15
Afecțiunile musculo- scheletice legate de muncă DR. CRISTINA PUŞCAŞU STUDENT: ANDE DERIA ALI FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ OVIDIUS

ali ande deria.pptx

Embed Size (px)

Citation preview

Afecțiunile musculo-scheletice legate de muncă

DR. CRISTINA PUŞCAŞU

STUDENT: ANDE DERIA ALI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ OVIDIUS

Abordare

Aspecte definitorii Afecţiuni musculo-scheletale legate de muncă Statistici Aspecte importante Bibliografie

Aspecte definitorii

Cheia pentru prevenirea afecțiunilor musculo-scheletice legate de muncă ţine de ergonomie - știința de amenajare a mediului de lucru a lucrătorului .

"Durerile de spate", "durerile de încheieturi" sunt dintre cele mai frecvente simptome cu care se prezintã medicii stomatologi

Aspecte definitorii

Definirea suferintelor musculo-scheletale profesionale dezordini ale muschilor, ligamentelor, nervilor, tendoanelor,

articulatiilor, cartilagiilor, discurilor vertebrale

suferinte ce nu sunt rezultat tipic al unui eveniment acut (alunecare, cãdere, s.a.) ci reflectã un fenomen continuu, persistent

suferinte decelate în cursul anamnezei sau descoperite cu ocazia unor teste medicale, suferinte care apar intermitent, având un caracter invalidant ori cronic

 suferinte ce sunt entitãti bine definite:  prin semne: sindromul de tunel carpian

 prin localizare: dorsopatia lombarã

Aspecte definitorii

Importanta problemei suferintelor musculo-scheletale : în morbiditatea generalã patologia musculo-osteo-articularã se

aflã pe primele locuri în aproape toate sectoarele economice, ca prevalentã

afectiunile musculo-scheletale, îndeosebi cele ale coloanei vertebrale, implicã niste costuri dintre cele mai mari în cadrul suferintelor profesionale si / sau legate de profesiune

suferintele musculo-scheletale determinã scãderea productivitãtii muncii si a calitãtii produselor

Afecţiuni musculo-scheletale legate de muncă

Poziţiile incomode şi forţate ale corpului cauzează dureri de spate,  repetitivitatea, dureri de gât şi umeri, iar factorii psihosociali accentuează percepţia bolilor.  

Folosirea uneltelor cu vibraţii de mare frecvenţă cauzează o uşoară neuropatie a mâinii.

 Igieniştii şi periodontiştii care stau aşezaţi sunt predispuşi la dureri de gât, umăr şi mână, în  principal datorită posturilor statice, combinate cu mişcări forţate şi repetitive inerente  meseriei.

Dentiştii generalişti sunt mai susceptibili la dureri lombare şi  cervicale, datorate PSP, dar au mai puţine afecţiuni cauzate de mişcări repetate.

Afecţiuni musculo-scheletale legate de muncă

Efectele fiziologice negative ale posturilor  statice aşezate pot fi exacerbate de operaţiile la patru mâini, introduse în anii 1960 ca metodă de diminuare a stresului şi oboselii operatorului, odată cu maximizarea  eficienţei.

Deşi menţinerea operatorului în acelaşi loc  era considerată un beneficiu, studiile sugerează ca PSP  contribuie de asemenea durerii operatorului. S-a  constatat ca operatori care lucrau la patru mâini aveau  tendinţa de a lucra mai multe ore fără pauză şi acuzau  frecvenţe mai mari de apariţie a durerilor decât cei care nu practică această metodă.

Dentiştii stau de obicei în posturi statice care necesită ca mai mult de 50% din muşchii corpului să se contracte pentru a menţine corpul nemişcat contra gravitaţiei.

Forţele statice ce rezultă din aceste posturi sunt mai solicitante decât forţele dinamice. Când corpul uman este supus la PSP în mod repetat, el iniţiază o serie de mecanisme care duc la durere, accidentare sau o boală musculoscheletică ce poate pune capăt carierei.

Dezechilibrele musculare,  ischemiile, hipomobilitatea încheieturilor şi degenerarea discurilor spinale sunt doar unele dintre consecinţele fiziologice ale PSP.

Afecţiuni musculo-scheletale legate de muncă

Tratamentele medicale moderne necesită menţinerea  de către dentişti a multor posturi statice incomode. În timpul tratamentului, totuşi, operatorii trebuie să încerce să menţină o postură neutră, echilibrată. 

Chiar şi cu cel mai bun echipament ergonomic, operatorii se găsesc adeseori în posturi incomode prelungite. Aceste posturi constau de cele mai multe ori  din aplecări în faţă şi rotaţii laterale repetate ale capului, gâtului şi trunchiului.

Cu timpul, muşchii responsabili de rotaţie a corpului pot deveni mai  puternici şi mai scurţi, în timp ce muşchii antagonişti  devin mai slabi şi mai lungi .

Muşchii scurtaţi pot  deveni ischemici şi dureroşi, exercitând forţe asimetrice asupra coloanei care pot cauza dezalinierea coloanei vertebrale şi scăderea libertăţii de mişcareîntr-o direcţie şi nu în alta.

Majoritatea dentiştilor dreptaci rotesc repetat gâtul spre stânga în timp ce se apleacă spre dreapta pentru a-şi mări vizibilitatea

Afecţiuni musculo-scheletale legate de muncă

Dezechilibrele musculare pot de asemenea apărea între muşchii care stabilizează şi cei care mişcă.

Munca continuă la nivelul şi sub nivelul ochilor duce la o postură încovoiată. Aceasta poate cauza slăbirea şi elongaţia muşchilor stabilizatori ai omoplaţilor (trapezul inferior şi median, romboidul şi muşchiul serratus anterior). Astfel omoplaţii tind să  se îndepărteze de coloană. 

Muşchii anteriori (scalenul,  sternocleidomastoidianul şi pectoralul) devin scurţi şi tensionaţi, trăgând capul în faţă. Ligamentele şi muşchii adoptă treptat această configuraţie, făcând dificilă asumarea posturii corecte.

Ciclul dezechilibrului muscular continuă pe măsură ce muşchii scurtaţi devin şi mai scurţi, iar cei slabi devin şi mai slabi. În plus, nervii principali ai braţului se află în spatele unor anumiţi muşchi, fiind direct influenţaţi de presiunea acestora

Afecţiuni musculo-scheletale legate de muncă

Postura cocoşată măreşte forţele exercitate asupra muşchilor superiori ai gâtului (trapezul superior şi levator scapulae) şi discurilor intervertebrale.

Această presiune poate cauza ischemie şi dureri ale muşchilor suprasolicitaţi. În interiorul discului intervertebral cervical, presiunea mărită conduce la modificări degenerative, mărind riscul de rănire a discului.

Dezechilibrul muscular care tinde să se dezvolte între abdominali şi muşchii lombari este în special problematică pentru dentiştii care lucrează aşezaţi.

Aplecarea repetată spre pacient cauzează suprasolicitare extensorilor lombari, în timp ce muschiul abdominal stabilizator (transversus abdominus) tinde să slăbească.

De-a lungul lunilor sau anilor, corpul se va adapta posturii incomode cauzată de modificările musculare şi va menţine poziţia de dezechilibru nu numai la locul de muncă, ci şi în timpul liber.

Statistici Cele mai multe echipamente stomatologice , machete

operatorii , precum și procedura de tehnici au fost dezvoltate cu un dentist de sex masculin medie în minte.

Ca rezultat , stomatologii de sex feminin au fost forțati să se adapteze lor ( de obicei ) mai mici și în formă de diferit cadre la un mediu de lucru conceput pentru un.

Aceasta este o supraveghere extraordinara atunci când se consideră că în practica medie de patru - operatori dentari există două camere de igienă , două camere de stomatologie operative , și trei practicieni ( un dentist și doi igieniști )

Statistici

Dacă presupunem că aproximativ 98 % din igienisti sunt de sex feminin si 21 % din medici stomatologi sunt de sex

feminin , ceea ce înseamnă că peste 70 % din timp medicul de rulare până la scaunul dentar este o femeie , nu un om . Deci,practicantul mediu este de fapt de sex

feminin

Aspecte importante

Deși medicii stomatologi au avut o rata mai mare a simptomelor sindromului de tunel carpian decat populatia generala , atunci cand au fost utilizate măsuri electrofiziologice , prevalența a fost determinată a fi aproape la fel

Recunoașterea timpurie a sindromului de tunel carpian poate duce la gestionarea și că educația mai eficientă în ceea ce privește factorii de risc ergonomic poate fi un preventive eficiente . Există o nevoie pentru studiu suplimentar , în special pentru a determina riscul de tunel carpian pentru femei stomatologi .

Nu este nevoie de producători pentru a oferi o gamă mai largă de setări și funcții pentru echipamente dentare

Bibliografie

 1. Cohen Alexander L., Gjessing Christopher C., Fine LawrenceJ., Bernard Bruce P., McGlothlin James D. - Elements of Ergonomics Programs, A Primer Based on Workplace Evaluations of Musculoskeletal Disorders, U.S. Department of Health and Human Services, 1997

2. Rosecrance John - Upper Extremity Musculoskeletal Disorders, Reducing Workplace Injuries and Illnesses through Ergonomics, Stara Tura, Slovak Republic, June 23-25, 1997

3. Zimmermann Chris L. - Manual Material Handling, Reducing Workplace Injuries and Illnesses through Ergonomics, Stara Tura, Slovak Republic, June 23-25, 1997

Vă mulţumesc

AFECȚIUNILE MUSCULO-SCHELETICE LEGATE DE MUNCĂ

STUDENT: ANDE DERIA ALI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ OVIDIUS