Planificare strategicã la Cuhureºtii de Jos

VIZITÃ DE STUDIU

O comunitate-modelRecent, comuna Corlãteni,judeþul Bãlþi, a fost gazda acirca 46 de oaspeþi � primariºi directori de ºcoli dinnordul Moldovei. Evenimen-tul s-a constituit într-o vizitãde studiu organizatã încadrul Proiectului �Creareareþelei de beneficiari FISM înzona de nord a republicii�.

Corlãteniul este o comunã cons-tituitã din patru localitãþi � Corlãte-ni, Grinãuþi, Singureni ºi Ciobãnãu-ca, în care locuiesc peste opt mii deoameni. Evident cã experienþeletrãite de o comunitate atît de nume-roasã au fost importante ºi curioasepentru vizitatori.

De dimineaþã, oaspeþii au trecutpragul Gimnaziului din Grinãuþi,instituþie renovatã acum doi ani cusuportul financiar al Fondului deInvestiþii Sociale din Moldova. ªcoalaare o nouã faþadã, un acoperiº modernºi trainic, însã întrucît comunitatea nua reuºit sã acumuleze decît jumãtatedin contribuþia necesarã pentru imple-

t Durabilitatea:o condiþieobligatorie ainvestiþiilor FISM

t Cucoara ºi-atransformatCasa de culturãîn ºcoalã

t Javgurenii sînt pedrumul cel bun

t Exemplu pentrualte localitãþi

t �Artizana�le-a redat sãtenilorîncrederea

t Centrul �Start�din Budeºti:DESCHIDERECÃTRE VIITOR

pag. 3

pag. 5

pag.8

pag.9

pag.10

pag.11

SUMAR

AlternativeAlternativeruraleSe editeazã în cadrul proiectelor de creare a reþelelor de beneficiari FISM în zonele de nord,sud ºi centru ale Republicii Moldova, finanþate de Fondul de Investiþii Sociale din Moldovadin grantul oferit de Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii ºi Irlandei de Nord ºi realizatede Centrul Naþional de Asistenþã ºi Informare a Organizaþiilor Neguvernamentale CONTACT Aprilie 2003

La finele lunii martie, în satulCuhureºtii de Jos, judeþul Soroca, a avutloc un seminar de planificare strategicã lacare a fost elaborat planul de dezvoltaresocio-economicã a satului pentru urmãto-rii cinci ani. Seminarul a fost al ºaselea lanumãr în cadrul proiectului �Creareareþelei de beneficiari FISM în zona de norda republicii�, finanþat de Fondul deInvestiþii Sociale din Moldova din grantuloferit de Guvernul Regatului Unit al Ma-rii Britanii ºi Irlandei de Nord ºi realizatde Centrul CONTACT.

Timp de patru zile, prin aportul formato-rilor Centrului CONTACT a fost elaboratplanul de dezvoltare a satului. În acest pro-ces au fost încadraþi locuitori ai satului,reprezentanþi ai instituþiilor locale, ai sec-torului privat, ONG-urilor, bisericii ºiadministraþiei publice locale. Pentru primaoarã, la nivel local, a avut loc o astfel deacþiune.

Strategia de dezvoltare a satului, care ur-meazã a fi realizatã conform unui plan con-cret de activitãþi pe cinci ani, este o izbîndãa acestei comunitãþi, ºi nicidecum o lucrarenecunoscutã elaboratã de o echipã de experþistrãini de problemele cetãþenilor din aceas-tã localitate. Accentul s-a pus pe dezvolta-

SEMINAR

rea infrastructurii satului ºi consolidareasectorului asociativ, care, în viziuneaparticipanþilor, este o mare reuºitã în pro-cesul de atragere a investiþiilor externe pen-tru soluþionarea celor mai importante pro-bleme.

La finalul seminarului, participanþii ºi-au exprimat îndoielile faþã de posibilitateaîncheierii lucrãrilor de construcþie a biseri-cii din sat, inclusã în planul elaborat. Fãcând

FISM în cifrePînã la 15 aprilie 2003,

cu suportul Guvernuluiprin intermediul Fonduluide Investiþii Sociale dinMoldova, au fost imple-mentate 319 microproiec-te, 128 dintre care sîntºcoli reparate. 62 decomunitãþi au renovat ºiconstruit 110,4 kilometride drum, 81 decomunitãþi � 509 kilome-tri de conducte de gaz, 17comunitãþi � 52,1 kilome-tri de reþele de aprovizio-nare cu apã potabilã, iar15 comunitãþi au imple-mentat microproiecte dindomeniul ecologic. Înproces de implementaresînt încã 75 propuneri demicroproiect.

Contribuþiacomunitãþilor colectatãde la populaþie, agenþieconomici ºi diferiþisponsori constituie 36milioane 182 mii 356 lei.

o micã donaþie - gest care i-a surprins peparticipanþii la acest seminar - formatorii aureuºit sã le redea sãtenilor încrederea cã vorreuºi tot ce au planificat, oferindu-le o lecþiepracticã de colectare a fondurilor. Timp de10 minute, participanþii la seminar au co-lectat 1900 de lei, fãcînd astfel primul passpre realizarea planului elaborat în comun.

Ion BABICI

mentarea proiectului, FISM a finanþatlucrãrile de renovare proporþional cuinvestiþia fãcutã de localnici. ElizavetaChetrari, directoarea gimnaziului, a în-cercat sã justifice situaþia acuzînd sta-rea financiarã precarã a familiilor dinGrinãuþi ºi faptul cã primãria se aflãtocmai la Corlãteni, la cîþiva kilomen-tri depãrtare, ceea ce a fãcut dificilãcomunicarea cu reprezentanþii ei. Co-legii veniþi în vizitã i-au oferit direc-toarei sugestii importante prin a cãrorrealizare problemele ºcolii dinGrinãuþi ar putea fi soluþionate maiuºor.

Corlãteniul, localitatea de reºedinþãa administraþiei publice locale, a tre-zit admiraþia vizitatorilor. Satul a fostgazificat aproape în întregime cu spri-jinul FISM, fiecare familie investindîn lucrãrile respective de la trei pînãla cinci mii de lei. De asemenea, încolaborare cu FISM, a fost renovat ca-pital ºi conectat la conducta de gazenaturale Liceul din Corlãteni. De douãluni, în localitate ºi-a deschis un ofi-ciu temporar ARIA, care, în rãstimpde cinci luni, urmeazã sã punã bazele

businessului mic ºi mijlociu prin cre-area a cel puþin 15 întreprinderi miciprivate. Vizita la oficiul ARIA a sus-citat un interes deosebit în cadrul gru-pului, fiecare dintre primarii ºi direc-torii de ºcoli veniþi la Corlãteni între-zãrind o posibilitate de creare a noi-lor întreprinderi în localitãþile lor.

Postul de radio din comunã ºi proi-ectele ecologice realizate la Corlãteni

prin intermediul ONG �Terra sana�, auluat nota maximã de la vizitatori. Bã-nuiesc cã, odatã reveniþi în localitãþilelor, participanþii la aceastã vizitã s-auambiþionat sã stimuleze activismulcomunitãþilor din care fac parte dupãmodelul celei din Corlãteni.

Rodica CIORÃNICÃMai multe materiale din comu-

na Corlãteni citiþi în pag. 6-7

2 Alternative rurale, aprilie 2003

N r. D enum irea O .N .G .-u lu i A d resa Preºed in tele 1. A sociaþia O bºteascã �C utezãto rii� s. A .I. C uza, jud. C ahul Petru Zelenco 2. A sociaþia O bºteascã �D unãrea� s. G iurgiu leºti, jud . C ahu l Tudor C angea 3. A sociaþia O bºteascã �S loboz ia M are� s. S lobozia M are, jud. C ahul V ictoria D ru þã 4 . A sociaþia O bºteascã �P ro S loboz ia M are� s. S lobozia M are, jud. C ahul V alentina A cciu 5 . A sociaþia O bºteascã „R uteco” s. B rînza, jud. C ahul H aralam pie H aheu 6. A sociaþia P ãrin þilo r ºi P edagogilo r

�S peran þa� s. B rînza, jud . C ahul M aria G aisan

7. A sociaþia P ãrin þilo r ºi P edagogilo r „Perspectiva”

s. C o libaºi, jud . C ah u l Ion E rem ia

8 . A sociaþia O bºteascã �C asa E uropeanã� s. P aºcan i, jud . C ahu l Ion N eagu 9. A sociaþia O bºteascã �C rihana - G az” s. C rihana V eche, jud. C ahul P avel Lazãr 10. A sociaþia O bºteascã �A rtizana� s. M anta, jud. C ahul C onstantin O lteanu 11. A sociaþia O bºteascã � Izvoraº� s. B orceag, jud. C ahu l E lena O stavciuc 12. A sociaþia P ãrin þilo r ºi P edagogilo r

�B un ãvoin þa� s. C otihana, jud. C ahu l S ilv ia U nguru

13. A sociaþia P ãrin þilo r ºi P edagogilo r „V . K oro lenko”

s. M oscovei, jud. C ahul Tatiana B alan

14. A sociaþia P ãrin þilo r ºi P edagogilo r „Speran þa�

s. C ucoara, jud. C ahul Parascov ia Iuzu

15. A sociaþia U tilizato rilo r de A pã �A q ua� s. C ucoara, jud. C ahul P etru D an deº 16. A sociaþia O bºteascã �E co -Tur” s. Larga N ouã, jud . C ahul V ictor M achedon 17. A sociaþia O bºteascã �V atra S atu lu i� s. Larga V eche, jud. C ahul M aria M achedon 18. A sociaþia P ãrin þilo r ºi P edagogilo r

�S peran þa� s. Larga N ouã, jud . C ahu l Ina B odlev

19. A sociaþia P ãrin þilo r ºi P edagogilo r s. Tartau l de Salc ie, jud. C ahul Ilie M atcaº 20. A sociaþia O bºteascã �S alcia M are� s. Tãtãrãºti, jud . C ahu l Ion R ahubenco 21. A sociaþia U tilizato rilo r de G az

„Sadîc - G az” s. Sadîc, jud. C ahul Ion Fonari

22. A sociaþia O bºteascã �N oua - S peran þã� s. C îrnãþen i, jud . T igh ina N atalia Savca 23. A sociaþia P ãrin þilo r ºi P edagogilo r

„Phoenix - X X I” s. B accealia, jud. T igh ina V alentina

M oldovan 24. A sociaþia P ãrin þilo r ºi P edagogilo r

„C opceac - Succes” s. C opceac, jud. T igh ina Fedora C iobanu

25. A sociaþia P ãrin þilo r ºi P edagogilo r s. Zaim , jud. T igh ina Parascov ia B ragari 26. A sociaþia U tilizatorilo r de D rum uri

A ntoneºti s. A n ton eºti, jud . T igh ina M ihai S îrbu

27. A sociaþia O bºteascã �P en tru v iito ru lu i

Fierapontievca” s. F ierapontievca, U TA G ãgãuzia

G alina M arcenco

28. A sociaþia O bºteascã �B asarab ia� s. T vard iþa , jud . T araclia Petru B ritcov 29. A sociaþia P ãrin þilo r ºi P edagogilo r

„C om unitatea” s. C ium ai, jud. Taraclia M aria ª evcenco

30. A sociaþia Fem eilo r d in G ãgãuz ia o . C om rat, U T A G ãgãuzia Svetlana Panaitova 31. A sociaþia U tilizato rilo r de G az �C hirso vo

- G az” s. C h irsovo , U T A G ãgãuz ia C onstantin S ircheli

32. A sociaþia U tilizato rilo r de G az �Iu jnoe - G az”

s. Iu jnoe, U T A G ãgãuz ia L id ia C arpenco

33. A sociaþia O bºteascã �R om an� s. V alea Perje i, jud . Taraclia Ivan C urtev 34. C entru l de susþinere socia lã a tinerilo r

„ Im puls” s. C ioc-M aidan, U T A G ãgãuzia Ivana Iam boglo

35. A sociaþia U tilizato rilo r de G az �T om ai - G az”

s. T om ai, U T A G ãgãu zia Iu ri T ronciu

36. A sociaþia P ãrin þilo r ºi P edagogilo r

„N adejda” s. B au rci, U T A G ãgãuz ia G alina Pam ujac

37. A sociaþia O bºteascã �Liceen ii� s. S lobozia M are, jud. C ahul M aria Jean tîc 38. A sociaþia P ãrin þilo r ºi P edagogilo r

„B urlacu” s. B urlacu, jud . C ahul M aria S to icov

39. A sociaþia O bºteascã �V iaþã cu n ãdejde� (V ecene)

s. C ania, jud. C ahu l O lga G îrneþ

40. A sociaþia P ãrin þilo r ºi P edagogilo r �F ãclia�

s. C ania, jud. C ahu l N atalia Salciuc

41. A sociaþia O bºteascã �T vard iþa� s. T vard iþa , jud . T araclia A . Iazadjî 42. A sociaþia O bºteascã �C om bana� s. T vard iþa , jud . T araclia Po lina S lavova 43. F ondul de susþinere a ºco lii s. T vard iþa , jud . T araclia N . L îsenco 44. A sociaþia O bºteascã "C opii fericiþi" s. C ociu lia, jud. C ahul Tam ara Sava 45. Asociaþia Pãrinþilor ºi Pedagogilor �Efect-U” s . U rsoaia, jud.T igh ina S . V îrtosu 46. A sociaþia O bºteascã �M ediu -Scop” s. C ioburciu , jud. T igh ina ª tefan M oiseenco 47. A sociaþia O bºteascã �R enaºterea� s. Talm aza, jud. T igh ina N ico lae G rosu 48. A sociaþia O bºteascã �S peran þa� s. Taraclia, jud. T igh ina B ocancea 49. A sociaþia O bºteascã �V iito ru l� s. T ãnãtari, jud . T igh in a M ihail V artic

4 A sociaþia O bºteascã �P rosperare” s. B urlacu, jud . C ahul Z inaida M anole 4 A sociaþia O bºteascã �M esagerii� s. C hircan i, jud. C ahul Svetlana B urlacu 4 A sociaþia O bºteascã "R uragrocon" s. B aim aclia, jud . C ahul Ion Profir 4 A sociaþia O bºteascã "D ar d in dar

copilu lu i orfan" s. B aim aclia, jud. C ahul V alan tina Þ urcan

5 A sociaþia O bºteascã "T erra -Parad is" s. B aim aclia, jud . C ahul G alina N egru 5 C entru l lo cal d e ex tensiune "Þ ãrãn cu þa" s. Þ ãrãncu þa , jud . C ah u l E lena C urcenco 5 A sociaþia O bºteascã "V atra - C îrpeºti" s. C îrpeºti, jud . C ahul R aisa A nghelu þã 5 C entru l de E ducaþie pen tru D em ocraþie s. V o lin tiri, jud. T igh ina A ngela Þ ih 5 A sociaþia pen tru realizarea d rep tu rilo r

om ulu i s. P lop-ª tiubei, jud . T igh ina Leonid S coarþã

5 A sociaþia O bºteascã �U nison� s. Popeasca, jud. T igh ina Pavel O sipov 5 A sociaþia O bºteascã �D an ch ir� s. C h ircãieºti, jud . T igh ina O lga B o loga 5 A sociaþia O bºteascã �V . H arnaj� s. B aim aclia, jud . T igh ina T . G riþcan 5 A sociaþia O bºteascã �P rogres -S ” s. U crainca, jud. T igh ina Eudochia L iceac

Se editeazã în cadrul proiectelor de creare a reþelelor debeneficiari FISM în zonele de nord, sud ºi centru ale RepubliciiMoldova, finanþate de Fondul de Investiþii Sociale din Moldovadin grantul oferit de Guvernul Regatului Unit al Marii Britaniiºi Irlandei de Nord ºi realizate de Centrul Naþional de Asistenþã

ºi Informare a Organizaþiilor Neguvernamentale CONTACT

Buletinul a fost elaborat cu asistenþa tehnicã acor-datã de Fondul de Investiþii Sociale din Moldova

Coordonator de proiect - Vitalie PostuResponsabil de ediþie - Sergiu Gavriliþã

Reporteri: Ion Cernei, Rodica Ciorãnicã,Natalia Rãileanu

Tipar executat la tipografia �Prag-3� Tiraj: 3000 exemplare, comanda: 609

Alternativerurale

PROMOVAREA REÞELEI FISM

În cadrul proiectului �Crearea reþelei de be-neficiari FISM în zona de nord a RepubliciiMoldova�, TV 6 Bãlþi a difuzat a doua emisiu-ne televizatã cu genericul �Planificarea stra-tegicã � o nouã etapã în dezvoltareacomunitãþilor�.Emisiunea a inserat reportaje originale de la se-

minarele de planificare strategicã din Voloviþa (So-roca), Pîrliþa (Ungheni), Chiºcãreni ºi Pelinia (Bãlþi),precum ºi relatãri din cadrul vizitelor de studiu laVoloviþa (Soroca) ºi Corlãteni (Bãlþi). De asemenea,în cadrul emisiunii a fost reflectatã vizita de moni-torizare la Centrul comunitar informaþional dinViiºoara (Edineþ).

Seminarele de elaborare a planurilor de dezvol-tare a comunitãþilor menþionate au demonstrat in-teresul liderilor comunitari vizavi de necesitateadezvoltãrii durabile a comunitãþilor lor.

Elena Furtunã, preºedintele ONG �Helios� dinsatul Pelinia, a opinat cã planurile elaborate tre-buie sã fie realiste ºi bazate pe potenþialulcomunitãþii. Viceprimarul satului Pîrliþa, TamaraDereº, considerã cã pentru dezvoltarea consecven-tã a comunitãþii este absolut necesarã aplicarea unuiplan corespunzãtor. De aceea, seminarul care aavut loc la Pîrliþa în luna martie, cu suportul forma-torilor de la Centrul CONTACT, a fost extrem debinevenit. La acelaºi capitol, Ludmila Uscatu, di-rectoarea Liceului din Pîrliþa, a estimat cã planifica-rea dezvoltãrii comunitãþii a devent un imperativ,deoarece poate servi drept bazã pentru dezvolta-rea socio-economicã a comunitãþii.

Importante în proiectul �Crearea reþelei de be-neficiari FISM în zona de nord a Republicii Moldo-va� sînt ºi vizitele de studiu în comunitãþile care auobþinut rezultate performante ca urmare a imple-mentãrii microproiectelor FISM. Vizitele au dreptscop schimbul de informaþie ºi experienþã, prezen-tarea rezultatelor referitor la proiectele realizate încomunitate atît cu sprijinul finanþatorilor din exteri-or, cît ºi din resursele locale.

Vlad GHIÞU

O emisiunecognitivã

Lista organizaþiilor neguvernamentale care au aderat lareþeaua beneficiarilor FISM în zona de sud a republicii

LA TV 6 BÃLÞI

50.51.52.53.

54.55.56.57.58.

59.60.61.62.

Alternative rurale, aprilie 2003 3O LECÞIE UTILÃ

COMENTARIUL SPECIALISTULUI

Durabilitatea: o condiþieobligatorie a investiþiilor FISM

Pînã în prezent prinintermediul FISMau fost renovate ºi cons-truite 319 obiecte deutilitate publicã. Însãrelaþiile FISM cucomunitãþile care auimplementat respectivelemicroproiecte nu sesfîrºesc aici. Timp de doiani dupã darea în exploa-tare a ºcolilor, grãdiniþelor,drumurilor, gazoductelor ºiapeductelor renovate cusuportul FISM, fondulsupravegheazã modul încare comunitãþile asigurãdurabilitatea acestorobiecte.

Durabilitatea este o noþiunecomplexã care include mecanismeºi acþiuni ce variazã de la o comu-nitate la alta în funcþie de obiectulreabilitat ºi de potenþialul de orga-nizare a comunitãþii. Dacã satelenu conºtientizeazã de la bun înce-put necesitatea asigurãriidurabilitãþii, FISM nu aprobã proi-ectul spre implementare ºi nu alo-cã mijloace financiare în respecti-vele comunitãþi. Or, obiectele re-novate trebuie sã presteze cît maimult timp servicii sociale calitati-ve.

Care sînt mecanismelede asigurare

a durabilitãþiiobiectelor renovate?

l La etapa de pregãtire a micro-proiectului, satul, în persoanaAgenþiei de implementare ºi a pri-mãriei, trebuie sã prezinte, pe lîn-gã propunerea de microproiect, unplan de asigurare a durabilitãþiiobiectului propus spre renovare.Evident, planurile elaborate la ace-astã etapã sînt, în mai toate cazu-rile, idealiste ºi cam romantice.Fãrã o anumitã experienþã în do-meniu, satele nu ºtiu care ar ficomponentele acestui plan, surselede finanþare pentru fondul de du-rabilitate, în cît timp va fi reparatobiectul ºi de unde începe asigu-rarea durabilitãþii. Întrucît acestelucruri nu sînt prea clare pentrucomunitãþi, consultanþii FISMacordã asistenþã tehnicã ºi instrui-re, astfel încît agenþiile de imple-mentare sã-ºi însuºeascã rolul chi-ar de la început.

l În planul iniþial de asigurare adurabilitãþii este inclusã o preve-dere specialã � crearea asociaþiilorde beneficiari (AB). Acestea se ins-

tituie în conformitate cu Legea Re-publicii Moldova �Cu privire laasociaþiile obºteºti� nr. 837 din 17mai 1996. Potrivit legii respective,asociaþia obºteascã este oformaþiune benevolã, de sinestãtãtoare, autogestionarã, consti-tuitã prin libera manifestare avoinþei cetãþenilor asociaþi pe bazacomunitãþii de interese profesiona-le ºi/sau de altã naturã, în vederearealizãrii în comun a drepturilor ci-vile, economice, sociale ºi cultu-rale, dar care nu are drept scopobþinerea profitului. În cadrul Proi-ectului FISM, aceste asociaþii seformeazã la o etapã mai avansatã,dupã înregistrarea propunerii demicroproiect, dar pînã la susþinereaproiectului investiþional în cadrulComitetului Executiv FISM, undese aprobã finanþarea acestuia. Mã-surile de durabilitate sînt specifi-cate în memorandumul încheiat în-tre primãrie ºi FISM. ConsultanþiiFISM acordã asistenþã tehnicã sa-telor la organizarea adunãrii deconstituire a asociaþiilor, la elabo-rarea statutului ºi a întregului pa-chet de documente pentru înregis-trarea juridicã ºi economicã aasociaþiilor în conformitate cu art.19, p. 4 al Legii �Cu privire laasociaþiile obºteºti�.

l Procedura de înregistrare juridi-cã, deschiderea contului bancar sîntnecesare atît pentru elaborarea stra-tegiei de acumulare a fondului deasigurare a durabilitãþii obiectuluirenovat, cît ºi pentru respectareatransparenþei ºi utilizãrii eficientea mijloacelor financiare. La adu-nãrile de constituire a asociaþiilor,beneficiarii determinã mãrimeacotizaþiilor de membri, precum ºimecanismele de colectare a aces-tora. Cu titlu de excepþie, în proce-durile de pregãtire a microproiec-telor de gazificare ºi asigurare cuapã potabilã a comunitãþilor esteprevãzutã necesitatea acumulãriifondului de durabilitate (de rezer-vã) pînã la aprobarea finanþãriiproiectului. La aceastã etapã seconsolideazã AB ºi, deopotrivã cumembrii AI, urmeazã implemen-tarea calitativã a microproiectului� respectarea graficului de imple-mentare a MP, calitatea materia-lor utilizate ºi a lucrãrilor execu-tate, evaluarea desfãºurãrii lucrãri-lor prevãzute în proiect ºi efectu-area plãþilor. Anume acesteactivitãþi pun temelia durabilitãþiiobiectului. Prin intermediul AI ºiAB, satul se implicã în procesulde valorificare transparentã a sur-selor financiare.

Dupã finalizarea lucrãrilor, de

regulã, AI îºi prezintã darea de se-amã în faþa comunitãþii ºi predãobiectul Asociaþiei de beneficiari.Menþionez cã, în memorandumulsemnat cu FISM la etapa de apro-bare a finanþãrii, comunitatea îºiasumã angajamentul sã asigure du-rabilitatea obiectului pe o perioa-dã de cel puþin 15 ani. Este un ter-men minim, deoarece, spre exem-plu, tabla zincatã ondulatã sau þiglametalicã, folosite la acoperireaºcolilor sau grãdiniþelor, au un ter-men de exploatare de pînã la 50 deani. Dacã vor fi respectatecondiþiile de întreþinere, AB va pu-tea menþine acoperiºul în stare ide-alã o perioadã mai mare de 15 ani.

Concomitent, dupã darea înexploatare a obiectului, AB ºiconsultanþii FISM concretizeazã, încadrul unui seminar, planul de asi-gurare a durabilitãþii elaborat la pri-ma etapã de evaluare. În acest mo-ment, cînd populaþia este implica-tã masiv în colectarea cotizaþiilorºi altor surse, pentru asigurareadurabilitãþii proiectului, planul încauzã este definitivat într-un con-tur mult mai realist. La etapa res-pectivã se contureazã deja patrudirecþii de asigurare a durabilitãþii� menþinerea, funcþionarea ºi de-zvoltarea obiectului, precum ºi ro-lul AB în dezvoltarea comunitarã.

Cum satele învaþãsã atragã surse

financiare?

Conform procedurilor FISM,dupã darea în exploatare a obiec-tului renovat, satele, care asigurãdurabilitatea, ºi AB, care se impli-cã în dezvoltarea comunitarã, potîncheia cu fondul un contract deperformanþã. În acest contract sestabileºte ce a fãcut comunitateapentru menþinerea, dezvoltarea ºifuncþionarea obiectului renovat ºice acþiuni preconizeazã sãdesfãºoare. Activitãþile secofinanþeazã jumãtate la jumãtatede comunitate ºi FISM. Azi, exis-tã 40 de comunitãþi care au închei-at contracte de performanþã datori-tã faptului cã au asigurat dezvolta-rea obiectului ºi au participat laacþiuni de dezvoltare comunitarã.Concretizãm cã dupã realizarea încomunitãþi a celor 319 proiecte, aufost înregistrate 289 asociaþiiobºteºti. La finele anului 2002, pecontul acestor asociaþii, pentru asi-gurarea durabilitãþii au fost colec-tate din cotizaþiile de membri ai ABºi din sponsorizãri 1,403 milioa-ne lei. În dezvoltarea ulterioa-rã a microproiectelor, satele au

atras 25, 910 milioane de lei. Sîntniºte cifre estimative a lucrãrilor ºiserviciilor prestate, bazate peevidenþa þinutã în comunitãþi.

O funcþie a AB la etapa deîntreþinere a obiectelor este dezvol-tarea comunitãþilor ºi iniþierea denoi microproiecte. E lãudabil fap-tul cã au lansat noi microproiecte216 comunitãþi. De pildã, satulZberoaia a implementat un proiectde asigurare a localitãþii cu apã po-tabilã în colaborare cu o companieelveþianã, cîºtigînd astfel circa douãmilioane cincisute mii de lei. Larîndul sãu, Asociaþia �Izvoraºul�din Borceag, a atras investiþii de unmilion de lei de la Guvernul Dane-marcei.

Cu acelaºi succes, sume impor-tante de bani, dar ºi resurse mate-riale au fost investite de cãtrelocalitãþile rurale în dezvoltarea co-munitarã, adicã în reabilitarea in-frastructurii sociale ºi crearea lo-curilor de muncã.

De ce nuîntotdeauna existã

parteneriat?

Durabilitatea obiectelor renova-te poate fi asiguratã doar prin im-plicarea populaþiei în întreþinereaacestora, consolidarea asociaþiilorobºteºti ºi colectarea de fonduri. Înacelaºi scop, cu suportul DFID seimplementeazã douã microproiec-te de semnificaþie deosebitã � cre-area reþelelor de beneficiari FISMºi crearea parteneriatului comuni-tar. Realizarea acestor proiecte vastimula dezvoltarea societãþii civi-le în sectorul rural.

De menþionat cã nu întotdeau-na asociaþiile de beneficiari sîntsusþinute de primãrii ºi agenþii eco-nomici. Or, anume prin acest par-teneriat comunitar asociaþiileobºteºti trebuie sã fie susþinute laasigurarea dezvoltãrii durabile alocalitãþilor. Este vorba de unireaeforturilor celor trei sectoare comu-nitare în atragerea investiþiilor. Laacest capitol, aº menþiona uneledificultãþi pe care le întîlnescorganizaþiile create în comunitãþi.

l Deoarece sectorul privat esteslab dezvoltat, productivitatea ºicompetitivitatea produselor în agri-culturã sînt încã reduse. La momen-tul actual, nu existã fluxuri finan-ciare sigure pentru dezvoltarea du-rabilã a comunitãþilor.

l Introducerea tehnologiilor noi deprelucrare a materiei prime agrico-le, precum ºi prestarea serviciilor

mecanizate în agriculturã sînt încãla etapa incipientã. Accelerarea de-zvoltãrii acestor activitãþi ar gene-ra venituri care ar sta la baza for-mãrii bugetelor locale ºi acumulãriifondurilor de durabilitate de cãtreasociaþiile obºteºti, necesare pen-tru menþinerea ºi dezvoltarea ins-frastructurii sociale a comunitãþilor.

l Deocamdatã nu existã stabilita-te în activitatea administraþiei pu-blice locale. Consilierii sînt divizaþidupã criterii politice, punînd dese-ori interesele personale ºi de par-tid mai presus de cele ale satului.Nu întotdeauna existã o conlucra-re armonioasã între primari ºi con-silieri, iar asociaþiile obºteºti nu be-neficiazã de susþinerea consilieri-lor.

l Autonomia financiarã a primãrii-lor este foarte relativã, acestea fiindîn imposibilitatea de a-ºi gestionapropria bazã impozabilã. Doar otreime din veniturile locale rãmînîn primãrii, restul fiind centraliza-te ºi redistribuite la discreþiaadministraþiei judeþene.

l O analizã a bugetelor locale, fã-cutã în localitãþile rurale cu scopulde a identifica posibilitãþile lor dedezvoltare, ne-a demonstrat cã, defapt, primãriile nu au în buget mi-jloace financiare suficiente pentrudezvoltare.

În localitãþile unde existãasociaþii obºteºti ºi unde acesteasînt active, se evidenþiazã o învi-orare. Dupã ce ºi-au demonstratpotenþialul, asociaþiile obºteºti sebucurã de susþinerea majoritãþiipopulaþiei prin participarea lor lasoluþionarea problemelor comuni-tare. Asociaþiile obºteºti sînt ge-neratoare de idei ºi pot atrageinvestiþii care, fiind gestionate efi-cient ºi transparent, favorizeazãdialogul cu noii investitori. Pen-tru a înregistra asemeneaperformanþe în toate comunitãþile,este important ca cele trei sectoa-re comunitare � asociaþiileobºteºti, administraþia publicã lo-calã ºi agenþii economici - sã be-neficieze de un nivel adecvat deinstruire în domeniul societãþii ci-vile, afacerilor, atrageriiinvestiþiilor ºi conlucrãrii cu in-vestitorii. Dacã vor fi atinse aces-te scopuri, comunitãþile vor fi ca-pabile sã asigure durabilitatea obi-ectelor, dezvoltarea comunitarã ºiun climat investiþional favorabil.

Chiril SOROCEAN,consultant FISM

4 Alternative rurale, aprilie 2003IDENTIFICAREA PROBLEMEI ªI IMPLICAREA POPULAÞIEI

soane alarmate de faptul cã sãrãciaºi ºomajul din localitate au cauzatabandonul ºcolar. ªcoala ajunsesecap de listã în judeþ pentru cel maimare numãr de copii neºcolarizaþi.Astfel, proiectele în domeniul drep-turilor copiilor implementate deONG-ul condus de Angela Þih aufost succedate de unul cu adevãratgrandios, numit �Copiii strãzii�.Proiectul finanþat de Fundaþia SO-ROS ºi administrat de CentrulCONTACT, prevedea acordarea deîmbrãcãminte, încãlþãminte ºi rechi-

zite ºcolare la 30 de copii care, da-toritã acestui fapt, au început sã fre-cventeze ºcoala.

Pentru continuitatea proiectului,Centrul pentru educaþie ºidemocraþie a contractat un grant de11,2 mii de dolari din parteaDirecþiei elveþiene pentru dezvolta-re ºi cooperare, în care au fost incluºi60 de copii din familii cu veniturireduse.

Sãtenii au înþeles cã existã sursefinanciare alternative pe care ei nuºtiau sã le caute prin alte metode de-cît cele �sugerate� de cãtre stat. Datfiind faptul cã ºcoala se aflã într-ostare lamentabilã: uºile sînt putre-de, ferestrele la fel, iar tencuiala numai vrea sã se þinã pe pereþi. Altãproblemã dureroasã este faptul cãgazul se aflã la doar 600 de metri,iar ºcoala nu se numãrã printre be-neficiarii conductei. Deºi, primãriaalocase bani pentru reparaþia siste-mului de încãlzire, copiii au camîngheþat. Cele 120 tone de cãrbuniconsumate la încãlzirea ºcolii nu ºi-

au avut rostul în lipsa condiþiilor deconservare a energiei termice.

Primarul Ion Godina nu seaºteptase la reacþia pe care au avut-o sãtenii la adunarea generalã. Dru-murile ºi apeductul se aflã într-o sta-re catastrofalã, iar de gaze naturalebeneficiazã doar 80 de case. Cu to-ate acestea, oamenii au decis sã facão investiþie mai rezonabilã - sã re-pare ºi sã gazifice ºcoala.

Timp de o sãptãmînã, contribuþiacomunitãþii, în valoare de 15 la sutãdin cele 65 mii de dolari, a fost acu-mulatã. Fiecare gospodar a depuscîte 30 de lei, iar unii pensionari auþinut sã dea mãcar cîte 5-10 lei ca sãfie ºi ei în rînd cu lumea. Colectivulpedagogic, reprezentanþii aparatuluiprimãriei ºi ceilalþi bugetari din satau dat cîte 30 la sutã din salariu, ofe-rind un bun exemplu pentru consãte-ni. În fine, oamenii din sat au depus44 mii de lei, Consiliul judeþean �50 de mii de lei, primãria ºi agenþiieconomici completînd restul sumei.Comunitatea din Volintiri, un sat-

model pe timpuri, nu putea rãmîneîn urma localitãþilor rurale care ausoluþionat mai multe probleme cususþinerea FISM.

Din banii alocaþi conform proi-ectului, conducta de gaz va fi pre-lungitã pînã la ºcoalã, va fi instalatun nou sistem de încãlzire, vor fischimbate uºile, ferestrele ºi, nu înultimul rînd, înnoitã faþada ºcolii.

Destul de ambiþioºi, volintireniiîºi propun sã înceapã, la jumãtatealui iunie, lucrãrile de reparaþie, as-tfel ca la 1 septembrie ºcoala sã fiedatã în exploatare. �Este un vis preafrumos ca sã se transforme în reali-tate într-un termen atît de scurt, nis-a destãinuit Angela Þih. Existãprea multe lucrãri de fãcut ºi echipaangajatã ar putea sã nu reuºeascã.Dar sãtenii vor pune umãrul, pentrucã la 1 septembrie ºcoala va împlini30 de ani ºi, cu acest prilej, �izvo-rul de luminã� nu poate sã nu seîmbrace în haine noi.�

Sanda ROMAN

Volintirii vor avea ºcoalã �nouã�

Simion Cernei,primarul comunei Larga Nouã

Pentru noi, locuitorii comuneiLarga Nouã, judeþul Cahul, posibi-litatea de a renova capital gimna-ziul din localitate cu susþinerea fi-nanciarã a Fondului de InvestiþiiSociale din Moldova a fost o ºansãcu adevãrat fericitã. Pentru a redaºcolii un aspect îngrijit ºi elegant,am valorificat 75 mii de dolari, 15la sutã din aceastã sumã constitu-ind contribuþia acumulatã de comu-nitate. Evident, suma acumulatã dela cetãþeni era departe de cea soli-citatã de proiect. Atunci, am apelatla agenþii economici, la Consiliuljudeþean ºi la� bugetul primãriei.Nu pot afirma cã comunitatea a fostfoarte activã, dar sper cã atitudineava fi categoric alta la implementa-rea unui nou proiect.

Calitativ ºi aspectuos, acope-riºul din þiglã metalicã va asigurao bunã protecþie contra intemperii-lor.

Au fost schimbate uºile ºiduºumeaua. De asemenea, a fostinstalat un nou sistem de încãlzire,fiind construite trei minicazanecare funcþioneazã autonom. Supli-mentar la proiect, din contul taxe-lor locale, lîngã ºcoalã a fost sãpa-tã ºi amenajatã o fîntînã ºi a fostinstalat bustul lui Alexandru celBun.

În septembrie 2002, copiii dinLarga Nouã au început studiile încondiþii absolut noi. Oricît ar pãreade surprinzãtor, proiectul, în toatãcomplexitatea lui, a fost implemen-tat într-o perioadã foarte scurtã -douã luni de zile. Acest lucru a fostposibil doar graþie atitudinii plinede responsabilitate a comunitãþii,agenþilor economici locali ºi echi-pei care a efectuat lucrãrile de re-novare.

În fine, gimnaziul a fost dat înexploatare, la deschidere fiind ofi-ciat un tedeum de cãtre un sobordin 11 preoþi.

Avem o satisfacþie deosebitãcînd, la o nouã trecere în revistã aceea ce am realizat, ne dãm seamaîncã o datã cã la acest proiect amparticipat cu resursele locale. Esteun succes, pentru cã, acum cîþivaani, nu ne-am fi imaginat cã am pu-tea realiza cu propriile forþe un lu-cru atît de mare. Pe lîngã faptul cãne-am fãcut cu o ºcoalã nouã, 100de mii de lei au rãmas în comuni-tate, din aceºti bani fiindremuneraþi oamenii din sat, angajaþitemporar pentru efectuarea lucrãri-lor de renovare.

Þin sã evidenþiez faptul cã as-pectul interior al ºcolii, în specialreparaþia cosmeticã ºi amenajareasãlilor de clasã, a revenit profeso-rilor, pãrinþilor ºi elevilor. S-au des-curcat pe nota maximã ºi, datoritãacestei reuºite, se munceºte ºi sestudiazã cu o dispoziþie absolut di-feritã de cea de pînã la renovareaºcolii.

Un stimulent pentru comunitateeste ºi programul educaþional �Pas

cu pas�, implementat în douã claseprimare. Micii beneficiari sîntîncîntaþi de mobilierul modern cucare au fost dotate clasele ºi decãrþile pline de culoare ºi informaþiiinedite pentru ei. Fiind un gimna-ziu mixt, adicã cu predare în lim-bile romanã ºi rusã, am avutsatisfacþia sã aflãm cã ºi o clasã cupredare în rusã ºi-a manifestat in-teresul pentru Programul �Pas cupas�. Din proprie iniþiativã,învãþãtoarele au accesat INTER-NET-ul unde au gãsit material di-

Investiþie în atitudine RESPONSABILITATE LA PÃTRAT

dactic tradus în limba rusã.Este salutarã, în opinia mea, ne-

cesitatea de a implica financiar co-munitatea în realizarea proiectelorfinanþate prin intermediul FISM.Chiar dacã nu e atît de simplu pre-cum s-ar pãrea, e foarte importantca satul sã-ºi investeascã, parþial,propriile resurse, astfel responsabi-litatea oamenilor fiind mult maiînaltã decît în cazul în care nu araloca nimic din propriul buzunar.Ar fi extraordinar dacã am puteaconlucra ºi cu alþi finanþatori în

aceleaºi condiþii de transparenþã.Astãzi, sãtenii, agenþii economici,vin la primãrie cu diverse iniþiativede importanþã comunitarã. Am fostsurprins sã aud de la unii dintre eidespre disponibilitatea de a parti-cipa cu o contribuþie financiarã maimare de 15 la sutã, cu condiþia caîn comunã sã fie tranºate ºi alte pro-bleme. Bunãoarã, construcþia unuidrum bun pînã la traseul Chiºinãu-Cahul ºi reabilitarea grãdiniþei, careare nevoie de un acoperiº nou ºi deun exterior pe potrivã.

Ieri, statutul de centru raionalºi de localitate cu una dintre celemai importante fabrici avicoledin republicã erau prilejuri dejustificatã mîndrie pentrulocuitorii satului Volintiri, judeþulTighina. Astãzi, volintirenii numai au nici fabrica avicolã, nicipe cea de vinuri. ªomajul îistranguleazã, iar posturile degrãniceri, instalate la hotarul cuUcraina, le-au blocat pînã ºiposibilitatea de a se întreþine dintrocul cu animale practicat demai mulþi ani între gospodãriiledin Volintiri ºi cele din localitãþilevecine aflate sub jurisdicþiaUcrainei. Or, cu toate relele sale,sãrãcia îi stimuleazã pe volintire-ni sã-ºi refacã imaginea, dar ºinivelul de trai.

Angela Þih, directoarea ºcolii dinVolintiri ºi preºedinta Organizaþieinonguvernamentale �Centrul deeducaþie pentru democraþie�, fonda-tã în 1997, a fost printre primele per-

SAT ÎN SCHIMBARE

/ Angela Þih,directoarea ºcolii din Volintiri

Alternative rurale, aprilie 2003 5IMPACTUL ASUPRA BENEFICIARILOR

Aflat în vecinãtateaChiºcãrenilor, una dintrecele mai performantelocalitãþi din nordul Moldo-vei, satul Iezãrenii Vechi,judeþul Bãlþi, �s-a molipsit�de la vecini de iniþiative dedezvoltare comunitarã.Dupã ce au reparat, cusuportul Fondului deInvestiþii Sociale din Moldo-va, gimnaziul din sat,oamenii din Iezãreni auaºteptat primãvara ca sã-ºirenoveze ºi apeductul.

�Ceea ce se întîmplã laChiºcãreni provoacã o reacþieîn lanþ cu proiecte, ºcolirenovate, apeducte, schimb deexperienþã etc., care se extindela Iezãrenii Vechi ºi Ciuciueni.Este o concurenþã sãnãtoasã ºicomunitatea din Chiºcãrenieste un exemplu pentru noi, nedeschide parantezele RenataGabor, secretarul Consiliuluicomunal Iezãrenii Vechi. Fiindun sat mai mare ºi cu oexperienþã mai bogatã, îi lãsãmpe vecini sã meargã înainteanoastrã, aºa ca sã ne puteminspira de la ei în lucrurile buneºi sã nu le repetãm erorile.�

ªi totuºi, cei din IezãreniiVechi nu au rãmas cu mult înurmã. ªi aici s-au structuratbine organizaþiile neguverna-mentale care ºi-au asiguratdeja un credit de încredere înrelaþia cu investitorii strãini.Asociaþia pãrinþilor ºi pedagogi-lor, Asociaþia utilizatorilor deapã ºi Asociaþia femeilor auapãrut ca rezultat al colaborãriicomunitãþii cu Fondul deInvestiþii Sociale din Moldova.ªi, dacã a intrat în horã,comunitatea de aici vrea sãjoace pînã la urmã - în curs defondare sînt Asociaþia tinerilorºi Asociaþia pãrinþilor ºi educa-torilor.

Ideea de a solicita ajutorulFISM în renovarea gimnaziuluiaparþine comunitãþii ºi a fostsalvatoare pentru ºcoalã.Gimnaziul era într-o staredeplorabilã, nu se încãlzea ºidacã nu s-ar fi intervenit rapid,clãdirea de 30 de ani ar fiînceput sã se nãruie. Din cauzaimposibilitãþii de a respectanormele de termificare a clãdiriiîn timpul iernii, umezeala secuibãrise în pereþii acesteia.Aerul ºi îmbrãcãmintea copiilorprindeau miros greu de muce-gai, nemaivorbind de faptul cãelevii nu-ºi mai aminteau cîndau stat ultima oarã îmbrãcaþiuºor la lecþii.

Gimnaziul renovat a fost datîn exploatare la 30 ianuarie2001. Astãzi, dupã investiþia decirca 50 de mii de dolari înclãdirea ºcolii, starea acesteianu suportã nici o comparaþie cuaspectul sãu de odinioarã.Totul e nou, frumos ºi curat. Însãlile de clasã se poate facecarte fãrã a sufla în pumni, iarflorile ºi-au ridicat ochii spresoare. ªcoala e de nerecunos-cut. Dupã renovare, aceasta abeneficiat de o bibliotecã învaloare de 32 mii de lei, iarºapte clase primare s-auîncadrat în programul �Pas cupas�.

Datã fiind grija comunitãþiifaþã de ºcoalã, Asociaþiapãrinþilor ºi pedagogilor aîncheiat nu demult un contractde performanþã cu FISM.Datoritã acestui contract, salade sport a fost dotatã cuechipament, au fost îmbogãþitefondurile bibliotecii. Dincotizaþiile achitate cu regulari-tate pe contul APP sînt spon-sorizate concursurile ºiactivitãþile ºcolare.

�Oamenii au început sã aibãîncredere în noi, ne-a spusRenata Gabor. Asociaþiafemeilor din localitate a benefi-ciat de o colaborare cu Coun-terpart International. Carezultat al acestei colaborãri,asociaþia a primit cîteva loturide ajutoare umanitare care aufost distribuite familiilornevoiaºe, bãtrînilor singuri ºipensionarilor.�

La fel de important pentrucomunitatea din Iezãreni a fostfaptul cã vara trecutã satul aobþinut, cu suportul FISM,finanþarea proiectului dereparaþie a sistemului deaprovizionare cu apã potabilã decare se foloseºte jumãtate desat. Este vorba de o investiþie de547 mii de lei, înclusivcontribuþia comunitãþii. Dreptconsecinþã a supraexploatãriisale, în ultimul timp, apeductul lecreeazã probleme sãtenilor.Pompa ºi þevile sînt uzate, dincare motiv apa ajunge maicurînd în stradã decît în robine-tele din curþile oamenilor.Contractorul a fost gãsit abia înnoiembrie trecut, însã renovareaa fost amînatã pentru primãvaracurentã, condiþiile din iarnãnefiind favorabile lucrãrilor deacest gen.

Dacã va realiza tot ce ºi-apus în gînd, comunitatea dinIezãrenii Vechi se va puteagîndi ºi la duminici.

Natalia RÃILEANU

PROIECTE DUPÃ PROIECTE

La Iezãreniduminicile vorveni mai tîrziu

SOLUÞIE CHIBZUITÃ

Cucoara [i-a transformatCasa de culturã în [coalã

Dacã nu ar fi existatposibilitatea finanþãrii unorproiecte de menire socialãprin intermediul Fonduluide Investiþii Sociale dinMoldova, astãzi, copiii dinCucoara, judeþul Cahul, arfi continuat sã meargã laore într-un cãmin încãlzitcu sobe portabile. În celmai bun caz, rudimentarulsistem de încãlzire ar fifost înlocuit cu altul, totatît de �performant� �sobele de cãrãmidã�

De vreo zece ani încoace, Cu-coara nu mai avea ºcoalã pentrucopiii sãtenilor. Elevii ºi profeso-rii activau într-un cãmin ceaparþinuse fostei gospodãrii agri-cole, construit pentru studenþiicare umpleau toamnele satul deveselie ºi tinereþe. Clãdirea aces-tuia, la începutul anilor �90, a fostadaptatã, în limitele posibilitãþilormodeste ale administraþiei publi-ce locale, la cerinþele unei ºcoli ru-rale.

Soluþia cu cãminul a fost con-sideratã provizorie, satul sperîndcã, într-un timp scurt, în Cucoarase va construi o ºcoalã nouã, tip,cu trei niveluri. În 1992 clãdireaveche a fost demolatã ºi a fost pusfundamentul ºcolii ce urma sã fieconstruitã. Însã, printr-un neferi-cit concurs al împrejurãrilor, dic-tat de situaþia economicã a þãrii,peste fundaþie nu s-a mai pus ba-rem o cãrãmidã. Astfel, localultemporar al ºcolii s-a transformatîntr-un sediu permanent urît de to-atã lumea.

În zilele reci de toamnã ºi deiarnã, încãperile fostului cãminerau pline de fumul amar al

sobiþelor de metal. În plus, frigulpãtrundea pe lîngã hogeacurileimprovizate scoase prin oberlihtu-ri. Primãvara, copiii ºi profesoriimai uitau de fumul usturãtor ºiincomoditãþile iernii, ca în iarnaurmãtoare calvarul sã reîncepã.

Proiectul de readaptare a Caseide culturã propus FISM-ului decãtre comunitatea din Cucoara afost estimat la 488 mii de lei, sumãîn care a fost inclusã ºi contribuþiacomunitãþii. Dupã jumãtate de ande realizare a lucrãrilor prevãzuteîn cadrul proiectului, la 1 iunie2000, în incinta Casei de culturã aînceput sã funcþioneze gimnaziulpentru 150 de elevi, cu zece sãlide clasã situate pe douã niveluri.În cealaltã aripã a edificiului a rã-mas sala de discotecã ºi cea defestivitãþi ale Casei de culturã.

Prin acest proiect, a fost reno-vat acoperiºul ºi a fost conectat lasistemul de încãlzire spaþiul carea revenit ºcolii.

Sistemul de termificare al ºcoliifuncþioneazã autonom, fãrã curentelectric. Consumul pe sezon nudepãºeºte 15 tone de cãrbuni. Esteo economie uriaºã comparativ cu400 tone de cãrbune, cît erau ne-cesare anterior pentru încãlzireaºcolii, primãriei ºi punctului me-dical. Avantajul e cã economia decombustibil e ºi o garanþie a cãl-durii, chiar dacã eventual nu ar ficurent electric. De nevoie, lecþiilepot avea loc cu lampa de gaz, darîntr-o atmosferã caldã.

Datoritã Fondului de InvestiþiiSociale din Moldova, populaþiadin comunã a înþeles cã poate in-terveni în evoluþia situaþiei sprebinele tuturor. �A fost greu, dar amizbutit, ne mãrturiºte dna Parasco-via Iuzu. Cînd a vãzut atîta cãldu-

rã ºi curãþenie, lumea nu mai ºtiace sã creadã. Cu sobiþele celea demetal curãþenia nu era decît o ilu-zie. În noile condiþii, profesorii ºipãrinþii au încleiat tapete ºi albulsãlilor de clasã a devenit o norma-litate.�

�Satul însã o duce greu. Baltacare ajungea pînã sub sat ºi careera bunã doar pentru grãdinãrit, afost secatã cu mai mulþi ani înurmã. Respectiv, ºi-a stopat acti-vitatea ºi fabrica de conserve dinlocalitate, iar ferma avicolã a fostdistrusã.

Oricum, schimbarea în atitudi-nea oamenilor se lasã lesne remar-catã. Odatã cu demararea lucrãri-lor de renovare a ºcolii, sãtenii nuau mai avut nevoie de argumentepentru a se lãsa convinºi sã punãºi ei umãrul la ceea ce se întîmplaîn sat. Astfel, graþie lor ºiinsistenþei primarului NicolaeDandeº, comunitatea din Cucoaraa cîºtigat al doilea proiect -construcþia apeductului. Acesta acostat 580 mii de lei, din care 80de mii au fost acumulate de viito-rii beneficiari. De data aceasta,banii au fost adunaþi mai uºor. 70la sutã din sãteni au depus cîte 250de lei, sumã ce a revenit unei fa-milii. Astãzi, toate cele 320 degospodãrii din Cucoara au accesla apeduct.

Cea mai dureroasã problemã asatului rãmîne însã tot una legatãde ºcoalã. Instituþia nu are case-tofon, televizor ºi - cu atît mai mult- un calculator. Elevii din Cucoa-ra nu au nici cea mai elementarãidee despre cum se poate opera laun calculator, lucru pe care îl re-cunosc, ruºinaþi. Deºi nu e vina lor.

Rodica CIORÃNICÃ

6 Alternative rurale, aprilie 2003UN SAT ÎNTR-O PAGINÃ

Corlãtenii î[i cucerescCORLÃTENI,judeþul BÃLÞI

l Din comuna Corlãte-ni fac parte sateleCorlãteni, Sîngureni,Grinãuþi ºiCiobãnãuca

l Populaþia comunei ede 8750 locuitori, întrecare 4150 bãrbaþi,4600 femei, 1074pensionari, 1041 elevi

l În comuna Corlãteniactiveazã 4 instituþii deînvãþãmînt � Liceulteoretic din Corlãteni,gimnaziile din Grinãuþiºi Sîngureni, precumºi ºcoala primarã dinCiobãnãuca

l Potrivit unor cifreestimative ale pri-mãriei, 370 de locui-tori ai comunei sîntplecaþi la munci pestehotare

l Pe teritoriul comuneiactiveazã 37 de agenþieconomici. Cei maiimportanþi sînt treiasociaþii agricolemari, fabrica avicolã,cinci întovãrãºirilegumicole, cinci staþiiPECO, moara, baru-rile ºi magazinele

l Bugetul comunei seapropie de un milionde lei anual

Corlãteniul, localitatea dereºedinþã a primãrieiCorlãteni, este un sat cuoameni aºezaþi, în careelementele arhitecturalemoderne fac competiþie cumotivele tradiþionale decare gospodarii cu rãdãciniadînci în aceste locuri nuvor sã se despartã. Nici nu ecazul, pentru cã noul ºivechiul creeazã o ambianþãperfectã care lasã sã seîntrevadã delicat spiritulcalculat al unor oamenisensibili la durerile ºi grijilecomunitãþii.

La Corlãteni, o aºezare pe care opoþi considera un fel de inimã a nor-dului moldovenesc, ai ce vedea. Undrum central asfaltat, pe marginilecãruia au fost plantaþi cu mulþi aniîn urmã pomi care astãzi îndrãznescsã cuprindã cerul, aratã cã localita-tea a avut noroc în toate timpurilede o administrare chibzuitã. Casa deculturã din centrul satului este maidegrabã un palat al culturii pe carevremurile nu au reuºit s-o transfor-me într-o salã de discotecã cu scau-nele rupte ºi geamurile stricate, pre-cum s-a întîmplat cu clãdirile simi-lare din satele republicii. Poate, laCorlãteni s-a evitat aceastã situaþiedatoritã oamenilor, care au ºtiut sã-ºi pãstreze bunurile în pofidainstabilitãþii ºi crizei din þarã. Iarºcoala ºi grãdiniþa sînt mai atragãto-are chiar decît atunci cînd erau noi.Dar totul începe de la clãdirea pri-mãriei, un edificiu cochet, dosit înspatele unei fîºii de arbori decorati-vi, ºi de la fiecare curte de gospo-dar, culorile ºi curãþenia cãrora seiau la întrecere cu cele din curteavecinului. Oamenii de aici sînt pecît de ambiþioºi, pe atît de mîndri cãs-au nãscut la Corlãteni.

Primul succes

Ca în fiece localitate, însã, ºi laCorlãteni circumstanþele au conspi-rat împotriva oamenilor ºi nevoilorlor. Bugetul local nu a fost rãsfãþatcu venituri ºi surse financiare dis-ponibile, astfel încît sã poatã fisoluþionate probleme de importanþãstrategicã pentru comunitate. Or,comunitatea avea multe problemede rezolvat. Cum despre exitenþaunui business mic sau mijlociu nicinu se putea vorbi la Corlãteni, iarmarile asociaþii agricole nu înregis-trau profituri fabuloase,administraþiei publice locale nu-irãmãsese decît sã caute bani în afa-ra comunei.

Fondul de Investiþii Sociale dinMoldova a fost una din sursele careau reacþionat adecvat ºi cel mai ra-pid la dorinþa comunitãþii din Cor-lãteni de a schimba situaþia din lo-calitate. Cererea de finanþare adre-satã acestei instituþii viza reparaþiacapitalã a Liceului teoretic din Cor-

lãteni. ªcoala, construitã în 1968, numai putea oferi condiþii de studiinormale. Clãdirea se învechise,acoperiºul curgea în toate blocuri-le, iar sãlile de sport ºi cea defestivitãþi erau într-o stare lamenta-bilã. Deºi toatã lumea conºtientizaseparcã necesitatea de a participa lacheta pentru reabilitarea ºcolii, ba-nii nu s-au adunat prea uºor. Poatepentru cã nu-i aveau. Condiþiile gre-le de trai erau caracteristice ºi pen-tru majoritatea locuitorilor Corlãte-nilor. Dar mai era ºi neîncrederea înziua de mîine, ºi îndoiala cã baniilor nu vor fi folosiþi conformdestinaþiei. Pînã la urmã, pãrinþiielevilor au depus cîte 20 de lei, iarprofesorii � cîte 100 de lei. Cînd toþibanii au ajuns pe cont, FISM a apro-bat finanþarea proiectului în valoa-re de 50 mii de dolari sau peste 511mii lei.

La 10 octombrie 2000, lucrãrilede renovare a liceului au luat star-tul. Cele mai mari investiþii s-au fã-cut în schimbarea ferestrelor, uºilor,

duºumelei din sala de sport ºi laacoperiº, care a fost înlocuit cu unuldin tablã zincatã. În mai 2001, li-ceul a fost dat în exploatare. A fosto bucurie pentru toatã lumea.Reuºiserã. În ciuda tuturor îndoieli-lor. Pãrinþii ºi învãþãtorii au creat oasociaþie obºteascã numitã Asociaþiapãrinþilor ºi pedagogilor, care ºi-aasumat sã aibã grijã de pãstrareaºcolii ºi de eventualele reparaþii cos-metice.

Suplimentar la lucrãrile efectua-te în cadrul proiectului finanþat deFISM, s-au executat lucrãri sponso-rizate de cãtre Direcþia judeþeanã deînvãþãmînt, societãþile agricole�Corlãteanca� ºi �Avicola� ºi decãtre primãrie.

Directoarea liceului, EugeniaCibotaru, ne-a declarat cã, deºi pri-mãria a ajutat cu ce a putut ºcoala,conducerea instituþiei nu a abuzatde sprijinul administraþiei publicelocale. �Sîntem gestionaþi de la judeþºi primãria nu prea are obligaþii faþãde noi.� În scurt timp, însã, ºcoala a

Grinãuþii la al doilea proiect de amploare

Grinãuþii sînt o localitate cupeste 500 de case, moarã ºipoºtã, aflatã la vreo cinci ki-lometri de Corlãteni. Deºi mai

mic ºi mai lãsat în voia luiDumnezeu, satul totuºi a reuºitsã-ºi realizeze visele conside-rate irealizabile.

Cu exact trei ani în urmã,dupã numai douã luni de mun-cã asiduã, satul Grinãuþi a datîn exploatare gimnaziul reno-

vat exterior cu suportul finan-ciar al Fondului de InvestiþiiSociale din Moldova. Era ceamai gravã problemã din loca-litate, 49 la sutã din locuitoriisatului fiind copii. Dar nu afost chiar aºa cum ºi-ar fi do-rit copiii ºi profesorii. Deoa-rece comunitatea a fost în sta-re sã acumuleze numai jumãta-te din contribuþie, investiþiaFISM a fost respectivã.

Cu alte cuvinte, suma tota-lã a proiectului a fost 220 miilei, inclusiv peste 40 mii de leicontribuþia localnicilor. În ca-drul proiectului au fost schim-bate 20 de ferestre, 216 metripãtraþi de duºumea. Locul ve-chiului acoperiº, din care plo-aia îºi fãcuse strecurãtoare, afost luat de peste 1800 metripãtraþi de tablã zincatã. Ulti-mul lucru important realizat în

cadrul proiectului a fostreparaþia terasei gimnaziului.

Directoarea Elizaveta Che-trari povesteºte, oarecumruºinatã, despre proiectul rea-lizat cu atîta trudã. �Nu am fostalintaþi de grija primãriei, sîn-tem mai departe de admini-straþia localã ºi nu este preauºor sã luãm legãtura cu ace-asta la fiecare problemã. Dincauzã cã am avut puþini cãr-buni, în iarna trecutã în gim-naziul a fost mai mult frig de-cît cald.� Dar, se pare cã ace-asta a fost ultima iarnã geroa-sã pentru copiii din Grinãuþi.

Situaþia dezavantajoasã i-afãcut pe grinãuþeni sã cautesinguri soluþii. Lumea s-a mo-bilizat ºi, cam odatã cu dema-rarea procesului de gazificarea satului Corlãteni, au luat-ope aceeaºi cale ºi cei din

Grinãuþi. În mai curent, graþiesusþinerii FISM, aici urmeazãsã fie date în exploatare o con-ductã de gaz de presiune me-die cu o lungime de 11 mii demetri ºi centrala termicã aºcolii. Lîngã ºcoalã a ºi fostconstruitã centrala termicã ceurmeazã a fi dotatã cu utilajmodern.

De data aceasta, comuni-tatea s-a întrecut pe sineînsãºi. Dacã, la primul proi-ect, nu a reuºit sã se afirme lanivel, de data aceasta grinã-uþenii au acumulat contribuþianecesarã pentru construcþiagazoductului. Costul total alproiectului este de 629 mii delei. Sãtenii au prins la curajºi sînt dispuºi sã realizeze noiiniþiative. Important e cã aureuºit sã cîºtige încrederea înpropriile forþe.

Alternative rurale, aprilie 2003 7UN SAT ÎNTR-O PAGINÃ

Ultimul proiect - cel mai ambiþios- se numeºte Centrul de consultanþãºi instruire ºi se implementeazã cu slo-ganul �Problemele comunei lesoluþionãm în comun�. Ion Bold,preºedintele ONG �Terra sana�, ne-aspus cã respectivul proiect urmãreºtecrearea ºi consolidarea Centrului detineret din comunã. Iniþiativa este jus-tificatã prin numãrul mare de propri-etari ai cotelor de pãmînt care nu austudii speciale în domeniul agricultu-rii ºi numãrul mare de tineri care sîntîn cãutarea unui loc de muncã.

Centrul de instruire al ºomeriloreste creat cu sprijinul Centrului CON-TACT ºi al consiliului local. Cu con-cursul agenþilor economici din loca-litate ºi al Oficiului forþei de muncãdin Rîºcani, aici au fost colectateinformaþii privind piaþa forþei de mun-cã, tehnologiile agricole, noþiunile demarketing, management ºi legislaþiamuncii. Cei trei specialiºti în dreptulfunciar, economie ºi managementangajaþi de centru au acordatconsultanþã la 60 de tineri ºi fermieriîncepãtori. În cadrul centrului au locun ºir de seminare extrem de utile nunumai pentru tinerii din mediul ru-ral, ci ºi pentru cei din oraºe. Aici, sepoate afla cum se înfiinþeazã o între-prindere particularã, cum se elabore-azã un buget raþional ºi un plan de afa-ceri, cum poate fi obþinut un credit etc.

Aceasta este o descriere succintãa cîmpului de activitate a ONG �Ter-ra sana�. Descoperim cu surprinderecã, la þarã, tineretul cautã soluþii pen-tru problemele sociale ºi crizele eco-nomice. Se poate spune cã viitorulcomunitãþii este pe mîini de nãdejde.

Pagini realizate de Rodica CIORÃNICÃ

independenþa financiarãfost gazificatã cu suportul Societãþiiagricole �Corlãteanca�, care a inves-tit 30 mii de lei în procurarea celortrei cazane ºi instalarea þevilor noi.

Graþie activismului organizaþieiobºteºti, liceul a beneficiat ulteriorde un centru de limbã englezã, învaloare de 500 de dolari, finanþat deCorpul Pãcii, ºi de un set de cartepentru bibliotecã în valoare de 650de dolari, oferit de Guvernul SUA.

Un pas mai sigur

FISM a apreciat succeselecomunitãþii din Corlãteni dupã reali-zarea primului proiect ºi a aprobatfinanþarea celui de-al doilea proiect înacest sat � construcþia conductei degaz. Satul reuºise sã se organizeze,sã pãstreze ºi chiar sã dezvolte primulmicroproiect. La începutul lui 2002,în Corlãteni a început construcþia con-ductei de gaz de presiune medie, pla-satã subteran, pe o lungime de 5 miide metri, ºi instalarea a 30 de posturide reglare a presiunii. Proiectul de 570mii de lei, din care 101 mii în banicheº constituia contribuþia

comunitãþii, a fost finanþat prin inter-mediul FISM de cãtre DFID. Gheor-ghe Munteanu, inginer FISM, ne-adeclarat cã satul Corlãteni s-a încadratactiv în acest proiect. �Imediat ce audemarat lucrãrile de construcþie a ga-zoductului, satul a început sã construi-ascã o reþea de presiune joasã de 600metri. Anterior, comunitatea maiconstruise, pe cont propriu, o conductãde presiune joasã de 10 kilometri.�

Astãzi, la Corlãteni au acces lareþeaua de gaze naturale cam 90 la sutãdin locuitori, cu excepþia unei mahala-le de la periferia localitãþii. Fiecare fa-milie a investit în gazificarea gospo-dãriei personale între 4 ºi 5 mii de lei.

Mihail Ursu, preºedinteleAgenþiei de implementare a proiec-tului de gazificare, îºi aminteºte cãla început, cînd construcþia gazoduc-tului era abia la etapa iniþialã, oame-nii erau foarte atenþi cu membriiAgenþiei de implementare. �Ne sa-lutau respectuoºi, îºi scoteau pînã ºicãciulile. Iar cînd unii au vãzut cãmahalaua lor va fi gazificatã ceva maitîrziu, ºi-au schimbat atitudinea ºi ne-au luat la trei parale. Dupã ce au

Organizaþia obºteascã �Terrasana� înscrie o paginã distinctã în re-centa istorie a sectorului asociativdin Corlãteni. Dupã aproape patruani de activitate, membrii acesteiasociaþii pot afirma cã ºi-au atins sco-pul, la început tratat cu scepticismde cãtre unii consãteni.

În aceastã perioadã, organizaþiacondusã de Ion Bold a reuºit sã creezecentre de consultanþã, informare ºiacordare de asistenþã tehnicã pentrutineri. Prin seminarele desfãºurate lainiþiativa organizaþiei, tinerii din comu-nã au fost familiarizaþi cu drepturilelor, au înþeles cum poate fi restabilitechilibrul ecologic pe teritoriul comu-nei ºi ce se poate face pentrumenþinerea unui mediu ambiant sã-nãtos.

Printre cele mai reuºite proiecte im-plementate în comunitate de ONG�Terra sana� se numãrã centrul de ra-dio ºi informare, finanþat de cãtre Cen-trul CONTACT. Graþie acestui proi-ect, sãtenii se pot felicita reciproc, potface anunþuri importante ºi pot comer-cializa mai uºor produsele agricole sauanimalele pe care le cresc în gospo-dãriile lor. Altfel spus, dupã o zi denavigaþie pe unda postului de radio dinCorlãteni, îºi poþi imagina cum o ducconsãtenii ºi ce preocupãri au.

Sub egida aceleiaºi organizaþii, ele-vii ºcolilor din Grinãuþi, Pelinia ºi Cor-lãteni au efectuat o expediþie ecologicãpe rîul Rãut, pentru a stabili factoriipoluanþi ai acestuia. Membrii organiza-þiei au participat la lichidarea uneigunoiºti neautorizate de pe malul iazu-lui ºi au plantat în loc un parc în caresãtenii se pot odihni ºi ieºi la plimbare.

O organizaþie preocupatãde sãnãtatea comunitãþii

- Dle primar, dupã experienþeletrãite în ultimii ani de comunita-tea din Corlãteni, aþi sesizat vreoschimbare în felul de a fi al con-sãtenilor dvs?

- Dupã cum ºi era de aºteptat,succesele obþinute cu sprijinul FISMa schimbat atitudinea oamenilor faþãde proprietãþile comunei. Ei auînþeles cã tot ce ni se dã azi trebuiesã fie pãstrat la fel cum pãstrãm ave-rea personalã.

- Care sînt problemele mai gra-ve pe care nu le puteþi rezolva dinlipsã de bani?

- Lipsa banilor în bugetul local eo realitate pe care nu o pot schimbanici guvernanþii, din cauza cãlegislaþia e cam oarbã. Nu existã sur-se financiare rezervate pentru

�Noi optãm pentru micul business �

localitãþile rurale, astfel primãriilefiind afectate financiar anul împre-jur. Dacã republica ºi guvernul sîntsãrace, ce sã mai vorbim de pri-mãrii? Dar probleme pe care nu leputem soluþiona din lipsã de banisînt o mulþime.

- Cu ce necazuri vin localniciila primãrie?

- Cea mai frecventã �durere acu-zatã� de consãtenii mei este starea fi-nanciarã. Dar primãria nu are posi-bilitatea de a interveni în fiecare caz.Desigur cã încercãm sã gãsim soluþii.În afara agenþilor economici, amajuns sã apelãm la comunitãþile bap-tiste ºi evangheliste, care ne ajutã cupaste fãinoase, îmbrãcãminte ºiîncãlþãminte. Astfel, le întindem omînã de ajutor familiilor nevoiaºe.

Dar oamenii cer de la noi bani ca sãpoatã achita energia, gazul, ºi 200 delei nu schimbã mult situaþia cîndcoºul minim de consum e 1200. Þinsã le mulþumesc agenþilor economi-ci locali care dau curs acestor solici-tãri, în special lui Vasile Talpã ºi Ale-xandru Rãileanu.

- Ce perspective de dezvoltareare satul Corlãteni?

- Perspectivele sînt optimiste, dardepind de fiecare în parte. Am ajunssã conºtientizãm cã satele din comu-nã se pot dezvolta doar pe calea bu-sinessului mic ºi mijlociu. La cere-rea noastrã, ARIA a deschis un ofi-ciu temporar la Corlãteni, pe o peri-oadã de cinci luni. Sperãm cã, pestevreo trei luni, vom avea deja prime-le mici întreprinderi care vor putea

oferi cîte cinci locuri de muncã fie-care. Cel puþin, cei implicaþi în sec-torul privat îºi vor putea întreþine fa-miliile. Astfel se va dezvolta secto-

rul economic al localitãþii, iar bu-getul local va avea ºanse de a ieºidin starea de austeritate. Micul bu-siness este speranþa noastrã, aºacum a fost ºi pentru Occident, caretot de la acest sector ºi-a început as-censiunea. Cred cã acesta este vii-torul comunitãþii din Corlãteni.

- Cum apreciaþi colaborarea cuFondul de Investiþii Sociale dinMoldova?

- Recunosc cã, fãrã FISM ºi fãrãajutorul organizaþiilor neguverna-mentale, pur ºi simplu, nu ne-am fidescurcat. Guvernele Marii Britanii,SUA , Olandei etc. ne-au întins mînaºi noi am profitat de acest gest cari-tabil. Banii care ajung la noi prin in-termediul FISM ºi altor organizaþiidonatoare sînt oxigenul nostru.

�TERRA SANA�

Interviu cu Victor GORDILÃ, primarul comunei Corlãteni

obþinut accesul la reþea, �ne-a reve-nit� iarãºi respectul�, încheie mai înglumã, mai în serios Mihail Ursu.

Comunitatea a reuºit sã trezeascãîncrederea partenerilor ºi, în ultimii ani,Corlãteniul a gãsit, suplimentar la sur-sele oferite cu suportul FISM, peste 2,2milioane de lei. Aceºti bani au fostinvestiþi în gazificarea cantinei ºcolii,grãdiniþei, în reparaþia drumurilor ºibisericii ºi în extinderea reþelei telefo-nice ºi a numãrului de beneficiari aiacesteia. La fel, sãtenii ºi-au fãcut omoarã, apeduct, canale de scurgere.

Primarul comunei Victor Gordilãconsiderã cã, în lipsa resurselor ma-teriale din cadrul comunitãþii ºi alsprijinului în sfera economicã ºi so-cialã din partea statului, relaþiacomunitãþii cu FISM ºi structurilefinanþatoare strãine este salvatoare.Ajutorul venit din afara localitãþiieste extraordinar pentru localnici,însã, mîndria nu le permite ca su-portul acordat de strãini sã se trans-forme, la fiecare iniþiativã, în cevaindispensabil. Comuna încearcã sãstea bine �copãcel� ºi sã se descur-ce fãrã a depinde de cineva.

8 Alternative rurale, aprilie 2003ACTIVITÃÞI COMUNITARE

CUBOLTA

Oamenide bunã credinþã

Locuitorii comunei Cubol-ta, judeþul Bãlþi, au colectatcirca 8700 de lei pe care i-audepus în fondul de restaura-re a Mãnãstirii Cãpriana.

Mihai Trifãuþanu, primarulcomunei, spune cã misiuneade colectare a donaþiilor pen-tru Mãnãstirea Cãpriana afost încredinþatã cetãþenilorMihai Ciumac, Ion Paºa ºi IonGorea.

Primarul comunei a maiadãugat cã locuitorii comuneicolecteazã în prezent produ-se alimentare, iar în zilele cucel mai mare volum de lucruvor asigura masa oamenilorangajaþi la lucrãrile de restau-rare a mãnãstirii.

Potrivit primarului, oameniidin sat sînt deciºi, de aseme-nea, sã adune în viitorul apro-piat mijloace financiare pen-tru reparaþia Bisericii �SfîntaElizaveta� din satul natal, con-sideratã monument de arhi-tecturã ºi care se aflã înprotecþia statului.

BRÎNZENI

Trei sãptãmîniîn Israel

Lilia Tãnase, profesoarã laºcoala medie din satul Brîn-zeni, judeþul Edineþ, preºe-dinta organizaþiei neguverna-mentale �Ecofambus�, a fostsingura reprezentantã a Re-publicii Moldova în compo-nenþa unui grup de 15 femeidin diferite þãri europene,care timp de trei sãptãmînis-a aflat în Israel în cadrulunui proiect cu denumirea�Femeia liberã�.

Lilia Tãnase spune cã peparcursul aflãrii sale în Isra-el, împreunã cu grupul dincare a fãcut parte, a avut nu-meroase întîlniri cu femei dindiverse domenii de activitate:agriculturã, business, politicã,caritate etc. Femeile din Israelºi-au împãrtãºit cu amabilita-te experienþa lor în soluþio-narea problemelor societãtii,în care lor le revine un rol deseamã.

Programul stagiului a cu-prins deplasãri în renumiteleoraºe Tel-Aviv, Ierusalim,Haifa. Totodatã, vizitatoareledin Europa au avut ºi posibi-litatea de a contempla locuri-le sfinte de pelerinaj ce þin deviaþa pãmînteascã a lui IsusHristos, precum ºi diversecentre culturale.

INFO rural VIAÞÃ REFÃCUTÃ

Javgurenii sînt pe drumul cel bunSatul Javgur, judeþul Lãpuºna,este situat în vãgãuna dintredouã dealuri, lucru desprecare vorbeºte ºi denumirealocalitãþii: în traducere dinlimba turcã, �javgur� înseam-nã �groapã�. În virtuteaacestei denumiri sau poatedin cauza disperãrii ºi asãrãciei, într-un timp, javgu-renii au renunþat sã mai luptepentru viitor, lãsînd lucrurilesã meargã de la sine, astfelîncît localitatea s-a pomenit,de bunã seamã, parcãaruncatã într-o groapã dincare nu se mai putea ieºi.Oamenii erau apatici, totulera în delãsare, iar drumurile� atît cele lãturalnice, cît ºi celcentral � pline de gropi.

a luat angajamentul de a colectabanii de la persoanele în vîrstã, gru-pul de profesori � de la colegii lorºi de la ceilalþi reprezentanþi aiintelectualitãþii, grupul de tineri � dela congenerii lor ºi de la familiiletinere din sat etc.

�Discutam cu oameniicîte douã ore�

Fiecare familie urma sã contri-buie cu cîte 50 de lei pentru reparaþiadrumului. Însã, pentru cã mulþi sãte-ni o duc din greu, fiecare a oferitcît l-a þinut punga. Orice ajutor, ori-cît de nesemnificativ, era binevenit.

�Uneori, trebuia sã le explicãmconsãtenilor cîte o orã, douã pentruce colectãm banii ºi în ce mod îivom cheltui, ca la urmã sã plecãm

�TRANSCON-M�. La sfîrºitul lu-nii august a aceluiaºi an, cei 2 km720 de metri de drum care strãbatsatul dintr-un capãt în altul au fostdaþi în exploatare.

Trebuie sã menþionãm cãadministraþia publicã localã din Ja-vgur a gãsit o modalitate ineditã ºieficientã, în acelaºi timp, de a-i atra-ge ºi a-i implica activ ºi pe copii înprocesul de dezvoltare durabilã acomunitãþii - îmbinînd utilul cu plã-cutul. Conform Contractului deperformanþã privind asigurareadurabilitãþii obiectivului renovat, în-tre altele sînt prevãzute mai multeexcursii pentru locuitorii satului Ja-vgur, atît maturi, cît ºi copii. Anultrecut, administraþia localã a decissã planteze copaci pe marginea dru-mului renovat ºi a solicitat ajutorulelevilor. Astfel, fiecare elev care asãdit un copãcel, a plecat în excur-sie la circ, la teatru, la Grãdina Zo-ologicã sau la mãnãstiri. În acest an,puieþii care nu s-au prins urmeazãsã fie înlocuiþi cu alþii. Totodatã,primarul Gheorghe Vacarciuc ne-aspus cã, în timpul apropiat, oame-nii intenþioneazã sã sãdeascã în cen-trul satului un parc.

�De cînd colaborãm cu FISM,aspectul satului s-a transformatpuþin, mai mult schimbîndu-se oa-menii. Ei au conºtientizat cã dedînºii depinde viaþa de mai departe,înfãþiºarea satului, s-au trezit dinnepãsare ºi, principalul, au cãpãtatîncredere în administraþia publicã,ne spune, entuziasmatã, Ala Pîsla-ru. Acuma, nu mai stau sã se gînde-ascã dacã meritã sã calce pragul pri-mãriei sau sã mai aºtepte ca prima-rul sã fie în duºi buni.�

�Este greu,dar e satul nostru�

�Conteazã faptul cã oamenii auconºtientizat cã fac aceste lucruripentru ei înºiºi, nu pentru altcine-va�, ne-a declarat primarul comuneiJavgur.

Lucrurile au fost puse pe roate.Un argument în acest sens îl consti-

tuie ºi multiplele activitãþi care aufost iniþiate pe parcurs. În prezent,în sat activeazã o cooperativã deproducere ºi colectare a laptelui�Jav-lacta�. Celor mai activi mem-bri ai cooperativei li s-au dat vite deprãsilã, iar laptele colectat este vîn-dut Fabricii de prelucrare a lapteluidin Cãlãraºi.

De asemenea, în vara lui 2002,în conlucrare cu Bursa muncii dinCimiºlia, primãria din Javgur a or-ganizat pentru ºomerii înregistraþi labursã cursuri de patru luni pentru a-i instrui gratis sã deprindã unmeºteºug, în special împletirea înlozie, papurã ºi pãnuºi. De curînd,o absolventã a cursurilor respectivea obþinut finanþare pentru imple-mentarea în Javgur a unui proiect deangajare în cîmpul muncii a perso-anelor care au fost instruite.

Datoritã eforturilor depuse deadministraþia localã, a fost reparatºi gimnaziul din Javgur. La fineleanului 2001, primãria a alocat dinbugetul local 137 mii 500 de lei,bani din care gimnaziul a fost aco-perit cu tablã. Totodatã, a fost re-parat etajul trei care a avut de sufe-rit mult din cauza acoperiºului de-teriorat. Duºumeaua din nouã sãlide clasã a fost acoperitã cu lino-leum în valoare de circa 10 mii delei. Dupã ce a fost reabilitatã salade cazane, au fost schimbate þevilela sistemul de încãlzire, investin-du-se ºi aici circa 40 de mii de lei.De 10 mii de lei a fost procuratãvesela ºi toate cele necesare pentrualimentarea copiilor, banii fiindalocaþi, de asemenea, de la bugetullocal.

ªcoala nu a mai cumpãrat mobi-lier nou de 25 de ani, de cînd a fostdatã în exploatare. Participînd laconcursul privind pregãtirea ºcolilorcãtre sezonul rece, anunþat de FISM,ºcoala din Javgur a obþinut nouã se-turi de mobilã.

Totodatã, primãria, în parteneri-at cu ONG �Viitorul Javgurului�, aobþinut prin intermediul CentruluiCONTACT finanþarea unui proiecteducaþional � un teatru de pãpuºi -în sumã de 7 mii 500 de lei, dintrecare 750 de lei (10%) au constituitcontribuþia comunitãþii. Scopul proi-ectului consistã în prevenirea com-portamentului antisocial al copiilordin familii vulnerabile. Teatrul ac-tiveazã în gimnaziul Javgur, iar ac-tori sînt elevii claselor V-IX.

Timp de 70 de ani, în satul Jav-gur nu a existat un drum de accesasfaltat sau mãcar pietruit. ªoseauacentralã Javgur - Valea-Perjei, cons-truitã în perioada sovieticã, s-a dis-trus complet ºi a intrat aproape detot în pãmînt. ªi dacã pe timp fru-mos mai era cum mai era, cînd în-cepeau ploile, deplasarea prin satdevenea o adevãratã odisee. Anumedin aceastã cauzã, la sfîrºitul anului1999, cînd a început colaborarea cuFISM, la adunarea generalã a satu-lui, din ºirul de probleme stringentecu care se confrunta localitatea laacel moment (reparaþia ºcolii, a sis-temului de alimentare cu apã pota-bilã, a Centrului de sãnãtate etc.)locuitorii au considerat drept prio-ritarã pentru comunitate construireadrumului central.

Costul total al proiectului a cons-tituit 767 mii 273 de lei, dintre caresatul trebuia sã ofere 128 mii 306lei, contribuþie în bani, muncã, ma-teriale de construcþie. Acumulareacontribuþiei comunitãþii a fost ceamai grea încercare. Pentru cã oame-nii erau neîncrezãtori, grupul deiniþiativã, în frunte cu primarul Ghe-orghe Vacarciuc, ºi consiliul localau elaborat o strategie privind an-trenarea comunitãþii în soluþionareaproblemei respective ºi modalitãþilede a-i face pe oameni mai receptivi.Au fost create grupuri speciale întoate mahalalele, precum ºi grupuripe domenii de activitate ºi de inte-rese. Astfel, grupul de pensionari ºi-

doar cu doi lei, pentru cã oameniinu puteau sã ne dea mai mult�, nepovesteºte Ala Pîslaru, secretaraconsiliului comunal din Javgur, careºi-a dat toatã osteneala pentru a co-lecta contribuþia satului ºi a imple-menta proiectul. Au fost ºi donaþiide 70�100 de lei de la javgureniiplecaþi la muncã peste hotare.

În fine, comunitatea a oferit 50la sutã din contribuþie cheº, iar cea-laltã jumãtate � în argilã ºi nisip carese gãsesc din belºug pe moºia satu-lui. Lucrãrile de construcþie a dru-mului au început la 24 aprilie 2001ºi au fost realizate de firma

/ Teatrul de pãpuºi al gimnaziului Javgur

/ Gheorghe Vacarciuc,primarul Javgurului

Alternative rurale, aprilie 2003 9ACTIVITÃÞI COMUNITARE

CÃLÃRAªI

Încã unmagazin agricol

De curînd în oraºulCãlãraºi, judeþul Ungheni, afost deschis un magazinagricol. Aceastã unitatecomercialã aparþine întreprin-derii mixte moldo-germane�Moldagrochim� ºi este acincia la numãr care vafuncþiona în teritoriul acestuisector.

Ion Badia, directorulReprezentanþei Centru aîntreprinderii �Moldagrochim�,spune cã magazinul a fostdeschis la multiplele solicitãriale þãranilor din judeþ, aflaþi încãutarea îngrãºãmintelor ºi apreparatelor de protecþie aculturilor agricole.

Potrivit sursei citate,întreprinderea �Moldagrochim�a devenit, în ultimii ani, unuldin principalii furnizori deîngrãºãminte ºi chimicale înacest sector. Numai peparcursul anului trecut,agricultorilor din partea loculuile-au fost livrate circa douã miide tone de îngrãºãminte ºipreparate chimice. În anulcurent, agricultorilor le vor fipropuse ºi seminþe calitativede porumb, floarea-soarelui ºide alte culturi, omologate înaceastã regiune a RepubliciiMoldova, a mai spus IonBadia.

CORTEN

Cei mai bunigospodari

Satul Corten, judeþulTaraclia, a ieºit din nouînvingãtor în concursulrepublican pentru cea maisalubrã, amenajatã ºiînverzitã localitate.

Primarul localitãþii,Dumitru Glacikov, a declaratcã este mai uºor sã obþiiceva, decît sã te menþii pepoziþiile cucerite. De aceea,succesul din anul curenteste poate mai preþios decîtcel din anul trecut. Premiulde 20 mii de lei, acordatlocalitãþii pentru primul locobþinut în Concursul republi-can, va fi utilizat pentruîmbunãtãþirea în continuarea aspectului satului.

În primul rînd, se vorrepara drumurile ºi se vaîncheia reparaþia centruluisãnãtãþii, a mai precizatprimarul.

Începînd cu anul 2000,satul Corten este înpermanenþã laureat alacestui prestigios concursrepublican, ce sedesfãºoarã în fiecareprimãvara.

INFO rural CU GÎNDUL LA ZIUA DE MÎINE

Exemplu pentru alte localitãþiCa sã vã puteþi schiþaimaginea generalã a satuluiHãsnãºenii Noi din judeþulBãlþi, vã spunem cã este olocalitate relativ tînãrã, cuo istorie de numai 83 deani. Informaþii despreprimele gospodãrii întemei-ate aici apar în documente-le datate prin anii 20 aisecolului trecut. Este un satspecific mai ales datoritãplanului urbanistic. Celedouã drumuri centrale sîntintersectate de strãzileperpendicular pe acestea.Dintr-un elicopter, satulpare o basma în carouriaruncatã între cîmpii. Esteun element aparentnesemnificativ, însã larealizarea proiectului degazificare a localitãþii,implementat din baniilocalnicilor, proiectanþii auremarcat cã, datoritãacestui element, este foarteuºor sã instaleze þevilepentru conducta de gazenaturale.

Fãrã suportul financiar alsocietãþii agricole din localitate,condusã de Ion Prodan, înHãsnãºenii Noi nu se rezolvã nicio problemã de interes comunitar.Ion Prodan mai este ºipreºedintele Asociaþiei benefici-arilor de drum, fapt care implicão responsabilitate ºi o dãruiremult mai mari decît în cazul unuisimplu agent economic.

Renovarea drumului �prima iniþiativã localã

Repararea drumului, mai exacta douã porþiuni de drum, a fostprimul proiect implementat înHãsnãºenii Noi la iniþiativacomunitãþii. Era anul 1999 ºi sãte-nii tocmai auziserã despre posibi-litatea investiþiei de 50 de mii dedolari de care ar putea beneficiaºi ei prin intermediul Fondului deInvestiþii Sociale din Moldova.Dar, chiar dacã iniþiativa a fost alocalnicilor, lucrurile s-au urnit dinloc cu greu. Scepticismul, carac-teristic tuturor comunitãþilor careîncercau pentru prima oarã o ase-menea colaborare, nu ocolise niciHãsnãºenii Noi. Oamenii n-auînþeles �din prima� despre ce e vor-ba, ce fel de organizaþie este FISMºi care sînt modalitãþile sale de lu-cru. Contribuþia comunitãþii, indis-pensabilã la implementarea proi-ectului, a fost acumulatã anevoiosºi într-un volum extrem de mic,diferenþa de pînã la 15 la sutã dinvaloarea proiectului fiind acope-ritã de unitatea agricolã dirijatã deIon Prodan. Deºi practic fiecare fa-

milie a scos din propriul buzunarcîte 100-150 de lei pentru acestproiect, banii nu erau suficienþi.Intervenþia agentului economicrespectiv a fost o soluþie ce nu pu-tea fi neglijatã. De fapt, oameniiau mai suportat ºi cheltuieli supli-mentare pentru amenajareaporþiunii dintre drum ºi fiecarepoartã.

Peste un an ºi jumãtate,Asociaþia beneficiarilor de drum�Viitorul� a încheiat un contract deperformanþã cu FISM, în valoarede douã mii de dolari, achitat înjumãtate cu comunitatea.

Astfel, recent, ºcoala s-a ales cuinventar ºi echipament sportiv pen-tru fotbaliºti, pentru care s-au chel-tuit peste 13 mii de lei. Tot din con-tractul de performanþã, 40 de co-

pii, aleºi în bazã de concurs dintrecei mai silitori elevi ai gimnaziu-lui, au beneficiat recent de o ex-cursie la Circul din Chiºinãu ºi decîte un pachet cu dulciuri. Pentrualþi 40 de copii, care tind sã se nu-mere printre cei de frunte, va fiorganizatã altã excursie la teatrul�V. Alecsandri� din Bãlþi. Este unfel de a-i stimula ºi de a le treziambiþia de a fi cei mai buni, ne-aexplicat directorul gimnaziului,Andrei Borodachi.

Echipa idealã

La al treilea proiect, reparaþiacapitalã a gimnaziului, a fost multmai simplu. Transparenþa în acti-vitatea FISM ºi în modalitãþile definanþare a schimbat satul. Atîtaîncredere nu mai avuseserã de-mult, nici mãcar în guvernele pecare, într-un fel, tot ei, sãtenii, levotaserã, ºi care au putut sã-i con-trarieze atît de rapid. ªi aceastãîncredere, le-a fost rãsplãtitã,cãci, gimnaziul a suportat oschimbare de vis.

Era de necrezut. Cînd a fost datjos acoperiºul, scoase uºile, gea-murile ºi duºumeaua, roasã ten-cuiala de afarã, rãmãseserã numaipereþii, între care ºuiera vîntul, ºicaloriferele. Sistemul de încãlzi-re autonom a fost pãstrat.

Toate lucrãrile de renovare aºcolii au costat 637 mii de lei. La10 ianuarie 2002, a avut loc des-chiderea oficialã a ºcolii. Douãclase au început sã studieze con-form programului �Pas cu pas�.

Copiii au sesizat schimbarea ºinoile condiþii, dar efectul s-a pro-dus mai ales asupra pãrinþilor.Aceºtia au vãzut cã banii lor, rupþide la alte nevoi parcã mai urgen-te, au fost investiþi raþional, adicã

gospodãreºte. Copiii lor vor pu-tea învãþa în condiþii normale, încãldurã, curãþenie ºi folosind ma-teriale didactice ºi echipamentcare îi lipsea pînã atunci ºcolii.

�Am reuºit totul graþieinsistenþei personale a fiecãruimembru al echipei pe care amconstituit-o împreunã cu dl IonProdan ºi Maria Romaniuc, ingi-ner cadastral la primãrie, remar-cã directorului gimnaziului. Fie-care dintre noi are probleme lalocul de muncã ºi de multe ori tre-buie sã facem tot felul de conce-sii ca sã reuºim ºi la serviciu, ºiîn activitãþile comunitare. Ne parerãu cã, uneori, nu sîntem înþeleºide unii sãteni ºi atunci ne bate gîn-dul sã lãsãm totul baltã ºi sã necãutãm de propriile probleme.Dãm a lehamite din mînã, dar su-pãrarea ne trece repede. Nu pu-tem abandona totul pentru cîþivainºi care nu înþeleg situaþia. Pen-tru cã existã alþii, mult mai mulþi,care aºteaptã de la noi rezultate.�

I-am întrebat pe interlocutoriinoºtri pentru ce se dedicã aces-tor activitãþi voluntare? �Pentrurezultatul final, ni s-a rãspuns.Cînd vedem cã în urma noastrãrãmîne un drum bun sau o ºcoalãrenovatã, ne dãm seama cãgeneraþiile urmãtoare ne vor firecunoscãtoare.�

Animaþi de cele realizate pînãacum, ei vor sã elaboreze planulurbanistic al localitãþii, sã reno-veze grãdiniþa ºi sala de sport, sãextindã gazoductul ºi reparaþiadrumului. În ritmurile ºi cu atitu-dinea abordate pînã acum, comu-nitatea din Hãsnãºenii Noi ar pu-tea reuºi.

Pagini realizate deNatalia RÃILEANU

/ Andrei Borodachi, directorulgimnaziului Hãsnãºenii Noi

10 Alternative rurale, aprilie 2003ÎMPÃRTêEªTE-ÞI EXPERIENÞA

- Chiºcãrenii au cîºtigat, alãturi de altecinci comunitãþi din nordul Moldovei,proiectul pentru crearea unui Centru co-munitar de acces la informaþie ºi instrui-re. Care au fost atuurile comunitãþii dvs.în concursul pentru acest proiect?

- Am avut ºansa sã implementãm, acumtrei ani, proiectul privind reparaþia capitalãa ºcolii din localitate, iar, în toamna anuluitrecut, am început renovarea sistemului deaprovizionare cu apã a satului Chiºcãreni.Sperãm cã vom finaliza acest ultim proiectîn vara curentã. Trebuie sã precizez cã ammai fost avantajaþi de faptul cã satul nostrua fost selectat de cãtre FISM printre cele

ACCESUL LA INFORMAÞIE

Centru comunitar de informare ºi instruireInterviu cu Nicolae SPÎNU,directorul Liceului Chiºcãreni, judeþul Bãlþitrei comunitãþi-pilot care vor implementacu suportul financiar al DFID al treilea proi-ect constituit din trei subproiecte. Este vor-ba de reparaþia drumurilor din Chiºcãreni,elaborarea planului de urbanism ºi extin-derea sistemului de aprovizionare cu apã.

- Care sînt avantajele unei comunitãþice ºi-a creat un Centru comunitarinformaþional?

- Avem posibilitãþi de informare extraordi-nare ºi, beneficiind de acest centru, vom pro-mova noi concepte de informare ºi instruire îndomeniul tehnologiilor informaþionale în me-diul comunitar. Vom familiariza comunitatea,în speþã tineretul, cu calculatorul, INTERNET-ul, vom organiza seminare, conferinþe la temautilizãrii respectivelor tehnologii ºi, în fine, vomfacilita accesul cetãþenilor la informaþie. Re-cent, am participat la niºte seminare, care auavut loc la Chiºinãu, unde colegii din altelocalitãþi ºi-au exprimat admiraþia vizavi depotenþialul nostru informaþional. Am fãcut unschimb de adrese, pentru a le putea transmiteeventual informaþia necesarã.

- Cum veþi acumula informaþia ºi cumo veþi oferi solicitanþilor?

- Vom exploata Internetul, vom avea le-gãturã directã cu Centrul CONTACTChiºinãu ºi cu oficiul regional CONTACT,iar pentru distribuirea informaþiei vom folosipoºta electronicã ºi faxul. Vom presta acesteservicii în special beneficiarilor proiectuluiFISM din sectoarele Sîngerei, Fãleºti ºi Un-gheni. Sîntem favorizaþi ºi de aºezarea geo-graficã, în multe localitãþi ajungîndu-se viaChiºcãreni. Sîntem mîndri de Centrulinformaþional, dar simþim ºi o responsabilita-te uriaºã privind acoperirea necesitãþii de in-formare a comunitãþii ºi a beneficiarilor dinalte sate. În perspectivã apropiatã, intenþionãmsã organizãm un seminar la care sã-i învãþãmpe membrii ONG-urilor cum se scrie un proi-ect. Avem un grup de profesoare ( Liuba Vitu,Marcela Borº ºi Viorica Ignatiuc) bine ins-truite la acest capitol, care sînt, la rîndul lor,beneficiare ale unui proiect finanþat de Cor-pul Pãcii ce prevede crearea unui Centru delimbi moderne ºi clasice. Foarte curînd, co-piii noºtri vor avea posibilitatea sã studieze laei acasã engleza, franceza, latina ºi rusa prinintermediul unor tehnologii moderne.

Rodica CIORÃNICÃ

Satul Iujnoe din judeþul Cahul este o locali-tate cu 230 de case. Dupã reforma administra-tiv-teritorialã din 1998, este gestionat de pri-mãria din Alexanderfeld, primarul satului LidiaCarpenco devenind viceprimar de Alexander-feld cu sediul tot la Iujnîi. Pentru locuitorii aces-tui sat, Lidia Carpenco este în continuare pri-marul lor. Graþie insistenþei ºi energiei sale de-bordante, satul a fost gazificat printre primeledin republicã cu suportul Fondului de InvestiþiiSociale din Moldova.

Dar, pînã la colaborarea cu FISM, satul Iuj-noe demonstrase cã-ºi poate soluþiona de unulsingur unele probleme. Ruºinea sãtenilor erao rîpã uriaºã, cãreia �îi cãzu cu tronc� tocmaicentrul localitãþii ºi care despãrþea satul îndouã. Însã soluþii nu se prea întrezãreau. Pînãîntr-o zi, cînd dupã o ploaie mare, dna primarºi-a rupt un picior în timp ce încerca sã treacãrîpa pentru a ajunge în altã parte a satului.Atunci ºi-a zis sã facã tot posibilul ca sã cons-truiascã un pod. La 11 septembrie 1996, unpod de toatã frumuseþea a fost dat în exploa-tare cu muzicã, preot ºi o masã pentru sat. Ladeschiderea oficialã a podului au fost prezenþipînã ºi reprezentanþii Ministerului de Transportîn frunte cu ministrul de atunci. Lidia Carpen-co bãtuse mult pe la uºile ministerului ca sãobþinã banii pentru construcþia podului. În celedin urmã, dîndu-ºi seama cã nu vor fi lãsaþi înpace pînã nu vor da curs cererii acesteiprimãriþe rãzbãtãtoare, funcþionarii au rezolvatproblema.

Ulterior, într-o nouã ordine administrativã,satului i-a mers mai greu. Fãrã intenþia de aarunca vreo piatrã în curtea primãriei, Lidia Car-penco ne-a declarat cã nu au fost foartefavorizaþi de respectiva reformã. Primãria dinAlexanderfeld nu ºi-a prea bãtut capul de pro-blemele celor din Iujnoe, astfel încît ei au fostnevoiþi sã se descurce mai mult singuri.

Tocmai aflaserã despre posibilitatea de aatrage investiþii prin intermediul FISM. Au de-cis cã trebuie sã soluþioneze în regim deurgenþã problema încãlzirii. Cum în jurul satu-lui nu existã pãduri, lumea era tentatã sã taiepînã ºi ultimul copãcel pentru a face focul încase. Pentru a pãstra micile oaze verzi din îm-prejurimi, localnicii au propus FISM un proiectde gazificare a satului. �Era ºi timpul ca oame-nii sã devinã mai civilizaþi, sã nu umble perma-nent murdari de funingine�, ne-a spus Lidia Car-penco. S-au fãcut zeci de calcule ca sã li sedemonstreze sãtenilor cã vor cheltui mai multpentru procurarea lemnelor ºi cãrbunilor, decîtpentru gazificare.

Locuitorii însã nu aveau bani ca sã poatã fiacumulatã contribuþia. Fiindcã majoritatea eraumembri ai asociaþiei agricole, ºi-au vîndutacþiunile. Era însã puþin ºi, ca sã adune restulsumei, sãtenii au decis sã creascã porci. Timpde douã luni, fiecare familie a crescut cîþiva pur-cei pe care i-a vîndut. Astfel, contribuþia a fostcolectivã. În acest mod, conducta de gaz aajuns lîngã poarta fiecãrui gospodar. La 24 noi-embrie 1998, cînd conducta a fost datã în ex-ploatare, erau conectate la ea deja 42 de case.

În scurt timp, a fost înregistratã ºi Asociaþiaobºteascã �Iujnoe-gaz�. Membrii ei ºi-au propus sãcaute resurse pentru a repara drumul din localitate,apeductul ºi a crea un centru de tineret. Odatã ce i-au venit de hac rîpei, ºi-au tras gaz, sînt siguri cãvor putea implementa ºi alte proiecte.

Sanda ROMAN

Pentru a strînge contribuþia,

Satul Iujnoea crescut porci

Constantin Olteanu,meºter popular dinPaºcani, judeþul Cahul, ºilider al ONG �Artizana� adevenit cunoscut mai alesdupã ce ºi-a expuslucrãrile la diverseexpoziþii din Chiºinãu,Galaþi ºi Ismail. America-ni, francezi, englezi,olandezi, ruºi ºi chiarconcetãþeni de-ai noºtriau rãmas uimiþi detalentul lui ConstantinOleanu în împletitul lozieiºi confecþionarea obiecte-lor de artã.

Pînã în 1984, Constantin fu-sese ºofer în colhoz. În timpul li-ber, îl vizita pe un unchi din satcare împletea coºuri. �Îmiplãceau lucrurile frumoase, ne-amãrturisit actualul meºter popu-lar. Dumnezeu ne-a aºezat lîngãbaltã, unde materie primã este dinbelºug. Poate imaginaþie ne-a datprea puþinã, pentru cã, de-ar fifost alt popor în locul nostru, arfi fãcut averi din meseria asta.�

Pasionat de ocupaþia moºuluisãu, Constantin l-a rugat într-ozi sã-l ºcoleascã ºi pe el. �Te-aºezilîngã mine ºi dacã o fi meseriata, vei învãþa. Dacã vei fi prost,n-o sã prinzi nimic.� Tînãrul aînsuºit tainele mlajei ºi, individu-al, a început sã studieze literatu-rã despre arta împletitului loziei.

A prins sã facã tot felul de obiec-te ºi sã trãiascã din asta. Dupã cea participat la lichidareaconsecinþelor dezastrului de laCernobîl, a avut multe problemecu sãnãtatea ºi s-a gîndit cã tre-buie sã-i moºteneascã cinevameseria, în cazul în care viaþa luiar fi pusã în pericol.

Dumnezeu însã a fost alãturide el ºi Constantin a devenit iarãºistãpîn pe viaþa lui. Întremîndu-se,din iunie 2000, în cadrul ONG�Artizana� a iniþiat, asemenimoºului sãu, în meseria pe care aîmbrãþiºat-o el însuºi de curînd,douã grupe de ºomeri din Paºcaniºi din satele vecine. Administraþialocalã i-a oferit inimosului meºter

O ªANSÃ LA MOMENTUL POTRIVIT

�Artizana� le-a redatsãtenilor încrederea

o încãpere unde acesta a deschisun atelier, în care a instruit timpde trei luni copii ºi invalizi dinlocalitate. S-a inclus în diverseproiecte finanþate de SOROS,Banca Mondialã, prin care a ins-truit alte cîteva zeci de persoane.Societatea olandezã Cordaid afinanþat amenajarea ºcolii-ateli-er, care avea sã funcþioneze peprincipiile unei ºcoli de meserii.Banca Mondialã l-a ajutat sãechipeze un laborator în care seprelucreazã materia primã.

Constantin Olteanu a încercatsã le iniþieze în tainele meserieiºi pe persoanele care vin în cãru-cior la ºcoala de meserii. Aici,aceºti oameni gãsesc un mediu

nou, comunicare ºi potconfecþiona obiecte pentru case-le lor. Invalizii se simt utili ºiimportanþi în atelierul lui Con-stantin Olteanu. Azi, meºterul sepoate considera împlinit. Deoa-rece au existat instituþii care i-auîntins mîna cînd îi era greu, adi-cã la începuturi, la rîndul sãu,Constantin Olteanu le-a redat lao mulþime de oameni pofta deviaþa, fãcîndu-i sã-ºi gãseascã unloc într-o lume în care ei se cre-deau inutili. (R.C.)

/ Constantin Olteanu

Alternative rurale, aprilie 2003 11SERVICII SOCIALE DE ALTERNATIVÃ

Budeºtiul este o localitateaflatã la nouã kilometri deChiºinãu. Pare neverosimilfaptul cã, în ultimii patruani, în obiectele de meniresocialã din Budeºti au fostinvestite circa 6,5 milioanede lei, sumã echivalentã cuºase bugete locale.

Cu contribuþia financiarã adiverºilor donatori, la Budeºti a fostrenovatã grãdiniþa de copii, creatCentrul de zi pentru copiii cudisabilitãþi mentale, reparat capitalºi dotat cu tehnicã ºi mobilier mo-dern Centrul de sãnãtate, deschisprimul centru cadastral rural dinMoldova ºi este în construcþie unimpunãtor centru cultural.Imaginaþi-vã cã agenþii economicide aici produc de la sãpun pînã laconserve ºi bere �Kellers�, oferind�front de lucru� localnicilor. Este in-credibil cã într-un sat din Moldovase pot face atîtea lucruri utilecomunitãþii.

Un examen pentrucomunitate

Însoþiþi de dna primar a comuneiBudeºti, Nina Costiuc, venim lagrãdiniþa �Viorel ºi Viorica� din lo-calitate. Aceasta a fost renovatã prinintermediul unui proiect finanþat cusuportul Fondului de Investiþii So-ciale din Moldova. Grãdiniþa repre-zintã o construcþie modernã, dinmulte blocuri legate între ele prin totfelul de turnuleþe ºi scãriþe plasateîn interior ºi în exterior. În pofidaaspectului ultramodern, în 1999,grãdiniþa se afla într-o stare deplo-rabilã. Fusese construitã fãrã a serespecta cerinþele tehnice ºi, prindecizia de a investi în acest proiect,comunitatea a intenþionat sã salve-ze edificiul ºi sã le creeze copiilorun sediu pe potriva vremurilor încare trãim.

Pentru aceasta era necesarã oinvestiþie de circa 75 mii de dolari.A fost un examen pentru întreagacomunitate, care trebuia sã acumu-leze 136 mii de lei, ne spune NinaCostiuc. În ciuda temerilor cã nuva izbîndi, comunitatea a susþinutexamenul pe zece. La 1 martie 2001,grãdiniþa �Viorel ºi Viorica� dinBudeºþi ºi-a redeschis uºile.

Ceva mai tîrziu, Angela Cibotar,preºedinta Asociaþiei pentru inclu-ziunea persoanelor cu disabilitãþi eraîn cãutarea unui local pentru Cen-trul de zi, proiect finanþat cususþinerea FISM ºi Guvernului fla-mand. Administraþia Budeºtiului afost receptivã la aceastã idee, ofe-rind Centrului un bloc al grãdiniþei.La 1 iunie 2001 a avut loc inaugu-rarea primului centru de zi pentrucopiii cu disabilitãþi mintale, numit�Start�.

Activitatea Centrului �Start�, cuo capacitate de 30 de locuri, este co-ordonatã de Asociaþia pentru inclu-

ziunea persoanelor cu disabilitãþi(AIPD) în cooperare cu autoritãþilelocale. Centrul este bine echipat,mobilat, nu duce lipsã de jucãrii ºide televizor. Tinerii care frecvente-azã instituþia au vîrste cuprinse în-tre 14 ºi 23 de ani, provin din fami-lii absolut normale din Budeºti,Bãlþata, Tohatin ºi Chiºinãu. Pînã aveni la centru, ei erau þinuþi în casã.Aici au învãþat sã comunice cu ceicare sînt la fel ca ei, cu jumãtãþi decuvinte, cu sunete înþelese numai deei. Munca fizicã ºi interesul pentrudiverse activitãþi îi ajutã sã uite cãsînt altfel decît restul lumii.

O fatã de vreo 14 ani, aºezatã cu-minte pe o canapea, înþelege cã oexaminãm cu privirea ºi pleacãruºinoasã capul. Un bãiat rîde par-cã fãrã motiv ºi ni se bagã în ochi,iar alþii spalã vesela ºi nici nu ob-servã apariþia unor oameni strãini în�casa lor�. Natalia Cernega, peda-gog ºi coordonator, ne spune cã lu-creazã cu ei la fel cum ar face-o cuniºte copii obiºnuiþi. Ei participã laplantarea puieþilor ºi arbuºtilor peterenul din jurul centrului, învaþã sãcoase ºi îºi pun imaginaþia în jocîntr-un teatru de pãpuºi. Serile, toþise întorc în sînul familiei. A douazi, revin ºi pe chipurile lor seghiceºte dacã au fost sau nu înþeleºide cei apropiaþi, dacã s-au bucurat

aceºti tineri ar putea produce cevavandabil. Deocamdatã, fac acest lu-cru la Budeºti.

�Start� învaþã tineriicu disabilitãþi sã fie

independenþi

Stiopa Lozan, în vîrstã de 20 deani, frecventeazã Centrul �Start� dedoi ani deja, adicã din prima zi de

tru, eventual, la serviciu, l-ar desta-biliza.

Angela Cibotar, preºedintaAsociaþiei pentru incluziunea perso-anelor cu disabilitãþi, ne-a relatat cãscopul creãrii acestui centru a fostde a evita instituþionalizarea perso-anelor cu disabilitãþi mentale. Fre-cventarea Centrului de zi ºi întoar-cerea în familie este alternativasituaþiei în care aceºti tineri ar fi fostinternaþi pentru toatã viaþa într-oinstituþie aflatã la zeci sau sute dekilometri de casa lor. Alt avantaj estecã beneficiarilor li se oferã un trai-ning în societate. În fiecare lunã,copiii ºi tinerii din centru merg lacinematograf, circ, expoziþii. Se simtmembri ai societãþii. La începutulanului, ei au confecþionat mãrþiºoarepe care le-au comercializat înreþeaua lor de cunoºtinþe. Recent,Centrul a achiziþionat trei copiatoa-re, oferindu-le astfel tinerilor cîtevalocuri de muncã ºi sentimentul cãsînt utili.

În condiþiile în care nu toþi bene-ficiarii Centrului pot comunica ºi audeprinderi care le-ar facilita integra-rea în societate, �Start� implemen-teazã programe care pot dezvoltaabilitãþile lor de a se descurca sin-guri. Iniþial, ei învaþã sã comunice,apare ambiþia, iar mai tîrziu � ºi de-prinderile profesionale. Urmãtoarea

CENTRUL �START� DIN BUDEªTI

Deschidere cãtre viitor

etapã va fi crearea locurilor de mun-cã adaptate pentru ei, dar plasate înniºte instituþii sau întreprinderi or-dinare. Scopul final este ca, pãrãsindcentrul, tinerii sã nu se simtã strãiniîntr-un mediu de activitate obiºnuit.

Centrul �Start� este o verigã înreþeaua serviciilor sociale de alter-nativã ce ar trebui sã existe ºi în so-cietatea noastrã. La aceastã etapãpersoanele cu disabilitãþi îºi dezvol-tã abilitãþile care, mai tîrziu, le-aroferi independenþa.

Dupã ce pãrãsim sediul grãdiniþeiºi Centrul, Nina Costiuc ne vorbeºtedespre celelalte realizãri ale admini-straþiei locale ºi ale celor douã ONG-uri. În centrul localitãþii se renovea-zã Centrul pentru copii ºi tineret, cusuportul Fundaþiei �Udo-Iurgens� ºial Asociaþiei �Hilfsprojekt-Stras-senkinder e.V� din Germania, care ainvestit în acest proiect 82 mii dedolari. Alãturi, activeazã Centrul ca-dastral, iar vizavi - Centrul de sãnãta-te, renovat printr-un proiect al Fon-dului de Investiþii în Sãnãtate.

Trebuie sã trãieºti pentru oame-ni ºi sã te întrebi searã de searã cîtbine ai fãcut pentru ei � aceasta esteraþiunea administraþiei locale ºimotivaþia a tot ce s-a schimbat laBudeºti.

Rodica CIORÃNICÃ

de o atitudine normalã în familie.Dacã facem abstracþie de defec-

tele fizice cu care s-au nãscut ºi pen-tru care nu poartã nici o vinã, ei sîntca ºi noi, oameni cu sentimente, cuemoþii, oameni care se îndrãgostescºi care sperã sã li se rãspundã cuacelaºi sentiment. Poate cã realize-azã cã sînt altfel decît ceilalþi, darîn cadrul centrului aceºti adolescenþise simt confortabil. Acasã, zile în-tregi închiºi în odãile lor, erau par-cã inutili ºi uitaþi de toatã lumea.Aici lucreazã, vãd rezultatele mun-cii lor, se bucurã cã sînt capabili deceva, au prieteni ºi se simt incom-parabil mai bine decît între cei pa-tru pereþi ai casei lor.

Angajaþii centrului încearcã sã legãseascã vreo slujbã dupã ce disci-polii lor pleacã de aici, dar este fo-arte dificil. Nu existã un cadru le-gislativ adecvat acestei situaþii, nuexistã întreprinderi mici în care

activitate a acestuia. �Stiopa a în-drãgit mult centrul ºi oamenii deaici, ne-a mãrturisit mama lui, Roza.S-a ataºat enorm, iar atunci cînd estebolnav, se strãduie sã respecte înto-cmai prescripþiile medicului ca sã sepoatã întoarce cît mai curînd prin-tre prietenii lui. ªi nouã ne este fo-arte comod, putem sã mergem la ser-viciu ºi sã ne soluþionãm probleme-le.� Din cîte ne-a spus Roza Lozan,fiul ei crede cã va merge toatã viaþala centrul din Budeºti. Cu regret, nueste chiar aºa.

Pãrinþii lui Stiopa sunt foartepreocupaþi de viitorul lui. Sperã cã,dupã ce va pãrãsi centrul, bãiatulva fi angajat undeva. În ultimii doiani fiul lor a devenit organizat ºi res-ponsabil. I-au dispãrut complexele,este mai îndrãzneþ ºi poate ieºi deunul singur în oraº.O perturbare dela obiºnuinþa de a se trezi în fiecaredimineaþã ca sã poatã merge la cen-

12 Alternative rurale, aprilie 2003

Centrul Naþional de Asistenþã ºi Informare a ONG-urilor din MoldovaCONTACT cu susþinerea financiarã a Fundaþiei Soros Moldova

anunþã continuarea Programului Dezvoltare Comunitarã în anul 2003

Centrul CONTACT ANUNÞÃ

Scopul programului este de a contribui la dezvoltarea comunitãþilor rurale prin implicarea cetãþenilor în rezolvareaproblemelor comunitãþii.

Programul Dezvoltare Comunitarã este o componentã a programelor Societate Civilã, Femei ºi Administraþie PublicãLocalã a Fundaþiei Soros Moldova, administrat de Centrul CONTACT.

În cadrul programului se anunþã un concurs de granturi mici pentru proiecte iniþiate de organizaþii neguvernamenta-le, administraþia publicã localã, alte instituþii din comunitãþile rurale (grãdiniþe, ºcoli, spitale etc.).

Proiectele trebuie sã fie sprijinite de comunitate în proporþie de minim 10% (minim 2% din suma solicitatã - înbani, restul - în formã liberã) din costul total. Suma maximã a granturilor acordate va fi echivalentul în lei moldoveneºti a1000 de dolari SUA.

Procedura de prezentare a proiectuluiProiectele urmeazã sã fie prezentate în trei exemplare elaborate în baza unei cereri de finanþare tipizatã, tipãrite (com-

puter, maºina de dactilografiat), în limba românã sau rusã.Informaþia amãnunþitã referitoare la specificul programului ( condiþii, procedura de selectare, criteriile de analizã ºi

evaluare a proiectelor etc.) se gãseºte în Ghidul programului.Pentru consultanþã, obþinerea cererii-tip de finanþare ºi a Ghidului programului vã puteþi adresa la oficiile Centrului

CONTACT din:Chiºinãu (str. Bucureºti, 83; tel. 233946, 233947, 233948),

Bãlþi (str. Puºkin 38, tel. 231 20157),Cahul (Piaþa Independenþei, 1, of. 29, tel. 239 28993),

Soroca (bd. ªtefan cel Mare, 20, tel. 230 26023),Comrat (str. Galãþeanã, 17; tel. 238 23516).

Data limitã de prezentare a proiectelor este 11 iulie 2003, ora 17.00.

Centrul Naþional de Informare ºi Asistenþã pentru ONG-uri CON-TACT anunþã Programul de instruire continuã pentru reprezentanþiiorganizaþiilor neguvernamentale ºi ai grupurilor de iniþiativã. Progra-mul de instruire continuã derivã direct din misiunea Centrului CON-TACT care se concretizeazã în sprijinirea sectorului asociativ prinoferirea de servicii de instruire, consultanþã ºi informare.

Scopul programului este de a contribui la sporirea eficienþeiactivitãþii ONG-urilor ºi, implicit, creºterea calitãþii prestaþiei lor încontextul societãþii. Instruirea membrilor asociaþiilor în diverse as-pecte ale managementului asociativ devine un imperativ în condiþiilecreºterii permanente a numãrului de organizaþii, membrii cãrora nuau o pregãtire necesarã în domeniul managementului asociativ, faptce produce deficienþe în activitate ºi, chiar, deseori împiedicã la de-zvoltarea normalã a organizaþiilor.

Programul presupune promovarea activitãþilor de training. La se-minare pot participa membrii organizaþiilor neguvernamentale caredovedesc apartenenþa la o organizaþie. La seminarele privind cadrullegislativ ºi înregistrarea unei organizaþii neguvernamentale pot sãparticipe ºi persoane care nu sînt încadrate într-o asociaþie.

Frecvenþa seminarelor în programul Instruire continuã va fi decîte unul pe sãptãmînã. În cazul cererii sporite este posibilã o creºterea numãrului de seminare. Numãrul de participanþi nu va depãºi 25 depersoane.

Pe parcursul anului 2003, Centrul CONTACTva promova seminare în urmãtoarele domenii:

Ø Cadrul legislativ ºi înregistrarea unei organizaþii neguver-namentaleØ Scrierea propunerii de finanþareØ Colectare de fonduriØ Managementul resurselor umaneØ Managementul voluntarilorØ Planificare strategicãØ Managementul organizaþiei

Pentru informaþii suplimentare contactaþi�ne la:or. Chiºinãu, str. Bucureºti, 83; tel. 23-39-47, 23-39-48.

Programul deinstruire continuã

BURSA OFERTELOR

Program de granturiLa momentul actual, Fundaþia Eurasia oferã susþinere financiarã pentru proiecte necomerciale, novatoare, cu o finalitate

ºi rezultate bine definite, care se încadreazã în urmãtoarele domenii prioritare:l dezvoltarea antreprenoriatului privat;l administraþie publicã ºi politici publice;l societate civilã.Fundaþia Eurasia NU acordã sprijin financiar pentru urmãtoarele tipuri de activitãþi: burse pentru studii, asistenþã umanitarã,

programe de asistenþã ºi reabilitare psihologicã, cercetãri tehnico-ºtiinþifice, medicinã ºi ramuri similare, culturã, cercetãri în dome-niul istoriei ºi ecologie.

Pentru informaþii suplimentare, vã puteþi adresa la Reprezentanþa în Moldova a Fundaþiei Eurasia: tel./fax. (022) 24.76.03 saue-mail:eurasia@eurasia.mldnet.com, www.eurasia.org

EURASIA

1. SCOPURI ªI OBIECTIVEScopul programului canadian pentru iniþiative locale

(Canada Fund-CF) este de a sprijini dezvoltarea uneisocietãþi civile puternice, viabile ºi pluraliste în contextuleconomiei de piaþã, prin facilitarea participãrii active a gru-purilor ºi organizaþiilor voluntare non-profit în procesulreformei sociale, economice ºi politice.

2. PRIORITÃÞILE PE ÞÃRI.MOLDOVA

Ø Sprijinirea dezvoltãrii capacitãþii ONG-urilor;Ø Sprijinirea dezvoltãrii economice;Ø Încurajarea protecþiei omului ºi a dezvoltãrii resurselorumane;Ø Îmbunãtãþirea protecþiei mediului;Ø Sprijinirea dezvoltãrii conºtiinþei civile democratice prinstimularea creºterii angajãrii ºi participãrii cetãþenilor;Ø Stimularea cooperãrii dintre ONG-urile locale ºiautoritãþile publice;Ø Acordarea de asistenþã grupurilor defavorizate, cum arfi persoanele cu handicap.

3. CINE POATE SOLICITA GRANTURIContribuþiile pot fi acordate grupurilor ºi organizaþiilor

neguvernamentale ºi comunitãþilor locale în vederea im-plementãrii de proiecte în beneficiul comunitãþii.

Fondurile nu pot fi acordate unei persoane fizice în ve-derea obþinerii de beneficii personale.

4. CRITERII DE ELIGIBILITATEProiectele trebuie sã fie compatibile cu obiectivele ºi

programele reformei economice ºi politice ale guvernului

PROGRAMUL CANADIANPENTRU INIÞIATIVE LOCALE

naþional.Exemple de activitãþi sprijinite de programul Canada

Fund:Ø Seminare de pregatire ce vizeazã întãrirea capacitãþii ONG-urilor;Ø Activitãþi menite sã atragã participarea voluntarilor ºisã creascã participarea civicã în rezolvarea problemelorlegate de spaþiile verzi ºi administrarea delºeurilor;Ø Educarea populaþiei în scopul reducerii violenþei ºi abu-zului împotriva femeilor ºi copiilor.

Contribuþiile primite pentru proiect trebuie folosite înscopurile declarate. Proiectele aprobate trebuie sã fie uni-cat ºi nu este permis ca acestea sã fie duplicate, variantecorectate sau o forma de finanþare canadianã simultanã aunor proiecte deja finanþate de cãtre Guvernul canadian.

Studiile de fezabilitate nu sînt eligibile pentru acestprogram.

Contribuþia canadianã nu poate depãºi valoareade 6000 dolari SUA.

Propunerile de proiect trebuie trimise cãtre:Daniela Topîrceanu, CFLI Officer, Canadian Embas-

sy, Technical Cooperation Section, 36, Nicolae Iorga Street,71118 Bucharest, Romania, tel. + 40-1-307 5097, 307 5059(on Wednesdays, from 09:00 a.m. to 05:00 p.m.), tel. +40-1-781 6212 (marþi ºi joi - 09:00 -17:00), mobil: +40-91 812 882,

e-mail: daniela.topirceanu@dfait-maeci.gc.ca, daniela_topirceanu@hotmail.com

Programul Informaþionalanunþã Programul

de Dezvoltare aColecþiilor de BibliotecãProgramul are drept scop asigurarea accesului la

informaþie, cunoaºtere ºi culturã, acordînd sprijin bibliote-cilor publice la dezvoltarea colecþiilor de literaturã în di-verse domenii de interes deosebit pentru comunitate, con-tribuind astfel la completarea fondurilor de bibliotecã cupublicaþii de maximã actualitate pentru dezvoltarea umanã.

Programul se adreseazã bibliotecilor publice de toatenivelurile din teritoriu (comunale, orãºeneºti, judeþene).

În cadrul programului vor fi acordate granturi de pînã la1500 USD pentru proiecte de dezvoltare a colecþiilor. Gran-turile vor fi acordate pe bazã de concurs.

Proiectele prezentate la concurs vor include urmãtoareainformaþie:

1. Descrierea succintã a bibliotecii ºi a comunitãþii încare activeazã;

2. Caracterizarea fondului existent de documente ºi abeneficiarilor;

3. Argumentarea necesitãþii de dezvoltare a colecþiei;4. Accesibilitatea ºi promovarea noii colecþii;5. Lista publicaþiilor solicitate;6. Bugetul proiectului;7. Trei oferte de la edituri sau difuzorii de carte;8. Curriculum Vitae al persoanei responsabile de proiect.Formularele de participare completate, însoþite de celelalte

documente solicitate, urmeazã a fi prezentare la Fundaþia So-ros (Chiºinãu, str. Bulgarã, 32) pîna la data de 25 iunie 2003.

Formulare de participare la concurs ºi informaþiisuplimentare pot fi solicitate la sediul Fundaþiei Soros,

str. Bulgarã, 32; tel: 27 00 31, 27 44 80,fax: 27 05 07, director de programe -

Mariana Alecsandri, e-mail: malecsandri@soros.md