13
CURS 10- LIMBAJE DE PROGRAMARE(3) LIMBAJUL PASCAL (3)

Algoritmi Curs 10

Embed Size (px)

Citation preview

CURS 10- LIMBAJE DE PROGRAMARE(3)

LIMBAJUL PASCAL (3)

Instrucţiunea compusă

O instrucţiune compusă este o secvenţă de

instrucţiuni (simple, structurate sau compuse)

delimitate de cuvintele rezervate BEGIN şi END.

Mulţimea instrucţiunilor executabile ale unui

program este la limită o instrucţiune compusă.

Format: BEGIN listă _instr END;

unde lista_instr este o instrucţiune, urmată

opţional de alte instrucţiuni

Observaţii:

O instrucţiune compusă e tratată de compilatorul Pascal ca o instrucţiune simplă, efectul execuţiei ei fiind însă rezultatul înlănţuirii execuţiei instrucţiunilor componente.

Ea implementează natural structura secvenţială din programarea structurată

Instrucţiunile care compun instrucţiunea compusă pot fi, la rândul lor, alte instrucţiuni compuse.

Instrucţiuni de control sau condiţională (IF)

Determină execuţia condiţionată a unor instrucţiuni.

Format:

IF condiţie THEN

instrucţiune 1

ELSE

instrucţiune 2;

Observaţie:

Conditie este o expresie cu valoare logică.

Instrucţiunea poate fi orice instrucţiune Pascal, simplă sau compusă.

Instrucţiuni pentru realizarea structurilor repetitive

Instrucţiunea WHILE

Instrucţiunea REPEAT

Instrucţiunea FOR (ciclu cu contor)

Instrucţiunea WHILE

„Structura repetitivă condiţionată anterior”.

Format: WHILE condiţie DO instrucţiune;

(cât timp condiţie, execută instrucţiune)

instrucţiunea WHILE se mai numeşte instrucţiune cu test iniţial.

Instrucţiunea componentă a blocului WHILE poate fi executată de un număr oarecare de ori sau niciodată.

Instrucţiunea REPEAT

Realizează „structura repetitivă condiţionată

posterior”.

Format: REPEAT instrucţiune UNTIL condiţie;

Observaţie:

Ca şi la ELSE, înainte de UNTIL nu se pune ;”

Instrucţiunea FOR (ciclu cu contor)

Format:

1) FOR contor:=val iniţială TO val finală

DO instrucţiunea;

cu contor crescător

2) FOR contor:=val iniţială DOWNTO val finală

DO instrucţiunea;

cu contor descrescător.

Instrucţiuni de citire şi scriere a datelor

În Pascal se consideră că în mod normal datele se citesc dintr-un fişier de intrare predefinit denumit INPUT şi se scriu într-un fişier standard de ieşire denumit OUTPUT.

Aceste fişiere în TurboPascal sunt asociate tastaturii şi respectiv ecranului.

Fişierele INPUT şi OUTPUT conţin exclusiv şiruri de caractere organizate pe linii. Liniile sunt încheiate de caracterul special standard EOL introdus automat la apăsarea tastei ENTER.

Sfârşitul fişierului e specificat prin alt caracter special standard EOF.

Citirea datelor din fişierul INPUT

Citirea din acest tip de fişier se realizează caracter cu caracter, fişierele fiind secvenţiale, în sensul că nu poate avea loc o revenire într-o poziţie care a fost citită anterior.

Există două proceduri standard predefinite în Pascal:

READ

READLN

Procedura READ

Format: READ (variabilă{,variabila}); unde: variabilele pot fi doar de tip CHAR, INTEGER, REAL sau STRING

Se citesc valorile din fişierul INPUT din punctul unde s-a terminat citirea anterioară şi se atribuie aceste valori variabilelor precizate în mod explicit în apelul procedurii, ţinându-se cont de corespondenţa între valoarea citită şi tipul variabilei.

Procedura READLN

Format:

READLN (variabilă{,variabila});

Unica diferenţă faţă de READ constă în aceea

că următoarea citire se va efectua de pe o

linie nouă. (Se poziţionează pointerul de

citire după primul caracter EOLN).

END