Alegerea Şi Amplasarea Portaltoilor Şi a Soiurilor de Viţă Roditoare

8/19/2019 Alegerea Şi Amplasarea Portaltoilor Şi a Soiurilor de Viţă Roditoare

1/17

ALEGEREA ŞI AMPLASAREA PORTALTOILOR ŞI A SOIURILOR DE VIŢĂRODITOARE

• Alegerea şi amplasarea portaltoilor şi a soiurilor e !i"# roitoare se !a$a%e &' $u'%"ie e %eri'"ele a%estora $a"# e $a%torii %limati%i şi peologi%i

şi e resursele e%ologi%e ale (o'ei &' %are se !a &')i'"a pla'ta"ia !iti%ol#*pre%um şi e re(iste'"a +iologi%# a lor,

• Portaltoii se !or alege pe +a(a -.atalogului o)%ial al soiurilor /0i+ri(ilor1e pla'te e %ultur# i' Rom2'ia3* %are se pu+li%# şi se rea%tuali(ea(# &')e%are a' şi pe +a(a parti%ularit#"ilor agro+iologi%e ale a%estora,

• Alegerea şi amplasarea soiurilor 'o+ile se !a $a%e &' $u'%"ie e ire%"ia eprou%"ie /struguri pe'tru mas#* pe'tru !i'uri al+e* pe'tru !i'uri roşii1*"i'2' %o't e -.atalogul o)%ial al soiurilor e pla'te e %ultur# i'Rom2'ia3* e resursele 0eliotemi%e ale pogoriei şi e lu%r#rile e (o'are

a soiurilor 'o+ile amise &' %ultur#,• Orie'tati!* la +a(a pa'telor* pe soluri mai $ertile se !or amplasa soiurile

pe'tru mas# şi %ele pe'tru !i'uri e mas#* iar pe pa'tele %u e4po(i"ie$a!ora+il# şi pe soluri mai pu"i' $ertile se !or amplasa soiurile pe'tru!i'uri e %alitate,

• Dista'"ele e pla'tare su't e o+i%ei %ele o+iş'uite /565*5 m7868*5 m1*asigur2' o e'sitate e 9:;:6


2/17


3/17

• Pla'ta"ii !iti%ole e tip $amilial se &')i'"ea(# pe supra$e"e reuse etere'* e regul# &' >urul lo%ui'"ei* pe'tru satis$a%erea %o'sumului propriu,Dista'"ele e pla'tare su't mi%i* e 8*68*; m &'tre r2'uri şi 868*5 m &'tre+utu%i pe r2', Se %ulti!# at2t soiuri pe'tru mas# %2t şi soiuri pe'tru !i',De regul# a%este pla'ta"ii se lu%rea(# ma'ual* ar se pot lu%ra şi

me%a'i(at %u a>utorul moto%ultoarelor,

BIIŢAREA ŞI BTREŢIEREA PLATAŢIEI VITI.OLE B SISTEM E.OLOGI.

• Pla'tarea !i"ei e !ie se $a%e &' mo o+iş'uit* 'e)i' 'e%esare m#surispe%iale pe'tru pla'ta"iile e%ologi%e, .o'i"ia este %a materialul +iologi%$olosit s# )e per$e%t s#'#tos* s# 'u )e !iro(at sau s# pre(i'te urme eata% e +oli* ast$el &'%2t s# se asigure premi(a &')i'"#rii u'ei pla'ta"ii!iti%ole u'i$orme %are s# poat# ) e4ploatat# %o'$orm sistemului e%ologi%,

• B' primii a'i e la pla'tare* pe l2'g# lu%r#rile e &'tre"i'ere a !i"elor

spe%i)%e /%op%itul* t#ierea e $ormare* pli!itul şi legatul l#starilor1 oate'"ie eose+it# tre+uie a%orat# %omplet#rii golurilor %are se $a%eprim#!ara* &' %a(ul &' %are lu%rarea 'u a putut ) e4e%utat# &' primul a',

• Se $oloses% &' a%est s%op !i"e STAS !iguroase, B' %a(ul &' %are şi &' a%esta' mai apar goluri* a%estea pot ) %ompletate &' lu'a august e !i"e$orti)%ate la g0i!e%e sau toam'a up# %#erea $ru'(elor %u !i"e STAS*per$e%t s#'#toase şi i' a%eeaşi %om+i'a"ie soi !i'i$era 7 portaltoi,

• Sistemul e sus"i'ere ales tre+uie s# "i'# %o't e $orma e%o'u%ere şi tipul e t#iere* ast$el &'%2t pla'ta"ia s# +e'e)%ie(e la

ma4imum e aportul resurselor 0eliotermi%e al (o'ei* pe'tru a se e!itaum+rirea +utu%ilor şi imi'ua ata%ul e +oli,

• Pri' %o'u%erea şi legarea %oarelor &' i!erse $orme şi po(i"ii seurm#reşte?

• 6 reglarea %reşterii şi $ru%ti)%#rii* iri>2' %oarele ast$el &'%2t s#e4iste %o'i"ii priel'i%e pe'tru por'irea şi %reşterea l#starilor e pe toat#lu'gimea %oarei sau 'umai e pe o a'umit# por"iu'e a a%esteiaH

• 6asigurarea %o'i"iilor $a!ora+ile pe'tru aerisire şi utili(areae)%ie't# a lumi'iiH

• 6 uşurarea apli%#rii %elorlalte !erigi te0'ologi%e,

• E$e%tuarea lu%r#rilor e %o'u%ere şi legare a %oarelor se e4e%ut#"i'2' %o't e?

• 6 ire%"ia &' %are se %o'u% %oarele $a"# e r2'ul e !i"eH


4/17

• 6 &'#l"imea la %are su't %o'use %oarele $a"# e solH

• 6 ire%"ia &' raport %u !erti%ala şi )gura geometri%# $ormat# e%oare la legarea e mi>lo%ul e sus"i'ere,

• Revizuirea mijloacelor de sustinere. Se $a%e i' )e%are prima!ara* imeiat

upa termi'area taierilor i' us%at si s%osul %oarelor %a(ute la taiere,

• Sistemul e susti'ere este reali(at &' pri'%ipal* i' st2lpi i' +eto'* şis2rme porta'te amplasate la i!erse &'#l"imi $a"# e sol* &' $u'%"ie e$orma e %o'u%ere,

• Pri'%ipalele lu%rari %are se $a% su't i'repatarea a%estora la !erti%ala si peire%tia ra'ului* re$a%erea a'%orelor istruse a%%ie'tal e tra%toare*)4area sarmelor* a%a au %a(ut* i' lo%asurile e susti'ere* %ompletarea sii'ti'erea sarmelor pe toata lu'gimea ra'ului,

• T#ierea e roire urm#reşte:

• - o+"i'erea u'ui e%0ili+ru &'tre %reştere şi roire* %are s# %o'tri+uie lap#strarea %alit#"ii re%oltei şi a st#rii ei e s#'#tate* la $olosirea resurselor'aturale &' $a!oarea %a'tit#"ii si %alit#"ii prou%"iei e struguri,

Pri' a%easta operatiu'e se urmareste?

• 6 %ore%tarea şi me'ti'erea $ormei ate +utu%ului &' primii a'i e lapla'tareH

• 6 u'i$ormi(area %reşterii +utu%ilorH

• 6 me'"i'erea prou%"iei la u' 'i!el relati! %o'sta't*

• 6 %o'ser!area pote'"ialului e prou%"ie şi elimi'area posi+ilit#"ilor eapari"ie a alte'a'"ei e roireH

• 6 p#strarea u'ui e%0ili+ru &'tre pro%esele e %reştere şi %ele e$ru%ti)%areH

• 6 atri+uirea u'ei &'%#r%#turi e ro %are s# %o'tri+ute la imi'uarearis%urilor )tosa'itare,

• Sar%i'a e ro atri+uit# la t#ierea !iei e !ie, Pri' sar%i'# e ro seJ'elege 'um#rul o%0ilor e iar'# re(er!ai pe +u%tu% up# t#iere,

• M#rimea sar%i'i e ro epi'e e o multitui'e e $a%tori* %ei maiimporta'i )i'?

• %o'iiile e%o%limati%e* respe%ti! moul e ier'are al !iei e !ieH


5/17

• soiulH

• !2rsta pla'taieiH

• tipul e pla'taie !iti%ol#H

• sistemul e t#iere pra%ti%atH

• 'i!elul agrote0'i% apli%at J' pla'taie,

• La sta+ilirea sar%i'ii e ro %are re!i'e pe +utu% se i'e %o't e prou%iapropus# a se reali(a* e4primat# J' Kg struguri la 0e%tar* e 'um#rul e+utu%i la 0e%tar aai pe ro i e i'i%ile e prou%ti!itte relati! /%arerepre(i't# prou%ia meie a u'ui l#star1,

• N' a%est %a( sar%i'a e ro se %al%ulea(# %o'$orm relaiei?

• A%eata sar%i' e ro este %ore%t 'umai J' %a(ul %2' tierile su't'ormale* iar piererile e muguri J'registrate J' timpul ier'ii su't J'limitele )(iologi%e /p2' la ma4im 5=1,

• N' %a(ul %2' piererile e muguri su't mai mari* su't 'e%esare tieri e%ore%ie %are pot )? tieri e %ompe'sare* e ampli)%are sau e reu%ie,

• Atri+uirea %ore%t a sar%i'ii e ro %o'u%e su+ aspe%t %alitati! lao+i'erea u'or stuguri %u +oa+e u'i$orme* %u a%umulri mai rii%ate J'(a0aruri i %u u' %o'i'ut mai reus J' a%iitate,

• La soiurile e mas %alitatea se poate e4prima pri' aspe%tul strugurilor*%are* J' %a(ul u'ui 'umr prea mare e o%0i lsai la tiere* u%e la apariia+oa+elor e ime'siu'i mi%i* meiate sau mrgeluite* mai pui'e* 'eu'i$orm%olorate,

• La soiurile pe'tru struguri e !i'* %alitatea e4primat pri' a%umularea J'(a0aruri poate ) iri>at pri' tieri, U' 'umr mai mare e o%0i pe +utu%*peste 'ormal* %u toate % u%e la %reterea prou%iei* p2' la u' a'umit'i!el* imi'uea( a%umulrile J' (a0aruri* o+i'2'u6se !i'uri %u u'%o'i'ut mai s%(ut J' al%ool,

• Di$ere'ierea sar%i'ii e ro se $a%e pe grupe e soiuri J' $u'%ie epote'ialul prou%ti! i !igoarea e %retere a a%estora* separat pe'trusoiurile e mas i %ele pe'tru struguri e !i',

I.p.r.x butuci/ha Nr.Produc]ia c)(ochi/butuiere\tlaroddesarcina =


6/17

• N'%r%tura e o%0i se e4prim pri' 'umrul e muguri %are se re(er! pe+utu% la tiere sau pri' 'umrul e muguri %are re!i'e la u'itatea esupra$a* ai% pe m5

• Di$ere'ierea sar%i'ii e o%0i la tiere* pe grupe e soiuri*

• up !igoare i pote'ialul e prou%ie

Grupa de soiuri

Sarcina de rod (nr. de ochi)

pe butuc la m2

A. Soiurile pentru struguri de mas\

- Grupa soiurilor cu vigoare redus\: Perl\ de saba !"-#$ %$-%!

- Grupa soiurilor cu vigoare &i'locie: hasselas dore( )uscat de *a&burg( insaut( +ictoria etc. !,-#" %%-%

- Grupa soiurilor cu vigoare &are: ardinal( /u0-li( Italia( oarn\ etc. #!-" %#-%,

B. Soiurile pentru struguri de vin

- Grupa soiurilor de calitate: Pinot( 1ra&iner( hardonna2( )uscat 3ttonel( abernet 4auvignon

etc.#!-# %#-%5

- Grupa soiurilor cu poten]ial de produc]ie &i'lociu: Gras\ de otnari( 1\&6ioas\ ro&6neasc\(

7eteasc\ alb\( 4auvignon( 8iesling italian( )erlot etc.#,-"$ %"-!$

- Grupa soiurilor cu poten]ial de produc]ie ridicat: 7eteasc\ regal\( adarc\( 3porto( 9\beasc\ etc. "-$ %,-!

- Grupa soiurilor cultivate ;n podgorii de &are produc]ie: Galben\ de 3dobe


7/17

• 6 i'i%ele e e%0ili+ru al +utu%ului 6 este at e raportul i'tre 'um#rul e%oare $ormate i' %epii e &'lo%uire şi 'um#rul e %oare 'e%esare lat#iere,

• Da%# !aloarea a%estui i'i%e este egal# %u 8* i'i%# $aptul %# sar%i'a e

o%0i lasat# &' a'ul a'terior a $ost e%0ili+rat#* &' %o'%ora'"# %u pote'"ialule prou%tieH a%# !aloarea este mai mi%a e 8 &'seam'# %# sar%i'a eo%0i a $ost prea mi%# şi 'u s6a $olosit %omplet pote'tialul e prou%tieH iara%# !aloarea este mai mare e 8 re(ult# %# sar%i'a a $ost prea mare şi+utu%ul 'u a putut e(!olta lastari su)%ie'"i pe'tru $ormarea %oarelor eroH

• 6 i'i%ele e autoreglare al +utu%ului* %are este at e raportul i'tre'um#rul e %oare $ormate ire%t i' +utu% sau e pe %oroa'e /%oarela%ome1 şi 'um#rul 'e%esar e %epi, .a' !aloarea i'i%elui eautoreglare este egal %u 8* i'i%# u' pote'"ial 'ormal e %reştere la

+utu%iH a%# !aloarea este mai mare e%2t 8 pote'"ialul e %reştere esterii%at şi e%i se poate l#sa o sar%i'# e o%0i mai mare,

• 6 &'%#r%#tura e o%0i %are se las# la t#iere* raportat# la 'um#rul total emuguri e4iste'"i pe +utu%* tre+uie s# repre(i'te? 9= 6 = pe'tru soiurilee mare prou%"ieH 5= 6 5


8/17

• Reparti(area sar%i'ii pe eleme'te e prou%tie si pe %ele e $ormare ale+utu%ului* i'ue'te(a i' mare masura $e'ome'ele e %restere si e roire,Reparti(area sar%i'ii i'itiale pla'i)%ata la +utu% se poate $a%e i' ouamouri?

•

6 pe eleme'te mai multe si mai s%urteH• 6 pe eleme'te mai puti'e si mai lu'gi,

• Reparti(area sar%i'ii e roire si marimea a%esteia se $a%e %ore%tutili(a' a'umite legi si pri'%ipii?

Legea distribuirii e lungimea coardei a oc!ilor "ertili %o'$orm %areia?

• o%0ii I6II e la +a(a %oarei au 'astere la lastari %u $ertilitate s%a(uta sau%0iar i'$ertiliH

•

o%0ii IV6 VII e pe %orite si VII6QII e pe %oare au lastari %u $ertilitatea%ea mai mare,

Legea mani"estarii olaritatii si otentei generative e lungimea coardei

u'e?

• pro%e'tul o%0ilor por'iti* 'umarul si marimea i'ores%e'telor e muguri*greutatea meie a u'ui strugure si a u'ui +o+* %res% e la o%0iul I* la II%a' se taie i' %epi e 5 o%0iH e la I* la VI %a' se taie i' %orite e : o%0isi e la I la* Q %a' se taie i' %oare e 8=68 o%0i,

• O%0ii I6II e la +a(a %oarelor e ro isi ma'i$esta mai +i'e pote'ta

ge'erati!a i' %a(ul taierilor %u eleme'te mai s%urte /%epi si %orite ero1,

• Relatia dintre ozitia oc!ilor si greutatea strugurilor# %o'$orm %areiastrugurii %ei mai mi%i si mai usori se aa pe lastarii por'iti i' o%0ii I6III ela +a(a %oarelor* iar %ei mai mari si mai grei pe %ei pro!e'iti i' o%0ii IV6QII* %u u' optim i'tre mugurii VII6IQ* upa %are greutatea %ior%0i'ilori'%epe sa s%aa,

$orelatia negativa dintre marimea sarcinii de rod %numarul de struguri& si

greutatea totala a acestora# %o'$orm %areia greutatea meie a strugurilor

s%ae %u apro4imati! = e la sar%i'a e C o%0i 7mp la 85 o%0i7mpH

Standardizarea te!nologiei si reducerea c!eltuielilor la legat# impu' totmai mult reparti(area sar%i'ii pe eleme'te s%urte /%epi e ro si %orite ero1* situate pe tulpi'i semii'alte si i'alte pe %oroa'e u'ilaterale si7sau+ilaterale,


9/17

Relatii dintre marimea sarcinii initiale si dimensiunile lastarilor orniti#

dintre acestia si "orti'carea butucilor

• 6pri' marimea sar%i'ii* ime'siu'ile lastarilor /lu'gime si grosime1 s%apro%e'tualH

• 6pri' marirea sar%i'ii* pro%e'tul e lem' maturat s%ae* %u ris%ul e a 'ua!ea i' a'ul urmator su)%ie't lem' matur* mai ales i' %o'itii eumiitate rii%ata* re%olta +ogata* ata% puter'i% e ma'a pe lastariH

• 6o sar%i'a e ro i'itiala mai mi%a la !iile ti'ere u%e la o+ti'erea e+utu%i !igurosi si la marirea uratei e e4ploatare a pla'tatiei si i'!ers i'%a(ul u'ei sar%i'i i'itiale mari,

• Sistemele de taiere $olosite i' pla'tatiile moer'i(ate su't?

• sistemul e taiere s%urt* se %ara%teri(ea(# pri' pre(e'"a pe +utu% 'umai a

eleme'telor s%urte /%epi1,

• B' a%est %a( %oarele a'uale e pe +utu% se s%urtea(# la %ep* 'um#rul%epilor %are se las# pe +utu% i$er# &' $u'%"ie e !igoarea soiului*!igoarea !i"elor şi &'%#r%#tura e ro sta+ilit# pri' %al%ul,

• A!a'ta>ele sistemului e t#iere s%urt su't?

• me'"i'erea mai uşoar# a e%0ili+rului i'tre %reştere şi $ru%ti)%areH

• reu%e $oarte mult egar'isirea +utu%ilor eoare%e me'"i'eeleme'tele e ro &' apropierea +utu%ului sau a %oroa'elor* iar

l#starii !iguroşi se $ormea(# i' mugurii e la +a(a %oarelor a'ualeH

• permite e4e%utarea uşoar# a t#ierilor şi me'"i'e relati! uşor tipule t#iere aoptatH

• %o'u%e la maturarea mai u'i$orm# a strugurilor

• permite e4e%utarea mai uşoar# a tratame'telor )tosa'itare şi a%elorlalte lu%r#ri )tote0'i%e pri' reu%erea masei !egetati!e e pe+utu%i,

•

.a şi e(a!a'ta>e ale sistemului s%urt* putem ami'ti?• imi'uarea pote'"ialului e %reştere şi roire a +utu%ilor* pri' $aptul %# 'u

permite atri+uirea u'or &'%#r%#turi prea mari e ro*

• reu%erea lo'ge!it#"ii +utu%ilor atorit# %ara%terului $oarte i'te's alt#ierilor şi $aptul %# 'u se poate apli%a &' %a(ul tuturor soiurilor,


10/17

• u se pretea(# la a%est sistem e t#iere soiurile e struguri $oarte!iguroase şi 'i%i soiurile %are 'u i$ere'"ia(# mugurii e ro &'%ep2' ela +a(a %oarelor,

• Sistemul e t#iere lu'g pre(i't# pe +utu% 'umai eleme'te lu'gi /%oare1

%are au &'tre ; şi 8; o%0i &' $u'%"ie e !igoarea +utu%ilor şi a soiurilor,• Se pretea(# at2t la !i"ele %o'use &' $orme >oase %2t şi la %ele %o'use &'

$orme semi&'alte şi &'alte, Şi a%est sistem e t#iere pre(i't# o serie ea!a'ta>e şi e(a!a'ta>e,

• A!a'ta>ele sistemului e t#iere lu'g su't?

• posi+ilitatea apli%#rii u'or &'%#r%#turi mari e ro* %eea %e permiteo+"i'erea u'or prou%"ii mai mari*

• reu%e i'te'sitatea t#ierilor %eea %e %o'u%e la %reşterea !igorii şi a

lo'ge!it#"ii +utu%ilor*

• permite o istri+u"ie mai $a!ora+il# a l#starilor &' spa"iu* a%easta &'sem'2' o a%ti!itate $otosi'teti%# mai +u'#,

• .a şi e(a!a'ta>e me'"io'#m?

• egar'isirea mai rapi# a +utu%ilor atorit# lipsei %epilor e &'lo%uire*

• e4iste'"a u'ui pro%e't mai mare e o%0i* %are 'u por'es% &'!egeta"ie*

• maturarea 'eu'i$orm# a strugurilor pe +utu%*

• o i)%ultate mai mare pe'tru e4e%utarea mai multor lu%r#ri şiopera"ii &' !ere*

• 'e%esitatea u'or %0eltuieli &' plus 'e%esare pe'tru iri>area şilegarea %oarelor,

• Sistemul e t#iere mi4t se %ara%teri(ea(# pri' pre(e'"a pe +utu% at2t aeleme'telor s%urte /%epii1 %2t şi a %elor lu'gi /%ori"ele şi %oarele1,

• El &m+i'# a!a'ta>ele %elor ou# sisteme pre%ee'te,

• Eleme'tul e +a(# &' %arul a%estui sistem &l repre(i't# !eriga e ro%are este %o'stituit# i'tr6u' %ep e &'lo%uire şi o %oar# sau %ori"# ero,

• Este sistemul e t#iere %el mai %orespu'(#tor* pri' %are pe e o parte sepot l#sa &'%#r%#turi mari e ro pe +utu% pri' %are se !alori)%# e)%ie't


11/17

pote'"ialul e prou%"ie al +utu%ilor* iar pe e alt# parte pri' utili(area%epilor e &'lo%uire se reu%e egar'isirea +utu%ilor* eoare%e %oarele ero pe'tru a'ul urm#tor se g#ses% &' apropierea %oroa'elor,

• Sistemul e t#iere mi4t a $ost ela+orat &' ra'"a* e %#tre r, ules

Guot, El este i'i%at a ) utili(at la toate soiurile* &' i!erse %o'i"iipeo%limati%e* at2t la !i"ele %o'use &' $orme >oase* %2t şi la %ele %o'use &' $orme semi&'alte şi &'alte,

orma e %o'u%ere

• A%easta este e)'it# &' pri'%ipal pri' ep#rtarea eleme'telor e ro $a"#e sol,

• B' pra%ti%# se %u'os% urm#toarele $orme e %o'u%ere a !i"elor?

– $orma >oas#*

– $orma semi&'alt#*

– $orma &'alt#.

• ormele >oase e %o'u%ere erau $oarte mult pra%ti%ate &' tre%ut* ast#(iele su't mai pu"i' r#sp2'ite şi se &'t2l'es% 'umai &' arealele e %ultur#prote>at# a !i"ei e !ie, Vi"ele %o'use &' $orme >oase pre(i't# u' tru'%0is%urt e 8=69= %m* plasat &' imeiata apropiere a solului* pe %are su'tplasate +ra"e multia'uale %are sus"i' %oarele e oi a'i şi pe %ele a'uale,

• Vi"ele %o'use &' $orme >oase au o perioa# mai s%urt# e roire ma4im#*

%omparati! %u !i"ele %o'use &' $orme semi&'alte şi &'alte* &' s%0im+maturarea strugurilor este mai timpurie* a%umul#rile e (a0#r su't maimari* iar +utu%ii pot ) prote>a"i &mpotri!a gerurilor i' timpul ier'ii* pri'a%operire %u p#m2't,

• orma >oas# e %o'u%ere presupu'e ista'"e mi%i e pla'tare* e'sit#"imari e !i"e la 0e%tar* %eea %e $a%e %a e4e%utarea me%a'i(at# a lu%r#rilore &'tre"i'ere s# )e mai greoaie,

• ormele semi&'alte e %o'u%ere a !i"elor se pra%ti%# &' (o'ele e %ultur#'eprote>at# sau semiprote>at# a !i"ei e !ie şi se %ara%teri(ea(# pri'tr6u'

tru'%0i e =*C6=*; m* %are se %o'ti'u# %u u' %ap &'#l"at sau %u u' %oro'pe %are su't plasate eleme'tele e ro,

• B' arealele %u ris% e &'g0e"* la +a(a tru'%0iului se las# u' %ep esigura'"#* iar %oarele %are %res% e pe a%esta se %o'u% toam'a peire%"ia r2'ului şi se prote>a(# peste iar'# pri' a%operire %u p#m2't,


12/17

• orma e %o'u%ere semi&'alt# reu%e i'te'sitatea t#ierilor* me'"i'erelati! uşor u' e%0ili+ru &'tre %reştere şi $ru%ti)%are* prelu'geşte perioaae e4ploatare e)%ie't# a !i"ei e !ie şi permite utili(area u'or ista'"emeii e pla'tare %are asigur# e4e%utarea me%a'i(at# a lu%r#rilor e &'tre"i'ere,

• ormele semi&'alte se re%oma'# a ) pra%ti%ate la soiurile e !igoaremi>lo%ie* %ulti!ate &' (o'a %oli'ar#* &' arealele &' %are se &'registrea(# rar*temperaturi 'o%i!e pe'tru !i"a e !ie,

• ormele &'alte e %o'u%ere se pra%ti%# şi ele &' (o'ele e %ultur#'eprote>at# sau semiprote>at# şi se %ara%teri(ea(# pri' &'#l"imi aletru'%0iului %upri'se &'tre 8== şi 5== %m, La %ap#tul superior al tru'%0iuluise g#ses% eleme'tele e ro plasate pe %ap &'#l"at sau pe %oroa'e,

• A%este $orme e %o'u%ere apropie %el mai mult 0a+itusul !i"ei e !ie e

%el 'atural* reu% la ma4imum %reşterile 'eprou%ti!e* ata%urile e +oli şi#u'#tori şi asigur# %o'i"ii $a!ora+ile pe'tru e4e%utarea me%a'i(at# alu%r#rilor e &'tre"i'ere, B' s%0im+ pri' plasarea roului la &'#l"imi maimari se reu%e %o'"i'utul strugurilor &' (a0#r %omparati! %u $ormele >oase,

• a%torii restri%ti!i pe'tru ge'erali(area a%estei $orme e %o'u%ere &'pra%ti%# su't $a%torii %limati%i* &' spe%ial temperaturile mi'ime i' timpulier'ii,

• Tipul e t#iere rezultă din combinarea sistemului de tăiere cu forma de conducere

a viţelor.

• T#ierea tip Teremia* se %ara%teri(ea(# pri'tr6u' tru'%0i s%urt e 8=69= %mpe %are se g#ses% oar %epi, Este u' tip e t#iere %ara%teristi% pogorieiTeremia i' Fa'at şi se pretea(# &' %a(ul soiurilor mai pu"i' !iguroase%are au mugurii plasa"i spre +a(a %oarelor /.rea"#* Ma>ar%#*Stei's%0iller1,

• T#ierea tip Guot %lasi% a $ost i'trous# &' %ultur# &' ra'"a e %#tre ,Guot şi are %a şi eleme'te e roire !erigile $ormate i' %epi e &'lo%uireşi %oare e ro* plasate ire%t pe u' tru'%0i e 8=69= %m &'#l"ime,


13/17

• T#ierea tip Guot %u +ra"e &'lo%uite perioi% se practică în zonele de culturăsemiprotejată şi constă în existenţa pe butuc a două braţe înălţate de 40-60 cm,

care poartă la capătul superior una sau două verii de rod. !caunul butucului este

plasat tot în apropierea solului ca şi în cazul tipului de tăiere "u#ot clasic cu care se

aseamănă foarte mult. $e scaunul butucului se lasă unul sau doi cepi de siuranţă,

care se protejează peste iarnă şi ajută la refacerea butucului în cazul accidentelor

climatice

• T#ierea tip %oro' spero'at se caracterizează prin prezenţa unui trunc%i de 0,&-0,' m înălţime, care se continuă cu un cordon unilateral sau bilateral, pe care sunt

plasate elementele de rodire sub formă de cepi. (cest tip de tăiere se poate

practica la acele soiuri la care muurii fertili sunt plasaţi încep)nd cu baza

coardelor.


14/17

• T#ierile tip %oro' .a(e'a!e şi %oro' Le'( Moser sunt două tipuri de tăiereasemănătoare, care se deosebesc doar prin înălţimea trunc%iului care este de 60-'0

cm, în cazul cordonului *azenave şi +00-+0 cm în cazul cordonului enz oser.

(ceste două tipuri de tăiere prezintă trunc%iuri drepte care se continuă cu cordoane

unilaterale sau bilaterale pe care se ăsesc verii de rod formate din cepi de înlocuire şi cordiţe de rod de /-& muuri.

• T#ierile tip Guot pe semitru'%0i sau tru'%0i se mai cunosc în practică şi subdenumirea de "u#ot cu cap înălţat. le se caracterizează printr-un trunc%i de +00-

+0 cm sau un semitruinc%i de 60-'0 cm, prezintă la partea superioară o formaţiune

denumită cap înălţat care s-a format ca urmare a tăierilor repetate la acest nivel. 1e

pe capul înălţat pornesc între două şi patru verii de rod formate din cepi de

înlocuire şi coarde de rod de '-+ muuri.


15/17

• T#ierile tip %oro' Sl!o( sunt tăieri care se practică pe suprafeţe mici din cauzadi2cultăţii de menţinere a formei respective. ste un tip de tăiere asemănător cu

tipurile *azenave şi enz oser de care se deosebeşte prin elemente mai luni de

rod care se palisează vertical descendent.

• T#ierile tip pergol# ra"io'al# sunt practicate în cazul soiurilor pentru masă, înzonele cu resurse %eliotermice ridicate. !e caracterizează prin existenţa unui

trunc%i de ,0 m la capătul căruia se ăsesc coardele de rod dirijate în plan

orizontal. 3iţele se plantează în pătrat la distanţe cuprinse între x şi 4 x 4 m, iar

veetaţia este susţinută pe o reţea de s)rmă.


16/17

• Scoaterea lemnului cazut la taiere. Pri' e4e%utarea taierilor se

i'epartea(a a'ual e pe )e%are +utu% o %a'titate e lem' %e !aria(a i'$u'%tie e i'te'sitatea taierilor* !igoarea +utu%ilor si soi o %a'titate elem' %upri'sa i'tre =*< Kg si 5 Kg e %oara re(ulta' o %a'titate e 5===6loa%e etra'sport,

• Materialul %a(ut la taiere poate ) to%at ire%t i' !ie %u to%atoare pe'tru

%oare si i'%orporat ire%t i' sol* %u e4%eptia materialului pro!e'it i'pla'tatiile %u u' 'umar mare e +utu%i ata%ati e %a'%erul +a%teria' sau+oli !iroti%e* eoare%e e4ista peri%olul e4ti'erii a%estora si la +utu%iisa'atosi,

• I' %a(ul %a' se $oloseste masi'a e stra's si to%at %oare !or )imprastiate e taietori u'i$orm pe i'ter!ale* 'u i' grame(i* la o ista'tae =6


17/17

• To%area si imprastierea i' sol a %oarelor asigura i' meie* u' aport esu+sta'ta orga'i%a us%ata e =*;68*< t7 0a* puta' ast$el $ur'i(a i''e%esarul i' su+sta'ta orga'i%a utila si asigura' 5=6;= Kg70a7a' i''e%esarul e ma%roeleme'te /a(ot* $os$or* potasiu* %al%iu si mag'e(iu1*a%operi' ast$el 8=69= i' %o'sumul glo+al e ma%roeleme'te /)er* +or*

mag'e(iu* (i'% si %upru1,

• Dupa to%are si i'%orporare i' sol* %oarele su$era o ege'erare +iologi%ale'ta* ameliora' si regimul aero0iri% al solului* stru%tura a%estuia*$a!ori(a' %resterea raa%i'ilor,

• S6a %o'statat si o reu%ere a germi'atiei semi'telor e +uruie'i si ae(!oltarii pla'tulelor a%estora %a urmare a e4iste'tei i' %oare a u'orsu+sta'te orga'i%e %u e$e%t i'0i+ator /ta'i'uri* $e'oli1,

• .oarele s%oase la margi'ea par%elei se pot +alota si $olosi %a lem' e $o%

i' gospoariile populatiei* se pot are pe lo%* pot ) $olosite i' ameste% %ualte $ura>e i' 0ra'a a'imalelor rumegatoare* pot ) $olosite la prou%erea+ioga(ului si a %omposturilor* alaturi e paie si tes%o!i'a,

• Utili(area a%estor %omposturi i' pla'tatii 'u este re%oma'ata e%at upao lu'ga perioaa e $erme'tare* eoare%e %o'ti'e u'ele su+sta'tei'0i+atoare pe'tru !ita e !ie,

Documents

Alegerea Şi Amplasarea Portaltoilor Şi a Soiurilor de Viţă Roditoare