.Lato sensoo modalitate de interventie prin activitati cu fundament socio-pedagogic, caracterizate printr-ocombinatie de suraveghere si asistenta. Potrivit art.2 a legii cu privire la probatiune: este o activitate indreptatala evaluarea psihosociala , controlul persoanelor aflate in conflict cu legea penala si resocializarea lor, precumsi adaptarea persoanelor liberate din locurile de detentie pentru prentimpinarea savirsiri din partea acestora denoi infractiuni. Avem mai multe tipuri de probatiune:

a) Presententiala evaluarea psihlogica a personalitatii baniitului, inculpatului. Se realizeaza pina laemiterea sentintei de condamnare . in cadrul acestei probatiuni, consilierul de probatiune, in bazademersului org de urmarire penala sau instantei intocmeste un referat presentential care analizeazadupa anumiti indici persoanlitatea invinuitului, banuitutlui, inculpatului. Contine anumite concluzii ce

pot fi luate in consideratie de instnata la modul de executarea sa sentinta. In privinta minoriloreferatul e obligatorie

b) Sententiala in comunitate orientata spre resocializare a persoanelor condamnate la pedepseneprivative de libertate sau de liberarea de pedeapsa penala privativa de libertate. Se asigura prinrealizarea unui control al comp condamnatului si verificarii respectarii obligatiilor din partea acestora.Sunt 2 categorii: liberati si cei cu privative de libertate

c) Penitenciara toatlitate de activitati socio-educ desf in penitenciare de catre serviciul probatiunepenitenciara, inclusiv activitati legate de pregatirea condamnatului de eliberare a condamnatului din


16/16

locul de detentie. Activitatea acestora este reglementata de statutul executarii pedepsei de catrecondamnat.

d) PostpenitenciaraPotrivit legislatiei , probatiunea se desf dupa aumite principii:

a) Resp dr omului si demnitatii umaneb) Opurtunitatiic) Apropieriid) Continuitatiie) Participarea societatii la un loc cu condamnatul, delicventul

Potrivit legislatiei activitatea probatiunii e exercitata de consilierii de probatiune care fac parte la ofiicii deprobatiune , insa pot fi executate si de voluntari

Documents

Alternativele detentiunii, Republica Moldova