S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e P r i m ã r i a M u n i c i p i u l u i A l b a I u l i a | m a r t i e 2 0 0 513

1Audit1.1. Cooperare teritorialã ºi marketing regional

1.2. Terenuri urbane

1.3. Fond construit

1.4. Spaþii publice

1.5. Utilitãþi publice

1.6. Servicii publice

1.7. Trafic

1.8. Afaceri ºi comerþ

1.9. Turism

1.10. Mediu natural

1.11. Implicarea comunitãþii

1.12. Management ºi administraþie publicã

AuditCapitolul 1

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e P r i m ã r i a M u n i c i p i u l u i A l b a I u l i a | m a r t i e 2 0 0 514

Capitolul 1 S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e P r i m ã r i a M u n i c i p i u l u i A l b a I u l i a | m a r t i e 2 0 0 515

Municipiul Alba Iulia este un oraº de mãrimemedie, de rang II conform legii 351 /2001,privind Planul de Amenajarea Teritoriului

Naþional, secþiunea IV localitãþi, capitalã de judeþ,având o poziþie geograficã relativ centralã în zona devest a þãrii. Poziþia sa geograficã creazã premizeleunei accesibilitãþi bune în zona intracarpaticã aRomâniei cu relaþii bune ºi cãtre sudul ºi sud-vestulþãrii.

Cel mai apropiat oraº mare este Sibiul, la mai puþinde 70 km distanþã, iar dintre oraºele foarte mari, ClujNapoca se aflã la mai puþin de 100 km distanþã.Împreunã cu municipiul Deva, cele 4 oraºe formeazãun sistem urban echilibrat în centrul Transilvaniei, binearticulat din punct de vedere al cãilor de comunicaþie.

Acest sistem (fig. 1) are anumite caracteristici geome-trice interesante: oraºele care îl compun formeazãaproximativ un triunghi echilateral cu latura de cca.120 km (în linie dreaptã, altfel distanþele variazã între125 km Deva - Sibiu ºi 177 km Sibiu - Cluj Napoca),iar Alba Iulia ocupã aproximativ centrul de greutate alacestui triunghi. Din punct de vedere al “greutãþii” vâr-furilor triunghiului, dacã luãm în considerare sistemul

urban Deva - Hunedoara, se observã cã la bazã celedouã vârfuri au aproximativ aceeaºi mãrime, iar vâr-ful superior, Cluj Napoca are o populaþie egalã cusuma celorlalte 2 vârfuri. Populaþia totalã a celor 5oraºe se apropie de 750.000 locuitori. Dacã apre-ciem suprafaþã triunghiului echilateral la cca. 7200Kmp aceasta este comparabilã cu cea a unui judeþmare al României (ex. Bihor, Constanþa, Dolj), darpopulaþia totalã a acestei arii, depãºeºte cu siguranþãvaloarea de 1.000.000 de locuitori (fiind mai maredecât a judeþului Iaºi sau Prahova).

Aceste consideraþii sugereazã faptul cã municipiulAlba Iulia se bucurã de o poziþie favorabilã din punctde vedere geografic ºi în raport cu reþeaua de loca-litãþi, ceea ce reprezintã un important factor delocalizare pentru activitãþile economice ºi pentruatragerea de capital. De asemenea, poziþia sa estefavorabilã ºi în raport cu valorile de patrimoniu, aºacum se va poate vedea din cartogramele care ilus-treazã distribuþia zonelor protejate naturale ºi constru-

ite, creând premize pentru dezvoltarea turismului.

Cercetarea accesibilitãþii pe cãi rutiere, feroviare ºiaeriene urmãreºte sã evidenþieze potenþialul pe care îloferã poziþia municipiului în teritoriu pentru dez-voltarea sa economicã, socialã ºi culturalã.Valorificarea acestui potenþial de localizare depindedesigur de punerea în aplicare a unei strategii ºi aunor politici corespunzãtoare. Materialul prezentat înanexa 1 urmãreºte sã ofere argumente obiective pen-tru definirea unei viitoare strategii ºi a unor politici dedezvoltare urbanã pentru municipiul Alba Iulia.

Cercetarea accesibilitãþii municipiului Alba Iulia oferãargumente pentru completarea strategiilor de dez-voltare teritorialã în cadrul proiectului “Alba Iulia -Milenium”, în concordanþã cu statutul de “obiectivnaþional” stabilit prin legea 344 /20011. Dezvoltarealocalitãþii ºi valorificarea patrimoniului urbanistic alacesteia nu se poate realiza exclusiv prin politici localeci ºi prin politici naþionale ºi regionale, fie ele spaþialesau sectoriale (economice, sociale, culturale etc.).

Cluj Napoca(cca. 330000 locuitori)

Sibiu (cca. 165000 locuitori)

Devasi Hunedoara

(cca. 155000 locuitori)

Cca. 120 km

Alba Iulia(cca. 70000 locuitori)

Figura nr. 1: Sistemul urban din centrul Transilvaniei

1.1. Cooperare teritorialã ºi marketing regional

AuditCapitolul 1

1 Legea 344 /2001 pentru aprobarea OUG 93 /2000 privinddeclararea municipiului Alba Iulia ºi a zonei înconjurãtoare caobiectiv de interes naþional.

1.3. Fond construit

A naliza fondului construit în municipiul AlbaIulia se realizeazã pe douã paliere distincte:(a) fondul de locuit ºi (b) fondul de clãdiri cu

altã destinaþie decât locuinþe:

(a) FFondul dde llocuit

În municipiul Alba Iulia suprafaþa locuibilã totalã eraîn anul 2002 de 981.820 mp, în creºtere cu peste12% faþã de anul 1996, iar numãrul de locuinþedepãºea 24.000, crescând cu 3%. 99% din fondulexistent se aflã în proprietate privatã, iar investiþiile înconstrucþia de locuinþe au crescut cu peste 75% faþãde 1996, fiind realizate din surse private în peste 90%din cazuri (FNTM, VMB Partners).

Se remarcã o dinamizare a investiþiilor în construcþiade locuinþe individuale ºi o lipsã a operaþiunilor deîntreþinere/reabilitare a stocului de locuinþe colective,aflate în anumite cazuri într-o continuã stare dedegradare. Cu aceastã situaþie se confruntã ºi stoculde locuit cu valoare de patrimoniu - locuinþele indivi-

duale din zona cetãþii, în care degradarea fizicã ºiintervenþiile ad-hoc, necontrolate, de reabilitare punîn pericol caracterul acestora.

(b) FFondul dde cclãdiri ccu aaltã ddestinaþie ddecât llocuinþe

In cazul clãdirilor publice, ca ºi în cazul clãdirilor pri-vate cu alte funcþiuni, problema ce trebuie consideratã

de proprietarii acestora este cea a întreþinerii ºi areabilitãrii fondului vechi.

Pentru clãdirile de patrimoniu, impunerea ºirespectarea regulamentelor de intervenþie reprezintãcondiþia de prezervare a statutului acestora ºi de pro-movare a unei imagini valoroase coerente pentruzona de rezervaþie arhitecturalã.

Capitolul 1 S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e P r i m ã r i a M u n i c i p i u l u i A l b a I u l i a | m a r t i e 2 0 0 516

AuditCapitolul 1

1.2. Terenuri urbane

P iaþa de terenuri este în dezvoltare ºi va atinge înurmãtorii 10 ani un grad de maturitate, ceea ceva solicita formarea unei bãnci de date

conþinând informaþii asupra terenurilor ºi asupra tran-zacþiilor, precum ºi creºterea din punct de vedere can-titativ ºi calitativ a capacitãþii profesionale a serviciilorprimãriei dar ºi a agenþilor imobiliari ºi a evaluatorilorde terenuri rezidenþi în zonã.

Pentru a preîntâmpina dezvoltãri funcþional adverseale terenurilor din municipiul Alba Iulia, municipiul vadeveni în 5 ani subiect de zonare funcþionalã strictã pefuncþiuni ºi densitãþi, cu precizarea procentului de ocu-pare a terenului (POT), coeficientului de utilizare aterenului (CUT) ºi indicatorului multiplicãrii dezvoltãriiterenului (conform UNCHS Habitat: media dintrepreþul mediu al terenului din intravilan echipat edilitarºi cel al terenurilor din extravilan fãrã echipare edili-tarã) care vor fi esenþiali în luarea deciziei privindamplasarea de activitãþi economice în zonã atât pen-tru investitorii privaþi cât ºi pentru cei publici.

Pentru a coordona procesul de management al

terenurilor din municipiu primãria va fi nevoitã sãrealizeze un plan de management al proprietãþilor dindomeniul public ºi din domeniul privat pentru a putearãspunde cererii viitoare de terenuri fãrã sã producãprejudicii serioase pieþe0i de terenuri urbane ºi a me-diului înconjurãtor urban urmând direcþiile prezentatemai jos:

• Asigurarea controlului privind oferta de teren urbanprin coordonarea planificãrii dezvoltãrii urbane, aformelor de management a terenului urban ºi a

impozitului pe teren.

• Influenþarea comportamentului economic al utiliza-torului de teren prin regulamentul local aferentPlanului Urbanistic General.

• Creºterea nivelului de performanþã a primãriei înmanagementul terenului cu scopul de a genera ven-ituri ºi de a reduce costurile de întreþinere aterenurilor.

1.4. Spaþii publice

În contextul strategiei spaþiul public din municipiul

Alba Iulia este considerat un factor important în

crearea identitãþii locale ºi a unui mediu comuni-

tar armonios, fiind semnalul interesului autoritãþilor

locale faþã de valorile publice ale oraºului. Spaþiul

public în municipiul Alba Iulia este purtãtorul ele-

mentelor de reprezentare, este locul de întâlnire a

comunitãþii, este locul în care au loc evenimentele

comunitãþii, este suportul ºi mediul ce faciliteazã legã-

tura cu tradiþia, cultura ºi amintirile colective. Este un

loc ce vorbeºte despre identitate ºi valori, dar ºi

despre grija ºi investiþiile administratorilor oraºului.

Spaþiul public este de multe ori unul dintre factorii

importanþi în succesul unei afaceri comerciale ºi joacã

un rol în prezentarea ºi promovarea oraºului ºi a

afacerilor sale.

Pieþe

Pieþele principale din Alba Iulia sunt grupate în estul

oraºului, între cartierul Lipoveni ºi cartierul Maieri.

Existã patru pieþe cu vocaþie de reprezentare: Piaþa

Brãtianu, Piaþa Consiliul Europei, Piaþa Naþiunii ºi Piaþa

Iuliu Maniu. Se remarcã faptul cã amenajãrile din cele

patru pieþe trebuie mult îmbunãtãþite pentru a se putea

ridica la standarde de imagine ºi calitate demne de un

oraº cum este Alba Iulia. Fiecare dintre pieþe trebuie sã

treacã printr-un proces de reabilitare ºi personalizare,

care sã aducã îmbunãtãþiri în designul, amplasarea ºi

întreþinerea pavajelor, elementelor de mobilier urban,

plantaþiilor, schemei generale de iluminat public,

introducerea iluminatului arhitectural, etc.

Pietona le

Prezenþa celor patru pieþe este echilibratã în vestul

oraºului prin existenþa Bulevardului Transilvaniei, care

funcþioneazã ca traseu pietonal ºi face legãtura între

Cetate ºi Catedrala Reîntregirii Neamului. Nici acest

parcurs nu se bucurã de o stare mai bunã a amena-

jãrilor specifice (pavaje decorative, mobilier urban),

iar imaginea clãdirilor ce mãrginesc pietonalul nu

ajutã la crearea unei ambianþe plãcute. Este necesarã

renovarea faþadelor, precum ºi gãsirea ºi regle-

mentarea unui limbaj comun al firmelor, vitrinelor ºi

teraselor de varã.

Spaþ i i verz i

Problemele privind spaþiile verzi din municipiul Alba

Iulia sunt de douã feluri, cele ce þin de cantitate ºi cele

ce þin de calitatea amenajãrilor în zonele verzi.

Aprecierile cantitative sunt fãcute în secþiunea dedi-

catã mediului natural. Aprecierile calitative se referã la

identitatea zonelor verzi, la calitatea amenajãrii aces-

tora ºi la coerenþa sistemului de spaþii verzi urbane în

municipiul Alba Iulia. Spaþiile verzi din municipiul

Alba Iulia trebuie sã se ridice la nivelul de reprezenta-

tivitate al unei reºedinþe de judeþ, ceea ce nu se întâm-

plã în toate parcurile oraºului. Dincolo de prezenþa

importantã a spaþiilor verzi ce însoþesc Cetatea,

zonele verzi nu creazã un sistem unitar din punct de

vedere spaþial ºi sunt complet izolate de teritoriul

extraurban. În plus, spaþiile verzi din zonele de

locuinþe colective, neamenajate corespunzãtor, sunt

supuse permanent unor presiuni din partea construcþi-

ilor temporare sau a transformãrii în locuri de par-

care. Politicile propuse în continuare vin sã contureze

structura verde a municipiului dupã cum urmeazã:

• Calitatea spaþiilor publice ºi conturarea unei iden-

titãþi în acord cu caracterul sitului

• Vizibilitatea accesului în Cetate pentru toate cate-

goriile de vizitatori

• Organizarea ºi întreþinerea spaþiilor verzi

Capitolul 1 S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e P r i m ã r i a M u n i c i p i u l u i A l b a I u l i a | m a r t i e 2 0 0 517

AuditCapitolul 1

1.5. Utilitãþi publice

I nfrastructura tehnicã în municipiul Alba Iulia se aflãîntr-o stare precarã, în principal din cauza lipseilucrãrilor de modernizare ºi întreþinere de-a lungul

unei îndelungate perioade de timp.

Reþeaua de alimentare cu apã ºi reþeaua de canalizarenu sunt suficient dezvoltate din punct de vedere cantita-tiv ºi calitativ în municipiul Alba Iulia, însã se deruleazãîn prezent o serie de proiecte de extindere sau modern-izare a reþelelor, coordonate de Primãrie ºi finanþate dela bugetul local sau din alte surse.

Municipiul este strãbãtut de o reþea de distribuire a apeipotabile cu o lungime totalã de 180,4 km. La nivelulanului 2002, se constatã o creºtere faþã de anul 1996cu aproximativ 7%. Reþeaua de alimentare cu apã pota-bilã este insuficientã ºi deterioratã (Plan de Acþiune pen-tru Mediu, Judeþul Alba). Conductele vechi suferã avariifrecvente, reparaþiile repetate afectând ºi starea dru-murilor din oraº. Clãdirile, mai ales cele vechi, cu val-oare de patrimoniu, se pot degrada în urma infiltrãriidatorate unor conducte defecte. Instalaþiile pentru stin-gerea incendiilor sunt subdimensionate ºi nu existãgaranþia funcþionãrii lor în caz de pericol.

Capacitatea reþelei de alimentare cu apã potabilã din

Cetate este sub încãrcarea actualã ºi cea previzionatã,ceea ce duce la satisfacerea doar în micã mãsurã acerinþelor de cantitate ºi calitate ale consumatorilor.Existã numeroase surse directe de apã pentru locuitori(fântâni, izvoare) care nu îndeplinesc normele sanitare.Utilizarea acestora este periculoasã întrucât apa dinpânza freaticã este infectatã (datoritã lipsei/stãrii pre-care a canalizãrii în anumite zone).

În ceea ce priveºte reþeaua de colectare ºi transport aapelor uzate a municipiului, aceasta însuma în 2002un total de 151,5 km. Reþeaua de canalizare este înve-chitã ºi nu existã deocamdatã un sistem care sã per-

mitã separarea apelor pluviale de cele menajere. Cutoate acestea, creºterea constantã faþã de anul 1996 afost de aproximativ 2% pe an, extindere care esteînsoþitã de derularea unor proiecte de modernizare.Apele uzate menajere ºi industriale nu sunt epurate întotalitate (vezi secþinea Mediu natural).

Iluminatul public, mai ales în zona pietonalã ºi înpieþele publice, nu corespunde caracterului locului, ne-existând un concept general de iluminat public care,dincolo de iluminatul stradal, sã accentueze clãdirileºi spaþiile monument.

Capitolul 1 S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e P r i m ã r i a M u n i c i p i u l u i A l b a I u l i a | m a r t i e 2 0 0 518

AuditCapitolul 1

1.6. Servicii publice

P roblemele sociale majore care pot periclita dez-voltarea durabilã a municipiului Alba Iulia suntsãrãcia ºi lipsa unei coeziuni sociale. Analiza

SWOT realizatã de VMB Partners ºi FNTMatenþioneazã asupra aspectelor cantitative privindpersonalul implicat în oferta de servicii sociale, lipsade apetit a forþei de muncã locale de a intra în piaþade servicii sociale, precum ºi aspectele cantitativelegate de tehnologia existentã în sistemul sanitar ºi ovocaþie scãzutã privind parteneriatul public-public saupublic-privat în gãsirea de soluþii în rezolvarea pro-blemelor sociale ale comunitãþii (Raport intermediarnr. IV, pg.9 ºi 10).

Politicile locale privind serviciile publice abordeazãatât aspectele fizice ale distribuþiei (tehnologie înve-chitã, calitatea operaþiilor de întreþinere etc.), cât ºi

structura organizaþiilor care oferã aceste servicii (lipsaorientãrii cãtre cerere, slabã finanþare, etc).

Politica serviciilor publice cuprinde, în consecinþã,

aspecte legate de eficienþa producerii serviciului ºiechitatea distribuþiei, mergând pânã la suportuldeciziilor de restructurare organizaþionalã.

1.7. Trafic

M unicipiul Alba Iulia beneficiazã de o accesibil-itate bunã, având o densitate de cãi de comu-nicaþii peste media pe þarã. Municipiul este

strãbãtut de drumul european E81 ºi se aflã înapropierea nodului de cale feratã de la Vinþu de Jos. La90km de Alba Iulia se aflã aeroportul internaþional dela Sibiu, iar la 100km aeroportul internaþional Cluj,ceea ce oferã condiþii bune de acces pentru vizitatoriiinternaþionali.

În Alba Iulia existã 186 de strãzi orãºeneºti cu olungime totalã de150km, dintre care 97km (64%) destrãzi modernizate. Traficul trebuie reorganizat peanumite segmente în care se constatã deficienþe (blo-caje temporare, incoerenþã în organizarea spaþialãsau în ceea ce priveºte semnalizarea, etc), ce se potagrava odatã cu aglomerarea circulaþiei în oraº. PUGprevede realizarea unor ºosele ocolitoare pentrudegrevarea reþelei stradale urbane de traficul greu/detranzit. ªoseaua de centurã existentã în prezent nupoate fi utilizatã la capacitatea maximã datoritã stãriiprecare a îmbrãcãmiþii carosabile.

Odatã cu creºterea nivelului economic al populaþiei dinmunicipiul Alba Iulia, este de aºteptat ca gradul demotorizare sã creascã semnificativ. Locurile de parcareamenajate în prezent sunt deja depãºite de cerere,acest fenomen manifestându-se prin ocuparea tro-tuarelor ºi a spaþiilor verzi pentru staþionarea maºinilor.Planificarea traficului în municipiul Alba Iulia trebuie sãestimeze ºi sã gãseascã soluþii pentru satisfacereacererii mereu în creºtere de spaþii de parcare ºi condiþiimai bune de trafic.

În rezolvarea problemelor de trafic din municipiul Alba

Iulia trebuie sã fie implicat atât sectorul public - servici-ile din Primãrie responsabile cu planificarea traficului,cu organizarea ºi administrarea parcãrilor, cu elibe-rarea licenþelor de transport, compania de transportpublic , cât ºi locuitori ºi reprezentanþi ai sectorului pri-vat - proprietari de magazine, operatori de turism. Toþiaceºti actori sunt interesaþi de o mai bunã organizare ºifuncþionare a traficului în municipiul Alba Iulia, dar potavea interese punctuale diferite în favoarea uneirezolvãri particulare. De aceea, este necesarã dez-voltarea unui concept general de trafic pentru AlbaIulia, din care sã decurgã rezolvãrile locale.

Capitolul 1 S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e P r i m ã r i a M u n i c i p i u l u i A l b a I u l i a | m a r t i e 2 0 0 519

AuditCapitolul 1

1.8. Afaceri ºi comerþ

D ezvoltarea economicã a municipiului Alba Iuliaîn contextul zonei periurbane Alba Iulia sebazeazã pe 4 elemente fundamentale: dez-

voltarea prin investiþii publice, dezvoltarea sectoruluiprivat în activitãþi terþiare, dezvoltarea resurselor umaneºi marketingul ºi imaginea zonei. In termeni generali,dinamica dezvoltãrii economice va fi direct influenþatãde nivelul de pregãtire a forþei de muncã din zonã,accesul la infrastructura de comunicaþii ºi nivelul deechipare edilitarã. In termeni cantitativi, numãrul defirme atrase ºi volumul de capital atras va fi direct influ-enþat de capacitatea administraþiei de a implementaprograme de investiþii de capital în scopul creºterii fac-torilor de localizare a sectorului privat.

Direcþiile principale de formulare a politicilor de dez-voltarea economicã sunt legate de (1). Dezvoltarea fi-zicã prin planificarea spaþialã ºi fiscalã a zonei, pentrucreºterea mobilitãþii pe piaþa de muncã ºi pentru atra-gerea de firme, (2). Dezvoltarea reþelei de firme mici ºimijlocii înregistrate în zona periurbanã, ca suport aldezvoltãrii economice locale ºi rãspuns la procesul deglobalizare ºi (3). Dezvoltarea resurselor umane pentru

creºterea competitivitãþii pe piaþa de muncã.

Din punctul de vedere al dezvoltãrii durabile, investiþiileîn infrastructura urbanã trebuie coordonate cu investiþi-ile în resursele umane ºi în dezvoltarea sectorului privat.In plus, primãria ºi Consiliul Local al municipiului AlbaIulia vor trebui sã-ºi asume rolul activ de formulare ºide aprobare a politicilor de impozitare pentru creºterearesurselor proprii la bugetul local

Pentru o dezvoltare economicã durabilã strategia dez-voltãrii municipiului Alba Iulia ia în considerare urmã-toarele obiective:

• Dezvoltarea sectorului terþiar ca bazã a stabilitãþiieconomiei locale

• Stabilirea prioritãþilor în investiþiile publice con-siderând valoarea adãugatã generatã din dez-voltarea sectorului privat (locuri de muncã cre-ate, venituri prin sistemul de impozite ºi taxe,etc).

• Creºterea factorilor de amplasare pentruatragerea investiþiilor private

• Dezvoltarea resurselor umane disponibile la nivellocal

1.9. Turism

Î n ciuda obiectivelor ºi a resurselor turistice impor-tante pe care le deþine, judeþul Alba nu porneºte încompetiþia cu judeþele învecinate de pe o poziþie

favorabilã, plasându-se, cu 4200 de turiºti/ lunã înanul 2003, în urma Mureºului (10000), Sibiului(24000), Clujului (20600) (conform InstitutuluiNaþional de Statisticã ºi Studii Economice).Neconcordanþa dintre potenþialul pe care municipiulAlba Iulia îl deþine ca atractivitate turisticã ºi numãrulconcret de turiºti atraºi indicã nevoia unei mai buneplasãri pe piaþã prin oferta de dotãri ºi servicii turisticeºi necesitatea promovãrii obiectivelor turistice, întrecare Cetatea Alba Iulia ocupã un loc important.

In poziþionarea municipiului Alba Iulia pe piaþa turis-ticã naþionalã ºi internaþionalã, douã pieþe niºã trebuieconsiderate, în funcþie de potenþialul pe care îl auoraºul ºi regiunea: (a) turismul cultural ºi (b) turismulmontan/rural. In ambele cazuri, pentru profilarea

municipiului ca destinaþie culturalã, sau ca punct dedistribuþie cãtre destinaþii rurale, sau cãtre munþiiApuseni, este necesarã o viziune de dezvoltare,împãrtãºitã de toþi factorii de decizie ºi o strategie inte-gratã la nivelul regiunii. Aceasta strategie ar trebui sãacopere aspecte legate de oferta de facilitãþi de cazarela standarde diverse, însoþite de servicii conexe - gas-tronomice, transport, circuite ºi activitãþi turistice, etc.

Dezvoltarea turismului trebuie sã fie bazatã pe prin-cipii durabile, care sã conducã la un turism viabil dinpunct de vedere economic, justificat la nivel social ºiatent faþã de mediul natural. În procesul de reabilitarea Cetãþii, turismul cultural trebuie sã fie atent ghidatpentru a echilibra beneficiile economice cu presiuneaexercitatã asupra infrastructurii, patrimoniuluiconstruit ºi intimitãþii locuitorilor Cetãþii.

Capitolul 1 S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e P r i m ã r i a M u n i c i p i u l u i A l b a I u l i a | m a r t i e 2 0 0 520

AuditCapitolul 1

Turismul culturalDezvoltarea turismului cultural este legatã de exis-tenþa cetãþii bastionare de tip Vauban, aflatã într-ostare bunã de conservare ºi a clãdirilor monumentamplasate în zona cetãþii. Caracterul specific alCetãþii derivã din valoarea sa culturalã ºi istoricã.Pentru ca aceastã valoare sã se constituie într-unavantaj pentru comunitate, Cetatea trebuie sã facãsubiectul conservãrii ºi al promovãrii, ceea ce se poateîntâmpla în contextul turismului cultural. Obiectivulturismului cultural este acela de a vizita acele locuri ºiactivitãþi definitorii pentru o comunitate ºi istoria sa,aici fiind incluse resurse culturale, istorice ºi naturale -conform Programului pentru Turism ºi Patrimoniu alNational Trust for Historic Preservation. Programeleprivind patrimoniul cultural stabilesc relaþii între tu-rism, conservarea patrimoniului, muzee, obiecte deartã, resurse naturale ºi alte elemente de interes, pen-tru crearea de parteneriate puternice ce au ca scoprestaurarea, conservarea, îmbunãtãþirea, promovareaºi gestionarea acestor resurse unice.

Existã o serie de proiecte realizate în direcþia pro-movãrii Cetãþii pe piaþa turismului cultural:

• Organizarea ºi semnalizarea traseului turistic alporþilor (proiect Milenium - parteneriat Luxem-bourg);

• Realizarea PUZ Zona Cetãþii;

• Organizarea de întâlniri/seminarii cu MTCT ºiMinisterul Culturii ºi Comunicaþiilor din Franþa;

• Iniþiativa formãrii Asociaþiei Oraºelor Cetãþi din

Turismul montan ºi rural

Prin amplasarea sa geograficã municipiul Alba Iuliapoate juca rolul unui pol de distribuþie, sau punct ter-minus, în organizarea unui turism de tip rural - avândîn vedere agro-turismul din comunele învecinate, saua unui turism montan, de drumeþie, cu cortul, sau lacabanã, în zona munþilor Apuseni.

Lipseºte în acest sens o ofertã însemnatã de spaþii decazare de tip pensiune, pentru sejururi de scurtãduratã, care sã ofere totodatã informaþii privind ofer-tele agro-turistice din zonã, sau trasee de urmat.Lipseºte o promovare coerentã a oraºului ºi a oportu-nitãþilor de turism în regiune.

Capitolul 1 S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e P r i m ã r i a M u n i c i p i u l u i A l b a I u l i a | m a r t i e 2 0 0 521

AuditCapitolul 1

România ºi parteneriatul cu asociaþia similarãfrancezã, etc.

Capacitãþile de cazare existente la nivelul municipiuluisunt grupate în trei hoteluri de 2-3 stele ºi câteva pen-siuni private construite în ultimii ani. Lipsesc hoteluride standard ridicat, care sã se adreseze unui turismcultural cu servicii de calitate superioarã, unui turismde afaceri sau de conferinþe.

Oferta gastronomicã este destul de limitatã. In zonacetãþii oferta este extrem de redusã, iar la nivelul

oraºului lipseºte o diversificare a restaurantelor petipuri de bucãtãrii tradiþionale, lipseºte un serviciu decalitate într-un cadru armonios, specific unui oraºistoric.

Activitãþile de informare turisticã, organizarea unorcircuite ghidate, sau organizarea unor evenimente,sunt de asemeni restrânse. In afara manifestãrilorprilejuite de Ziua Naþionalã ºi de Ziua Oraºului, nuexistã un calendar al manifestãrilor publice/eveni-mentelor organizate în oraº. Activitãþile de promovarea imaginii oraºului ºi a cetãþii sunt limitate ºi nu sunt

realizate într-o strategie de colaborare cu alte local-itãþi din regiune, cum ar putea fi Sighiºoara, Sibiu,Oradea, etc.

Existenþa unor iniþiative de modificare a unor ele-mente din structura funcþionalã a Cetãþii, care nucorespund unei viziuni de dezvoltare agreate de toþiactorii dezvoltãrii locale, ar putea prejudicia pe ter-men lung, caracterul specific acesteia si implicit va-loarea sa de rezervatie arhitecturala.

1.10. Mediu natural

P rocesul dezvoltãrii economice a unei comunitãþitrebuie însoþit de identificarea impactuluiasupra mediului natural ºi de instituirea unor

mecanisme de control ºi limitare a efectelor nocive.De asemenea, dezvoltarea economicã localã trebuiesã constituie suportul abordãrii responsabile a unorprobleme de mediu existente.

Problemele de mediu prezentate în continuare sebazeazã pe concluziile Planului Local de Acþiune pen-tru Mediu al Judeþului Alba (2004), reþinând aceleaspecte care sunt aplicabile municipiului reºedinþã dejudeþ.

Municipiul Alba Iulia se confruntã cu serioase pro-bleme în gestionarea deºeurilor menajere ºi adeºeurilor spitaliceºti, combinatã cu depozitarea aces-tora pe un amplasament care nu beneficiazã de ame-najãrile minimale pentru protecþia mediului (canalede preluare a apelor din precipitaþii, drenuri de pre-luare a apelor din incintã, sisteme de colectare agazelor de fermentare, perdele vegetale de separarea rampei de fermentare, etc.). Depozitul funcþioneazãfãrã autorizaþie de mediu, dar existã posibilitatea deamenajare cu investiþii minimale, pânã la definiti-varea unor soluþii regionale, prin construirea unordepozite ecologice.

O altã problemã prezentã în municipiul Alba Iulia estedeversarea apelor uzate menajere ºi industriale insu-ficient epurate, ceea ce duce la poluarea apelor desuprafaþã. În prezent apele uzate menajere din AlbaIulia sunt prelucrate într-o staþie de epurare mecanicãcu o capacitate de 170 l/sec. Este proiectatã o staþiede epurare mecano - biologicã cu capacitate de 650l/sec, începutã în 1993 ºi realizatã în proporþie de35%. Lucrãrile au fost întrerupte din lipsã de fonduri.

Cu impact semnificativ asupra mediului înconjurãtor,dar ºi asupra stãrii de sãnãtate a populaþiei, trebuieremarcat faptul cã reþeaua de alimentare cu apã

potabilã în municipiul Alba Iulia este insuficientã ºideterioratã.

Zona urbanã a municipiului Alba Iulia suferã dincauza poluãrii moderate a atmosferei datoratã trafi-cului rutier (gaze de eºapament cu conþinut de CO,CO2, hidrocarburi, plumb, pulberi antrenate, dar ºizgomot ºi vibraþii) ºi activitãþilor industriale (evacuãride gaze rezultate din procesele industriale la SCResial Alba Iulia, SC Saturn Alba Iulia). Dispunând deo ºosea de centurã nou construitã, Alba Iulia nu pre-zintã depãºiri semnificative ale limitelor admise înceea ce priveºte nivelul de zgomot ºi de poluare aaerului provocate de trafic. Cu toate acestea, multedin vehiculele care circulã în municipiul Alba Iuliasuferã din cauza condiþiilor tehnice precare (pierderide ulei de motor, emisii excesive în atmosferã etc.),ceea ce constituie o ameninþare la adresa mediului ºia clãdirilor, mai a ales celor mai sensibile, ce aparþinpatrimoniului istoric.

Raportatã la numãrul de locuitori, cantitatea de spaþiiverzi din municipiul Alba Iulia se aflã sub nivelul indi-catorilor europeni pentru oraºe de dimensiuni simi-lare, iar dezvoltarea economicã a municipiuluicreeazã o presiune semnificativã asupra zonelor verzi

existente, mai ales dacã ele nu sunt bine amenajate,nu au o identitate definitã. Alba Iulia deþine 8,1 mp despaþii verzi pe locuitor, sub media pe judeþ în mediulurban, care este de 11,41 mp/locuitor ºi care coin-cide cu indicatorii europeni. În total, în municipiulAlba Iulia existã 54 ha spaþii verzi, dintre care 4 hasunt amenajate ca zone de agrement ºi parcuri.

Existenþa unei conºtiinþe civice ºi a unei educaþii solidela nivelul populaþiei va contribui la ameliorarea me-diului natural în Alba Iulia. Planul Local de Acþiunepentru Mediu remarcã nivelul scãzut al reacþiei comu-nitare ºi mass media la agresarea factorilor de mediu,dublatã de necunoaºterea legislaþiei de mediu învigoare, a drepturilor, obligaþiilor ºi responsabilitãþilorpersoanelor fizice ºi a grupurilor comunitare.

Lipsa programelor comune autoritãþi - comunitate -ONGuri în domeniul mediului este însoþitã de capac-itatea scãzutã la nivel local de a accesa fondurile depreaderare. De asemenea, Alba Iulia ar putea juca unrol important în atragerea ºi coordonarea fondurilorºi expertizei necesare pentru rezolvarea poluãriiistorice de pe teritoriul judeþului, prin lucrãri de recon-strucþie ecologicã, conservãri, reabilitãri.

Capitolul 1 S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e P r i m ã r i a M u n i c i p i u l u i A l b a I u l i a | m a r t i e 2 0 0 522

AuditCapitolul 1

1.11. Implicarea comunitãþii

C omunitatea localã prezintã o sumã de carac-teristici ºi probleme generate de urmãtoareleaspecte:

• Creºterea preþului proprietãþilor: Creºterea preþuluiapartamentelor ºi a terenului scoate din piaþãmarea parte a locuitorilor ºi împiedicã regenerareasocialã.

• Pierderea caracterului rezidenþial local: Construireade noi proprietãþi ascunse în spatele unor zidurideterminã un apetit scãzut al noilor rezidenþi în a seintegra în comunitatea localã ºi de a participa laviaþa socialã localã.

• Puþine facilitãþi comunitare, recreere ºi distracþie:Coroborat cu piramida vârstelor, va fi necesar sã serelizeze în viitor mai multe ºcoli, spaþii pentrru acti-vitãþi de recreere, sport, distracþie.

• Marile unitãþi economice nu au capacitatea de creaoportunitãþi de locuiri de muncã. In plus lipsesc ser-vicii legate de cetate, utile în absorbþia unei semni-ficative forþe de muncã ºi în promovarea acestoraca destinaþie turisticã.

În urma analizei aspectelor privind structura econo-micã a comunitãþii existã un procent de10,35%ºomeri din totalul populaþiei active (înregistraþi în anul2003), ceea ce determinã ca 72% din populaþie sãmenþioneze acest aspect drept o problemã gravã pen-tru municipiul Alba Iulia.

Agregând datele obþinute de FNTM ºi VMB Partnersrezultã o serie de date contradictorii. Deºi 47% dinmanagerii locali intervievaþi considerã cã aucunoºtinþe similare cu cei din þãrile UE, 38 % cã auabilitãþi manageriale similare cu cei din UE, 30% con-siderã cã resursele umane existente sunt la fel ca celedin þãrile din UE ºi chiar 30% considerã ca existã maimulte resurse umane decât ceste þãri, totuºi numai25% sunt certificaþi la standarde internaþionale, 37%nu ºtiu dacã firmele lor sunt competitive pe piaþa UE,57% nu au relaþii cu firme din UE, 79,57% considerãcã nu au de loc schimburi de experienþã cu instituþiisimilare din occident, numai 7.84% au obiºnuinþa dea verifica evoluþia firmelor similare active pe piaþa UE,numai 27,17% au participat la cursuri de per-fecþionare managerialã ºi în final 8,24% alocã pentrucursuri de formare în domenii de management peste2% din cifra de afaceri.

Relaþionând aceste rãspunsuri contradictorii dar ºivaloarea ºomajului de 10,35% putem concluzionacã locuitorii municipiului Alba Iulia se confruntã cutrei aspecte importante:

• Lipsa investiþiilor care sã creeze locuri de muncã,

• Apariþia aspectelor de sãrãcie ºi de segregaresocialã generate de nivelul de venituri,

• Lipsa de implicare a comunitãþii în planurile de dez-voltare localã sau în stabilirea prioritãþilor deinvestiþii în municipiu.

Capitolul 1 S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e P r i m ã r i a M u n i c i p i u l u i A l b a I u l i a | m a r t i e 2 0 0 523

AuditCapitolul 1

1.12. Management ºi administraþie publicã

O rganizarea ºi funcþionarea administraþieipublice a municipiului Alba Iulia se bazeazãpe condiþiile cadrului legal existent - Legea

215/2001 a administraþiei publice locale ºi Legea738/2001 privind aprobarea Ordonanþei de urgenþãa Guvernului 74/2001 pentru completarea articolului152 din legea 215/2001. Ca toate primãriile dinRomania ºi primãria din Alba Iulia, datoritã structuriisale pur administrative, nu poate sã se adaptezepieþei de investiþii organizatã pe programe ºi proiecte.

O analizã a structurii primãriei ºi a principalelor ser-vicii oferite de aceasta este realizatã în raportul FNTMºi VMB Partners. O serie de aspecte trebuie subliniateîn sensul formulãrii unei politici de îmbunãtãþire amanagementului public al dezvoltãrii municipiului,care sã ajute primãria sã-ºi adapteze structura înscopul accesãrii fondurilor structurale.

Planificarea ºi controlul dezvoltãrii urbanePlanul urbanistic general (PUG) al municipiului AlbaIulia a fost realizat în anul 1994 ºi avizat în 1997, decinu rãspunde schimbãrilor petrecute în structura cereriipentru investiþii private ºi nu oferã o bazã actualã pen-tru analiza cererii de servicii publice. Impunerea re-gulamentelor locale aferente PUG, legate de con-strucþii, spaþiu public, parcãri etc. este un procesanevoios, insuficient susþinut de capacitatea limitatã aServiciului urbanism ºi disciplinã în construcþii.

O situaþie similarã este aceea a regulamentuluiurbanistic al zonei cetãþii, elaborat în cadrul Planuluiurbanistic zonal. Reglementãrile acestuia, coroboratecu procedura specificã monumentelor, ansamblurilorºi siturilor istorice, reclamã un control atent al opera-þiunilor de intervenþie. Politicile, programele ºiproiectele, spaþiale ºi aspaþiale, formulate în 2003privind reconversia funcþionalã a Cetãþii Alba Iulia casit construit protejat, nu se regãsesc încã în lista pla-nurilor de investiþii.

Management financiarDin raportul consultanþilor rezultã cã veniturile propriale municipalitãþii (veniturile din impozitul pe pro-prietate, veniturile fiscale, veniturile recurente ºi veni-turile operaþionale) sunt în scãdere în ultimii ani. Inacelaºi timp, atât valoarea investiþiilor raportate lanumãrul de locuitori, cât ºi ponderea acestora dintotalul veniturilor sunt în creºtere. Sunt puþin eviden-þiate în informaþia privind managementul financiar,aspectele legate de managementul proprietãþilormunicipale (terenuri ºi clãdiri) cu scopul de a creºteveniturile la buget, de a reduce costurile de întreþinerea acestor proprietãþi, sau de a sprijini anumite acti-vitãþi de interes specific ºi/sau prioritar.

Informare/comunicareInformarea ºi comunicarea cu cetãþenii ºi ceilalþiactori urbani este realizatã de Compartimentul infor-mare presã, comunicare ºi relaþii publice. Paginawww.apulum.ro oferã de asemenea o serie de infor-maþii utile din domeniile administrãrii ºi gestiuniioraºului. O mai bunã comunicare cu comunitatea, cudiverse categorii de grupuri, incluzând prelucrareaunui feed back din partea acestora, este necesarã îndezvoltarea viitoare a municipiului. Ceea ce lipseºteacestei pagini este promovarea municipiului prinlansarea de informaþii privind proiectele de investiþiipentru sectorul privat naþional ºi internaþional.

Dezvoltare instituþionalãIn schema instituþionalã a primãriei lipseºte coor-donarea inter-departamentalã a programelor ºiproiectelor de dezvoltare. Organizarea pe departa-mentele existente nu acoperã implementarea unorprograme ce reclamã cooperarea în cadrul unorechipe pluri-disciplinare. De asemenea, nu existã undepartament responsabil de managementul zoneicetãþii, cu toate aspectele de conservare/reabilitare afondului construit existent, de ofertã de utilitãþi pub-lice, de management al traficului, de promovare aturismului cultural, etc, în condiþiile respectãriiConvenþiei privind Peisajul ratificatã de GuvernulRomâniei.

Dezvoltare profesionalãPersonalul primãriei a participat în ultimii ani la oserie de programe de perfecþionare organizate dediferite instituþii, printre care Centrul Regional deFormare Continuã pentru Administraþia PublicãLocalã Sibiu. In cadrul Programului MATRA“Imbunãtãþirea managementului public”, primãria afost partener în proiectul-pilot de dezvoltare aresurselor umane. Cu toate acestea, nu existã opoliticã de personal explicitã care sã abordezecreºterea capacitãþii personalului din departamenteleprimãriei în domenii cheie de management ºi marke-ting urban, de management al programelor ºiproiectelor, de management al patrimoniului arhitec-tural urbanistic.

Capitolul 1 S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e P r i m ã r i a M u n i c i p i u l u i A l b a I u l i a | m a r t i e 2 0 0 524

AuditCapitolul 1

Puncte tari Puncte slabe• Valoare istoricã cunoscutã ca loc al Marii Uniri de la 1 decembrie 1918

• Valoarea culturalã ºi de patrimoniu a Cetãþii de tip Vauban din Alba Iulia

• Amplasare în apropierea a 2 aeroporturi internaþionale: Sibiu 67km ºi Cluj95km

• Accesibilitate bunã pe drumurile europene E81 ºi E67 ºi pe calea feratã

• Rezervã de terenuri pentru dezvoltare cu acces la calea feratã ºi/sau ºoseauade centurã

• Existenþa a 2 universitãþi ºi a unui colegiu universitar care atrag ºi formeazãforþã de muncã calificatã

• Existenþa unui numãr important de ONGuri active la nivel local

• Tradiþie în industria porþelanului

• Capacitate scãzutã de absorbþie a investiþiilor în municipiu

• Flexibilitatea redusã a industriilor locale de a se adapta la schimbãri

• Lipsa unei promovãri consecvente a avantajelor competitive ale municipiului

• Lipsa evidenþei cadastrale a proprietãþilor imobiliare

• Stare avansatã de degradare a clãdirilor aflate în proprietatea primãriei

• Risc privind mediul natural din cauza depãºirii capacitãþii de depozitare ºi pre-lucrare a deºeurilor solide ºi apelor menajere ºi industriale

• Fond locativ de calitate scãzutã ºi medie

• Capacitate limitatã de cazare ºi dotãri turistice

• Insuficiente terenuri viabilizate pentru potenþialii investitori

Oportunitãþi Pericole• 9 acorduri de înfrãþire cu oraºe din alte þãri - potenþial de cooperare ºi asis-

tenþã

• Interes în realizarea unor forme de cooperare la nivel periurban ºi regional

• Interes în creºtere pentru traseele turistice montane ºi turismul cultural

• Programul Ministerului Mediului pentru construirea în fiecare judeþ adepozitelor ecologice de deºeuri

• Interes în atragerea ºi implicarea unor organizaþii private pentru reconversiaforþei de muncã disponibile

• Introducerea industriilor noi ºi a tehnologiilor nepoluante care sã producãbunuri cu valoare adãugatã mare

• Disponibilitatea autoritãþii locale pentru înfiinþarea unui centru de afaceri ºi aunui parc industrial

• Competiþia regionalã în atragerea de investiþii ºi promovarea turismului

• Lipsa oportunitãþilor de muncã pe piaþa localã, care genereazã migraþia forþeide muncã

• Neadaptarea programelor de instruire, calificare ºi perfecþionare profesionalãla necesitãþile pieþei

• Capacitatea financiarã a Consiliului Local pentru preluarea strategicã aterenurilor propice pentru investiþii industriale în zonele limitrofe

Capitolul 1 S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e P r i m ã r i a M u n i c i p i u l u i A l b a I u l i a | m a r t i e 2 0 0 525

AuditCapitolul 1

Analiza SWOTAnaliza SWOT cuprinde într-o formã unitar concisã elementele esenþiale privind punctele tari, punctele slabe, oportunitãþile ºi pericolele în dezvoltarea municipiului AlbaIulia. Punctele tari ºi slabe se referã la situaþia existentã, în interiorul zonei studiate, în timp ce oportunitãþile ºi pericolele se referã la viitorul dezvoltãrii ºi la aspecte cevin din exteriorul zonei. O analizã detaliatã pe domenii (poziþie geostrategicã, populaþie ºi forþã de muncã, economie, infrastructurã ºi urbanism) se regãseºte înRapoartele Intermediare ale Consultantului.

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e P r i m ã r i a M u n i c i p i u l u i A l b a I u l i a | m a r t i e 2 0 0 526