Upload
others
View
119
Download
53
Embed Size (px)
Citation preview
I
:
SENECALucius Annaeus
ALT TIMP NU AM
f#HvtuE
Seneca Lucius
Despre scurtimea viefiiDespre vialafericiti
Traducere din limba latind deIoana Costa, Vichi-Eugenia Dumitru
9i $tefania Fercheddu
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei
SENECA" LUCIUS ANNAEUS
Alt timp nu am:
Despre scurtimea vietii = De brevitate vitaeDespre viala fericitd = De vita beata / Seneca L.lg
trad.: Ioana Cost4 Vichi-Eugenia Dumitru gi $tefania Fercheddu;
desene: $tefan Procopie; coord.: Anastasia Staicu.
Editura Seneca Lucius Annaeus, 2014, Bucuregti
ISBN 978-606-93594-5-7
I. Costa Ioana (trad.)II. Dumitru, Vichi Eugenia (trad.)
III. Fercheddu, $tefania (trad.)lV. Procopie, $tefan (il.)V. Staicu, Anastasia (coord.)
821,.124-96=135.-1,
machetare: Dragog Tudor
Tipdrit la Monitorul Oficial R.A.
Toate drepturile prezentei edifii sunt rezervate autorilor. Nici o parte din
aceastd lucrare nu poate fi reprodusd, stocatd sau transmisd sub indiferent
ce formd fdrd acordul prealabil scris al autorilor.
CUPRINS
CuvAnt inainte .............:....... 7
Despre colecpe 8
Despre volum 9
DialoguriDespre scurtimea vie,tii, De brevitate vitae ............. 11,
Despre viald fericitd, De vita beata .......... 77
Cuvdntdupd .157DespreSeneca 158
Despre Paulinus 1'61'
Despre Novatus 161Note .......... 163Indice 170Curente filozoliceStoicii 172
Epicureii 172
Cinicii 173
lnsemndrile tale .............. 174
""l!
F
cuvANT iNeINru.inainte de imagini:
'[',,*,rt*h*lrri"
Imaginile din aceasti coleclie au fost gdndite de $tefan Procopie,
Sasha Staicu gi Andrei-Florin Maceganu, elevi la UniversitateaNalionald de Arte Bucuregti.
Despre *curtimea vielii
Lui Paulinus
1. Cei mai multi dintre oameni, Paulinus, se plAng
de reaua-voinld a naturii, cdci ne nagtem pentru o du-
ratd neinsemnatd gi chiar gi acest r5stimp care ne-a fost
d,at zboard. atAt de repede gi cu o asemenea iufeal5,
incAt pe toti, cu prea pufine exceplii, viaja ii pdrdsegte
tocmai cAnd sunt mai pregdtiji de viald,. Nu doar
gloata gi poporul lipsit de minte suferd acest - cum
este socotit de oameni - rdu universal. Chiar bdrba,ti
plini de faimd au ridicat plAngeri din pricina lui. El l-a
fdcut sd exclame pe cel mai de seam5, dintre medici:
,,viata este scurtd, gtiinfa, Ittngd" .
2. Acest fapt l-a silit pe Aristotel pe c6nd cerceta na-
tura sd intre intr-o controversd, prea pufin potrivitd unuiinfelept, sustinAnd despre naturi ,,cd.le-a ardtat anima-
lelor, ir privinta v6rstei, o asemenea bundvoinjd incAt le-
a dat sd trdiascd de cinci sau de zece ori o viafd de om, intimp ce omului, ndscut pentru infdptuiri numeroase gi
insemnate, i-a impus o limitd atdt de skAmtd."
3. Nu este pufin timpul pe care il avem, ci mult cel
pe care l-am pierdut. Viala este itrdeajuns de lungd gi
ne-a fost datd din plin pentru implinirea faptelor de
mare importanfd, dacd viala intoeagd este bine chibztntd;
insd cAnd este risipitd in lux gi nepdsare, cdnd nu este
*r4 '
NU ENCei I[,tT
P4TN -Tir{?(lt
c'EL W CERE
PE eeFE Tt ffiM r
L-frM. PiEftbrll:
4j
^r't ,
Despre scurtimea rrielii
consumatd i:r numele unui scop bun, afunci cAnd clipa
ultim5, in cele din urmd, ne silegte, intelegem cd am tre-
cut printr-o viafd de care nu ne-arn dat seama cd se duce.
4. Aga este:nu primim o viafd scuttd, ci ne-o facem
scurtS, nu ii ducem lips4 ci suntem risipitori. Aseme-
nea marilor gi regegtilor bogdfii, care, cAnd ajung inmdna unui stdpAn rdu se irosesc, in timp ce altele, chiar
modeste, dacd sunt incredinfate unui bun paznic cresc
prinbund folosinjd, viala noastrd se intinde mult pentru
cel care gi-o or6nduiegte bine.
JIfr, ,rr+e utln tt^a*l w ca,w tl a,wm,ti *otlttcel f ^)I-l* yr/d"t.
44
Despre scurtimea vielii
1. Pentru ce ne plAngem de naturd? Ea s-a purtat cu
bundvoinfd: e lungd viaja, dacd gtii sd o folosegti. Altmin-
teri, pe unul il stdpAnegte o avarifie nesifioasd; pe altul
o hdrnicie s6rguincioasd in treburi de prisos; unul se im-
batd cu viru altul e amorfit de toropeald; pe un altul ilobosegte ambifia depinzAnd mereu de pdrerile celor-
lalf, pe altul patima nesdbuitd a negoplui il duce cdtre
toate pdmAnturile gi toate mdrilg in speranfa de cdqtig;
pldcerea armelorii chinuie pe unii, irrtotdeauna ori preo-
cupafi sd-i pund in primejdie pe a1fi., ori nelinigtifi sd nu
fie ei ingigi puqi in primejdie; sunt unii Pe care ii con-
sumd, printr-o servitute de bund voie, o plecare infalasuperiorilor fdrd agteptarea vreunei recunogtinfe.
2. Mu$i sunt ocupafi fie sd jinduiascd la soarta altota,
fie sd se vaite de a lor; cei mai mul1i, care nu urmdresc
nimic precis, sunt govdielnici, inconstanli gi nemulp-mili de ei tngigi - ei sunt azvArlitt dincauza ugurdtdfii
lor spre planuri mereu noi; unii nu gi-au stabilit princi-
pii dupd care sd se cdlduzeascd pe drumul viefii, ci
soarta ii surprinde in timp ce l6ncezesc Ai cascd - e atAt
de clar cd aga se intAmpld, trcAt nu pun la indoiald ade-
vdrul din cuvintele pe care cel mai de seamd dintre
poefi le-a rostit parcd intr-un fel de oracol: ,,Partea din
crf 2,
45
F
Despre scurtimea vielii
via!5 pe care o trdim cu adeverat este subtire." Cdci totrestul existentei nu este viald., ci doar timp.
3. Viciile ne asediazd gi ne impresoard de pretutin-deni gi ne impiedicd ochii sd se inalte sau se se ridicespre a discerne adevdrul; dimpotrivd, ne apasd in jos,
odatd ce ne-au cufundat qi ne-au legat de pofte jos-
nice. Celor cdzulinu le este nicicAnd ingdduit sd se in-toarcd la ei inqigi; dacd din intAmplare au vreodatdparte de linigte, asemenea mdrii celei adAnci, care con-
tinud sd se umfle dupd ce vAntul a incetat, ei se agitdqi nu gdsesc niciodatd pace de la patimile lor.
4. Crezi cd vorbesc despre cei ale cdror pdcate suntrecunoscute de tofi? Privegte-i pe cei la a cdror fericireoamenii aleargd grdmadd; sunt sufocafi de atAta bund-stare. Pentru cAt de mulfi bogdliile sunt o povard! Ce
mulfi sunt cei cdrora elocinta qi sfortarea zilrricd de a-gi
ardta inzestrdrile le-au supt sAngele! CAt de mulfi suntpalizi dincatzapldcerilor neincetate! CAt de multi suntcei cdrora alaiul clientilor aflati mereu in preajmd nule-a mai ldsat nicio libertate! Pe scurt, trece-i in revistdpe toli acegtia, de la cei mai mici pAnd la cei mai de sus:
unul are nevoie de un avocat, celdlalt ii rdspunde laapel, alfui este ir:r proces, unul il apdrd, altul ii dd sen-
tinta, niciunul nu se judecd pe sine, fiecare se consumdde dragul altuia. Pune-fi cAteva intrebdri despre oarne-
nii ale cdror nume le gtii pe dinafard gi vei vedea cd
acestea sunt semnele prin care pot fi recunoscuti: unul
c"4'
?ofrTFft !it^t rtrfi,rF
ffE 'UO'lRE.
47
PE CEfiE O 'IISiM CU ADTUFffiT
M( 2'Despre scurtimea vielii
il cultivd pe un al doilea, iar al doilea pe un al treilea;
niciunul nu tgi aParfine siegi.
5. $i apoi, unii oamenii simt o indignare cAt se
poate de smintitd: se plAng de dispretul pe care ilaratd cei care le sunt superiori, pe motiv cd nu-gi fac
timp pentru cei care vor'sd intre la ei in audienfd! Dar
are cineva indrdzneala de a se plAnge de trufia altuia,
cAnd el insugi nu 19i acordd sieqi timp niciodatd? Cu
toate acestea, indiferent cine egti, acel om care ili este
superior ili mai aruncd uneori o privire, fie 9i cu o ex-
presie arogantd,,igi apleacd urechile la vorbele tale, ifi
ingdduie sd stai aldturi de el; dar tu nu te invredni-
cegti niciodatd sd te uili la tine sau sd te asculti pe tine'
Nu ai de ce, prin urmare, sd ii reproqezi cuiva aceste
indatoriri, fiindci, atunci cAnd tu le-ai indeplinit, nu
cdutai compania altuia, ci nu o puteai suporta pe a ta'
<rtrl'l
48
"?onk^ l* rl"U w ca,1z ^ ,,
o kii,tlx ru a*,iltk^ht er#n ru,u!*ihe. "
Despre scurtimea viefii
1. Chiar dacd toate marile spirite care au strdlucit
vreodatd ar fi de acord in privinla acestui subiect, nu
s-ar putea nicicAnd mira indeajuns de aceastd intune-care a minfii omenegti. Oamenii nu suportd ca cineva
sd le pund mAna pe proprietdfi 9i, dacd existd o cAt de
micd gAlceavd in privinta hotarelor de pdmAnt,
aleargd tofi la pietre gi la arme; gi totugi, le permit sd
pdtrundd in viafa Lor,ba chiar ei ingigi ii aduc indun-
tru pe cei care in cele din urmd vor ajunge sd se instd-
pAneascd peste ea. Nu se gdsegte nimeni care sd vrea
sd igi impartd banii, totuqi cu cAt de mulli igi imparte
fiecare dintre noi viala! Cdnd igi pdzesc averile, oa-
menii sunt foarte zgdrclli, totugi, cAnd vine vorba de
cheltuirea timpului lor, singurul caz in care avariliaeste de ldudat, devin risipitori.
2. Astfel, mi-ar plHcea sd-l iau pe unul din alaiul celor
mai in vArstd gi sd ii spun: ,,Ydd cd. ai ajuns la capdtul
vielii omenegti, te apasd cei o sutd de ani sau chiar mai
mult haide acum, amintegte-fi vialata 9i fd un bilan!.
Gdndegte-te cdt din acest rdstimp fi s-a dus cu un cre-
ditor, cAt cu o iubitd, cu un patron sau un client, cAt ai
pierdut cu disputele conjugale, cu pedepsirea sclavilor,
cu alergdtura de colo-colo cu treburi prin orag. Adaugd
urJ '
4!