STABILIREA PRINCIPIILOR PENTRU ALEGEREA SI MONTAREA DINTILORARTIFICIALI

Marta ConstanzoAlegerea dintilor artificiali reprezinta o etapa prin care medicul restaureaza functiileSDM si reda sau completeaza personalitatea individului in functie de sex, varsta, sitemperament.1. Alegerea dintilor din zona frontalaAlegerea dintilor din zona frontala urmareste dimensiunea dintilor, forma, culoarea simaterialul din care sunt confectionati dintii artificiali. Ea poate fi realizata din documentelefisei stomatologice in care s-au trecut datele individuale preextractionale sau, daca ele lipsesc, in functie de parametrii clinici determinati de medic.Dimensiunea dintilor frontali.Inaltimeadintilor frontali superiorise incadreaza intre planul de ocluzie si liniasurasului unde se plaseaza coletele frontalilor superiori. Gradul de vizibilitate a dintilordepinde de:-restaurarea fizionomica a conturului buzei superioare. O buza hipertona si scurta ofera ovizibilitate mai mare a dintilor din zona frontala, pe cand o buza lunga, hipotona, poateacoperii dintii in totalitate.-varsta. La persoanele tinere gradul de vizibilitate al dintilor frontali este de 2-3 mm dinportiunea incizala, in timp ce la persoanele in varsta gradul de vizibilitate scade la cel mult 1mm sau dintii frontali sunt acoperiti de buza superioara.-dimensiunea verticala de ocluzie corecta permite alegerea inaltimii dintilor anteriori si agradului de supraocluzie frontala. in ocluzia adanca acoperita dintii frontali superiori vor fimai vizibili.Latimeadintilor frontali superiorieste determinata prin masurarea cu ajutorul uneirigle flexibile a distantei dintre linia mediana si linia caninului, dimensiune in care semonteaza cei trei dinti frontali superiori. Aceasta valoare poate fi determinata si matematic:-latimea incisivului central corespunde la 1/16- 1/18 din distanta bizigomatica, 1/4 dinlatimea nazala, 1/2 din latimea filtrului nazal.-latimea incisivului lateral este egala cu 1/22 din latimea fetei.-latimea caninului este egala cu 1/19 din latimea fetei.-suma diametrelor mezio-distale ai celor sase dinti frontali reprezinta 1/5 din suma distantelorintertuberozitare si inter tuberculii piriformi, masurate pe creasta (metoda Justi).-suma mezio-distala a incisivilor si caninilor superiori este egala cu o treime din diametrulbizigomatic (metoda Sears).-suma mezio-distala a incisivilor si caninilor superiori este egala cu 1/13 din circumferintacraniana ce trece prin glabela si punctul occipital posterior.-distanta ce separa fetele externe ale celor doua aripi ale nasului corespunde celei care separavarful cuspizilor celor doi canini superiori (metoda Lee). Astfel latimea incisivului centralsuperior devine 1/4 din aceasta distanta sau, latimea incisivului central este egala cu latimeaincisivului lateral +l/2din latimea caninului.Latimea dintilor frontali inferiorise raporteaza latimii celor superiori astfel incat versantulmezial al caninului superior sa angreneze cu versantul distal al cuspidului caninului inferior.-suma mezio-distala a celor sase dinti frontali inferiori este egala cu 4/5 din suma mezio-distala a dintilor frontali superiori.-latimea incisivului central inferior este 1/29 din distanta bizigomatica.-latimea incisivului lateral inferior este 1/26 din distanta bizigomatica.- latimea caninului inferior este 1/21 din distanta bizigomatica.Raportul optim inaltime/latimea incisivului central superior este verificat prinevaluari fizionomice si se modifica, daca este necesar, una dintre cele doua dimensiuni infunctie de cealalta.Daca dimensiunile dintilor au fost bine alese, se confirma formula:lungimea feteilungimea dintilorlatimea feteilatimea dintilor

de statura dintii vor fi scurti si mai lati, in timp ce indivizii inalti vor avea dintii lungi sidrteptunghiulari.- Lejoyeux arata ca forma dintilor anteriori depinde de:-arhitectura faciala osoasa a fetei si forma incisivului central. Astfel exista tip patratcu fetele proximale paralele, tip triunghiular cu fetele proximale convergente incizal, tipovoidal cu fetele divergente si curbe aproximai, si tipurile mixte.-contururile partilor moi. in plan frontal formele fetei patrate, triunghiulare, ovoidalesi mixte dau forma incisivului central superior. De asemenea unui nas lat de la baza pana laextremitatea sa ii va corespunde un dinte lat, unui nas ingust la nivelul bazei ii va corespundeun incisiv central cu un colet mai ingust. In plan sagital profilul convex impune o fatavestibulara a incisivuluimodelata convex, o frunte plata cu obrajii scobiti cu profilul plat,impune dintii cu fetele vestibulare plate.-sexul. Pentru sexul feminin formele feminine sunt inscrise intr-o sfera, dintii aucontururile rotunjite, ovoide, evocand blandetea. Formele masculine pot fi inscrise intr-un cub,dintii au forma robusta, ce confera forta, rigiditate si vigoare.-personalitateaindividuala.Refacereasiameliorareauneipersonalitatifizicedeteriorate se obtine prinrefacerea surasului. Personalitatile se clasifica in personalitativiguroasela careincisiviicentralisunt in timpulsurasuluiaparentisifoarte vizibili,personalitatile delicate au incisivii centrali gracili, fragili si stersi, si intermediarii, constituindmajoritatea, au in timpul surasului dintii sanatosi, de aspect placut. Incisivul central reprezintapartea concreta a personalitatii, iar forma incisivului lateral este cea abstracta. Astfel, unindivid mai viguros, aspru si dur, va avea incisivul lateral asemanator cu a centralului si estedominat de acesta din urma. Cu cat individul este mai emancipat, intelectualizat, formaincisivului lateral este mai placuta.Forma caninului este ascutita la tineri si la persoanele viguroase, agresive; este patrata la subiectii batrani; rotunjita la persoanele calme, intelepte sau feminine. Abraziunea varfuluiare aspect concav afectand marginea distala sau numai varful caninului.Primul premolar se aseamana cu caninul, fiind in prelungirea naturala a acestuia, si else va armoniza cu cei sase dinti frontali.-varsta inaintata face ca dintele sa fie mai scurt, cu marginea incizala mai groasa.-principiul dentogenezei incadreaza dintii in forme cat mai naturale, fara limite claregeometrice, fara linii sau suprafete perfecte, astfel arcadele dentare nu sunt standard, ciindividualizate.Culoarea dintilor din zona frontalaAlegerea culorii dintilor din zona frontala reprezinta un obiectiv deosebit de importantcare domina sau completeaza armonia formelor si a dimensiunii dintilor frontali.Armonia culorii este dominata de:-culoarea de baza care este galbenul la un grad de stralucire si saturatie diferit, la care seadauga nuante reduse de cenusiu, albastru sau roz.-stralucirea sau luminozitatea data de proportia dintre negru si albul care intra in compozitiaculorii.-gradul de saturatie dat de cantitatea de culoare de baza, galbenul, care intra in compozitiaculorii finale. Este mai accentuat la nivelul coletului.-transluciditatea caracterizeaza aspectul natural al dintilor si este prezenta la nivelulmarginilor libere si proximale. Transluciditatea la nivelul incizal sau la colet, face dintele maitanar, iar suprimarea ei la nivelul marginii incizale face ca dintele sa fie mai saturat, maiimbatranit.Alegerea culorii dintilor se face in conditiile unui mediu exterior care va respectaurmatoarele conditii (dupa Lejoyeux):-se va folosi lumina zilei in orele de luminozitate maxima. Fac exceptie persoanelecare lucreaza in medii publice de TV si reflectoarele teatrelor pentru care se va folosi o sursade lumina asemanatoare. Este necesara confectionarea a altei proteze totale cu dintii alesi lalumina zilei pentru activitatea lor cotidiana.-se aseaza pacientul la 2 m in fata unei ferestre care nu este orientata spre sud, pentrua obtine o lumina difuza.-se acopera hainele prea colorate cu o panza de culoare neutra, cenusie, si ne vom feride culorile dominante, contrastante din jur.-se umezeste cheia de culori.-sa nu privim culoarea dintilor mai mult de 5-10 secunde, dupa care privirea vaaluneca pe fata pacientului, incercand sa reconstituim mintal efectul estetic.- alegerea culorii se face pentru toti dintii frontali, uneori montati pe sablonul deocluzie superior.Culoarea dentara se va armoniza cu:-Varsta: la pacientii mai in varsta dintele este mai galben, mai putin stralucitor si transparent,cu mici insule pigmentate si marginea incizala fara transluciditate.-Sexul: dintii la femei sunt mai deschisi.-Personalitatea: subiectii vigurosi au culoarea mai saturata, inchisa si pigmentata.-Culoarea parului: pentru bruneti se vor alege dintii galbeni, pentru blonzi dintii mai deschisicu marginea incizala transparenta.-Culoarea tenului: dinti cu dominanta galbena pentru blonzi, bruni, roscati, si dinti cudominanta cenusie pentru maslinii.-Culoarea ochilor: ochilor negri le corespund dintii galbeni, ochilor albastrii dintii mai deschisi conturati cu cenusiu.-Pozitia dintilor pe arcada artificiala: sunt mai deschisi daca sunt vestibularizati si par maiintunecati daca sunt mai retrasi si oralizati.-Cadrul oral in care urmeaza sa se armonizeze: carnatia buzelor, culoarea tegumentelor.-Culoarea dintilor din zona frontala este astfel: incisivul central o data ales, incisivul lateralare o tenta mai deschisa, caninul cea mai inchisa, iar primul premolar are culoarea la fel cu aincisivului central. Culoarea dintilor omologi este identica.-Doleantele pacientului: culoarea dintilor se alege impreuna cu pacientul, acceptandu-idoleantele justificative. Se vor folosi si fotografii vechi ce orienteaza tipul de ocluzie, forma siculoarea dintilor frontali.Alegerea materialului din care sunt confectionatiDintii artificiali din zona frontala pot fi realizati din portelan sau acrilat, dinti carecorespund cerintelor estetice si functionale.2. Alegerea dintilor din zona lateralaLa fel ca pentru alegerea dintilor din zona frontala, urmarim urmatoarele elemente:marimea dintilor, forma, culoarea si materialul din care se vor confectiona.Dimensiunea dintilor lateraliMarimea dintilor se alege dupa:-lungimea mezio-distala a celor patru dintii laterali trebuie sa se incadreze in spatiul dintrefata distala a caninului si limita anteriora a tuberozitatii maxilare sau tuberculul piriform. Peaceste elemente anatomice nu se monteaza dintii artificiali. Daca creasta mandibulara estefoarte ascendenta distal, cu grad mare de atrofie alveolara, se renunta la montarea celui de aldoilea molar inferior.-inaltimea dintilor sau dimensiunea ocluzo-gingivala este data de distanta dintre cele douacreste alveolare in RC din care se scade grosimea bazei protezelor de 2-4 mm. inaltimeadintilor este egala cu jumatate din aceasta distanta. Ea difera in functie de gradul de atrofie:daca este mare dintii vor fi inalti si invers.-latimea vestibulo-orala este proportionala cu relieful crestei edentate inferioare: o cresta latadintii mai lati, creasta ingusta dintii ingusti. Ca regula generala dintii artificiali:-vor fi mai ingusti decat cei naturali pentru a reduce presiunile asupra suportului muco-osos sia marii spatiul functional pentru limba.-fata linguala a dintilor laterali nu trebuie sa depaseasca verticala ridicata de pe linia oblicainterna.-fata linguala a dintilor laterali nu trebuie sa depaseasca o linia care uneste fata meziala acaninului cu fata linguala a tuberculului piriform (regula lui Pound).Culoarea dintilor posterioriCuloarea dintilor posteriori trebuie sa fie in armonie cu cei din zona frontala. Primulpremolar prelungeste armonios grupul frontal si are culoarea incisivului central, culoarea celuide al doilea premolar poate fi identica cu a primului sau mai saturata. Molarii respectaculoarea garniturii folosite.Forma dintilor lateraliForma dintilor din zona laterala va urmarii morfologia dintilor pe care ii inlocuieste, dar fata ocluzala reprezinta elementul esential in restaurarea arcadelor dentare artificiale.Refacerea functiei masticatorii, a deglutitiei, refacerea ghidajului dinamic mandibular apartinecuspizilor din zona laterala care prin relieful modelajului ocluzal contribuie la realizareaacestor deziderate. Astfel dintii artificiali se grupeaza in:-dinti artificiali anatoformicare au pantele cuspidiene modelate cu unghiuri de 20-30asemanatoare dintilor naturali. Acesti dinti sunt indicati, dupa Lejoyeux, in functie de:-factorii morfofunctionali:-creste edentate proeminente, acoperite de fibromucoasa sanatoasa si aderenta.-condilii mandibulari alungiti si plasati intr-o cavitate glenoida profunda.-predominenta in cursul masticatiei a miscarilor de deschidere si inchidere simple.-factori individuali:-tineri.-purtator de proteza cu dintii anatoformi.-personalitati dominante, agresive, care din instinct de conservare doreste dintiimodelati cuspidati.-factori reflecsi endogeni dobanditi:-inregistrarea RC s-a facut fara dificultate, iar grafic s-a obtinut un arc gotic binetrasat, cu un varf precis.-inclinare importanta a traiectoriei condiliene.-analiza pe un articulator evidentiaza creste edentate paralele intre ele si paralele cuplanul de ocluzie, de dimensiuni aproximativ egale si cu raport interalveolar normal.Costa recomanda utilizarea dintilor anatoforni in functie de stereotipul dinamic demasticatie. Alegerea stereotipului individual de masticatie se determina prin:-criterii clinice obtinute din fisa pacientului, examinarea dintilor restanti sau a suprafetelorocluzale a protezelor vechi.-criterii paraclinice de determinare a inclinarii pantei tuberculului articular. Pentru tipulfrecator valoarea pantei tuberculului articular este de 0-25, pentru tocator 40, pentruintermediari 25-40. Se mai poate determina tipul individual de masticatie prin metode graficede inregistrare a miscarilor mandibulare (kinezio-mandibulo-grafia).-dinti artificiali functionali, neanatomicinu au pante cuspidiene, ci numai santuri sub nivelulplanului ocluzal. Apar astfel platouri orizontale ce permit o libertate mare a mandibulei intoate sensurile, se realizeaza in acest caz o stabilitate optima a protezelor totale si o scadere aeficientei masticatorii.Materialul din care se confectioneaza dintii artificialiMaterialul din care se confectioneaza dintii artificiali poate fi din: acrilat, portelan,orthosit si dintii din biostabil.-dintii artificiali din acrilat:pastreaza caracteristicile garniturii din care sunt confectionati sidintii frontali si prezinta urmatoarele caracteristici:-pantele cuspidiene au valoarea medie.-acrilatul poate reda functia estetica in conditii bune, este un material caretransmite forte masticatorii reduse pentru baza protezei, dar ocluzal se uzeaza in timp fara sacrape, ofera posibilitatea adaptarilor ocluzaleindividuale prin frezaj si lustruire, nu suferamodificari volumetrice in timp si nu crapa, retentia in baza protezei se face prin retentiemecanica si legatura chimica, zgomotul in timpul masticatiei datorita contactului dinte pedinte este redus.Indicatia folosirii dintilor din acrilat este:-daca spatiul dintre cele doua creste edentate este redus.-pentru campurile protetice moi.-daca RC s-a determinat dificil si aproximativ, fiind necesara obtinerea ei prin echilibrareocluzala la aplicarea protezelor finite in cavitatea orala.-la vechii purtatori de proteze totale cu dintii artificiali din acrilat.-dintii artificiali din portelan:redau functia estetica fidel, dar sunt dinti greu de individualizatocluzal, nu produc uzura suprafetelor ocluzale in timp, sunt fragili, pot crapa, transmit toatefortele ocluzale, retentia cu baza acrilica a protezei este mecanica, iar zgomotul din timpulmasticatiei poate apare ascutit.Indicatia de folosire este pentru maxilar dinti artificiali din portelan, iar pentrumandibula dinti din acrilat de forma si culoare corespunzatoare cu cei superiori.-dintii artificiali orthositau in componenta lor un material compozit (isosit), in polimer deuretan dimetacrilat, cu greutate moleculara mare ce contine 27% din greutate acid salicilic.Dintii au o pate centrala din rasina acrilica normala si o cochilie din compozit. Rasina acrilicapermite legatura cu baza protezei acrilice, iar compozitul asigura rezistenta si aspectulfizionomie al dintilor artificiali.-dintiiartificialibiostabilauincomponentaunacrilatmodificatprinlegaturimacromolecularesipelanturilesecundare,ceace-iconferamaterialuluiostructuratridimensionala foarte rigida.Avantajele dintilor orthosit si biostabil sunt:-ofera o mare stabilitate a dimensiunii verticale de ocluzie si a rapoartelor dento-dentare.-eficacitate masticatorie mare.-absenta zgomotului la contactul dento-dentar in timpul masticatiei sau a deglutitiei.-ofera posibilitatea de adaptare ocluzala.-transmit fortele ocluzale mai reduse comparativ cu dintii artificiali din portelan.-asigura igiena protetica buna si o legatura optima cu baza acrilica a protezei.