BLAJ SILVIA

Termenul alcoolism a fost folosit pentru prima oară de către medicul suedez Magnus Huss în 1849. În secolul 19 și la începutul secolului 20 pentru dependența de alcool se folosea doar termenul dipsomanie.

nevoia incontrolabilă de a consuma alcool

pierderea controlului - incapacitatea de a se limita la un singur pahar de băutură la o ocazie deosebită

dependența psihică - simptome provocate de abținerea de la alcool, ca de exemplu amețeli, greață, anxietate, tremurături și transpirație abundentă

toleranța - nevoia de a crește cantitatea de alcool consumată pentru a-i simți efectele

Alcoolismul este o boală, nu un viciu. Este o boală progresivă, fizică, mentală și spirituală, incurabilă, marcată de obsesia de a bea, în ciuda răului fizic produs de consumul de alcool. Este o boală a negării, în care bolnavul declară cu convingere "Eu nu sunt alcoolic!"- în ciuda tuturor evidențelor.

Alcoolismul alfa (faza prealcoolică) cu o durată care se întinde de la câteva luni până la câțiva ani. Inițial alcoolul este consumat ocazional iar ulterior constant în scopul ameliorării unui conflict intrapsihic sau a efectului anxiolitic. Nu se ajunge la dependența fizică.

Alcoolism beta. Consumul abuziv de alcool este datorat obiceiurilor socioculturare. Datorită abuzului pot apărea complicații medicale diverse.

Alcoolism gamma. Se constată pierderea controlului asupra cantității consumate, creșterea interesului pentru procurarea alcoolului concomitent cu scăderea interesului general și neglijarea îndatoririlor sociale și familiale (psihopatizare). Se identifică în mod constant un tablou clinic de sevraj după 3-7 zile ce denotă instalarea dependenței fizice.

Alcoolism delta. Se caracterizează prin perioade de intoxicație prelungite ce favorizează degradarea treptată a personalității, scăderea abilităților noetice până la apariția demenței și a psihozelor alcoolice. Dependența fizică este foarte intensă, nepermițând suprimarea consumului nici pentru 1-2 zile.

Alcoolism epsilon (dipsomania). Se caracterizează prin consum de alcool periodic în cantități exagerate timp de câteva zile. Are un debut și un final brusc, cu intervale libere de chiar luni de zile. Poate apărea în contextul unei patologii afective bipolare, al unei turburări de somn asociate cu tulburări medicale/psihiatrice, tulburările de somn asociate cu tulburări mentale, tulburări de personalitate sau în epilepsie. Dipsomania este considerată forma cea mai gravă a alcoolismului.

Alcoolul devine periculos cand se consuma frecvent si in cantitati mari, provocand intoxicatia numita alcoolism. Aceasta situatie se manifesta prin starea de ebrietate (betie), cand alcoolul slabeste reflexele, memoria, atentia si gandirea bautorului. Din acesta cauza, conducatorii auto care au consumat alcool devin periculosi deoarece reflexele lor sunt mai incete, iar campul vizual redus. De aceea, persoanele implicate in accidente rutiere sunt supuse unui test obligatoriu de masurare a cantitatii de alcool din sange (alcoolemie), stiind ca in mod normal sangele contine 0.1 - 0.3g la mie alcool.

Alcoolicul este un ins dependent, depresiv si autodistructiv, impregnat de rea credinta si instabil. Numai in aceasta idee poate fi intelesa dependenta sa (fizica si psihologica), recaderile sale si medicul se poate orienta in efortul sau terapeutic. Astfel, alcoolicii nu sunt cei care consuma bauturi alcoolice, dupa cum nu sunt nici aceia care in conditiile unei ingestii ocazionale de alcool reactioneaza disproportionat, ci numai acia care prezinta o tendinta irezistibila si repetata pentru bauturile alcoolice.

Considerata ca a IV-a problema de sanatate publica, dupa bolile cardio-vasculare, mentale si cancer, afectand indirect prin perturbarea relatiilor sociale si interpersonale un numar de persoane de 6-7 ori mai mare decat cel al bolnavilor, cu implicatii si consecinte personale si sociale incalculabile, alcoolomania se impune astazi studiului sub aspect tridimensional: medical, psihologic, sociologic.

Este una dintre cele mai eficiente metode daca va fi aplicata de un specialist, un rol deosebit avandu-l insa, atat cel interesat cat si anturajul sau. Alcoolicul nu va fi dojenit, ci dimpotriva i se va explica cu rabdare ce rol nefast are alcoolul asupra sanatatii sale. Orice tratament de dezalcoolizare se va face numai cu stirea si consimtamantul bolnavului, orice abatere de la aceasta regula insemnand esecul tratamentului, oricat de sofisticat ar fi el.

Uz intern: Infuzie de seminte de patrunjel (2 g la o cana de apa), o cana la mesele

principale. Decoct de: patrunjel (50 g frunze si putina coaja de lamiae sau

portocala, la 1 litru de apa, fierbere pana la injumatatire apoi pastrare la rece), o lingurita in fiecare dimineata, pe neman cate; praz(6 fire taiate marunt, apoi fierte intr-un litru de apa timp de o ora) , 3 cani pe zi ; ardei si coaja de revent (10 g din fiecare la 1 litru de apa, fierbere 15 minute apoi pastrare 12 ore intr-un vas acoperit), 2 cani pe zi.

Macerat de ceapa (50 g de ceapa cruda , zdrobita si pusa la macerat intr-un litru de apa pentru 24 de ore), trei pahare mici pe zi.

Varza (de preferat rosie), cruda, tocata, cate 100-150 g pe zi.

Masaj energic al mainilor si al picioarelor in urmatoarele zone: hipofiza, suprarenale, ficat, pancreas, tiroida si gonade.

alimentatie echilibrata fara prea multe condimente; mers pe jos, zilnic, cativa kilometric,; practicarea unui sport de echipa: fotbal, volei, handball,etc.   REMEDII PENTRU TREZIRE DIN BETIE: 6 linguri de miere la fiecare 20 de minute (metoda larvis); cafea concentrata fara zahar; apa minerala sau sifon in cantitati mari; strangerea puternica a varfului nasului cu doua degete; apasarea energica cu unghia la baa degetului mare, in zona cea mai proeminenta din palma (metoda chinezeasca); provocare de varsaturi.