164MIC ATLAS

AL JUDEŢULUI TIMIŞ

CHECEA

Sediul consiliului local: Checea nr. 184,telefon 0256/360373, fax 0256/234862;Coordonate: 45°45′10″ lat. N; 20°50′05″ long. E;Repere istorice:-1470 -1482 - localitatea Checea (Română)de azi este atestată documentar subnumele de Kocse; -în apropierea satului Checea Română aexistat în evul mediu localitatea Újfalu, caproprietate a familiei Blasiusz Szati, apoi afraţilor Ladisalu, Petru şi Ioan Desi;-1717 - aşezarea Checea avea doar optcase, fiind pustiită sub otomani; -1761 - localitatea este consemnată ca fiindlo cuită, din nou, de români;-1801 - satul se află în stăpânirea Epis co -pi ei romano-catolice din Zagreb; -1802 - se înfiinţează satul Checea Croată,la trei kilometri de Checea Română, decâteva familii de mici nobili venite din re gi -u nea Turopoljie (zonă situată între oraşeleZa greb şi Sisak); -1890 - comuna făcea parte din ComitatulTo rontal (districtul Cenei) şi avea 981 lo cui -tori în Checea Croată şi 2 664 locuitori însatul mixt sârbo-român Che cea Română;-1-21 noiembrie1 918 - începe o revoltă lo -ca lă împotriva autorităţilor austro-ungare,reprimată (doi morţi şi un dispărut dinrândul răsculaţilor); -1919 - aproximativ jumătate din co mună(Checea Croată) revine Re gatului sârbilor,croaţilor şi slovenilor, frontiera fiind trasatăchiar prin gospo dăriile localnicilor (până înanul 1924);-1 martie 1920 - s-a născut pictorul acade -mic Gheorghe Saru (d. 2003, la New York); -1921 localitatea Checea este comună;-1.01.1930 -Checea Croată şi Checea Ro -mâ nă se unesc, rezultând Checea de azi;-1936 - existau în comună şcoală primară,casă naţională, cor bărbătesc, douămonumente ale eroilor, gară şi oficiu poştal;

-24 august 1949 - se naşte poetul TiberiuFlorin Giulvezan;-15.02 1964 - se dă în folosinţă un nou localde şcoală;-1972 - Checea a devenit sat aparţinător co -mu nei Ce nei;- 2002 - comuna Checea a fost reînfiinţată,având o populaţie de 1 854 de locuitori;- februarie 2005 - Dani Grosz realizeazămonografia comunei Checea, ediţie electro -nică;Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2010 - total:2 033 persoane, dintre care:- masculină = 1 022 persoane- feminină = 1 011 de persoaneNumărul locuinţelor la 1 ianuarie 2010:617Instituţii şcolare:Şcoala cu clasele I-VIII; Grădiniţa cuprogram normal;Instituţii sanitare:Dispensar medical; Farmacie umană;Punct farmaceutic veterinar;Instituţii culturale:

Cămin cultural; Bibli o tecă (fondată în anul2005); Baze sportive şi de agrement: Teren de fotbal cu vestiare; Teren debaschet (în in cinta Şcolii cu clasele I-VIII);Biserici şi alte lăcaşe de cult:- Biserică ortodoxă(1772); Biserică ortodoxăromână (1854); Bise ri că ortodoxă sârbă(1875); Biserică roma no-catolică (1926);Biserică baptistă (1936); Bi se ricăpenticostală;Ruga: Ruga ortodoxă română (Rusalii);Ruga ortodoxă sârbă (6 mai); Rugaromano-cato lică (25 noiembrie).

Birdean Dorin Liviu primarStan Ionel viceprimarBarbu Nelu, consilier PNLBechira Iova, consilier PNG Doboşan Melinda, consilier PNG

Graure Gabriel, consilier PNG Grosz Iosif, consilier PNLMixich Dorina, consilier PNLPascariu Mihai, consilier PNGValea Viorel, consilier PNŢCD

PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CHECEA

165MIC ATLAS AL JUDEŢULUI TIMIŞ

CHECEA

PATRIMoNIU: Pe hotarul comunei Checea se găseşte un

grind, numit „Fântâna Popii”, unde bătrâniispun că ar fi fost vatra satului până la mijloculsecolului al XVIII-lea. Un alt grind din hotarul

satului se numea „Livada Grecului” şi separe că a aparţinut unui negustor grec cunume sârbesc, Popovici. Vestiţi sunt şi tu mu -lii din epoca bronzului, descoperire funerarăfăcută tot în vatra satului.

PICToRUL RoMÂNo-AMERICANPersonalitate importantă a artei româ neşti din a doua jumătate a secolului al XX-

lea, pictorul Gheorghe Saru s-a născut la 1 martie 1920, în satul Checea. Şi-a făcut studiile şi a debutat în anii celui de-al doilea război mondial. A fost elevulmarelui artist şi pedagog Jean Al. Steriadi. Dan Grigorescu îl prezintă astfel pe tânărul pic -

tor bănăţean: „a fost preocupat, în tra diţia lui Sirato,Ştefan Dimitrescu sau Ghiaţă, de integra rea motivelorartei populare într-o sinteză modernă care refuzapitorescul şi se organiza într-o construcţie echilibrată.Pictura lui a fost întotdeauna un elogiu al raţiunii ce or -do nează spa ţiul, deopotrivăformele vizibilului şi pe celede dincolo de vi zibil. Când,începând din anii ‘60, va

aborda mo dalităţile experimentale şi ab stracţionis te, Sarua rămas credincios ideilor sale din tinereţe ce dădeau sensefectelor de culoare, întotdeauna subordonate unui simţacut al cons trucţiei logice. Şi-a pus problemecompoziţionale complexe - unele dintre ele având unînţeles de pionierat în arta românească modernă.“

La maturitate, Saru nu a aderat la nici un curent la mo dă. A adoptat un stil ori ginal, foartemodern şi rafinat, păs trând me ticulo zi tatea por tre tistului, preo cu pat în ace eaşi măsură de cu -loare. A fost profesor la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti promovând în faţa studenţilor

săi conceptul de artă modernă. Pe la începutul anilor’80, Gheorghe Saru se stabileşte în SUA, la New York,unde va continua să creeze şi să expună vreme dedouăzeci de ani. 2003). A fost dominat de o pasiunefără margini pentru arta plastică şi a continuat săpicteze până în ultimele momente ale vieţii sale, deşidin punct de vedere medico-legal fu sese decla rat orb(legally blind)! Trece la cele veşnice în anul 2003.

CENTRUL „SFÂNTUL ARHIDIACoN ŞTEFAN” La anul 2008 la Checea a fost deschis Centrul „Sfântul

Arhidiacon Ştefan” pentru în grijirea bătrânilor, în cadrul căruiapersoa nele vârstnice beneficiază de serviciul rezidenţial pus ladispoziţia lor de către Arhi episcopia Timişoarei şi care le com -ple tează serviciile de îngrijire la domiciliu. În zi de Duminică, la1 februarie 2009, Prea Sfinţia Sa Paisie Lugojanul a răspunsinvitaţiei de slujire din partea parohiei Checea, prin voceapărintelui Gheorghe Cucu, iar La Sfânta Li turghie au participatpe lângă cei 200 de credincioşi din pa ro hie, şi benefici a re leAşeză mântului „Sfân tul Ştefan" din Checea, care au ţi nut să fiealături de slujitorii Bisericii lui Hristos pe tot par cur sul SfinteiLitur ghii, în ciuda vârstei lor înaintate şi a să nă tăţii precare.

166MIC ATLAS

AL JUDEŢULUI TIMIŞ

CHECEA

ŞCoALA CEA  CURATĂLa Checea, în a doua jumătate a

secolului al XIX-lea, funcţionau trei şcoliconfesio nale: şcoala cu limba de predareromână, cea cu limba de predare sârbă şicea cu lim ba de pre dare cro ată. Activitatealor era coordonată de bi serica fiecăreia înmod indepen dent una de alta, sub îndru-marea bise ri cilor care le tute lau, şi întreţinutedin banii pă rin ţilor credincioşi.

Şcoala cu predare în limba sârbă a luatfiinţă în 1872, dar a funcţionat cu întreruperi,pri mul învăţător fiind menţionat în documen -te le şcolare ale anului 1904: Mladen Boici.

Cât priveşte şcoala cu predare în limbacro ată, este amintit la anul 1877 învă ţătorulCskany. Şcoala confesională ro mâ nă l-a avutca dascăl până în 1872 pe George Gătă -ian ţu, iar în deceniile următoare, până laanul 1920, pe Dan Teodor, Anuica Iosif, IulianBăr bu lescu, Eutimie Milosav, Ioan Raţiu ş.a.

În „Monografia comunei Checea” (2005),au to rul Dani Grosz consemna faptul că „în1883 la data de 25 ianuarie şcoala a fostvizitată de inspectorul şcolar Paul Tempeacare a lăsat în ru brica de observaţii a catalo -gului ur mă toarea însemnare: „În 25 ianua rie1883 am afla tu curăţenie. Paulu Tempeain s pectoru de şcole.”

Acelaşi inspector şco lar Paul Tempea re -vine în sat şi con sem nează în pagina cata-logului (la data de 11/23 noiembrie 1888),existenţa unui număr de 70 elevi prezenţi laşcoala confesională româ nească, programaşcolară de atunci acor dând un număr marede ore religiei şi cântărilor religioase, dar şiobiectului istorie şi limba română. Conformlui Dani Grosz, în catalogul anului şcolar1892-1893 erau în scrişi 151 elevi de 6-15ani. Scrie monograful: „interesant estefaptul că în dreptul unuia dintre ei estenotată menţiunea «ţigan», de unde reiesefaptul că prezenţa acestuia la şcoală con-

stituia un eve niment, un cazdeo se bit pentru acele tim-puri. De ase menea, prinstudierea do cu men telorşcolii reiese că pâ nă la 1900fetele nu erau înscrise laşcoală.”

În anul 1913 se con s tru ieşteîn sat o şcoa lă no uă, cu douăsăli de cla să, ve chiul local încare a func ţionat şcoala fiindde mo lat. Şcoala cons tru ită în1913 a fost rea me na jată întreanii 1948-1963 şi a vea patrusăli de clasă, în incinta ei func -

“MoRMINTE ASCUNSE”Ioan Giulvezan din Checea a fost poreclit

de consăteni Moş Giul, prin prescurtareanumelui, tot aşa cum tovarăşii din temniţădin anii ’50 ai veacului XX îi spuneau doar„Giul!”, că era tânăr pe atunci. Fusese legi -onar şi comuniştii nu l-au iertat, mai ales cătatăl său era ţărănist de vază în Checea,şeful filialei PNŢ din comună. Moş Giul a stataproape 15 ani în temniţele comuniste de laAiud, Baia Sprie şi Capul Midia. A avut la unmoment dat celula chiar lângă cea a Se nio -rului, Corneliu Coposu, şi vorbea cu acestaîn alfabetul morse, cu el şi cu ceilalţi tovarăşi

de suferinţă. Când a ie şitdin puşcărie, abia şi-a re cu -noscut feciorul: îl lăsa seprunc, iar acum era flă cău!Cei 15 ani de temniţă lacare l-au condamnat co mu -niştii pe Ioan Giulve zan i-are memorat într-o carte nu -mită „Morminte as cun se".Chiar dacă tirajul cărţii nu atrecut de 100 de exemplare,Moş Giul era bucuros că alăsat în urma sa o mărturie a celor trăite deel, pentru ca aşa grozăvii să nu se mai întâm-ple în România!